Sunteți pe pagina 1din 2

JOIA NEAGRA

Catastrofa din 1929 este consecina logic a boom-ului speculativ nceput n 1926. Atrai de
perspectiva mbogirii rapide , facile mai ales cu aciuni cumprate pe credite va duce la
nmulirea speculatorilor ( 6 % din populaia SUA ) . Din 1926 pn n 1929, fondul mprumutat
destinat speculaiilor crete de la 2,5 mld dolari la 6 mld n 1929. Guvernul american favorizeaz
creterea dobnzilor pe termen scurt, depind 10 % care provoac nelinite n rndul
speculatorilor. n dimineaa zilei de 24 octombrie la burs s-au pus n vnzare 12 milioane de
aciuni, dar cumprtorii au ntrziat s apar. n joia neagr, Bursa de pe Wall Street se
prbuete or dup or, nici mcar intervenia bncilor americane nu va putea stopa cursul n
scdere. Debitorii ce contau pe ctiguri bursiere pt a-i onora mprumuturile se vd acum
ruinai, la fel ca si creditorii care acceptau adesea aciuni n garania mprumuturilor . Echilibrul
economic este rupt, capitalurile se rresc, provocnd rapid decalajul tot mai mare dintre
producie i consum, astfel c, apare o supraproducie agricol ce provoac o deflaie, ducnd la
ruin fermierii ( 20 % din populaia activa ) .Crahul bursier din octombrie 1929, care se
transform ntr-o lung depresiune economic ce va ntuneca toat perioada anilor 1930, se
reflect iniial n prbuirea produciei, investiiilor, preurilor i veniturilor, ca i a comerului
internaional, dar i prin nmulirea falimentelor i creterea vertiginoas a omajului . Dac
interpretarea catastrofei este infinit mai grea dect analiza sa, nu exist niciun dubiu c crahul de
pe Wall Street ocup un loc esenial n procesul de declanare a crizei , punnd n eviden
slbiciunile gestiunii americane, ruinnd tot sistemul de credit i lipsind factorii de decizie de
posibilitatea unei reacii eficiente. Din SUA criza se rspndete n lumea ntreag ncepnd cu
1931, prin intermediul schimburilor financiare i comerciale.
Joia Neagra sa repercutat la nivel mondial. Modelul classic este cel economic American dar in
forme si nuante specific este cunoscuta de toate statele europene si de pe alte continente. In var
amerocana criza a imbracat 2 fatete.Criza financiar bancara are ca punct de debit prabusirea
bursei din NY care a antrenat un lant cauzal de falimente bancare. Fenomenele care au rabufnit
in Joia Neagra reprezentau un cumul al unor evenimente trecute. Dc 20-30 mare inflorire
tehnioco-stinfica care a adus un nr mare de inventi. Acestea [use in practica a condus la aparitia
numeroaselor locuri de munca si a productilor in serie. Productia acestor obiective a condus la
profilul foarte mare a firmelor si a implicat cotati bursiere ale firmelor producatoare. Perioada
25-29 devine o preocupare permanenta specula (jucator de bursa) care a dus la comertul pe baza
de credit. Speculatile bursiere nesustinute suficent de eveniomente econ au dus la prabusirea
economiei. Pt economia SUA a insemnat colaps total, bancile intra in insuficenta de lichidati,
firmele nu mai pot produce pe stocuri si isi inched activitatea de unde a rezultat somaj in
masa.SUA adopta politica New Deal, presupune un effort mare national pt a scoate din criza
economia. Principala problema era ocuparea fie temporal a marilor mase de someri si emigrant.
S-au deschis noi santiere ( Route 66)construind si cladiri d einteres guvernamental. La sf 33-34
econimia Americana depaseste criza dar onterventa statului in economie devine permanenta.In
plan European criza SUA se repercuteaza pe circuite financiare bancare si afecteaza tarile

europene proportional cu dependent acestora fata de finantele americane. Cea mai afectata este
Germania care a resimtit criza aproape instantaneu ( colaps total inclusive banca Reichului este
in prag de faliment, inflatie uriasa) In cazul Germaniei masurile anti-criza sunt aproape identice
cu cele americane, dar sosirea lui Hitler la putere arunca Germania intr-un extremist de dreapta.
In 32 Germania depaseste criza dar incepe reinarmarea , prospera economia pe baza consumului
militar. Anglia este tara cea mai putin afectata in sensul ca fiind tara cu cea mai indelungata
evolutie industrial are sic ea mai perfectionata legislatie de protective sociala ( sindicatele )
cunoaste si ea somaj dar nu la fel ca in restu statelor ci in forma redusa. In Romaniadirectia
financiar-bancara a crizei este cunoscuta cu deosebire de falimentul micilor banci ( o treime din
banci)In 34 se infinteaza legea comertului de banca si Consilul Superior de Banca ( politica
dirijista BNR ) care a dus la accelerarea procesului de concentrare si centralizare a capitalului
bancar.