ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR

PRESPITALICESC IN PRINCIPALELE
URGENTE
MEDICO-CHIRURGICALE

OBIECTIVE URMARITE IN ACORDAREA PRIMULUI

AJUTOR PRESPITALICESC

evaluarea urgentei la prima vedere: este sau nu o urgenta?

natura urgentei
cauza care a produs-o
gravitatea
numarul victimelor (in caz de accident colectiv)
masuri ce trebuie intreprinse
succesiunea acestora

estimarea timpului scurs de la producerea urgentei pana la

primele masuri intreprinse

limitarea efectului produs de agentul primar

scoaterea accidentatului din zona

efectuarea bilantului lezional si a triajului dupa criteriul vital

stabilirea prioritatilor de interventie in ordinea urgentei vitale

aplicarea masurilor de prim ajutor

aprecierea rezultatelor in urma masurilor aplicate

asumarea responsabilitatii MF de a urmari pacientui sau de a-1 trimite

la spital

evaluarea factorilor de risc pe timpul transportului

STAREA DE RAU ASTMATIC

= acces sever de astm,cu durata peste 24 h,care nu cedeaz la

medica
medicaia bronhodilatatoare curent, aminofilin i -mimetice n
doze adecvate,
adecvate,i care asociaz tulburri cardio-vasculare,neurologice
i gazometrice speciale
-clinic:
clinic:

dispnee sever cu polipnee

tiraj suprasternal,supraclavicular

diminuarea tusei i a wheezing-ului

transpira
transpiraii,cianoz,anxietate

murmur vezicular ,raluri sibilante rare

tahicardie,puls paradoxal,HTA

-factori precipitani:

infec
infecii respiratorii acute esp.virale

efort fizic intens

factori psiho-emo
psiho-emoionali

administrarea inadecvat a medicamentelor:

aspirin i alte AINS

-blocante esp.neselective

sedative

exces de -mimetice

ntreruperea brusc a corticoterapiei la un astmatic real

corticodependent

imunoterapia
-atitudine n ambulatoriu:
ambulatoriu:
msuri generale

pozi
poziie semi
semieznd

oxigenoterapie->degajarea ncperii

hidratare oral

msuri specifice

aminofilin i.v. 1 fiol (240 mg) lent (3-5 minute) apoi 0.5 mg/kg/h n
PEV
-administrarea rapid determin tahicardie
-doza maxim = 1 g / 24 h,indiferent de intensitatea dispneei
-se va evita n caz de:
-IMA recent (1-3 luni)
-tulburri de ritm rapid actuale sau n antecedente
-hipertiroidism

HHC i.v. 4 * 200 mg

fluidificante i expectorante bron

bronice neinhalatorii:
-N-acetilcistein 3 * 200 mg
-Bromhexin 3 * 8 mg

antibiotic nealergizant,cu spectru larg->tetraciclin 4 * 250 mg/24 h

evitarea erorilor terapeutice

administrarea opiaceelor,sedativelor

mucolitice inhalatorii

sunt inactive n criz cromoglicatul disodic,corticoterapia topic

inhalatorie
internare de preferin
preferin ntr-o sec
secie de terapie intensiv
transport cu autoambulan
autoambulan

abord venos

surs de O2

nso
nsoitor instruit n resuscitare cardio-pulmonar

monitorizarea TA,frecven
TA,frecvenei cardiace i respiratorii n timpul
transportului
bilet de trimitere

diagnostic de urgen
urgen

terapia administrat : doza,ora

parametrii hemodinamici i respiratori

starea de con
contien
tien : con
contient / confuz / com

STOPUL CARDIAC

Reprezinta starea clinica consecutiva opririi bruste si neasteptate

a activitatii eficace a inimii.

Diagnosticul stopului cardiac

Se stabileste pe baza urmatoarelor semne:
- paloarea sau cianoza instalate brusc
- pierderea starii de constienta
- incetarea spontana a miscarilor respiratorii
- absenta pulsului la arterele mari (carotida sau femurala)
- absenta zgomotelor cardiace
- aparitia midriazei.

Reanimarea cardiopulmonara
!! Nu este indicat in cazul afectiunilor cu prognostic infaust ( de
exemplu , carcinom avansat)
avansat)!
Clinica stopului respirator si circulator

Lipsa pulsului ( artera carotidiana, artera femurala )

Inconstienta (6-12 secunde dupa sistarea aportului de oxigen catre

creier)

Stopul respirator, respirafia gafaita( in caz de stop circulator primar,

dupa 15-40 secunde)

Pupile dilatate, areactive la lumina ( dupa 30-90 secunde )

Lipsa batailor cordului la auscultate

Tegumente cenusii-cianotice
Regula ABCD - Manevra Esmarch

A - Airways Dezobstructia cailor respiratorii :

Inlaturarea corpilor straini din regiunea orofaringiana, capul
pus in hiperextensie iar mandibula va fi tras spre anterior si
superior .
B - Breath
Ventilarea :
Gura la gura, gura la nas, gura la tub ( tubul SAFAR, tubul
GUEDEL ), ventilarea pe masca ( balonul tip AMBU ) cu O2

100% .
Daca ventilarea sau intubarea nu sunt posibile ( ca in cazul
edemului glotic ) se practica traheotomia de necesitate si
punctie traheala de urgenta cu plasarea unei traheostome intre
cartilajele tiroid si cricoid . Se va controla eficienta ventilarii :
prezenta miscarilor respiratorii ; cedarea cianozei ; murmur
vesicular simetric .
Ulterior se practica ventilarea rapida in doua tentative dupa
masaj cardiac si ventilare alternative :

in cazul unui ajutor 15 : 2

in cazul a doua ajutoare 5 : 1

Frecventa de ventilare este 20/min

C Circulatia
- in cazul fiecarui stop cardiac se va incepe imediat cu lovitura cu
pumnul aplicata precordial si masaj cardiac
Masaj cardiac extern(decubit dorsal, pe suport tare, locul aplicarii
-treimea inferioara asternului, la copii, mijiocul sternului).
Frecventa masajului:

adulti 80/min,

copii 90/min,

sugari 120>min, raportul comprimare-decomprimare

> 50% (platoul de comprimare) aproximativ 4 5 cm

Defibrilare precoce.

Terapia medicamentoasa : forte important este realizarea

unei cai de abord venos periferice.
Astfel pe cale intravenoasa sau pe tubul endotraheal in doza
dubla sau tripla pot fi administrate adrenalina, atropina in caz de
bradicardie sinusala sau asistolie, lidocaina pentru preventia
recurentelor de fibrilatie ventriculara, sau bicarbonat de sodiu 8,4
%

INFARCTUL MIOCARDIC ACUT

Definitie
Infarctul miocardic acut (IMA) este o necroza ischemica a
muschiului cardiac, secundara unei obstructii pe o ramura
coronariana avand drept consecinta o hipoxie celulara prelungita .

Necroza miocardica determina:

un sindrom clinic

modificari ECG induse de scaderea pana la oprirea fluxului

coronarian.

cresterea nivelului sanguin al biomarkerilor sensibili si specifici

(troponina cardiaca I sau T, fractiunea MB a
creatinkinazei, creatinkinaza totala, mioglobina).

modificari morfopatologice miocardice.

Modalitati de debut ale IMA

- anginos
- gastralgic
- astmatiform

Diagnosticul pozitiv de infarct miocardic acut se pune

pe baza :
1- Tabloul clinic
2- Detectia necrozei miocardice

concentratia enzimelor miocardice in sange

modificari EKG

metode imagistice ( ecocardiografia, ventriculografia de contrast,

scintigrafia, miocardica )

examen morfopatologic
Tabloul clinic
Dezechilibrul ce rezulta intre cererea si oferta de perfuzie
determina ischemia prelungita care are drept consecinta necroza
miocitelor cardiace.

Semnele clinice ale ischemiei sunt reprezentate de:

durere
modificari ale T.A. (hipotensiune sau mai rar hipertensiune arteriala)
fenomene digestive (greata, varsaturi, diaree, sughit)
palpitatii
dispnee (secundara insuficientei ventriculare stangi)
manifestari neurologice (sincopa, manifestari neurologice de focar)
astenie fizica
hiperpirexie.
Caracteristicile durerii in infarctul miocardic
Factori precipitanti :
- efort fizic intens
- stress
- hipoglicemie
- infectii respiratorii
- alergii
- hemoragii
Localizare :
- retrosternala
- retroxifoidiana

- epigastrica
- precordial
Iradiere :
- umarul sau membrul
- umeri si brate bilateral
- interscapulovertebral
- la baza gatului
- mandibula
- epigastru

superior stang

Caracter :
- strivire
apasare
- constrictie
arsura
Durata :
- zeci de minute
- nu cedeaza la nitroglicerina, alti

nitrati, analgezice uzuale

La examenul fizic se constata:

bolnav anxios, agitat

paloare, tegumente reci si umede

transpiratii

puls bradicardic sau tahicardic regulat sau neregulat

raluri subcrepitante in insuficienta ventriculara stanga (IVS).

wheezing in IVS

tuse cu hemoptizie in tromboembolism pulmonar sau edem pulmonar

acut
Detectia necrozei miocardice
Necroza miocardica duce la aparitia in sange a unorproteineeliberatede
miocardul lezat: mioglobina, troponina cardiaca T si I, creatinkinaza(CK)
fractiunea MB a creatinkinazei, lactat dehidrogenaza (LDH).
Markerii biochimici sunt utili pentru diferentierea anginei instabile de
infarctul
miocardic nonQ.

Modificarile EKG reprezentate de :

unde T ascutite

ST supradenivelat

aparitia undei Q

inversarea undei T

Modificarile EKG apar din primele ore ale debutului infarctului si

se mentin mai multe zile .

Un traseu electrocardiografic relativ normal in contextul unui

tablou clinic caracteristic nu exclude posibilitatea IMA.

20 30 % din IMA posterior sau subendocardic evolueaza fara

modificari electrocardiografice .

Conduita de urgenta
Majoritatea deceselor prin IMA se produc in primele ore de la
instalarea infarctului.

In faza prespitaliceasca doua obiective domina atitudinea

terapeutica in primele ore ale evolutiei unui infarct miocardic:

prevenirea aritmiilor maligne (fibrilatia

ventriculara,tahicardiaventriculara fara puls, disociatia
electromecanica, asistolia)

reperfuzarea coronariana precoce in primele 4 6 ore.

Primele actiuni si masuri terapeutice vizeaza:

pozitia bolnavului: decubit dorsal

interzicerea efectuarii oricarei miscari

se scot hainele stramte, cravata, se desfac nasturii de la camasa

psihoterapie

pacientui isi va administra o tableta de nitroglicerina sublingua

imediat dupa debutul durerii toracice susceptibila de infarct
miocardic

daca durerea nu a cedat in 5 minute, se repeta o a doua

administrare, iar daca durerea toracica persista dupa alte 5 minute se
poate administra a treia tableta.
Se poate administra:

aspirina 75-325 mg

tramal 50 mg

sedativ.
Daca se instaleaza stopul cardio-respirator se vor initia imediat
manevrede resuscitare.
In situatia, cand exista posibilitatea efectuarii unei ECG care confirma
diagnosticul de infarct miocardic sunt necesare doua actiuni:

prinderea unei linii venoase

asigurarea monitorizarii bolnavului a urmatorilor cinci parametri:

* intensitatea durerii toracice
* alura ventriculara
* T.A.
T.A.
* aparitia aritmiilor cardiace
* ventilatia pulmonara
Daca apare hipotensiune arteriala, bolnavul va fi asezat

in pozitie Trendelenburg .
Se va face oxigenoterapia prin sonda nazala (4 - 8 1 O2/min).
Se va urmari mentinerea permeabilitatii cailor aeriene.

Pentru a combate instabilitatea electrica, consecinta a depolarizarii

membranare datorita pierderilor de potasiu produse in zonele ischemiate se
poate administra solutia G-I-K (glucoza -insulina-potasiu).

Criterii de evaluare a riscului bolnavului cu infarct

miocardic acut

Sansele de supravietuire ale pacientului cu IMA depend

de :

modul de reactie al anturajului si pacientului

primele masuri aplicate la domiciliul pacientului
precum si pe toata durata transportului la spital

accesul usor si rapid al populatiei la serviciul de

asistenta mobila de urgenta

dotarea tehnica si antrenamentul specific al echipelor

de urgenta

EDEMUL PULMONAR ACUT CARDIOGEN

Definitie:
insuficien
insuficien respiratorie acut prin transudarea lichidului
intraalveolar i intersti
interstiial secundar dezechilibrului dintre presiunea
hidrostatic n capilarele pulmonare i presiunea coloid-osmotic

Etiologie
- cardiopatia ischemica
- hipertensiunea arteriaia
- tulburarile de ritm paroxistic
- insuficienta ventriculara stanga
- infarctul miocardic acut
- cardiopatiile valvulare

factori precipitan
precipitani:

origine cardiac->tulburri de ritm i de conducere,insuficien

conducere,insuficien
coronarian acut

origine extracardiac:
-suprancrcare lichidian parenteral,exces de NaCl
-exces de efort fizic
-insuficien
-insuficiena tratamentului digitalo-diuretic,puseu hipertensiv
-hipoalbuminemie,sarcin

clinic:
clinic:
dispnee i anxietate extreme
tuse productiv,cu expectora
expectoraie spumoas,rozat,abundent
dispnee cu ortopnee i tahipnee,cianoz,transpira
tahipnee,cianoz,transpiraii profunde
raluri crepitante cu extindere ascendent,tahicardie,galop diastolic

-obiectivele tratamentului:
tratamentului:
presiunii hidrostatice n capilarele pulmonare
presarcinii i postsarcinii
ameliorarea contractilit
contractilitii miocardice
corectarea aritmiilor
ameliorarea hematozei pulmonare
combaterea anxiet
anxietii i tahipneei
-mijloace de tratament:
tratament:

pozi
poziia eznd
abord venos sigur
sngerarea->flebotomie
sngerarea->flebotomie extern a 300-500 ml snge n 5 minute
-contraindica
-contraindicaii:
TAS < 100 mmHg
anemie
vrstnici cu ATS cerebral->favorizeaz AVC ischemic
morfin clorhidrat n dilu
diluie (1 f.de 20 mg n 9 ml ser fiziologic)
se administreaz cte 2 ml la 10 minute
presarcina,efect vasodilatator
tahipneea,efect anxiolitic
-contraindica
-contraindicaii:
comato
comatoi,
i,oca
ocai
astm bron
bronic,BPOC,EPA necardiogen
nitroglicerin n perfuzie dac TAS > 100 mmHg

diuretic de ans->furosemid
ans->furosemid 20-40 mg i.v.

cardiotonic digitalic->digoxin
digitalic->digoxin 1 f.a 0.5 mg i.v.,repetat la 8 ore

miofilin 1f.i.v.lent,repetat la 6 ore,max.4 f./zi

tratamentul bolii de fond i al factorilor precipitan

precipitani

internare

transport cu salvarea dotat cu O2 i personal instruit

EDEMUL PULMONAR ACUT NECARDIOGEN

Definitie
acumulare lichidian intraalveolar i intersti
interstiial secundar lezrii
membranei alveolo-capilare prin procese inflamatorii sau factori
toxici

etiologie:
etiologie:
1. lezarea membranei alveolo-capilare

infec
infecii acute severe,septicemii esp.cu bacili G (-)

pneumonie de aspira
aspiraie,sdr.de detres respiratorie acut a adultului

inhalarea de gaze toxice->organofosforice,fosgen,oxizi de

azot,O3,acizi.baze

ascensiuni rapide la altitudine

edem pulmonar neurogenic->AVC hemoragice,traumatisme

cerebrale,tumori cerebrale

necare

2. presiunii coloid-osmotice prin hipoalbuminemie

hepatopatii i nefropatii severe
enteropatii cu pierdere de proteine
sdr.de malabsorb
malabsorbie

3. presiunii hidrostatice n alveolele pulmonare de

cauz extracardiac

EPA iatrogen->perfuzii masive de substan

substane cristaloide,transfuzii masive

EPA ex vacuo->evacuarea rapid a unei colec

colecii pleurale mari sau a
unui pneumotorace masiv

-clinic:
clinic:

absen
absena APP cardiace sau a semnelor clinice ale unei cardiopatii
actuale

expunerea la toxic

eviden
evidenierea unui factor etiologic

tablou clinic asemntor cu EPA cardiogen + semne legate de

etiologie

-atitudinea de urgen n ambulatoriu:

ambulatoriu:
asisten
asistena medical de urgen
urgen la locul accidentului
evacuarea din mediul toxic,ventila
toxic,ventilaie eficient a ncperii
pozi
poziie eznd
excep
excepie necatul->decubit ventral cu flexia lateral a capului

contraindicate opiaceele
contraindicate emisia sanguin i diureticele la necatul cu ap de mare care
prezint hipovolemie i hemoconcentra
hemoconcentraie

cardiotonicele sunt ineficace

se indic n EPA non-cardiogen:

HHC i.v.500-1000 mg/24 h (perfuzie cu sol.glucoz 5%)

metilprednisolon

furosemid i.v.200-400 mg (10-20 f.)/24 h

antibiotice cu spectru larg parenteral->ampicilin 2-4 g/zi

antidot->dac toxicul este cunoscut

transport adecvat cu ambulan

ambulan cu surs de O2 i nso
nsoitor instruit

internare n sec
secie ATI

SOCUL
sdr.plurietiologic caracterizat prin brusc a iriga
irigaiei sanguine
tisulare
-clinic:
clinic:

TAS < 80 mmHg

tahicardie,puls filiform,greu palpabil

manifestri ale hipoiriga

hipoirigaiei tisulare:

nervoase->agita
nervoase->agitaie,apoi apatie,con
apatie,contien
tien mult timp pstrat

cardiace i respiratorii->func
respiratorii->funcii diminuate

renale : oligurie (< 500 ml/24 h)

digestive->tulburri dispeptice,dureri abdominale

cutanate->tegumente reci,palide,transpirate

sdr.hemoragipar->CID

-ocul cardiogen = sdr.clinico-biologic complex determinat de

performan
performanei cardiace care se manifest prin reducerea critic a
fluxului sanguin efectiv sub nivelul care asigur aportul de substan
substane
esen
eseniale pt. sus
susinerea organelor vitale

-etiologie:
etiologie:
IMA cu distrugerea a peste 30% din masa miocardului VS
defecte mecanice cardiace acute neletale n mod direct
ruptura SIV
ruptura mu
muchilor pilieri
distruc
distrucii valvulare masive,brusc instalate
tromboze intracardiace voluminoase
disec
disecie acut a aortei
embolie pulmonar masiv
aritmii grave,persistente

-atitudine n ambulatoriu:
ambulatoriu:
pozi
poziia

15
15

decubit dorsal,cu extremitatea cefalic u

uor decliv,cu membrele inferioare ridicate la

eznd->
eznd->oc cardiogen + IVS acut
abord venos sigur

perfuzie cu solu
soluie glucoz 5%

cardiotonic nedigitalic,amino-simpaticomimetic (catecolamine)

dopamin perfuzabil n dilu

diluie 2 f.a 50 mg n 500 ml.solu
ml.soluie glucozat 5%
-5-10 g/kg/minut (35 picturi / minut)
digitalicele sunt indicate doar n ocul cardiogen la bolnavi cu IMA i fibrila
fibrilaie atrial sau
EPA

medica
medicaie vasodilatatoare->nitroglicerin
vasodilatatoare->nitroglicerin n perfuzie 6-8 picturi / minut->dac
TAS > 80 mmHg
nitroglicerina debitul cardiac prin:

congestiei pulmonare

tonusului venos

consumului de O2 miocardic

transport cu salvare cu mijloace anti

antioc,surs de O2 i nso
nsoitor instruit

internare ntr-o sec

secie de terapie intensiv coronarian

COMELE

coma = pierderea de lung durat a strii de con

contien
tien i a
func
funciilor de rela
relaie (motilitatea voluntar, sensibilitate,
reflexivitate),cu pstrarea redus a func
funciilor vegetative
(respiratorie,circulatorie,termoreglare)

-anamnez:
anamnez:

modul de instalare a comei

APP

tratamente efectuate

expuneri profesionale
-examen obiectiv:
obiectiv:

gradul i profunzimea comei

examenul func
funciilor vitale
-tipul respiraiei:
iei:

Cheyne-Stokes->AVC ischemic,coma hipoglicemic,coma uremic

Kussmaul->coma diabetic cetoacidotic, hipoxie, sever, intoxica

intoxicaie
cu CO

zgomotoas,stertoroas->AVC hemoragic cu inundare ventricular

Biot,de tip agonic->coma avansat,leziune pontin sau bulbar

-examenul aparatului cardio-vascular:
cardio-vascular:

hTA + bradicardie->coma neurologic

(meningit,HTIC),intoxica
(meningit,HTIC),intoxicaie acut cu alcool

tahicardie->come vasculare,come din infec

infecii severe (abces
cerebral,septicemii)

tulburare de ritm sever sau valvulopatie + semne neurologice de

focar->AVC embolic

-examenul aparatului digestiv:

digestiv:

vrsturi->coma prin HTIC

sughi
sughi->coma uremic

halena:

acetonemic->coma diabetic acidocetozic

amoniacal->coma uremic

fetid->coma hepatic

alcoolic->intoxica
alcoolic->intoxicaie acut etanolic

degluti
deglutiia:

alterarea timpului I (labio-bucal)->come superficiale

alterarea timpului II (faringo-esofagian)->come avansate

-aspectul tegumentelor:
tegumentelor:

uscate,calde,pliu cutanat ters->cetoacidoza diabetic

umede,reci->coma hipoglicemic
-curba termic:
termic:

hipotermie->coma barbituric, alcoolic, mixedematoas,

hipoglicemic

hipertermia->coma din hemoragia subarahnoidian,come profunde din

AVC
-agitaie,
ie,tremurturi->coma
tremurturi->coma hipoglicemic,tireotoxic
-convulsii->encefalopatie
convulsii->encefalopatie hipertensiv,eclampsie,epilepsie major,coma
hipoglicemic,AVC hemoragic cu inunda
inundaie ventricular,tumori cerebrale
-examenul pupilelor:
pupilelor:

midriaza unilateral->traumatism cranio-cerebral,AVC

midriaza bilateral->coma diabetic profund,coma epileptic

mioza bilateral->intoxica
bilateral->intoxicaia cu organofosforice
-atitudine n ambulatoriu:
ambulatoriu:

msuri generale

abord venos sigur

recoltare de probe sanguine,urinare,din secre

secreii naintea administrrii
medica

iei
medica

este contraindicat spltura gastric nainte de intuba

intubaia traheal

sunt contraindicate hidratarea oral,administrarea oral a medica

medicaiei
i a opiaceelor

aplicarea msurilor specifice de urgen

urgen la locul unde este gsit
comatosul

transport adecvat,cu ambulan

ambulan cu surs de O2 i nso
nsoitor instruit
internare ntr-o sec
secie de terapie intensiv

msuri specifice
coma diabetic acido-cetozic
-abord venos i recoltarea glicemiei,rezervei
alcaline,ionogramei serice
-sondaj vezical,monitorizarea diurezei,TA,frecven
diurezei,TA,frecvenei cardiace
-hidratare parenteral cu ser fiziologic,2000 ml n primele 2 ore
-insulin 20 U i.v. i 20 U s.c.
-antibiotic cu spectru larg->ampicilin 4 g/24 h
-internare obligatorie

coma hipoglicemic
-abord venos,recoltarea glicemiei
-sol.glucozat hiperton i.v. : 5-10 f.sol.glucoz 33% sau PEV
cu sol.glucoz 20% netamponat cu insulin
-glucagon 1 f.a 1 mg i.m. sau i.v.
-internare obligatorie

coma barbituric
-cea mai frecvent intoxica
intoxicaie voluntar
-foarte periculoas
-nu exist antidot
-tablou clinic de insuficien
insuficien respiratorie acut
-diurez osmotic alcalin->PEV cu sol.glucoz
10%,sol.manitol 20% i sol.bicarbonat de Na 1.4%
-Karion 1 f a 50 mg i.v. sau i.m.->stimuleaz centrul
respirator
-internare n sec
secie ATI iar ulterior ntr-o sec
secie psihiatric

coma din intoxica

intoxicaia cu organo-fosforice
-com convulsiv prin excesul acetilcolinei datorat blocrii
colinesterazei de ctre substan
substana toxic
-msuri de decontaminare la locul intoxica
intoxicaiei->ndeprtarea
hainelor,splarea tegumentelor cu ap i spun
-diurez osmotic neutr->PEV cu 2/3 sol.glucoz 10% i 1/3
sol.manitol 20%
-antidot specific:
-atropin (f.a 1 mg)->2-4 mg.i.v.la 10-30 minute,pn la apari
apariia semnelor
de atropinizare : midriaz, tegumente uscate,tahicardie;doza total : 20-30mg,pn
la 100 mg/zi
-toxogonin->reactiveaz colinesteraza blocat de toxic;se administreaz la 5
minute dup atropin
-ini
-iniial 1-2 f. (250-500 mg i.v.),apoi 1 f.la 6 ore
-combaterea EPA toxic->HHC 200-500 mg i.v. i furosemid 40-80 mg
-internare n sec
secie de terapie intensiv

coma uremic
-controlul TA cu preparate care nu scad fluxul sanguin renal :
hidralazin,metil-Dopa,chinidin
-combaterea edemului cerebral->HHC 50-100 mg
-diuretice hipokalemiante:furosemid 20-40 mg i.v.,edecrin 50 mg
-internare

coma adisonian
-perfuzie i.v.solu
i.v.soluii izotone : glucoz 5%,ser fiziologic
-HHC 100 mg i.v. repetat la 2 ore
-internare n sec
secia endocrinologie

coma tireotoxic
-propranolol 2 mg i.v. lent (1 f. = 5 mg)
-HHC 100 mg i.v.
-internare n sec
secia de endocrinologie sau medicin intern

HEMORAGIA

DIGESTIVA

SUPERIOARA

Definitie
Hemoragia digestiva superioara reprezinta sangerarea
produsa de leziuni localizate la nivelul esofagului, stomacului,
duodenului si jejunului proximal, exteriorizata sub forma de
hematemeza si / sau melena.

Varsatura cu sange (hematemeza) are aspect asemanator zatului

de cafea , de sange negricios neaerat, amestecat cu resturi
alimentare, rareori are aspect rosu aprins.

Melena reprezinta eliminarea de sange prin scaun, care este negru

ca pacura, lucios si lipicios.

Diagnostic diferential
Hematemeza va fi diferentiata de:
epistaxisul inghitit
hemoptizie
hemoragia buco-faringiana
Melena trebuie diferentiata de scaunul negru ce apare dupa:
terapie orala cu fier, carbune, bismut
consum de: cafea, masline, spanac.

Cauzele hemoragiei
digestive superioare

Boli ale tractului digestiv

Boli ale esofagului
varice esofagiene
hemie gastrica transhiatala;
esofagita peptica de reflux;
ulcer esofagian;
tumori benigne esofagiene;
tumori maligne esofagiene;
cancer esofagian;
sindrom Mallory-Weiss
Boli ale stomacului
ulcer cronic
gastrita eroziva
tumori benigne ale stomacului;
cancer gastric;
stomac operat.
Boli ale duodenului
duodenite acute
ulcer duodenal

Boli ale organelor de vecinatate

Boli ale ficatului
hipertensiune portala
Boli ale tractului biliar
hemobilie
Boli ale pancreasului
pancreatita acuta sau cronica
cancer de pancreas
Boli generate extradigestive
Boli generale
insuficienta cardiaca
feocromocitom
colagenoze
uremie

Boli ale sangelui

sindroame hemoragipare din: coagulopatii, trombopatii, trombopenii, hemofilie

leucemie

Boli ale vaselor

teleangiectazie hemoragica ereditara (boala Rendu-Osler-Weber)

Aprecierea clinico-hemodinamica a gravitatii hemoragiei

Conduita de urgenta, primele masuri

confirmarea diagnosticului de HDS:

linistirea bolnavului, apartinatorilor si anturajului

repaus strict la pat in pozitie culcata cu punga de gheata pe abdomen.

efortul fizic va fi interzis (poate accentua hemoragia sau agrava

tabloul clinic);

sangele eliminat de bolnav va fi colectat intr-un vas

gura bolnavului va fi curatata in caz de hematemeza,fara a deplasa

bolnavul acesta avand capul asezat intr-o parte;

se va efectua anamneza si examenul clinic mentionandu-se ora cand sa efectuat si cele constatate;

se va aprecia gravitatea hemoragiei

se vor administra hemostatice i.m. (Vitamina K)

se va monta o perfuzie cu glucoza 5% , ser fiziologic

bolnavul este transportat la spital cu ambulanta

functiile vitale ale bolnavului sunt monitorizate

SOCUL ANAFILACTIC

Socul anafilactic apare In cursul reactiilor alergice imediate dupa:

administrarea unor medicamente alergizante (antibiotice mai ales
penicilina); sulfamide; xilina; pirazolona; acid acetilsalicilic;
preparate de dextran, anestezice locale;

injectarea heteroproteinelor (seroterapie antitetanica, antirabica )

substante de contrast radiologice;

intepaturi de insecte (albina), serpi;

extracte de organe, alergene in hiposensibilizari.

Tablou clinic
Este tipul de soc produs prin proasta distributie a fluxului sanguin cu
vasoplegie brusc instalata, cu tahicardie, reducerea presarcinii, cu reducerea
debitului cardiac, care genereaza colaps.
Frecvent socul anafilactic se asociaza cu edem alergic, urticarie, edem
Quincke, laringospasm.

Conduita terapeutica
Se intrerupe imediat administrarea substantei alergizante.
In situatia in care socul anafilactic a fost declansat de o injectie intramusculara,
subcutanata sau intradermica sau printr-o intepatura de insecta intr-o extremitate,
se aplica garou deasupra locului inocularii pentru a limita resorbtia substantei
alergizante.

Garoul va bloca intoarcerea venoasa, dar va trebui desfacut cate 2-3 mm la

10-15 minute interval pentru a evita efectele stazei venoase.

bolnavul va fi asezat in pozitie de soc (pozitia Trendelenburg) pentru a

preveni ischemia si leziunile cerebrale ireversibile.

Schema de tratament
Adrenalina se poate administra:

s.c. 0,5-1 mg (0,5-1 ml sol 1:1000)

i.m.

i.v. in cazuri grave 0,25-0,50 mg: 2,5-5 ml din fiola de 1:1000

diluata in 10 ml ser fiziologic; se injecteaza 1 ml/minut intr-un ritm lent.

Hemisuccinat de hidrocortizon

doza de atac 250 mg i.v. lent

se continua i.v. pana la doza de 500-1000 mg in timp de 24 de ore

Oxigenoterapie 6-8 1/minut

Miofilin 1 f (240 mg) lent i.v. in caz de bronhoconstrictie severa

Traheostomie de necesitate in caz de asfixie cand nu se poate efectua intubatie

orotraheala

Antihistaminice : clorfeniramina 10 20 mg intramuscular sau lent

intravenos

Daca manifestarile clinice de soc nu raspund la tratamentul medicamentos se

administreaza 1 2 litri de fluide intravenos ; perfuzarea rapida sau repetarea
dozei de hidrocortizon poate fi necesara

In caz de soc anafilactic, bolnavul va ramane sub supraveghere clinica

cel putin 24 de ore existand riscul ca socul sa recidiveze.

COLICA RENALA

Definite

Colica renala este o forma clinica a durerii nefrogene, reprezentand o urgenta

medicala caracterizata prin durere acuta paroxistica cu iradiere
uretero-vezico-genital, insotita de polakiune, disurie si hematurie microscopica
sau macroscopica provocata de un spasm al cailor urinare excretoare superioare.
Cauze
1. Litiaza reno-ureterala
2. Inflamafiile urogenilale

- pielonefrita

- pielonefroza

- tuberculoza renala
3. Tumorile rcnale, de uter, colon si rect (pot provoca rar colici prin
compresiune uretrala extrinseca si spasm asociat)

Conduita de urgenta

In colica renala dupa precizarea diagnosticului se recomanda

repaus la pat si se urmaresc cateva obiective.

Suprimarea durerii prin:

prin:

Mijloace fizice; aplicatii locale de caldura in regiunea lombara (sticle

cu apa calda, perna electrica, termofor, comprese fierbinti, bai fierbinti);

Analgetice pirazolonice: Algocalmin, (i.m.) Novalgin (i.v);

Analgetice de tipul pentazocin (Fortral i.m.);

Spasmolitice cu actiune neurotropa (anticolinergice: Atropina,

Scobutil i.v. lent);

Spasmolitice cu actiune musculotropa: Papaverina i.v. sau im.

Spasmoanalgetice cu actiune predominant neutrotropa: Scobutil

compus, Piafen;

Morfina si derivatii ei (Hidromorfin)

analgetice de tip morfinic: petidina (Mialgin)

Combaterea varsaturilor abundente prin substitutie electrolitica

Prevenirea recidivelor colicii:
Scobutil compus (supozitoare) sau
Scobutil + Algocalmin

Tratamentui ulterior
ulterior al litiazei renale va fi adaptat in functie de
compozitia calculului, starea rinichiului litiazic si a celui opus,
functia renala, comorbiditate, gradul de complianta al bolnavului si
familiei acestuia.