CUPRINS

Argument
1. Protectia mediului in Romania scurt istoric ..1
2. Clasificarea problemelor de mediu .. .3
3. Acte normative cuprinse in legislatia romana .. 4
4. Structura legislatiei de mediu in Romania ... 6
5. Legislatia privind protectia calitatii apelor ...... 7
6. Legislatia privind protectia calitatii aerului ......7
7. Legislatia referitoare la protectia calitatii solului si a apelor subterane .....8
8. Legislatia romana privind deseurile ...9
9. Politica de mediu in Romania
.................9
10.

Baza legala a politicii de mediu

.................11
11.

Obiectivele politicii de mediu

................12
12.

Instrumente de asistenta financiara

.....................14
13.

Gestiunea deseurilor ...

...............15
14.

Strategia nationala de gestionare a deseurilor

........................................15
15.

Managementul deseurilor

..........................................17
16.

Gestionarea deseurilor provenite din constructii .

.......................................19
17.

Deseuri de productie ...

.......................................20
18.

Deseuri provenite din activitati medicale

.........................................21

19.

Instrumente ale politicii de mediu in Romania

......23
20.

Cheltuieli i investiii nregistrate de Garda Regionala

de Mediu, Sibiu......23
21.

Fondul de mediu

................23
22.

Fondurile Uniunii Europene de Preaderare

...................24
23.

Planul Regional de Actiune pentru Protectia Mediului

................24
24.

Raportarea datelor catre Agentia Europeana de Mediu

...............25
25.

Romania a pregatit proiecte de

mediu..................................................................26
26.

Limite pentru pescuitul in Marea Neagra

..............................................26
Anexe
Bibliografie

ARGUMENT

Politica n domeniul mediului vizeaza urmatoarele obiective: protectia mediului;

ameliorarea calitatii sale; protectia sanatatii publice; utilizarea prudenta si rationala a
resurselor naturale; promovarea masurilor Ia nivel international privind rezolvarea
problemelor mediului de dimensiuni regionale si mondiale .
Instrumentele utilizate: dispozitii legislative, n special directive fixnd norme de
calitate de mediu (niveluri de poluare); norme aplicabile procedurilor industriale (norme de
emisii, de conceptie, de exploatare); norme aplicabile produselor (limite de concentratie sau
de emisie pentru un produs dat); programe de actiune n favoarea protectiei mediului;
programe de ajutor financiar.Tratatele instituind Comunitatile Europene nu prevedeau
competente comunitare explicite n materie de mediu. Confruntarea cu poluarea, n crestere

rapida, statele membre au adoptat masuri la scara nationala. Fiind un fenomen transfrontalier,
poluarea nu putea fi combatuta n mod eficace doar n limitele frontierelor nationale. n plus,
unele din masurile adoptate de statele membre mpiedicau libera circulatie a marfurilor n
cadrul pietei comune. Ca urmare, apelurile si presiunile pentru actiuni comune n favoarea
mediului s-au multiplicat. n 1972, la putin timp dupa prima Conferinta a ONU asupra
mediului, Comisia Europeana a propus elaborarea unui program de actiune n acest domeniu.
La nceputul anilor 70, au fost recunoscute necesitatea si legitimitatea unei politici
comune n domeniul mediului. Cu timpul, se va dezvolta progresiv un drept comunitar al
mediului, care cuprinde n prezent peste 200 directive si regulamente. Ele privesc, n
principal, protectia apelor, calitatea aerului, protectie florei si faunei, zgomotul, eliminarea
deseurilor. Legislatia mediului prezinta o caracteristica particulara, anume ea tine seama de
aspectele economice. Dar legislatia anterioara lui 1986, nu avea o baza juridica intr-un tratat .
Actul Unic european atribuie n mod explicit Comunitatii europene competente n
domeniul politicii mediului. Astfel, el va oferi o baza juridica formala acelui ansamblu
crescnd de reglementari asupra mediului. Actul Unic european a fixat trei obiective prioritare
politicii comunitare: 1 protectia mediului; 2 sanatatea umana; 3 utilizarea prudenta si rationala
a resurselor naturale (art. 130 R).
Tratatul asupra Uniunii Europene (1992) a stabilit n mod formal conceptul dezvoltarii
durabile n legislatia Uniunii Europene. Patru ani mai trziu, tratatul de la Amsterdam a facut
din dezvoltarea durabila un obiectiv primordial al Uniunii Europene. Dezvoltarea viitoare a
Uniunii Europene trebuie sa se fondeze pe principiul dezvoltarii durabile si pe un nivel nalt
de protectie a mediului. Mediul trebuie sa fie integrat n definirea si punerea n aplicare a
tuturor politicilor economice si sociale ale Uniunii Europene, inclusiv comert, industrie,
energie, agricultura, transport si turism.

1. PROTECTIA MEDIULUI IN ROMANIA SCURT ISTORIC

Tinand cont ca un mediu sanatos este esential pentru asigurarea prosperitatii 1 i

calitatii vietii si de realitatea ca daunele si costurile produse de poluare si schimbari climatice
sunt considerabile, Guvernul Romaniei promoveaza conceptul de de-cuplare a impactului si
degradarii mediului de cresterea economica prin promovarea eco-eficientei si prin
interpretarea standardelor ridicate de protectia mediului ca o provocare spre inovatie, crearea
de noi piete si oportunitati de afaceri.
Primul document oficial din Romania care stabileste politicile de mediu si obiectivele
nationale in acest domeniu a fost elaborat n 1992, dupa ce, cu doar doi ani inainte, a fost
infiintat Ministerul Mediului; acesta fiind prima institutie guvernamentala ce avea protectia
1

PROSPERITATE - bunstare

mediului ca si domeniu principal de activitate.Astfel, putem spune ca preocuparile la nivel

institutional din Romania in domeniul ecologiei au nceput n anul 1990.
Abia n 1996 s-a conturat Strategia National de Protectia Mediului, aceasta fiind
reactualizata n anul 2002.
Aceasta strategie naionala urmarea s stabileasca principiile, prioritatile si obiectivele
in ceea ce priveste protectia mediului. Astfel s-a stabilit ca principiile fundamentale sunt:
imbunatatirea si conservarea conditiilor de viat, dezvoltarea durabila, prevenirea poluarii,
conservarea biodiversitatii si a mostenirii cultural-istorice.
Pe baza acestor strategi, n 1999 a fost adoptat Programul National de Aderare la
Uniunea Europeana, iar odata cu aderarea la UE strategia nationala de mediu este actualizata
anual, urmarindu-se compatibilizarea acesteia cu strategiile similare din restul tarilor membre
UE.
Ministerul Mediului i Dezvoltrii Durabile promoveaz o politic de mediu unitar,
coerent, avnd ca principale obiective:

Integrarea cerinelor de mediu n strategiile sectoriale;

Conformarea cu acquis-ul comunitar de mediu pentru asigurarea calitii apei

potabile n toate localitile, epurarea apelor, protejarea populaiei fa de efectele
nocive

ale

zgomotului,

nchiderea

depozitelor

de

deeuri

neconforme

retehnologizarea sistemelor de nclzire central i implicit creterea eficienei

energetice, promovarea utilizrii resurselor regenerabile de energie, reabilitarea
ecologic a siturilor afectate de poluare istoric sau de eroziune2 costier;

Decuplarea degradrii mediului de creterea economic;

Ocrotirea biodiversitii;

Monitorizarea i diminuarea riscurilor schimbrilor climatice;

Managementul riscului i prevenirea dezastrelor provocate de inundaii;

Aplicarea principiului "poluatorul pltete";

Finanarea proiectelor, inclusiv prin Fondul de Mediu;

Avnd ca obiective principale ntrirea structurilor administrative, ca element de baz

pentru construirea unui sistem solid de management de mediu i contribuia la dezvoltarea
durabil, activitatea Guvernului Romniei n acest domeniu se va concentra pe urmtoarelor
prioriti:
2

EROZINE ~i - Proces de roadere a solului sub aciunea apei i a agenilor atmosferici

Integrarea politicii de mediu n elaborarea i aplicarea politicilor sectoriale i

regionale;

Evaluarea strii actuale a factorilor de mediu i fundamentarea unei strategii de

dezvoltare pe termen lung n domeniul mediului, al resurselor regenerabile i
neregenerabile;

ntrirea capacitii instituionale n domeniul mediului;

Ameliorarea calitii factorilor de mediu n zonele urbane i rurale;

Extinderea reelei naionale de arii protejate i rezervaii naturale, reabilitarea3

infrastructurii costiere4 a litoralului romnesc, redimensionarea ecologic i
economic a Deltei Dunrii;

ntrirea parteneriatului transfrontalier i internaional cu instituiile similare din alte

ri n scopul monitorizrii stadiului de implementare a nelegerilor internaionale;

Elaborarea strategiilor de protejare a cetenilor mpotriva calamitilor naturale,

accidentelor ecologice i expunerii n zone cu risc ecologic;

ntrirea parteneriatului cu organizaiile neguvernamentale n procesul de elaborare i

aplicare a politicilor publice n domeniu.

2. CLASIFICAREA PROBLEMELOR DE MEDIU

n vederea solutionarii eficiente, o evaluare a problemelor de mediu permite

clasificarea acestora n :
Probleme globale:

ncalzire;

Clima;

Distrugerea stratului de ozon.

Probleme regionale:

3
4

Pierderi de habitat;

Intoxicare chimica

REABILITRE, reabilitri - Aciunea de a (se) reabilita i rezultatul ei

COSTIR, -, costieri, -e, adj - n (sau din) regiunea coastei (3), n legtur cu rmul marin

Eroziunea5 solului;

Extinctia speciilor;

Epuizarea resurselor naturale;

Calitatea si cantitatea apelor (dulci);

Depozitarea deseurilor;

Despaduriri;

Desertificari;

Suprapoluare.

Probleme locale:

Poluarea aerului, apei, solului si poluarea sonora;

Aglomerarea;

Pierderi de locuri si peisaje.

3. ACTE NORMATIVE IN LEGISLATIA ROMANA

Categoriile de acte normative cuprinse n legislatia romna sunt urmatoarele:

Legi constitutionale si Legi organice: acte juridice ale Parlamentului avnd interes national;
Decrete cu putere de lege: elaborate de organul suprem al puterii de stat, stabilesc dispozitii
obligatorii;
Hotarri de guvern: emise n baza unei legi, au aplicabilitate limitata;
Ordonante si Ordonante de urgenta: sunt emise de Guvern, au putere de lege si urmeaza a
fi aprobate de Parlament pentru a deveni legi;
Ordine ministeriale: emise de ministri, cuprind norme si metodologii care completeaza
cadrul legislativ de profil si au aplicabilitate limitata, de stricta specialitate;
5

EROZINE, eroziuni - Proces complex de roadere i de spare a scoarei terestre

Reglementari departamentale: cuprind normative, decizii, circulare;

Standarde: cuprind norme sau un ansamblu de norme de reglementare, cu arie stricta de
aplicabilitate, privind specificatii clare pentru a facilita implementarea.
Un rol important revine si Acordurilor si Conventiilor internationale la care Romnia
este parte semnatara.
Prin semnarea Conventiei de preaderare la Uniunea Europeana, Romnia s-a obligat
sa-si armonizeze legislatia n general si cea de mediu n particular cu legislatia Uniunii
Europene, ncercnd sa se apropie ct mai mult de aceasta.
n ceea ce priveste componenta de protectie a mediului, n cadrul actiunilor de
integrare europeana, Romnia a avut n vedere urmatoarele criterii:
-politica de mediu este un element esential al procesului de integrare europeana;
-exigentele si reglementarile din domeniul protectiei mediului trebuie sa fie integrate n
definirea si n implementarea celorlalte politici sectoriale implicate n procesul de integrare
europeana; dat fiind caracterul transeuropean6 (fara frontiere) al problemelor de mediu, este
necesar ca acestea sa fie studiate n etapa de preaderare, adica nca de la nceputul procesului
de integrare.
Implementarea legislatiei Uniunii Europene este conditionata de factori importanti:
-de natura legala (determinarea structurilor de implementare, implicarea actionarilor,
adoptarea legislatiei cadru nainte de cea detaliata);
-de natura institutionala (administratie, participarea publicului, constrngeri).
De asemenea, gestionarea procesului de implementare este n strnsa legatura cu
prevederile din ISO 14001care implica:
-listarea sarcinilor si identificarea implicatiilor cheie (legale, administrative, tehnologice,
resurse umane si financiare);
-aducerea n planul prioritar a sarcinilor, pe baza criteriilor agreate;
-desemnarea responsabilitatilor catre diverse autoritati;
-identificarea implicatiilor intersectoriale si facilitatea coordonarii interministeriale;
-stabilirea de programe de lucru cu termene clare;
-monitorizarea progresului att n ceea ce priveste calitatea mediului, ct si eficienta
implementarii.
Concluzionnd, se poate afirma ca actele normative de mediu care sunt sau vor fi
emise, aliniate la normele europene de mediu, constituie instrumente utile pentru:

TRANSEUROPEN, - - (osea) care strbate Europa

- prevenirea poluarii si degradarii ambientale si pentru implementarea masurilor adecvate

atingerii acestor deziderate;
- protejarea sanatatii umane, a ecosistemelor si a mediului n ansamblul sau;
- dezvoltarea si amenajarea n mod echilibrat a teritoriului;
- reglarea resurselor naturale si valorificarea rationala a celor rare si neregenerabile;
- asigurarea dezvoltarii durabile.

4. STRUCTURA LEGISLATIEI DE MEDIU IN ROMANIA

Structura legislatiei de mediu din Romnia este redata n schema urmatoare, (pe zone de
acoperire):

5. LEGISLATIA PRIVIND PROTECTIA CALITATII APELOR

Scop:
-Prevenirea poluarii apelor;
-Conservarea resurselor de apa.
Probleme existente:
-poluarea cu metale grele (Ni, Cu, Cr, Zn, Cd, As, Fe, Mn), cianuri, produse petroliere,
materiale n suspensie etc.;
-consum exagerat de apa;
-pierderi mari din procesele tehnologice;
-grad redus de recirculare7;
Masuri obligatorii:
-ncadrarea n limitele de evacuare din avizul de gospodarire a apelor;
-functionarea corecta a sistemului de depoluare, cu recomandarea automatizarii proceselor de
tratare a apelor uzate industriale,
-supravegherea sistematica a calitatii apelor evacuate;
-declararea cazurilor de poluare accidentala.
Masuri viitoare:
-reducerea consumului de apa.

6. LEGISLATIA PRIVIND PROTECTIA CALITATII AERULUI

Scop:
-reducerea emisiilor poluante de gaze toxice, n special a celor care conduc la schimbari
climaterice;
-reducerea emisiilor poluante prin mbunatatiri tehnologice;
-monitorizarea emisiilor de gaze.
Probleme existente:
-poluarea cu gaze toxice (SO2, NO2, CO, CO2, NH3), particule n suspensie (cu Pb, SiO2,
azbest), COV;
-ploi acide;
-reducerea stratului de ozon;
7

RECIRCULRE - Reintroducere a unui material sau a unei substane n ciclul de fabricaie

-efect de sera
Masuri obligatorii:
-ncadrarea emisiilor n limitele Ordinului nr. 462/1993;
-declararea emisiilor;
-supravegherea sistematica a emisiilor de gaze;
-nlocuirea tehnologilor poluante si/sau montarea de sisteme de depoluare a emisiilor;
Masuri viitoare:
-prevenirea poluarii cu azbest si COV;
-elaborarea standardelor de combustibili;
-elaborarea de acte normative privind poluarea produsa de surse mobile.

7. LEGISLATIE REFERITOARE LA PROTECTIA CALITATII

SOLULUI SI A APELOR SUBTERANE

Scop:
-prevenirea/reducerea poluarii solului si a pnzei freatice.
Probleme existente:
-poluarea solului ca urmare a scurgerilor din rezervoarele subterane si supraterane aflate n
contact cu solul;
-depozitarea n locuri amenajare necorespunzator;
-pierderi direct pe sol de diverse chimicale n timpul transportului;
-emisii de substante poluante n aer, care se depun ulterior pe sol;
-utilizarea incorecta a pesticidelor si ngrasamintelor;
Poluanti principali:
-substante petroliere, metale grele, BTX, PCB, cianuri, substante organoclorurate.
Masuri obligatorii:
-respectarea prevederilor legate de: o limitele de alerta si de interventie ale calitatii solului; o
utilizarile mai sensibile si mai putin sensibile ale solului.

8. LEGISLATIA ROMANA PRIVIND DESEURILE

Scop:
-prevenirea/reducerea generarii de deseuri;
-clasificarea deseurilor pe categorii;
-reciclarea/valorificarea deseurilor
Probleme existente:
-depozitarea necontrolata pe spatii neamenajate;
-lipsa de sortare a deseurilor;
-poluarea prin deficiente legate de activitatea de transport/manipulare a deseurilor;
-activitati referitoare la importul/exportul deseurilor.
Masuri obligatorii:
-reducerea cantitatii de deseuri prin desfasurarea activitatilor la parametri optimi;
-respectarea prevederilor legate de colectarea si reciclarea deseurilor refolosibile;
-clasificarea deseurilor si introducerea evidentei gestiunii deseurilor;
-reglementari privind regimul de import al deseurilor si rezidurilor de orice natura;
-reglementari privind transportul peste frontiera al deseurilor si marfurilor periculoase.
Masuri viitoare:
-reglementari privind depozitarea deseurilor;
-ntarirea masurilor de recuperare/reciclare.

9. POLITICA DE MEDIU IN ROMANIA

11/06/2007, sursa: Analiza SWOT POS Mediu - referinta anul 2004

Ca multe alte tari din Europa Centrala si de Est, Romania a mostenit din perioada
comunista grave probleme de mediu, cauzate de politica industriala bazata pe o productivitate
ridicata, care nu a tinut cont de impactul asupra mediului si sanatatii oamenilor. Cele mai
grave probleme se intalnesc in urmatoarele sectoare: calitatea apei, gestionarea deseurilor si
poluarea aerului si a solului.
Resursele naturale reprezinta o componenta esentiala a bogatiei Romaniei. Pentru
imbunatatirea conditiilor de viata in Romania este necesar ca aceste resurse naturale sa fie
exploatate intr-o maniera durabila. Misiunea dezvoltarii durabile este de a gasi caile de
crestere economica si dezvoltare, concomitent cu utilizarea rationala a resurselor naturale
comune, astfel incat resursele regenerabile sa poata fi mentinute, iar cele neregenerabile sa fie
folosite intr-un ritm care sa tina seama de nevoile generatiilor viitoare.
Tratatul de la Maastricht evidentiaza protectia mediului ca o prioritate cheie pentru
Uniunea Europeana un mediu inconjurator sanatos reprezinta o conditie esentiala pentru
proprietatea pe termen lung si pentru calitatea vietii. De aceea, cetatenii europeni cer un inalt
nivel de protectie in acest domeniu. In viitor, dezvoltarea economica si prosperitatea vor
continua sa exercite o presiune puternica asupra capacitatii planetei de a raspunde cerintelor in
materie de resurse si de absorbtie a poluarii.
Valorile naturale ale Romaniei vor avea o contributie importanta pentru Uniunea
Europeana, care se va inzestra cu o importanta suprafata a doua eco-regiuni semnificative in
ansamblu, si anume Dunarea cu Delta Dunarii si Muntii Carpati. In plus, Romania va aduce in
UE habitate si specii apartinand a 5 regiuni biogeografice.
Principalelor aspecte de mediu din Romania pot fi sintetizate astfel:
97,8 % din reteaua hidrografica a Romaniei este cuprinsa in bazinul fluviului Dunarea
Aproximativ 38% din lungimea Dunarii se afla pe teritoriul Romaniei
Cu o medie de numai 2660 m3 de apa / loc / an, fata de media de 4000 m 3 de apa /
loc / an in Europa, Romania se situeaza in categoria tarilor relativ sarace in resurse de apa
79% din apele uzate ajung neepurate sau insuficient epurate in receptorii naturali
Numai 52% din populatia Romaniei beneficiaza atat de servicii de alimentare cu apa, cat si de
canalizare, 363 milioane tone de deseuri au fost generate in 2004 - aproximativ 326 milioane
tone provin din industria extractiva, aproximativ 29 milioane tone reprezinta alte deseuri de
productie si circa 8 milioane tone reprezinta deseuri municipale
Materialele reciclabile reprezinta aproximativ 40% din deseurile urbane, din care 20%
pot fi recuperate; in prezent doar 2% din materialele reciclabile sunt recuperate .

Aproximativ 16 milioane tone de deseuri au fost generate in 2004 de industria

energetica, 252 de depozite de deseuri municipale au functionat in 2004, din care 234 nu se
conformeaza standardelor de mediu; exista aproximativ 2686 locuri de depozitare in zonele
rurale (dumping sites)
Ecosistemele naturale si semi-naturale reprezinta 47% din teritoriul tarii
Suprafata zonelor naturale protejate acopera in prezent aproximativ 8% din teritoriul tarii.

10. BAZA LEGALA A POLITICII DE MEDIU

11/06/2007
In calitate de Stat Membru al Uniunii Europene, Romania trebuie sa includa intre
prioritatile sale alinierea la standardele Uniunii Europene de protectie a mediului. Acest
proces reprezinta una dintre cele mai mari provocari si implica mari eforturi si dupa aderare in
doua directii prioritare:

armonizarea legislatiei romanesti cu acquis-ul Uniunii Europene in acest sector

reforma institutionala care necesita dezvoltarea unui mecanism institutional capabil sa

aplice si sa monitorizeze punerea in aplicare a legislatiei adoptate.
Capitolul "Protectia mediului inconjurator" a fost deschis pentru negocieri pe 21 mai

2002, iar negocierile s-au incheiat in 2004. Romania a acceptat acquis-ul in vigoare de la data
de 31 decembrie 2000, dar a solicitat 11 masuri de tranzitie 8 legate de principalele Directive
din urmatoarele domenii:

calitatea aerului

gestionarea deseurilor

calitatea apei

controlul poluarii industriale si managementul riscurilor

Initial, Romania a inregistrat mici progrese in directia armonizarii legislative in domeniul

protectiei mediului. Primul progres important a fost inregistrat in decembrie 1995, prin
adoptarea Legii cadru pentru protectia mediului, care a introdus principii importante in ceea
ce priveste legislatia si politica de protectie a mediului, ca de exemplu principiul "poluatorul
plateste".
8

TRANZIE, tranziii - Trecere (lent sau brusc) de la o stare la alta

In urmatorii ani, s-au inregistrat progrese importante in domeniul legislativ prin: adoptarea
legislatiei referitoare la evaluarea impactului asupra mediului inconjurator al anumitor
programe cu efecte transfrontaliere, a legislatiei privind deseurile periculoase, gropile de
gunoi pentru deseuri, deseurile rezultate din ambalaje, transportul deseurilor, apa potabila, apa
menajera, poluarea cauzata de substantele periculoase, identificarea spatiilor si a domeniilor
care necesita protectie speciala, controlul poluarii industriale, masuri pentru siguranta
campurilor nucleare etc. Legislatia romaneasca in domeniul mediului poate fi regasita pe siteul Ministerului Mediului si dezvoltarii durabile (www.mmediu.ro).

11. OBIECTIVELE POLITICII DE MEDIU

11/06/2007
Romania a eleborat in cadrul Obiectivului "Convergenta" pentru perioada de
programare 2007 - 2013 sapte programe operationale. Programul Operational Sectorial Mediu
(POS Mediu) a fost elaborat in conformitate cu cea de-a treia prioritate a Pational de
Dezvoltare 2007-2013 - "Protectia si imbunatatirea calitatii mediului", precum si cu
Prioritatea 1 a Cadrului National Strategic de Referinta - "Dezvoltarea infrastructurii de baza
la standarde europene".
POS Mediu contine elemente esentiale pentru implementarea cu succes a PND si a
CNSR in domeniul protectiei mediului; obiectivul de baza il constituie promovarea dezvoltarii
durabile a intregii tari. Avand in vedere legatura stransa dintre mediu si toate celelalte sectoare
economice si sociale, POS Mediu a fost elaborat in stransa corelare cu celelalte programe
operationale si s-a avut in vedere evitarea suprapunerilor, realizarea complementaritatii 9 intre
programe si conformitatea cu obiectivele Strategiei de la Lisabona.
POS Mediu este astfel conceput incat sa reprezinte baza si totodata un catalizator
pentru o economie mai competitiva, un mediu mai bun si o dezvoltare regionala mai
echilibrata. POS Mediu se bazeaza pe obiectivele si prioritatile politicilor de mediu si de
dezvoltare a infrastructurii ale Uniunii Europene, reflectand atat obligatiile internationale ale
Romaniei, cat si interesele specifice nationale.

COMPLEMENTARITTE - nsuirea de a prezenta un caracter complementar, de a fi alctuit din pri

complementare

POS Mediu continua programele de dezvoltare a infrastructurii de mediu la nivel

national care au fost initiate in cadrul asistentei de pre-aderare, in particular Phare si ISPA. In
plus fata de dezvoltarea infrastructurii, prin intermediul POS Mediu se urmareste stabilirea
structurilor eficiente de management al serviciilor relevante din punct de vedere al protectiei
mediului. De asemenea, prioritatile POS Mediu includ interventii in domenii mai putin
abordate pana in prezent, precum eficientizarea sistemelor de incalzire urbane, prevenirea
riscurilor, reconstructia ecologica sau implementarea planurilor de management Natura 2000.
Obiectivul global al POS Mediu il constituie protectia si imbunatatirea calitatii
mediului si a standardelor de viata in Romania, urmarindu-se conformarea cu prevederile
acquis-ului de mediu. Obiectivul consta in reducerea decalajului existent intre Uniunea
Europeana si Romania cu privire la infrastructura de mediu atat din punct de vedere cantitativ
cat si calitativ. Aceasta ar trebui sa se concretizeze in servicii publice eficiente, cu luarea in
considerare a principiului dezvoltarii durabile si a principiului "poluatorul plateste".
Obiectivele specifice Programului Operational Sectorial Mediu sunt:
Imbunatatirea calitatii si a accesului la infrastructura de apa si apa uzata, prin
asigurarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare in majoritatea zonelor urbane pana in
2015.
Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deseurilor prin imbunatatirea
managementului deseurilor si reducerea numarului de zone poluate istoric in minimum 30 de
judete pana in 2015.
Reducerea impactului negativ asupra mediului cauzat de sistemele de incalzire urbana
in cele mai poluate localitati pana in 2015
Protectia si imbunatatirea biodiversitatii si a patrimoniului natural prin sprijinirea
managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea retelei Natura 2000
Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populatiei, prin
implementarea masurilor preventive in cele mai vulnerabile zone pana in 2015
Programul acopera perioada 2007-2013, dar obiectivele sale urmaresc nevoile de
dezvoltare ale Romaniei dupa anul 2013, prin punerea bazelor dezvoltarii durabile a
investitiilor vizate. POS va contribui la indeplinirea obligatiilor pe care Romania le are in
sectorul de mediu, oferind oportunitati de investitii in toate regiunile tarii.
Politica de mediu nationala se va axa in 2007 pe continuarea implementarii
angajamentelor luate de Romania privind Capitolul 22 in vederea integrarii in Uniunea

Europeana, diminuarea riscurilor asociate cu evenimentele extreme, generate de schimbarile

climatice si perfectionarea instrumentelor institutionale care sa contribuie la folosirea si
protejarea resurselor pe baza principiilor dezvoltarii durabile si la reducerea poluarii.
Principalele prioritati ale poliicii de mediu in anul 2007 sunt:

Integrarea politicii de mediu in elaborarea si aplicarea politicilor sectoriale si regionale

Evaluarea starii actuale a factorilor ecologici si fundamentarea unei strategii de

dezvoltare pe termen lung in domeniul mediului, al resurselor regenerabile si
neregenerabile

Intarirea capacitatii institutionale in domeniul mediului

Ameliorarea calitatii factorilor de mediu in zonele urbane si rurale: (in domeniul

calitatii aerului, managementului deseurilor, managementului resurselor de apa,
controlul poluarii industriale si managementul riscului, substante chimice periculoase
si organisme modificate genetic (OMG), schimbari climatice

Extinderea retelei nationale de arii protejate si rezervatii naturale, reabilitarea

infrastructurii costiere a litoralului romanesc, redimensionarea10 economica si
ecologica a Deltei Dunarii

Intarirea parteneriatului transfrontalier si international cu institutiile similare din alte

tari in scopul monitorizarii stadiului de implementare a intelegerilor internationale

Protejarea cetatenilor impotriva inundatiilor si fenomenelor meteorologice periculoase

Intarirea parteneriatului cu organizatiile neguvernamentale11 in procesul de elaborare si

aplicare a politicilor publice in domeniu

Avand in vedere legatura stransa dintre mediu si toate celelalte sectoare economice si
sociale, POS Mediu a fost elaborat in stransa corelare cu celelalte programe operationale si s-a
avut in vedere evitarea suprapunerilor, realizarea complementaritatii intre programe si
conformitatea cu obiectivele Strategiei de la Lisabona.

12. INSTRUMNTE DE ASISTENTA FINANCIARA

10
11

REDIMENSIONRE, redimensionri - Aciunea de a redimensiona

NEGUVERNAMENTL, - - Care nu aparine i nu reprezint un guvern

11/06/2007, sursa: Centrul de Informare al Comisiei Europene in Romania, Institutul

European din Romania, Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile
Principala sursa de finantare pentru implementarea politicii de mediu din Romania este
reprezentata de POS Mediu. Sursele comunitare utilizate in implementarea POS Mediu sunt
asigurate din Fondul de Coeziune si Fondul European pentru Dezvoltare Regionala.
Bugetul total al POS Mediu pentru perioada de programare 2007-2013 este de aproximativ
5,5 miliarde Euro. Din acestia, aproximativ 4,5 miliarde Euro reprezinta sprijinul comunitar,
ceea ce reprezinta 23,5 % din sursele financiare alocate Cadrului National Strategic de
Referinta si mai mult de 1 miliard Euro provenind din bugetul national. Elaborarea POS
Mediu a avut in vedere respectarea prevederilor acquis-ului comunitar privind procedurile
generale de gestionare a fondurilor comunitare in perioada 2007-2013.

13. GESTIUNEA DESEURILOR

Gestionarea deseurilor reprezinta una dintre problemele importante cu care se

confrunta Romania in ceea ce priveste protectia mediului. Aceasta se refera la activitatile de
colectare, transport, tratare, valorificare si eliminare a acestora.
Cantitatea totala de deseuri generata in Romania in 2004 a fost de aproximativ 36,7
milioane de tone (8,19 deseuri municipale si 28,51 deseuri industriale, cu exceptia
reziduurilor miniere). Raportul dintre cele doua categorii variaza de la an la an, media fiind de
29% deseuri municipale si 71% deseuri industriale.
Cadrul legislativ comunitar pentru reglementarea managementului deseurilor il
reprezinta Directiva cadru deseuri (Directiva nr. 75/442/EEC, amendata de Directiva nr.
91/156/EEC si abrogata de Directiva nr. 2006/12/EEC).
In luna iunie 2005, Comisia a prezentat Consiliului propunerea de Comunicare privind
Strategia

tematica

pentru

prevenirea

generarii

deseurilor

si

reciclarea

acestora.

Comunicarea a fost insotita (pachet legislativ) de propunerea de revizuire a Directivei cadru

deseuri, respectiv propunerea de Recomandare privind masurile de prevenire a generarii
deseurilor.

14. STRATEGIA NATIONALA DE GESTIONARE A DESEURILOR

12/06/2007
Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor este elaborata de Ministerul Mediului si
Gospodaririi Apelor, in conformitate cu responsabilitatile ce ii revin ca urmare a transpunerii
legislatiei europene in domeniul gestionarii deseurilor si conform prevederilor Ordonantei de
Urgenta a Guvernului 78/2000 privind regimul deseurilor, modificata si aprobata prin Legea
426/2001. Aceasta a fost elaborata pentru perioada 2003 - 2013, urmand a fi revizuita periodic
in conformitate cu progresul tehnic si cerintele de protectie a mediului.
Obiectivul general al Strategiei Nationale de Gestionare a Deseurilor este crearea
cadrului necesar pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat de gestionare a
deseurilor, eficient din punct de vedere ecologic si economic si care sa asigure protectia
sanatatii populatiei si mediului. Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor (SNGD) se
aproba prin Hotarare de Guvern si se revizuieste periodic. Prevederile SNGD se aplica pentru
toate tipurile de deseuri definite conform Ordonantei de Urgenta a Guvernului 78/2000
privind regimul deseurilor, aprobata cu modifcari si completari prin Legea 426/2001.
Pentru scopul prezentei Strategii, toate tipurile de deseuri generate pe teritoriul tarii
sunt clasificate, in mod formal, in:

deseuri municipale si asimilabile: totalitatea deseurilor generate, in mediul urban si in

mediul rural, din gospodarii, institutii, unitati comerciale si prestatoare de servicii
(deseuri menajere), deseuri stradale colectate din spatii publice, strazi, parcuri, spatii
verzi, deseuri din constructii si demolari, namoluri de la epurarea apelor uzate
orasenesti

deseuri de productie: totalitatea deseurilor generate din activitatile industriale; pot fi

deseuri de productie nepericuloase si deseuri de productie periculoase

deseuri generate din activitati medicale: sunt deseurile generate in spitale, policlinici,
cabinete medicale si se impart in doua categorii: deseuri medicale periculoase care
sunt cele infectioase, intepatoare-taietoare, organe anatomo-patologice, deseurile
provenite de la sectiile de boli infectioase, etc. si alte deseuri exclusiv cele mentionate
mai sus, care intra in categoria deseuri asimilabile.

Gestionarea deseurilor reprezinta una dintre problemele importante cu care se

confrunta Romania in ceea ce priveste protectia mediului. Aceasta se refera la activitatile de
colectare, transport, tratare, valorificare si eliminare a acestora.
Planul National de Gestiune a deseurilor, aprobat prin HG 1470/2004, furnizeaza o
analiza detaliata a managementului deseurilor in Romania, masuri de prevenire a producerii
deseurilor si de reducere a catitatii acestora; metode de reciclare; lista indicatorilor de
monitorizare. Acesta include, de asemenea, actiuni si mijloace adecvate pentru conformarea
cu acquis-ul comunitar de mediu in domeniul gestionarii deseurilor.
Planurile Regionale de Gestiune a Deseurilor, elaborate pe baza legislatiei romanesti si
comunitare si aprobate prin Ordin ministerial comun al MMGA si Ministerului Integrarii
Europene, transpun, la nivel regional, obiectivele Planului National de Gestiune a Deseurilor.
Aceste documente promoveaza cooperarea intre autoritatile judetene si cele locale in vederea
infiintarii si dezvoltarii unui sistem de management integrat12 al deseurilor care sa inlocuiasca
sistemul existent, ineficient atat din punct de vedere economic, cat si din cel al protectiei
mediului. In acest context au fost identificate solutii posibile, specifice in functie de
particularitatile fiecarei regiuni, pentru a se asigura indeplinirea obiectivelor nationale si a
angajamentelor asumate de Romania pentru Capitolul 22 Mediu.

15. MANAGEMENTUL DESEURILOR

12/06/2007
Deseurile municipale
Cantitatea de deseuri municipale generate variaza de la an la an, inregistrandu-se in ultimii 6
ani o tendinta generala de crestere, determinata atat de cresterea consumului populatiei, cat si
de cresterea proportiei populatiei deservite de serviciile publice de salubritate in sistem
centralizat.
Cantitatea de deseuri municipale generate pe cap de locuitor ilustreaza nivelul de dezvoltare
economica a respectivului stat. In mod contrar fata de situatia intalnita in majoritatea statelor
dezvoltate din UE, cantitatea de deseuri generata in Romania este in general depozitata, numai
un procent de 2% reprezentand deseurile reciclate.Din totalul cantitatii de deseuri municipale,
cea mai mare parte o reprezinta deseurile menajere si asimilabile. Acestea provin din
gospodariile populatiei, respectiv de la unitati economice, comerciale, birouri, institutii,
12

INTEGRT - inclus, nglobat ntr-un tot

unitati sanitare. Compozitia acestora a variat in ultimii ani, ponderea cea mai mare avand-o
deseurile biodegradabile13; in anul 2004, deseurile biodegradabile au reprezentat cca. 49% din
cantitatea totala de deseuri menajere colectate; plasticul si sticla au reprezentat, de asemenea,
cantitati importante.
Prognoza de generare a deseurilor municipale s-a realizat pe baza prognozei evolutiei
populatiei pe tip de mediu locuit, luand in considerare cresterea consumului de bunuri la
populatie; astfel, Planul National de Gestiune a Deseurilor estimeaza o crestere medie de
0,8% pe an a cantitatii de deseuri municipale generate pana in 2013.
In mediul urban, gestionarea deseurilor municipale este realizata in mod organizat,
prin intermediul serviciilor proprii specializate ale primariilor sau ale firmelor de salubritate.
Proportia populatiei urbane deservite de servicii de salubritate a crescut de la 73% in 1998, la
cca. 90% in 2002-2003.
In mediul rural, serviciile organizate de salubritate sunt aproape inexistente,
transportul la locurile de depozitare fiind facut in mod individual de catre generatori. Numai o
mica parte din populatia din mediul rural este deservita de servicii organizate de salubritate,
respectiv comunele din vecinatatea centrelor urbane. In anul 2003, cca. 5% din populatia
rurala a fost deservita de servicii de salubritate, in timp ce in anul 2004 acest procent a crescut
pana la 6,5%.
Deseurile municipale sunt gestionate in mod diferit, in functie de caracteristicile lor si
de cantitatile in care sunt generate. Din totalul deseurilor municipale, aproximativ 40%
reprezinta materiale reciclabile, din care cca. 20% pot fi recuperate, nefiind contaminate. In
urma colectarii selective prin proiecte pilot, doar 2% din materiale reciclabile total generate
sunt valorificate. Restul se elimina prin depozitare, pierzandu-se, astfel, mari cantitati de
materii prime secundare si resurse energetice. In ultimii ani, agentii economici privati au
demarat actiuni sustinute de colectare a cartonului si PET-urilor. In unele localitati s-au
amplasat centre de colectare la care populatia poate depune (cu sau fara remunerare)
maculatura, carton, sticle, plastic. In Romania, institutiile din industria sticlei, hartiei si
cartonului si maselor plastice sunt autorizate si au inceput sa preia aceste deseuri de la
centrele de colectare in vederea reciclarii si/sau valorificarii. In unele orase s-au infiintat statii
pilot de compostare a deseurilor biodegradabile.
Depozitarea reprezinta principala forma de eliminare a deseurilor municipale. In 2005,
au functionat 251 de depozite de deseuri municipale, din care:
-18 depozite conforme
13

BIODEGRADBIL, - - Care se degradeaz sub aciunea unor ageni biologici

-234 depozite neconforme

Din cele 18 depozite de deseuri considerate conforme, 11 au fost construite inainte de
introducerea in legislatia nationala a normelor europene privind depozitele de deseuri, fiind
insa conforme cu acestea din punctul de vedere al constructiei (Constanta, Chiajna, Braila,
Piatra Neamt, Sighisoara, Sibiu - Cristian, Ploiesti-Boldesti, Vidra, Glina, Baicoi si CampinaBanesti); acestea nu necesita investitii majore pentru conformare, ci numai pentru
imbunatatirea activitatilor de operare si monitorizare, respectiv 3,5 mil. Euro. Celelalte 7
depozite au fost construite in conformitate cu cerintele europene si date in functiune in anii
2003, 2004 si 2005 (Brasov, Buzau-Galbinasi, Arad, Slobozia, Costinesti, Oradea, Craiova).
Costurile de investitii necesare pentru asigurarea conformarii depozitelor municipale existente
au fost estimate la 1.775 milioane Euro.
In raport cu statele UE care au ales depozitarea ca principala metoda pentru tratarea
deseurilor, in conformitate cu datele EUROSTAT, Romania inregistreaza cel mai scazut
procentaj de depozitarea deseurilor municipale in depozite conforme, situatie cauzata de
numarul ridicat de depozite neconforme.
Pe parcursul negocierilor pentru capitolul de mediu, Romania s-a angajat sa sisteze
depozitarea in 137 de depozite din zona urbana reprezentand cca. 427 ha pana la 16 iulie 2009
si in cele 101 dedepozite de deseuri municipale ramase reprezentand cca. 301 ha, intre 16 iulie
2009 si 16 iulie 2017.
Pe langa depozitele de deseuri municipale din zona urbana, in Romania s-au identificat
2686 spatii de depozitare in zona rurala cu o suprafata de cel mult 1 ha. Inchiderea si
ecologizarea depozitelor rurale se vor realiza pana la 16.07.2009, odata cu extinderea
serviciilor de colectare a deseurilor si la nivel rural, realizarea sistemului de transport, transfer
si deschiderea depozitelor zonale. Potrivit datelor statistice privind generarea si gospodarirea
deseurilor in 2004, au fost depozitate 6,63 milioane tone de deseuri, din care 2,02 milioane
tone in depozite conforme. Din cantitatea totala de deseuri municipale depozitate, circa 49%
reprezinta deseuri biodegradabile. In prezent, in Romania nu exista instalatii pentru tratarea
termica a deseurilor municipale solide. Studii recente arata urmatoarele: compozitia si
caracteristicile deseurilor menajere in Romania (de exemplu, umiditatea de circa 50 %,
continutul substantelor biodegradabile de aproximativ 50% si puterea calorica de mai putin de
8.400 kJ/kg), precum si costurile ridicate pe care le implica aceasta metoda de eliminare duc
la imposibilitatea, pentru moment, a incinerarii acestui tip de deseuri.
In concordanta cu raportul de tara pentru Romania asupra Evaluarii Strategice a
Meidului si Prevenirii Riscurilor, elaborat de Ecolas pentru Comisia Europeana, necesitatile

de investitii din sectorul de deseuri solide municipale pentru perioada 2007-2013, in Romania,
situeaza tara noastra pe locul trei in raport cu noile State Membre.

16. GESTIONAREA DESEURILOR PROVENITE DIN CONSTRUCTII

Cantitatea de deseuri provenite din constructii si demolari generata in Romania este

relativ scazuta, dar se prognozeaza o crestere, determinata de dezvoltarea economica a tarii.
Nu exista inca un sistem adecvat de valorificare a deseurilor din constructii si demolari, ci
doar o reutilizare interna in gospodaria proprie sau o comercializare pe o piata nedeclarata.
Strategiile regionale de gestiune a deseurilor trebuie sa prezinte solutii care sa vizeze si
aceasta categorie de deseuri, avand in vedere ca acestea devin o problema stringenta14.

17. DESEURILE DE PRODUCTIE

Deseurile de productie sunt reprezentate de deseurile industriale si agricole, inclusiv

cele rezultate de la producerea energiei. Organizarea activitatii de gestionare a deseurilor de
productie este obligatia generatorului, prin mijloace proprii sau prin contractarea serviciilor
unor firme specializate. La momentul actual, exista foarte putine firme care au ca domeniu de
activitate gestionarea deseurilor de productie, iar serviciile pe care le ofera acestea sunt
limitate atat in ceea ce priveste tipurile de deseuri, cat si capacitatile de lucru.
In cursul anului 2004, cantitatea de deseuri generate de industrie, a fost de 355
milioane tone, din care 326 milioane tone sunt deseuri rezultate din activitatile de extractie,
reprezentand 92% din deseurile de productie. Activitatile economice in cadrul carora s-au
produs cele mai mari cantitati de deseuri in anul 2004, cu exceptia industriei extractive, au
fost industria energetica, metalurgie si constructii metalice, industria petrochimica, chimica,
cauciuc, mase plastice si industria alimentara.
Din cantitatea de deseuri de productie generata, aprox. 30% se recupereaza, restul fiind

14

STRINGN - nsuirea de a se impune cu necesitate

eliminat prin depozitare sau incinerare. Exista 7 incineratoare pentru deseuri periculoase,
aflate in proprietatea a 4 operatori privati, care incinereaza deseuri periculoase provenite din
activitatea proprie si 7 cuptoare de ciment autorizate pentru co-incinerarea deseurilor.
Depozitele pentru deseuri de productie care se supun prevederilor Directivei 1999/31/CE
privind depozitarea deseurilor au fost reinventariate la inceputul anului 2004, rezultand un
numar total de 169 de depozite care ocupa o suprafata de cca. 3000 ha.
In functie de tipul deseurilor pe care le primesc, aceste depozite se clasifica astfel: 51
depozite pentru deseuri periculoase, 116 depozite pentru deseuri nepericuloase, 2 depozite
pentru deseuri inerte.
Din cele 169 depozite inventariate, 15 sunt conforme cu prevederile Directivei
1999/31/CE si vor continua sa functioneze pana la epuizarea capacitatii. Celelalte 154
depozite se vor inchide etapizat, in conformitate cu angajamentele asumate de Romania prin
Tratatul de aderare la Uniunea Europeana.
O parte importanta din deseurile de productie generate (cu exceptia deseurilor din
industria extractiva) o reprezinta deseurile din industria energetica, cca. 16 milioane tone in
anul 200410
Exista 20 de centrale electro-termice neconforme, care ard combustibil solid si care
utilizeaza hidrotransportul deseurilor generate in haldele proprii de zgura15 si cenusa. Aceste
unitati trebuie sa-si modifice tehnica de eliminare a deseurilor in vederea conformarii cu
standardele de mediu. In urma negocierilor cu UE s-au obtinut perioade de tranzitie cuprinse
intre 2 si 7 ani, pentru conformare cu prevederile legale privind depozitarea deseurilor.

18. DESEURI PROVENITE DIN ACTIVITATI MEDICALE

Gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale este in prezent reglementata

de Ordinul Ministrului Sanatatii si Familiei nr. 219/2002 care aproba Normele tehnice privind
gestionarea deseurilor rezultate din activitati medicale si Metodologia de culegere a datelor
pentru baza nationala de date. Potrivit datelor preliminare centralizate de catre Ministerul
Sanatatii, cantitatea totala de deseuri medicale generata in anul 2005 a fost de circa 15.490
tone. S-a inregistrat o reducere de aproximativ 12%, comparativ cu anul 2004 (17.553 tone).
15

ZGR, zguri - Partea mineral fuzibil din cenua crbunilor

Deseurile medicale periculoase sunt eliminate prin: crematorii, incinerari directe,

instalatii de tratare termica. In prezent aceste deseuri sunt eliminate dupa cum urmeaza:
Prin ardere in cele 346 instalatii pentru tratarea termica a deseurilor medicale care
apartin spitalelor; aceste instalatii nu sunt conforme cu cerintele UE si nu pot fi
retehnologizate in vederea conformarii; acestea trebuie inchise etapizat pana la
31.12.2008; din numarul total, 122 de instalatii si-au incetat activitatea la sfarsitul anului 2005
Numai o cantitate mica din deseurile medicale este incinerata alaturi de deseuri
industriale periculoase, in 4 instalatii de incinerare aflate in proprietatea si operate de
companii private.
In urma colectarii separate pe tipuri specifice de deseuri periculoase din activitati
medicale, s-a estimat ca aprox. 3000 t/an vor fi eliminate prin incinerare, restul cantitatii de
deseuri periculoase din activitati medicale va putea fi eliminata prin sterilizare termica.
Poluarea siturilor contaminate are surse diverse, cum ar fi poluarea provenind din activitatile
miniere, iazurile de decantare, haldele 16 de steril, depozitele de deseuri neconforme, deseurile
si reziduurile anorganice, industria petroliera.
Inventarele anterioare privind poluarea solurilor in Romania (realizate inainte de anul
1989) au aratat ca aproximativ 900.000 ha au fost afectate in mod diferit de diverse tipuri de
poluanti.
In general, dupa anul 1989 s-a constatat o reducere a unor tipuri de poluare, datorita fie
scaderii cantitatilor de fertilizanti si pesticide aplicate, scaderii emisiei noxelor, fie inchiderii
unor unitati industriale si agricole.
In prezent, nu exista o strategie nationala privind toate siturile contaminate, ci doar o
baza de date limitata la anumite categorii de situri, asa cum a fost prezentat mai sus. Un
inventar complet si o strategie nationala exista doar pentru acele situri afectate de gestionarea
necorespunzatoare a deseurilor municipale, miniere, medicale. Celelalte categorii de situri
contaminate trebuie, astfel, investigate.
In prezent, este in curs de elaborare un studiu care are ca obiectiv inventarierea
siturilor contaminate. Dupa realizarea acestui inventar, se va elabora un plan de actiune pe
baza unei evaluari de risc detaliate, in vederea luarii masurilor adecvate pentru inchidere sau
reabilitare.
Prioritatile politicii Romaniei in anul 2007 in domeniul managementului deseurilor sunt:

16

HLD, halde - Loc unde se depoziteaz sterilul i deeurile inutilizabile provenite din lucrrile miniere.

inchiderea etapizata a depozitelor de deseuri municipale si industriale neconforme si a

incineratoarelor spitalicesti si realizarea capacitatii de depozitare a deseurilor
periculoase tratate ( circa 110.000 tone/an )

dezvoltarea retelelor de colectare selectiva si management integrat al deseurilor

( deseuri de echipamente electrice si electronice, vehicule scoase din uz, ambalaje si
deseuri din ambalaje etc. ), si pentru indeplinirea tintelor de colectare si reciclare a
acestor deseuri.

19. INSTRUMENTE ALE POLITICII DE MEDIU IN ROMANIA

Transformrile care au loc la nivel global n ceea ce privete calitatea mediului au

determinat umanitatea s considere protecia i mbuntirea condiiilor de mediu un
obiectiv primordial17. Pentru aceasta se impune gsirea unor soluii care s asigure
meninerea echilibrului ecologic al planetei, n condiiile dezvoltrii durabile, ceea ce
presupune mari eforturi material - financiare i organizatorice att pe plan naional ct i
internaional.

20. Cheltuieli i investiii nregistrate de Garda Regionala de Mediu, Sibiu

Cheltuielile pentru protecia mediului reprezint msura economic a rspunsului

dat de societate pentru abordarea problemelor generate de starea mediului ntr-o anumit
etap.
Cheltuielile pentru protecia mediului includ cheltuielile efectuate pentru
desfurarea activitilor de supraveghere i protecie a mediului i pe cele care se refer
la prevenirea sau repararea pagubelor aduse acestuia.
Cheltuielile totale pentru protecia mediului se compun din:
-investiii

17

PRIMORDIL - Care constituie un nceput

-cheltuieli curente de exploatare, ntreinere i de achiziie18 a unor servicii de

mediu.

21. FONDUL DE MEDIU

Utilizarea instrumentelor economice de protecie a mediului este n dependen
direct cu procesul de armonizare legislativ i de acces la Uniunea European, reliefnd
importana armonizrii strategiilor de mediu i a politicilor economice cu cele din restul
Europei.
Una din cele mai importante instrumente economice folosite de politica de mediu l
constituie Fondul de Mediu.
Acesta este un instrument economico financiar destinat susinerii i realizrii
proiectelor prioritare pentru protecia mediului.

22. FONDURILE UNIUNII EUROPENE DE PREADERARE

Programul PHARE n Regiunea 7 Centru

Programul PHARE susine rile candidate n adoptarea aquis-ului comunitar. Astfel
programul a fost orientat ctre consolidarea instituional i susinerea investiilor, avnd
ca scop ntrirea instituiilor democratice, a administraiei publice i a organizaiilor, care
au responsabilitatea implementrii efective i eficiente a legislaiei comunitare.
Domeniile principale pe care se concentreaz programul PHARE sunt:
- Consolidarea capacitii instituionale;
- Ajutorul pentru investiii;
- Dezvoltare regional
Programul ISPA n Regiunea 7 Centru
ISPA (Instrument Pentru Politici Structurale de Pre-Aderare) reprezint instrumentul
financiar pus la dispoziie de Comisia European prin Programul ISPA n perioada 200018

ACHIZIE, achiziii - Form de comer care const n procurarea de produse

2006 i este destinat finanrii de investiii n infrastructura de mediu pentru serviciile

publice urbane. Acest program vine n sprijinul realizrii de progrese n procesul de
aderare a Romniei la Uniunea European.

23. PLANUL DE ACTIUNE PENTRU PROTECTIA MEDIULUI

Planul Regional de Aciune pentru Mediu reprezint o abordare nou a problematicii
de mediu din Romnia, abordare care sprijin cerinele Uniunii Europene n procesul de
aderare a Romniei la Uniunea European.
Procesul Planul Regional de Aciune pentru Mediului este un proces ciclic19 pentru
planificarea , implementarea i revizuirea aciunilor de mediu la nivel regional. Acest ciclu
fiind un sistem de management.

24. RAPORTAREA DATELOR CATRE AGENTIA EUROPEANA DE

MEDIU
Agenia European de Mediu (EEA) este organismul UE care ofer informaii sigure
i independente despre mediu. Agenia reprezint o surs de informare major pentru cei
implicai n dezvoltarea, adoptarea, implementarea i evaluarea strategiei de mediu,
precum i pentru public.
n momentul de fa agenia numr 31 de membri: toate cele 25 ri membre UE,
precum i Bulgaria, Islanda, Liechtenstien, Norvegia, Romnia i Turcia.
Instrumentele politicii de mediu din Romnia s-au diversificat n ultimul an.
Agenii economici i administraia local au devenit contieni de necesitatea
planificrii n domeniul managementului de mediu, muli dintre acetia fcnd demersuri
pentru certificarea unor sisteme de management de mediu recunoscute internaional.
Observm o cretere a abilitii n ceea ce privete capacitatea de elaborare a
proiectelor de mediu. n anul 2005 a crescut capacitatea agenilor economici i a
administraiei locale de a identifica i accesa fonduri necesare mbuntirii performanei de
mediu.
O sintez a pailor fcui de Romnia n ultimii ani n ceea ce privete protecia
mediului, este prezentat de colectivul format din Vladimir Rojanschi, Florina Bran, Simona
19

CCLIC, -, ciclici - Care se desfoar n cicluri sau aparine unui ciclu; periodic

Diaconu, Florian Grigore, n lucrarea Evaluarea impactului ecologic i auditul de mediu,

Editura ASE Bucureti, 2004, pag. 85-86 {sursa)
Globalizarea fenomenelor de recunoatere a interdependenelor20 dintre mediu i
dezvoltare, completeaz printr-o analiz detaliat a calitii principalilor factori de mediu:
calitatea atmosferei, calitatea precipitaiilor atmosferice, starea apelor de suprafa i
subterane, starea solurilor, starea pdurilor, gestionarea deeurilor, situaia polurii sonore.
Strategiei Naionale de Protecia Mediului i se adaug n anul 2002 "Strategia
Naional de Gestionare a Deeurilor" ce rspunde unei nevoi presante n acest domeniu.
Acest lucru s-a fcut prin transpunerea Directivei Cadru privind deeurile - nr. 75/442/EEC,
preluat n legislaia romn prin Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 78/2000, aprobat i
completat n 2001 prin Legea 426/2001.
Odat cu anul 2000 i cu nceperea negocierilor de aderare, politica de mediu se
dezvolt conform strategiei elaborate de Comisia European pentru rile candidate n cadrul
Agendei 2000. Astfel, pentru a alinia politicile naionale de mediu la standardele i obiectivele
politicii comunitare, rile candidate trebuie s identifice arii prioritare de aciune, s
stabileasc obiective cheie ce trebuie realizate pn la data aderrii i s stabileasc termene
de adoptare, transpunere i implementare a acquis-ului de mediu. Prioritile identificate de
ctre Comisie pentru rile candidate se refer la poluarea aerului, poluarea apei i gestionarea
deeurilor.

25. ROMANIA A PREGATIT PROIECTE DE MEDIU

Ministerul Mediului a pregatit circa 80 de proiecte de peste 5 miliarde euro pentru

2009, in conditiile in care pentru 2007 si 2008 a primit aprobare de la CE pentru 8 proiecte
majore de 850 milioane euro si a semnat 30 de proiecte minore de peste 5,2 milioane euro,
potrivit datelor ministerului. Astfel, 3,5 miliarde euro sunt pentru 33 de proiecte din sectorul
de apa si apa uzata, 30 de proiecte de 750 milioane euro sunt pentru gestiunea deseurilor, opt
proiecte de 460 milioane euro - pentru termoficare urbana, iar patru proiecte vizeaza
prevenirea inundatiilor si insumeaza circa 200 milioane euro, potrivit Programului
Operational Sectorial (POS) Mediu pentru 2009.
20

INTERDEPENDN - Legtur i condiionare reciproc ntre lucruri, fenomene, procese

26. LIMITE PENTRU PESCUITUL IN MAREA NEAGRA

Comisia Europeana a adoptat, miercuri, o propunere privind posibilitatile de pescuit in

Marea Neagra pentru 2009, arata un comunicat al institutiei. Comisia propune o captura totala
admisibila de 100 tone pentru calcan, la fel ca in 2008, si de 12 750 tone pentru sprot,
reprezentand o reducere de 15% fata de 2008.
Aceste propuneri au la baza recomandarile unui grup de lucru format din oameni de
stiinta bulgari si romani de elita, specialisti in domeniul pescuitului, precum si avizul
Comitetului stiintific, tehnic si economic pentru pescuit (CSTEP) al Comisiei, care a revizuit
raportul grupului de lucru. Din cauza lipsei unor informatii adecvate, CSTEP nu a putut emite
un nou aviz privind nivelurile adecvate ale capturilor pentru 2009. Prin urmare, avizul sau din
octombrie 2007 ramane in vigoare in contextul respectarii unor masuri de precautie, si anume:
-nivelul adecvat al capturilor de sprot sa fie mai mic de 15 000 tone;
-capturile de calcan sa fie cat mai reduse cu putinta si in nici un caz sa nu depaseasca 100
tone, pana cand nu se vor observa semne de refacere a stocului.

ANEXA 1

Figura 1

Figura 2

ANEXA 2
Figura 3

Figura 4

ANEXA 3
Figura 5

Figura 6

BIBLIOGRAFIE

1.

Calin Razvan, Teodor Cristian, Politica de mediu, Editura Tritonic, Bucuresti, 2007.

2.

Dutu Mircea, Drept comunitar al mediului, Editura Economica, 1997.

3.

Dutu Mircea, Dreptul international si comunitar al mediului, Editura Economica,

1995.

4.

Dutu Mircea, Tratat de dreptul mediului, Editura C. H. Beck, Bucuresti, 2007;

5.

Dogaru Lucretia,Codul silvic roman. Prezentare evolutiv, Editura Universitii

Petru Maior, Trgu-Mure, 2002;

6.

Marinescu Daniela, Tratat de dreptul mediului, EdituraUniversul Juridic,

Bucureti, 2008;

7.

Minea Elena Maria, Controlul integrat al mediului i dezvoltarea durabil , n

Revista Transilvan de tiine Administrative nr. 2(8)/2002.

8.

Rusu Tiberiu, Protectia mediului industrial, Editura Mediamira, Cluj-Napoca,

2002

9.

http://www.arteiasi.ro/granturi/ecodesign/continut/istoricro.html