Sunteți pe pagina 1din 392

Daniel

David

Prelucrări

inconştiente

de

informaţie

Redactor: Mihai Goţiu Tehnoredactor: Nicolae Turcan

Coperta: Angela Gădălean - Firma 9 (www.firma9.com)

Editura Tritonic Bucureşti/ Cluj - 2004

www.tritonic.ro www.studiidesecuritate .ro Tipărit la

Fabrica de Cărţi, Cluj

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

DAVID, DANIEL

Prelucrări inconştiente de informaţie. Contaminarea

psihologic ă în

mass-media,

practica

clinic ă

şi

juridic ă

/ Daniel

David - ed. a II-a, Bucureşti/Cluj:

Tritonic,

2004

Bibliograf: ISBN 973-8497-88-4 159.964

 

CUPRINS

 

Prefaţă

ia Ediţia

a

Doua

9

Cuvânt înainte

 
 

13

Prefaţă

17

Cuvânt către

cititor

22

CAPITOLUL

1

Prelucrări

conştiente

şi prelucră ri

inconştiente

de

informaţie

28

1.1.

1.2.

Consideraţii

Clarificări

introductive

conceptuale

28

30

1.4.

Prelucrări

şi conţinuturi

informaţionale

conştiente

şi inconştiente

44

1.5.

Rela ţ ia dintre prelucr ă rile con ş tiente ş i incon ş tiente de informa ţ ie

46

1.6.

Inconştientul

din perspectivă

filosofico

- literară

48

1.7.

Inconştientul psihanalitic; freud şi descendenţa freudiana

49

1.8. Janet

şi

inconştientul

disociat

 

56

1.9.

Inconştientul

abordat

experimental

57

«

1.9.1. Demersul

experimental

tradiţ ional

 

59

1.9.2.

Inconştientul

cognitiv

- abordare

modernă

 

63

1.10. Inconştientul

abordat

experimental

şi reevaluarea

moştenirii

şi tradiţiei

psihanalitice

110

1.11.

Contribuţii

româneşti

la studiul

.: 1.12. Prelucrări

incon ş tientului

inconştiente

de informaţie;

112

o perspectivă

integrativa

şi

o

sistematizare

posibilă

115

CAPITOLUL

2

 

Uitarea

intenţ ionată

 

121

2.1.

Clarific ă ri conceptuale

121

2.1.1.

Uitarea

intenţionată

globală

122

2.1.2. Uitarea

intenţionată

item cu item

123

2.1.3.

Uitarea

intenţionată

specifică

124

2.2.

Concluzii

asupra

mecanismelor

uitării

intenţ ionate

126

2.3.

Dezvoltă ri

recente

privind

uitarea

intenţionată

128

2.3.1. şi amnezia

Uitarea

intenţionată

posthipnotică

128

2.3.2. specifică

Uitarea

intenţionată

şi ignorarea

cognitivă

130

CAPITOLUL

3

Impactul uită rii intenţ ionate specifice asupra reactualiz ă rii

inferenţ iale

incon ş tiente

în sarcini

explicite

131

3.1.

Aspecte

generale

;

131

3.1.

O metaanaliză

calitativă şi cantitativ ă

131

CAPITOLUL

4

Consideraţ ii

metodologice

generale

în studiul

incon ş tientului

şi al contaminării psihologice 138

4.1.

Obiective

generale

şi specifice

ale lucră rii

*

138

4.2.

Aspecte

de design

ale demersurilor

experimentale

147

CAPITOLUL

5

experimente

 

preliminare

 

156

5.1. Aspecte

generale

 

156

5.2. Experimentul

1. Impactul

uitării

intenţionate

asupra

reactualizării

directe

de

informaţie,

conştiente

respectiv

inconş tiente

 

158 5.3. Experimentul

 
 

Impactul

uită rii

intenţionate

asupra

reactualizării

inferenţiale

 

conş tiente

166

5.4. Experimentul

3.

 

Impactul

uită rii

intenţionate

asupra

reactualizării

inferenţiale

 

inconş tiente

170 5.5. Experimentul

 

4.Impactul

uită rii

intenţionate

specifice

şi al ignoră rii

cognitive

asupra

reactualizării

inferen ţ iale

inconş tiente

în funcţ ie

de tipul informa ţ iei:

falsă

versus nerelevantă

 
 

174

5.6.

Concluzii

şi discuţii

generale

asupra

experimentelor

preliminare

180

CAPITOLUL

6

 

Tehnici cognitive de control al contaminării

 

psihologice 182

 

6.1.

Aspecte

generale

182

6.2. Elaborare

şi

studiul

impactului

tehnicilor

cognitive

de control

al contaminării

2.

psihologice

183

6.2.1. Contaminarea

psihologică

prin mass-media;

mecanisme

implicate

şi tehnici

de

control

183

6.2.2. Experimentul

5 tehnici

cognitive

de blocaj

al contaminării

psihologice

indusă

prin

mass-media

197

CAPITOLUL

7

Impactul tehnicilor cognitive de control al contaminării psihologice în practica clinic ă . Cercetare aplicată 211

7.1.

Interven ţ ie

cognitiv-comportamentală

în practica

clinic ă

211

7.1.1.

Aspecte

generale

211

7.1.2.

Fobiile

simple. Prezentare

clinică,

mecanisme

etiopatogenetice

şi tratament

control

al contamin ă rii

216

psihologice

în practica

213 7.1.3. Tehnici cognitive de

clinic ă

7.2. Demersul

experimental

6. Abordarea eficienţei clinice a

tehnicilor

de control

al contamin ă rii

psihologice

în 6 designuri

clinico-experimentale

cu un singur

subiect

 

224

7.3.

Experimentul

6.1. - Subiectul

de control

(SI)

225

7.4.

7.5.

(S3)

Tehnica

incompatibile

Experimentul

Experimentul

restructurării

6.2. - Tratamentul

6.3. - Tehnica

clasic

anticip ă rii

a anticipării

globale,

în practica

psihoterapeutic ă

233

al fobiilor

simple

(S2)

228

ra ţ ionale

raţionale

în practica

231

psihoterapeutic ă

6.4.

alternative

7.6. Experimentul

şi a informaţiilor

(S4)

şi

7.7.

Experimentul

6.5. Tehnica

informa ţ iilor

alternative

şi incompatibile

în practica

psihoterapeutică

intersubiecţ i a rezultatelor experimentelor cu un singur subiect şi concluzii

preliminare la demersul clinico-experimental

Tehnica restructură rii globale în stare de veghe versus hipnoză

(S6) 242

generale asupra demersurilor clinico-experimentale 248

(S5)

236

7.8. Analiza

239

7.9. Experimentul

6.6.

7.10. Concluzii

şi discuţii

CAPITOLUL

Impactul

psihologice

8

tehnicilor

cognitive

juridic ă .

de control

Cercetare

al contaminării

aplicată

în practica

251

8.1. Aspecte

8.2.

generale

Tehnici cognitive

de blocaj

al contamin ă rii

psihologice

251

în practica

juridică

253

8.3.

Experimentul

7. Blocarea

contamin ă rii

psihologice

în

practica

juridică

256

Discuţii

generale.

Concluzii

şi noi prefigurări

 

teoretico-aplicative

265

Anexe

270

Anexa 1. Instrucţiile paradigmelor de evaluare a memoriei implicite şi explicite 270 (A). Paradigma criteriului reactualizării intenţionate; exemplificare pentru testul de completare a rădăcinilor de cuvinte 270 (B). Paradigma dublei disocieri a proceselor; exemplificare pentru

testul de completare a rădăcinilor de cuvinte

(C). Paradigma triplei disocieri a proceselor; exemplificare pentru testul de completare a rădăcinilor de cuvinte 271 Anexa 2. Instrucţiile sarcinilor de uitare intenţionată şi de ignorare cognitivă 271

270

(A).

Sarcina

dc

uitare

intenţionată

globală

271

(B). Sarcina

de uitare

intenţionată

item

cu item

271

(C).

Sarcina

de

uitare

intenţionată

specifică

272

\

Anexa

(D). Sarcina

de ignorare

utilizate

3. Materialele

cognitivă

272

272

(A). Descrierea

evenimentului

de memorat

 

272

(B). Volum scăzut de informaţie cu conotaţie negativă asociată

descrierii evenimentului şi instrucţiile

de utilizare

a acesteia

^272

(C). Volum mare de informaţie cu conotaţie negativă asociată

273

descrierii evenimentului şi instrucţiile de utilizare a acesteia (D). Volum scăzut de informaţie cu conotaţie pozitiv ă asociată descrierii evenimentului

274

(E). Volum mare de informaţie cu conotaţie pozitiv ă asociată descrierii

evenimentului 274

Bibliografie

PREFAŢĂ

LA

EDIŢ IA

A DOUA

Acest volum este a doua ediţie a lucră rii prelucră ri inconştiente de informaţie: Contaminarea psihologic ă în

mass-media, practica clinic ă şi juridic ă ",

2000, la editura Dacia din Cluj-Napoca. Motivele care

ne-au determinat să publică m a doua ediţie ţin de cererea

mare a cititorilor

publicată

în anul

pentru

această

lucrare

şi

de dorinţa

editurii Tritonic de a promova lucră ri româneş ti de psihologie ş tiinţifică. Evident că în această nouă ediţie am introdus noile dezvoltări din domeniu, acolo unde a fost cazul şi am ţinut cont de reacţiile cititorilor la prima ediţie.

Reacţiile

apreciată de profesioniştii din străinătate, acest lucru reflectân-du-se în recenziile lucră rii (vezi fragmentele

selectate pe coperta c ă r ţ ii). Mai mult, studiile principale au

la prima

ediţie

au fost

complexe.

Lucrarea

a fost

fost

publicate

în reviste

de prestigiu

cu impact

în ştiinţa

psihologică:

Quarterly

Jour nal of Experimental

Psychology"

(cercetarea

fundamentală )

şi

în

Journal

of Rational-Emotive

and Cognitive-Behavioral

Psycho-

therapies" (cercetarea aplicată). Pentru mine acesta este

testul definitiv şi suficient al valorii unei lucrări ştiinţifice;

restul este prea omenesc!

împă rţite. Recenzii pozitive au apărut în revista Asocia ţ iei

de Ştiinţe Cognitive din România: Cognitiţie Creier

Comportament" şi în

negative nu au lipsit. Le-am analizat cu atenţie. Unele sunt serioase şi se referă spre exemplu, la neexplicarea suficient

Observatorul Cultural". Comentariile

Reac ţ iile

în ţară

au fost

de detaliată a unor proceduri de analiză a datelor (ex. cum

s-au combinat rezultatele în metaanaliza cantitativă sau cum s-a făcut decizia binară în legătură cu pragului de

semnificaţie.)

s%u la alte aspecte

de conţinut.

In

consecinţă , ele au considerate în această ediţ ie a doua a

lucră rii! Alte comentarii sunt însă hilare, ele exprimând complexul românesc în ştiinţă (ex. limbajul şi textul

dificile, abordare

prea tehnică,

ignorarea

specificului

local

etc).

Nu le-am

luat

în seamă

în textul lucră rii,

dar merită

să

le

examinăm

puţin

din perspectiva

unei gândiri critice.

Trebuie să recunoaştem că există mai multe psihologii. Pentru unii psihologia este o simplă teoretizare a unei

psihologii de sim ţ comun,

banalităţ i şi truisme spuse solemn care însă nu depăşesc ca

valoare psihologia unei .vecine cu o experienţă bogată de

teoretizare

exprimată

în

genetică împerechindu-ţi vaca din curte cu cel mai arătos taur comunal! Este un început, dar l-aş numi încrucişare,

nu inginerie genetică. Nenum ărate lucră ri şi tratate de psihologie au fost scrise în acest mod. Bie ţ ii studenţi şi publicul larg au fost astfel expuşi la o îndoctrinare cu prostie! Pentru alţii mai pretenţioşi, psihologia este o îmbinare de ştiinţă şi artă cu alunecări în filozofie şi

literatură . Ea nu duce însă decât la lecturi interesante

seară sau discu ţ ii de salon, în care fiecare

triumfând până la urmă legea celui care» strigă cel mai tare sau legea celui aflat în poziţ ie de putere. Este ca şi cum ai avea pretenţia că faci astronomie şi cosmologie dis- * cutând despre astrologie şi horoscop, afirmând senin că nu crezi că timpul este relativ sau că există electroni, spunând în acelaşi* timp, cu un curaj vecin cu tupeul, că poziţia ta este un alt punct de vedere şi deci, trebuie respectat. Probabil că trebuie respectat la o cafea, dar nu într-o institu ţ ie serioas ă de ş tiin ţă . Astfel de lucr ă ri se adreseaz ă unui public mai elevat"; păcat ca este contaminat cu impostura! In acest moment devin psihologi toţi cei care îşi descoperă propria minte şi văd că pot vorbi şi scrie (poate

frumos!) despre ea! Dacă sunt şi în poziţia de putere să-i

conving ă

înţelepciunile

cărţile, vor deveni psihologi cu influen ţă ! Pentru alţii, şi aici mă includ şi pe mine, psi-hologia este o ştiinţă

de

său,

are adevărul

sau să-i

forţ eze

şi

punctele

pe alţ ii

să

le înveţe

de vedere"

sau să le citească

experimental ă serioas ă . A ş a cum medica ţ ia se bazeaz ă pe studii de biochimie (nu pe ceaiuri şi ierburi!), ingineri genetic ă se bazeaz ă pe cercet ă ri de genetic ă experimental ă (nu pe încruci şă ri ş i altoiri!), iar fizica aplicat ă se bazeaz ă pe fizica experimentală (nu pe astrologie şi horoscop!), la fel psihologia aplicat ă la viaţa cotidian ă trebuie să se bazeze pe studii riguroase de psihologie experimentală nu pe intuiţ ii şi p ă reri de simt comun, literare sau filozofice.

Desigur, pe rezultatele acestei ştiinţe experimentale serioase se pot construi apoi discu ţ ii filozofice sau literare cu impact asupra noilor dezvoltă ri în psihologie sau psihologia poate chiar porni de la intuiţii filozofice sau literare care apoi sunt însă verificate experimental. Oricum, criteriul major în a defini psihologia ca ştiinţă este suportul empiric, care ne scoate din situaţia în care fiecare avem adevărul nostru sau dintr-un război al solipsismelor psihologice individuale, fiecare putând verifica independent adevărul afirmaţiilor altora! Aceasta este psihologia ca ştiinţă! Restul este simt comun, artă, literatură sau filozofie. Ală turi de cunoaşterea ştiinţ ifică avem şi cunoaşteri artistice, filozofice sau teologice; dar este important ca fiecare modalitate de cunoa ş tere să -ş i asume propriul demers -si să nu se pretind ă ş tiin ţă !

Cunoaşterea

ştiinţifică

a dus la progresul

nostru

tehnologic. F ă r ă ea probabil că niciodat ă nu am fi

o tehnologie atât de avansată, dar am fi avut sens şi semnificaţie" privind spectacolele artistico-literare din jurul

ajuns

la

focului în faţa pe ş terii sau discutând filozofic despre

incapacitatea

înţelege adevărurile multiple ale unei realităţi iluzorii! S-ar fi făcut astfel trecerea de la homo sapiens la homo psihoticus!" Schimbarea pentru care milită m în psihologie este similară

trecerii de la tratamentul cu ierburi medicinale la farmacologie, de la altoiri de plante şi încrucişări de animale la inginerie genetică, de la astrologie la astronomie! Noua psihologie nu este uşoară. Ea nu este o lectura plăcută de seară! Nu este artă, literatură sau filozofie! Ea presupune cunoştinţe de cercetare şi

metodologie

efort, cu pixul în mână,

luând notiţ e pentru a-i în ţ elege mesajul.

înscrie şi această lucrare. Aşa că, dragă cititorule, dacă vrei să studiezi psihologia prelucrărilor inconştiente de

informaţie, ia pixul si foi de hârtie, citeşte capitol cu capitol această lucrare, fă rezumate, gândeşte asupra metodologiei utilizate şi a implicaţiilor ei.

ncopozitiviştilor

şi a neoraţionaliştilor

de

a

ştiinţifică

şi necesită

Cred

că aici

se

Sper

ca la sfâr ş it, ostenit,

să în ţ elegi

consecinţele

uluitoare

ale butadei lui Alfred Binet, autorul primului test de

inteligenţă: gândirea este activitate inconştientă a spiritului". Dacă nu vei fi confuz şi speriat de ceea ce ai descoperit, probabil că nu ai înţeles nimic! .,Autorul

CUVÂNT ÎNAINTE

în această

în

lucrare

autorul abordează

de interes

şi anume -prelucră rile

o problem ă

psihologic ă

inconştiente de informaţie. Demersul se înscrie în paradigma scientist-practitio-ner" îmbinând în mod remarcabil teoria şi practica psihologic ă . Aceasta relevă atât abilităţile deosebite de cercetător cît şi pe cele de practician ale autorului, calităţi rar întâlnite simultan la aceeaşi persoană. Spun aceasta deoarece există încă în domeniul psihologiei o distincţie nefericită , păstrată din secolul trecut, între practician şi cercetător. Această

ruptură a adus serioase deser-vicii disciplinei noastre.

cercetarea

şi practica

Cercetă torii

au produs

adesea

rezultate

neecologice

fără

un

impact pragmatic semnificativ. Pe de altă parte, practicienii s-au mulţumit adesea cu implementarea unor proceduri - simple distilă ri ale experienţei de simţ comun - rupte de dezvoltă rile din cercetarea fundamentală şi în consecinţă, cu impact pragmatic redus. Din fericire, există o tendinţă la nivel internaţional - tendinţă regăsită mai ales la tânăra generaţie de psihologi de-

a

se r ă zvr ă ti

împotriva

acestui

mod

de a face

psihologie.

în

optimea lor, intervenţia psihologică din orice domeniu este psihologie experimentală aplicată. Argumentele lor sunt

de genul următor. * Medicaţia şi intervenţiile de control

genetic de simţ comun (ex. 1 medicaţia prin ierburi, altoirile etc.) sunt importante şi au con-.» tribuit la dezvoltarea speciei noastre. în preajma mileniului trei ele

intervenţii

de un pragmatism

şi o «ficacitate revoluţionare. Ne referim aici la

farmacologia

eficien ţă se datoreaz ă faptului că în spatele acestor noi tehnologii stau cercetă ri

de laborator. Astfel, medica ţ ia

cercetă ri riguroase din biochimie. Ingineria genetică are în

modernă

şi

la

ingineria

genetică.

Această

modern ă

se bazează

pe

spate

cercetări

fundamentale

de genetică.

Dacă

psihologia

vrea să supravie ţ uiasc ă

câmpul ş tiin ţ ei atunci ea trebuie să .urmeze aceea ş i cale. Psihologia de simţ comun are multe valenţe aplicative, dar

ele sunt limitate. Pentru ca psihologia să aibă un. impact pragmatic semnificativ ea trebuie să fie bine fundamen- * tată experimental. In aceste condiţii, aşa cum ingineria genetică 1 este superioară altoirilor, aşa cum medicaţia

modernă aduce un plus în raport cu medica ţ ia

ca disciplin ă

şi

să se impun ă

în

tradiţională ,

tot aşa ingineria

psihologică

poate

revoluţiona

impactul

pragmatic

al psihologiei

în raport

cu experienţa

de sim ţ

comun.

Lucrarea domnului Dan David se înscrie în această

tendinţă

şi calitatea

ei îl consacră

pe autor ca una dintre

cele mai reprezentative figuri din Europa de Est din acest

nou val. In măsura

în care lucrarea

va fi publicată

în

reviste

de largă

circulaţie

internaţională

cred că Dan David

are şansa

cognitive

Aceste considera ţ ii derivă din analiza pe

lucră rii de faţă, lucrare reprezentativă pentru autor. în plus,

să devină

o figură

marcantă

pe scena ş tiin ţ ei

la nivel internaţional.

care am fă cut-o

domnul Dan David a făcut două stagii de preg ă tire în psihoterapie la Tennessee University, Cognition and Hypnosis Lab" unde am avut ocazia să-i cunosc activităţ ile în detalii. în prima parte a lucră rii, autorul face o analiză riguroasă a conceptului de inconştient din perspective multiple:

filoso-fico-literară , psihanalitică şi cognitivă. O atenţie specială este acordată abordării cognitive unde incon ş tientul este descris ca re-ferindu-se la percepţia implicită, învăţarea implicită şi memoria implicită . De remarcat este cadrul de clasificare biaxial pe care autorul îl propune asupra inconş tientului. Acesta sistematizează rezultatele obţinute în cercetă rile de până acum, clarific ă anumite ambiguităţ i existente în domeniu şi are valenţe euristice pentru noi dezvoltă ri în domeniu. Relaţia incon ş tientului cu uitarea intenţionată aduce în discuţie un concept relativ nou în cercetările de psihologie

şi

anume: contaminarea psihologică. într-o formulă simplă, contaminarea psihologic ă se refer ă la modul în care informa ţ iile care conş tient nu dorim să ne influenţ eze comportamentul, decizii-le-gândirea sau emoţ iile, ne influenţează, totuşi, în mod inconş tient. Dramatic este faptul că această influenţă există în ciuda faptului că subiectul încearcă să o blocheze conştient şi voluntar şi, mai mult, el nu îşi dă seama că este influenţat. Autorul îşi propune să clarifice mecanismele implicate în procesul de

contaminare psihologică şi apoi să elaboreze tehnici de intervenţie cognitiv-comportamentală pentru controlul lor. în partea a doua a lucră rii, autorul prezintă metodologia

care va fi utilizată în demersul său experimental.

Prezentarea şi utilizarea metodologiei experimentului cu un singur subiect arată din nou conectarea autorului la cele mai recente evoluţii în domeniile de interes. Partea a treia a lucră rii este structurată în mai multe etape, logic legate între ele. în prima etapă, autorul investighează mecanismele implicate în contaminarea psihologic ă , într-un demers de cercetare fundamentală realizată pe parcursul a 4 experimente riguroase, bine elaborate. în a doua etapă, pe baza rezultatelor obţinute în cercetarea fundamental ă a primei etape, se elaboreaz ă ş i se testează mai multe tehnici de control al contaminării psihologice. Aceste experimente aproximează contaminarea psihologic ă a ş a cum apare ea în viaţa cotidian ă , în special contaminarea psihologic ă indusă prin mass-media. în etapa a treia, tehnicile cognitiv-comportamentale care s-au dovedit eficace în controlul contamin ă rii psihologice sunt adaptate şi testate în domeniile de expertiză ale autorului:

clinic şi juridic. Lucrarea oferă aşadar, atât rezultate teoretico-experimen-tale obţinute în studii ingenioase şi

de intervenţie

implementate într-un mod profesionist, atât pentru

controlul contaminării psihologice induse prin mass-media

riguroase

cât şi tehnici

psihologică

cât şi în practica clinic ă şi juridic ă . Avem din nou

confirmarea

apartenenţei

domnului

Dan David

la

paradigma

scientis-practitioner"

în plin ă

dezvoltare

în

psihologia internaţională. Dovada valorii acestei lucrări este faptul c ă ea a fost sus ţ inut ă financiar de Funda ţ ia McDonnell-The Program for Advancement of Psychology in Romania" iar părţ i din ea au fost publicate în reviste de prestigiu din SUA (International Journal of Clinical and Experimental Hypnosis") sau au fost prezentate la conferinţe şi universităţi americane (Tennessee University", State University of New York at Binghamton" şi New School University"). Dr. MICHAEL NASH Professor la Tennessee University", SUA

PREFAŢĂ

Problematica incon ş tientului, ca tem ă de reflexie şi

investigaţie ştiinţ ifică, nu este

inconştient pulsio-nal, descris de psihanalişti, este de mult

acceptată . Noutatea apare în extinderea conceptului de incon ş tient în domeniul cognitiv, în prelucrarea de informaţie. Alfred Binet, creatorul primului test acreditat de inteligentă, studiind gândirea prin introspecţie provocată, conchidea prin butada: gândirea este o activitate inconştientă a spiritului". Noi "sesizăm rezultatele gândirii şi nu mecanismele, procesualitatea acestora.

nou ă .

Existenţa

unui

într-un interviu de sinteză, J. Piaget declara: în domeniul

inteligen ţ ei trei părţi din

din punctul de vedere

inteligenţei, este rezultatul unei prize de conştiinţă foarte parţiale şi adesea deformante în raport cu structurile subjacente Logica, la rândul ei, descoperă structuri şi legi ale gândirii, fixându- ş i ca obiect gândirea formulată , exprimată . Fenomenul prelucrării inconştiente de informaţie este deci larg recunoscut. Dificultatea constă în modul de abordare cu mijloace precise. Cum s-a observat, subiectul uman nu dispune de un monitor intern al memoriei care să inspecteze direct engrama memorială înainte de actualizare. Accesul la studiul păstrării şi uitării este mai mult indirect, graţie reactualiz ă rii în condiţ iile controlului precis al instrucţiei şi sarcinii/materialului la care expunem

subiectul. Ebbinghaus ne-a oferit o curbă a uită rii sondând periodic în timp proporţ iile reactualiz ă rii unui material dat. Noutatea lucră rii d-lui David Dan constă în modul de abordare - în speţă abordare cognitiv ă - cu sarcini (teme)

al

ceea ce studiem sunt incon ş tiente subiectului. Conş tiinţ a, pe planul

segmentare

bine conturate,

dublate

de secvenţe

experimentale precise. Autorul tezei nu se afl ă la prima lucrare ştiinţifică. Memoriul său de activitate consemnează două volume publicate (în colaborare), i un num ăr de studii apărute în reviste de specialitate, precum şi stagii de specializare la departamente de profil din SUA. Ca mod de structurare, lucrarea pe care o analiz ă m cu- " prinde trei

mari părţi:

prezentarea

cadrul teoretic,

consideraţii

metodologice*

p ă rţ ii

experimentale

în capitole

distincte.

şi

Această ultim ă parte, pornind de la cerinţele validităţii ecologice, îşi propune să miniaturizeze- prin experimente parcelare - situaţii concrete din practica psihoterapeutică şi din cea juridic ă . Uitarea inten ţ ionată constituie, în principal, sonda prin care autorul încearcă să aprofundeze problema. Dezbaterea problemei pleacă de la o documentare bogată adusă la zi, în care predomin ă net titluri din anii '90. Autorul sintetizează în studii de meta-analiză calitativ ă şi

cantitativă sub-domeniile care fac obiectul cercetărilor proprii, în care îşi propune să aducă contribu ţ ii personale. Apreciez că, alături de imaginea integratoare a domeniului, studiile de meta-analiză reprezintă prime contribuţii ale tezei discutate.

Obiectivele

(a) Impactul

cognitive asupra reactualizării conştiente şi inconştiente de informaţie.

(b) Eficienţa

cercetării

uitării

intenţionate

specifice

şi

a ignorării

unor tehnici

cognitive

care pot bloca

impactul inconştient al informaţiei false, nerelevante sau

deza-daptative asupra conduitei. Aici, accentul se pune pe studiul contamin ă rii psihologice", în particular pe elaborarea unor tehnici de intervenţie care să înlesnească blocajul informaţiei false sau dezadaptative; demersul experimental va simula situaţia de contaminare

psihologică indusă prin mass-media. (c) Studierea şansei de aplicare în practica judiciară şi în practica clinică a tehnicilor de blocaj amintite. Ca punct de plecare autorul alege un criteriu de lucru în distincţia dintre conştient şi inconştient, pornind de la literatura de specialitate cunoscută. Inconştientul subsumează

conţinuturi

subiectul nu are o descriere lingvistic ă . Pe de altă parte,

sunt conştiente acele conţinuturi şi prelucrări informaţ ionale pentru care subiectul are o descriere lingvistică. Desigur, acestea sunt constrângeri ale studiului experimental, care obligă la definiţii explicite, chiar şi provizorii sau parţiale. Autorul face o clasificare a prelucrărilor informaţionale îmbinând criteriile conştient - inconştient şi voluntar - involuntar. Rezultă o serie de decupaje în procesualitatea

şi prelucrări

informaţ ionale

pentru care

memoriei, pe

care - ipostaziind

termenii

- u ş or

le putem

transforma în

specii

ale memoriei.

Psihologia

cognitiv ă

se

şi exprim ă la plural: memorii". Cercetarea este desfăşurată după o metodologie riguroas ă , datele fiind prezentate pe

experimente

Experimentele

situaţii

asupra

cu sarcini, design

preliminare

şi ipoteze

specifice.

- în num ăr

de 4 - studiază

uită rii

jn

miniaturale

reactualizării

de laborator

directe

impactul

intenţionate

şi

şi inferenţiale,

conştiente

inconştiente; ele investighează

contaminarea

psihologică

într-un

cadru strict

de laborator.

Se stabileşte

că uitarea

intenţionată

reactualizarea

globală

şi

directă,

uitarea

item

cu item

blochează

voluntară

şi conş tientă,

precum şi

reactualizarea

involuntară

şi

conş tientă,

dar nu afectează

reactualizarea

involuntară

şi inconştientă

de informaţie.

Experimentele

de bază

prezentate

în capitolele

6-8

răspund

simuleze

practica

Autorul

sarcina/materialul oferite subiecţilor, modificând volumul

informaţiei,

- fals, caracterul

influenţa

cerinţelor

- situaţii

validităţii

concrete

ecologice,

din viaţa

încercând

(ex.

să

cotidiană

mass-me-diei),

manipulează

juridic ă

instrucţia

şi cea clinic ă .

şi

progresiv

conotaţia

pozitivă