Sunteți pe pagina 1din 12

Jocurile Olimpice

Jocuri Olimpice = competiii sportive cu caracter periodic, practicate n Grecia antic


i reluate n timpurile moderne sub form de concursuri internaionale complexe.
Motto-ul olimpic, Citius, Altius, Fortius
(Mai rapid, mai inalt, mai puternic),exprima aspiratiile atletilor la Miscarea Olimpica.
Jocuri Olimpice antice
Jocurile Olimpice sau Olimpiadele reprezinta un eveniment international multi-sportiv,
care are loc o data la patru ani si care cuprinde jocurile de vara si jocurile de iarna.
Originile istorice ale Jocurilor Olimpice Antice nu se cunosc, dar o serie de legende si
mituri au supravietuit. Unul dintre acestea il infatiseaza pe eroul Heracle care, dupa ce
castiga o intrecere in Olimpia, decide ca intrecerea sa fie reluata o data la patru ani, in
vreme ce un alt mit povesteste despre Zeus, care stabileste un festival de jocuri dupa ce il
infrange pe titanul Cronos.
Incepute in anul 776 i.e.n., Jocurile s-au desfasurat in Olimpia (Grecia) pana in anul
393 e.n. Mult mai tarziu, in 1896, Jocurile Olimpice au fost reluate de catre un nobil
francez, Pierre, baron de Coubertin. Acest moment a reprezentat inceputul erei Jocurilor
Olimpice Moderne.

Dac la prima Olimpiad modern, care a avut loc la Atena, n anul 1896, au fost
prezeni 80.000 de spectatori, la cea de-a doua, de la Paris, din 1900, numrul celor care
au venit svad ntrecerile a fost aproape dublu.
Tot acum, femeile au fost lsate s concureze, pentru ntia dat n istorie. De data
aceasta, echipa Franei s-a clasat pe primul loc, obinnd nu mai puin de 26 de medalii de
aur.

La ediia Olimpiadei din 1904, de la Saint Louis, din Statele Unite, americanii i-au
adjudecat aproape 90% din totalul medaliilor puse n joc, un record din acest punct de
vedere, ntruct niciun alt stat nu a mai reuit aceast performan vreodat. Au fost
introduse dou noi sporturi olimpice - boxul i baschetul.
Oscar Swahn, cel
mai btrn
campion olimpic
din istorie
Olimpiada din
Londra 1908 a fost
cea n care un
romn a concurat
sub steagul
Ungariei, ntruct
Transilvania fcea
parte din Imperiul
Austro-Ungar.
tefan Somodi, pe
numele su, a
reuit s termine al
doilea la proba de
srituri n nlime. Tot atunci, distana pe care competitorii trebuiau s alerge la maraton
a fost stabilit la 42 de kilometri. Un lucru interesant este faptul c la alergri 400 de
metri, Halswelle, din Marea Britanie, a fost singurul concurent, ntruct ceilali hotrser
s nu participe din cauza unei decizii de
a-l descalifica pe unul dintre ei. Alte noi
sporturi sunt introduse, precum polo,
rackets sau tenis n sal.
Primul campion olimpic modern la
maraton, grecul Spyros Louis, un cru
de ap
Ediia de la Stockholm 1912 a fost cea
din urm n care au fost acordate medalii
din aur masiv. Cele din prezent sunt
confecionate din argint, peste care se
pune o cantitate neglijabila de aur. n
Suedia a avut loc i o tragedie, un
concurent din Portugalia decednd n
timpul probei de maraton. Cel mai
btrn ctigtor a fost Oscar Swahn, pe
atunci n vrst de 64 de ani. El a
concurat pentru ara-gazd i a triumfat
la tir.

La Anvers, opt ani mai trziu, acelai Swahn va lua argintul la tir, devenind astfel cel
mai n vrst sportiv care ctig o medalie la Olimpiad. Jocurile Olimpice care trebuiau
s aib loc la Berlin, patru ani mai devreme, fuseser anulate din cauza rzboiului. Ediia
de la Anvers a fost prima n care steagul olimpic a fost fluturat. Tot acum, nu mai puin de
ase recorduri mondiale i treisprezece olimpice au fost nregistrate.
Istoria jocurilor Olimpice
O data la 4 ani cei mai buni sportivi din lume se intrec intr-un concurs
numit Olimpiada - de unde vine numele si cum a aparut acest concurs?
Numele de Olimpiada vine de la numele orasuluiOlimp, faimos pentru frumusetea
templelor in care locuiau Zeus si Hera impreuna cu ceilalti zei.
Primele intreceri olimpice au avut loc dupa spusele arheologilor in anul 776 i.H.,
ele cuprindeau o serie de intreceri sportive si erau organizate in cinstea zeilor, initial
avand un caracter religios; Jocurile Olimpicesimbolizau o ofranda adusa zeilor pentru
toate lucrurile bune pe care le faceau pentru pamanteni.
Jocurile Olimpice ocupau un loc important in viata Greciei antice, toata populatia de gen
masculin, indiferent de cat de bogata sau saraca, avea voie sa participe la intreceri; de
asemenea, fetele necasatorite aveau voie sa priveasca intrecerile; femeile maritate insa,
nu aveau voie nici sa participe nici sa priveasca competitia!
In urma intrecerilor, castigatorii erau rasplatiti cu o coroana impletita din ramuri de
maslini si erau priviti de ceilalti participanti sau spectatori ca adevarati eroi.
Unul din cele mai importante lucruri pe langa faptul ca invingatorii deveneau cunoscuti
in toata Grecia era ca aceste intreceri nu puneau in valoare doar forta fizica a sportivilor
ci si modul in care ei isi puneau in valoare forta, vointa si inteligenta imbinandu-le
trebuie sa mentionam ca intrecerile sportive in antichitate erau mult mai dure decat cele
de astazi iar forta fizica deosebita era necesara.
Cu timpul au aparut asa cum era si firesc reguli noi si alte sporturi noi asa ca intreaga
competitie nu mai tinea doar o zi ci cinci zile si se desfasura numai vara, in cea mai calda
perioada a anului.
Asa cum se obisnuieste si astazi in prima zi a jocurilor se aprinde flacara olimpica, ea
arde pe toata durata competitiei. Flacara era adusa in Olimp de trei oameni anume alesi,
care purtau pe cap coroane din ramuri de maslin; pana sa ajunga in Olimp ei calatoreau 3
luni prin intreaga Grecie, nimeni nu avea voie sa stinga flacara sau sa faca vreun rau
unuia din purtatorii ei; asta insemna ca il nesocotea chiar pe Zeus, cel caruia ii erau
dedicate aceste intreceri.
Jocurile Olimpice au mai continuat inca 12 secole (1200 de ani) pana cand, in anul 393
d.H. imparatul Theodosius a considerat ca acestea sunt jocuri pagane fara caracter
educativ sau sportiv si care nu fac altceva decat sa incurajeze violenta asa ca pana in anul
1896 cand au aparut Jocurile Olimpice moderne aceste intreceri nu au mai avut loc.
Cu toate c Pietre de Coubertin este unanim recunoscut drept creatorul olimpismului
modern, nici ideea organizrii unor noi J.O. i nici primele ncercri de traducere n fapt
nu au fost enunate sau ntreprinse de el. J.C. Guts Muts [1759-1839], pedagog german, a
lansat prima oar ideea renaterii J.O. n lucrarea sa "Gymnastik fur die Jugend",
impulsionat de cercetrile arheologice ntreprinse la Olympia de germani.
Prima aciune de amploare a renaterii vechilor jocuri s-a nfptuit n 1859 de ctre
Evanghelie Zappa, cetean romn de origine greac (s-a nscut n Grecia la 1800).

Posesor al unei averi considerabile, Zappa construiete la Atena "Zappeion"-ul, un


complex expoziional cu spaii pentru activ/iti culturale i sportive. Jocurile preconiz
ate de el erau orientate i dup modelul antic i au fost limitate la o participare greceasc
(Atena n 1859, 1870, 1875 1888 i 1889). Considerm veridic aprecierea fcut de
Victor Bnciuiescu potrivit creia ..."cui ideea sa, nscut pe teritoriul Romniei,
Evanghelie Zappa i rmerita locul n Panteonul Olimpic". Jocurile organizate de Zappai
nu pot fi considerate adevrate jocuri olimpice moderne. Piesrre de Fredi, baron de
Coubertin aristocrat francez cu idei progresiste, este ns cel ce poart astzi, justificat i
necontestat titkul glorios de renovator al J.O. De Romnia l leag direct ntemeierea n
1906 a Ligii de prietenie si apropiere Frana-Romnia.
Congresul din 16-24 iunie 1894, convocat din iniiativa "Uniunii societilor franceze a
sporturilor atletice" n scopul constituirii unui statut comun, universal, al sportului
amator, i-a schimbat urgent titulatura n "Congresul pentru stabilirea J.O". Au participat
delegai din 12 ri (17 dup ali autori) din Europa i America crora li s-au adugat
adeziuni scrise din alte 21 de ri. Delegaii au acceptat n unanimitate "ideea celebrrii
de acum nainte' la fiecare patru ani i rnd pe rnd, diferite ri, a J.O. cuprinznd toate
formele de exerciii folosite n lumea civilizat". In memoriabila zi de 23 iunie 1894 se
mai hotrte formarea unui Comitet Internaional Olimpic, nsrcinat cu dezvoltarea
micrii olimpice i cu organizarea primei ediii a J.O. din anul 1896 la Atena. Practic se
nate Olimpismul modern.
Pentru prima oar, J.O. moderne s-au desfurat la Atena n amintirea glorioaselor
jocuri ale grecilor din antichitate, n ziua de 6 aprilie 1896. Au participat 12 ri. La
maraton, prob alergat chiar pe traseul istoric de la Maraton la Atena, a nvins un pstor
grec Spiridon Louis. Jocurile s-au bucurat de succes.
A doua ediie s-a desfurat la Paris n 1900 cu ocazia unei mari expoziii
internaionale. ntrecerile au nceput n 14 iulie i s-au terminat'n octombrie. Organizarea
a fost slab. Primul romn participant, George Plagino la proba de tir.
A treia ediie a J.O. s-a organizaia Saint Louisn 1904, tot cu ocazia unei expoziii.
Participarea a fcst slab, au fost prezente doar 7 naiuni. Probele atletice s-au redus la un
simplu meci New-York - Chicago.
J.O. din 1908 au fost n pericol. Roma a anunat cu un an nainte c nu le pot ine.
Londra a acceptat organizarea. Jocurile au durat cteva luni.
A cincea ediie s-a disputat la Stockholm n 1912. Participarea a fost numeroas, 5.000 de
sportivi. Ediia din 1916 nu s-a inut din cauza rzboiului. La Anvers, 1920 se ine prima
ediie post-belic. Organizare slab, cu ntreceri dominate de finlandezi. Paris, 1994
organizeaz jocurile unde finlandezul Paavlo Nurmi obine patru medalii de aur, iar
americanul Johnny Weissmuler (Tarzan) ctig probele de not 100 m i 400 m. Sunt
primele Jocuri Olimpice la care particip romnii cu o echip de fotbal i una de rugbi i
la care obinem prima medalie olimpic de bronz (rugbi].
1928 este anul n care J.O. se organizeaz la Amsterdam, iar femeile particip pentru
prima oar. Civa atlei i scrimeri romni s-au numrat printre participani, dar "n-au
putut defila pentru c nu au avut costume...", spun gazetele vremii. Criza economic s-a
rsfrnt negativ asupra J.O. din 1932 de la Los Angeles. n 1936 J.O. au loc la Berlin.
Aici se impune unul dintre cei mai mari atlei ai lumii, negrul american Jessie Owens care
cucerete patru medalii de aur (100 m, 400 m lungime i tafet 4x100 m)., Romnia
particip cu 20 sportivi, la 8 ramuri sportive cucerind prin locotenentul Henri Rang,

medalia de argint la clrie. Anii grei ai rzboiului anuleaz organizarea J.O. n anii 1940
i 1944.
n 1948, 59 de ri i aproape 5000 de participani particip la J.O. de la Londra.
Olandeza Fanny Blankers Koen 4 probe i Emil Zatopek sunt eroii jocurilor. J.O. din
1952 - Helsinki au btut toate recordurile de pn atunci: 5867 concureni din care 573
femei, 69 de ri participante. Aceast ediie este de mare importan istoric pentru noi,
obinem prima medalie olimpic de aur la tir, n proba de arm liber calibru redus 40
focuri culcat prin losif Srbu. Vasile Tia la box a cucerit medalia de argint, iar Gh.
Fiat box i Gh. Lichiardopol la pistol vitez, pe cele de bronz. Se remarc din nou
Emil Zatopek cu trei medalii de aur (5000 m, 10000 m i maraton), n 1956, J.O. s-au
desfurat la Melbourn - Australia.
Participarea a fost mai slab: numai 67 de ri cu 3539 de sportivi, din care 353 de
femei. Cea de-a XVII-a ediie a J.O. moderne s-a inut la Roma n 1960 pe 25 august,
unde au participat 7000 de sportivi din 84 de ri i 1500 de ziariti. Ca i la Melbourn,
URSS ocup primul loc. Urmtoarele ediii s-au inut dup cum urmeaz: Tokio - 1964,
Ciudad de Mexico - 1968, Munchen - 1972, Montreal - 1976, Moscova - 1980, Los
Angeles -1984, Seul - 1988, Barcelona - 1992, Atlanta -1996, Sidney - 2000.
Ideea de flacara olimpica deriva din Grecia Antica, acolo unde se aprindea o torta
chiar din razele soarelui din Olimpia. Inca din 1936, stafeta Olimpica este purtata din
Grecia pana in tara gazda a Jocurilor Olimpice, simbolizand spiritul, intelepciunea si
viata.
Olimpiadele de Vara se desfasoara la fiecare patru ani, inca din 1896, cu exceptia anilor
1916, 1940 si 1944, cand au fost intrerupte din cauza Razboaielor Mondiale.
Primele competitii olimpice de iarna s-au desfasurat sub forma unui festival cu discipline
sportive non-olimpice, dar care au fost oficial recunoscute de catre Comitetul
International Olimpic, in anul 1925.
Daca la inceput Jocurile Olimpice de Iarna aveau loc in acelasi an cu Olimpiadele de
Vara, incepand cu 1994, acestea se desfasoara la o distanta de doi ani.
Discipline olimpice:
jocuri de vara: atletism, baschet, box, ciclism, fotbal, gimnastica, judo, natatie, volei.
jocuri de iarna: hochei, patinaj, schi.
Marile orase care au gazduit Olimpiadele in ultimii ani: Atlanta (1996), Sidney (2000),
Atena (2004), Beijing (2008). In viitor, Jocurile Olimpice vor avea loc la Londra (2012)
si Rio de Janeiro (2016).
Simbolul olimpic, cele cinci inele suprapuse, semnifica uniunea celor cinci mari
continente (Africa, America, Asia, Australia, Europa) care participa la Jocurile Olimpice.
Cele cinci culori ale inelelor, care apar intotdeauna in aceeasi ordine, sunt: albastru,
negru, rosu, galben si verde.
Culorile olimpice nu au o semnificatie speciala, desi cel putin una dintre cele cinci culori
se gaseste pe drapelul fiecarui stat participant la Olimpiada.
Sport olimpic din 1896

Jocuri Olimpice moderne


Dup 1.500 de ani de ntrerupere, n 1896, la Atena, au fost reluate Jocurile Olimpice.
Reconstruirea acestui eveniment sportiv s-a datorat francezului Pierre de Coubertin. Un
rol important n renvierea Jocurilor Olimpice l-a jucat i Evanghelie Zappa.[2][3][4]
Numrul sportivilor participani la Jocurile Olimpice a crescut de la 241 (din 14 ri)
la Olimpiada din 1896 la 11.100 (din 202 ri) la Jocurile Olimpice de la Atena. Numrul
participanilor la Jocurile de iarn este mult mai mic; la Olimpiada de iarn din 2006,
numrul sportivilor a fost de 2.633 din 80 de ri.
Probleme la Jocurile Olimpice
Boicot
rile care au boicotat JO n 1976 (galben),
1980 (albastru) i n 1984 (rou)
Boicotul olimpic a aprut la Olimpiada de la
Mebourne din 1956, jocuri boicotate
de Olanda, Spania i Elveia pentru a protesta
contrarepresiunii sovietice n Ungaria; n
plus, Cambodgia, Egipt, Irak i Liban au boicotat Jocurile n timpul Crizei Suezului.[5]
n 1972 i 1976 un numr mare de ri africane au ameninat CIO cu boicotul Jocurilor
Olimpice pentru a fora interzicerea participrii Africii de Sud, Rodesia i Noua Zeeland.
CIO a cedat n primele dou cazuri dar n 1976 a refuzat deoarece boicotul consta n
protestul mpotriva prezenei echipei de rugbi a Noii Zeelande n Africa de Sud iar
rugbiul nu era sport olimpic. rile i-au retras echipele dup nceperea Jocurilor; civa
sportivi africani ncepuser deja competiia.
Douzeci i dou de ri (Guyana a fost singura ar n afara continentului african) au
boicotat Olimpiada de la Montreal deoarece i s-a permis Noii Zeelande s participe la
competiie.[6]
n 1980 i 1984 opozanii Rzboiului Rece i-au boicotat reciproc Jocurile
Olimpice. Statele Unite urmat de alte 64 de ri au refuzat s participe la JO de la
Moscova pentru a protesta la invazia Afganistanului de ctre armata sovietic. Boicotul a
redus numrul rilor participante la 80. A fost cel mai mic numr de ri participante la
JO din 1956.Uniunea Sovietic i alte 14 ri din
blocul estic (cu excepia Romniei) n-au participat
la JO de la Los Angeles argumentnd c securitatea
sportivilor nu ar fi fost garantat.[7]
Dopaj -Atleta american Marion Jones a admis n
2007 c a folosit steroizi nainte de a ctiga cea de-a
cincea medalie la Jocurile Olimpice de var din 2000.
Una din problemele principale ale Jocurilor Olimpice
este dopajul. La nceputul secolului XX, muli sportivi
olimpici au nceput s foloseasc medicamente pentru
a-i mbunti performanele sportive. De exemplu,
ctigtorul maratonului de la Olimpiada din 1904,
Thomas Hicks, a primit de la antenorul su stricnin i
brandy pentru a putea termina cursa.
Primul caz de deces la Jocurile Olimpice din cauza
dopajului a avut loc n 1960, la Roma. n timpul cursei

de ciclism, danezul Knut Enemark Jensen a czut de pe biciclet i mai trziu a murit.
Autopsia a artat c sportivul se afla sub influena amfetaminelor. Dup acest episod,
CIO a introdus testul antidoping.
Primul sportiv olimpic gsit pozitiv la testul antidoping a fost pentatlonistul suedez HansGunnar Liljenwall la Olimpiada din 1968. Liljenwall a pierdut medalia de bronz. n
urmtorii ani, mai muli sportivi au fost depistai pozitiv la testul antidoping. Cazul cel
mai mediatizat a fost al sprinter-ul canadian Ben Johnson care a ctigat proba de 100 m
la Seul 1988 dar trei zile mai trziu, cnd n urma testului a fost depistat c a utilizat
stanozolol, i s-a retras medalia de aur [8].
n ciuda testelor, muli sportivi au continuat s se dopeze. n 1990, documentele au
relevat c mai multor sportivi est germani li s-a administrat steroizi anabolizani n urma
unui program de stat al fostului regim comunist din Germania de Est [9].
La sfritul anilor 1990, CIO a luat iniiativa i a organizat o lupt mpotriva doprii,
condus de Agenia Mondial Antidoping. Jocurile Olimpice de var din
2000 i Olimpiada de iarn din 2002 au artat c btlia nu s-a terminat; civa medaliai
au fost descalificai dup ce au fost depistai pozitiv. La JO de la Sydney 2000,
gimnastei Andreea Rducan i s-a reras medalia de aur la individual compus, dup ce
controlul antidoping a ieit pozitiv la efedrin, din cauza unei pastile de nurofen
administrate de medicul echipei [10].
Mai recent, n timpul Olimpiadei de iarn 2006 numai un sportiv a fost depistat pozitiv i
i s-a retras medalia. Doisprezece sportivi au fost suspendai cinci zile din motive de
sntate pentru un nivel mare de hemoglobin n snge [11]. Comitetul Internaional
Olimpic a introdus pentru prima dat testul de snge n timpul acestor Jocuri Olimpice.
Violen
n ciuda a ceea ce Coubertin a sperat, Jocurile Olimpice nu au adus pacea total n
lume. De fapt, trei Jocuri Olimpice au fost anulate din cauza rzboiului: JO de var din
timpulPrimului Rzboi Mondial i JO de var i de iarn din 1940 i 1944 din cauza celui
de-al Doilea Rzboi Mondial.
Terorismul a devenit recent o ameninare pentru Jocurile Olimpice. n 1972, cnd s-au
desfurat Jocurile de var de la Mnchen, 11 membri ai echipei olimpice israeliene au
fost luai ostateci de un grup extremist palestinian Septembrie negru; zece din ei au fost
ucii. n timpul Olimpiadei de var de la Atlanta din 1996, a avut loc un atac terorist cu
bomb n Centennial Olympic Park n care au murit 2 persoane i 111 au fost rnite [12].
Jocurile Olimpice de iarn din 2002 de la Salt Lake City au
fost primele Jocuri de la atacurile din 11 septembrie.
Msurile de securitate au fost fr precedent.
Simboluri olimpice
Flacra olimpic
Micarea olimpic folosete mai multe simboluri, multe
dintre ele reprezentnd ideile i idealurile lui Coubertin.
Probabil, cel mai cunoscut simbol l reprezint inelele
olimpice. Aceste cinci inele nlnuite simbolizeaz unitatea
celor cinci continente (cele dou Americi sunt considerate
un singur continent). Ele apar n cinci culori pe steagul
olimpic de culoare alb. Aceste culori: alb (fondul

drapelului), rou, albastru, verde, galben inegru au fost alese astfel nct fiecare naiune
s aib cel puin una din ele reprezentat pe steagul naional.
Drapelul olimpic a fost adoptat n 1914 dar primele Jocuri la care a fluturat au
fost Jocurile de la Antwerp din 1920.
Deviza olimpic oficial este Citius, Altius, Fortius (Mai repede, mai sus, mai
puternic).
Probabil idealurile lui Coubertin sunt cel mai bine reprezentate de jurmntul olimpic:
Cel mai important lucru la Jocurile Olimpice nu este s ctigi ci s participi, aa cum
n via nu conteaz triumful ci lupta. Esenial nu e s cucereti ci s lupi bine.
Flacra olimpic este aprins la Olympia, Grecia i purtat pn n oraul gazd de atlei;
joac un rol important la ceremonia de deschidere i arde pe tot parcursul olimpiadei.
Tora olimpic a fost introdus la Olimpiada din 1936 de la Berlin.
Mascota olimpic, un animal sau o figur uman reprezint motenirea cultural a rii
gazd i a fost introdus la Jocurile din 1968 din Mexico. A nceput s joace un rol
important de la JO din 1980 de la Moscova cu debutul ursuleului Misha.
Franceza i engleza sunt cele dou limbi oficiale ale micrii olimpice.
Ceremonii olimpice
Premii si recompense Olimpice Medaliile sunt confectionate si puse la dispozitie de catre
Comitetul de organizare a JO. Pentru locul 1 se acorda o medalie de argint aurita si o
diploma,pentru locul 2 se acorda o medalie de argint si o diploma,pentru locul 3 se acorda
o medalie de bronz si o diploma.Medaliile sunt gravate pe fata cu un episod din sportul
respectiv ,iar pe cealalta cu emblema JO si anul. medaliile au un diametru de 60 mm si o
grosime de 3mm.Concurentii clasati pe locurile 4,5,6,7,8,daca este cazul,primesc cite o
diploma fara medalie.
Numele tuturor campionilor olimpici este gravat pe unul din zidurile stadionului principal
unde au avut loc Jocurile.
Sporturi olimpice
Competiiile la Jocurile Olimpice de var sunt: tir cu
arcul, badminton, baseball, baschet, box, caiac-canoe, ciclism, hipism, atletism, fotbal, gi
mnastic, haltere, handbal,hochei pe iarb, judo, lupte libere i lupte grecoromane, maraton, pentatlon, ping-pong, polo pe ap,
vsle, tir, not, taekwondo, tenis, triatlon, volei.
Competiiile la Jocurile Olimpice de iarn: hochei pe ghea, patinaj artistic, patinaj
vitez, bob, sanie, curling, schi, schiatlon i biatlon (schi i tir).
Din 1952, Romania a participat aproape la toate editiile JO, singurele absente fiind in
1964 si 1976.
La Jocurile Olimpice de var: fotbal american (1932), fotbal australian (1956), ballooning
(1900), bowling (1988), boules (1900), bud (1964), baseball finlandez
(1952), glima(1912), gliding (1936), kaatsen (1928), korfball (1920 i 1928), La canne
(1924), Surf lifesaving (1900), Longue paum (1900), sportul cu motor (1900), hochei pe
role (1992), savate (1924), Swedish (Ling) gymnastics (1948), Weight training with
dumbbells (1904), schi nautic (1972).
La Jocurile Olimpice de iarn: bandy (1952), schi alpin paralimpic (1984 i 1988), schi
cross-country paralimpic (1988), Ice stock sport (1936, 1964), Military patrol (1928,
1936 and 1948), Schi ballet (acroski) (1988 i 1992), Skijoring (1928), Sled-dog racing
(1932), schi vitez (1992), pentatlon de iarn (1948).

Sporturi demonstrative
De-a lungul timpului, o serie de sporturi au fost inclusive n programul olimpiadelor ca
sport demonstrativ.
Campioni olimpici
Practica acordrii medaliilor primilor trei clasai a fost introdus n 1904; la Olimpiada
din 1896 numai primii doi ctigtori au primit medalii, de argint i bronz, n timp ce la
Olimpiada din 1900 s-au acordat premii variate. Din 1948 sportivii plasai pe locurile
patru, cinci i ase primesc diplome; din 1976 primii trei clasai primesc i ei diplome iar
ncepnd cu 1984 i sportivii clasai pe locurile apte i opt.
Acesta este tabelul sportivilor olimpici care au primit cele mai multe medalii:

Sportiv

ar

Sport

Olimpiad

Aur

Argint

Bronz

Total

Larissa
Latynina

URSS

Gimnastic 19561964

18

Nikolai
Andrianov

URSS

Gimnastic 19721980

15

Atletism

19201928

12

Paavo
Nurmi

Finland
a

Mark
Spitz

SUA

not

19681972

11

Carl
Lewis

SUA

Atletism

19841996

10

Sportiv

ar

Bjrn
Dhlie

ia

Birgit
Fischer

ia

Norveg

Sport
Schi fond

Olimpiad

Aur

Argint

Bronz

Total

19921998

12

19802004

12

Sawao
Kato

Japonia Gimnastic 19681976

12

Jenny
Thompson

SUA

not

19922004

12

Matt
Biondi

SUA

not

19841992

11

Ray Ewry

SUA

Atletism

19001908

10

10

German Canoe
racing

Orae gazd
Pn n 2010, Jocurile Olimpice au fost gzduite de 41 de orae din 22 de ri. n 2012,
Londra a devenit primul ora care a gzduit Jocurile Olimpice moderne de trei ori.
Numrul din parantez de dup ora/ar arat de cte ori oraul/ara respectiv au
gzduit Jocurile Olimpice.
Jocuri Olimpice de var
An

Ediie

Jocuri Olimpice de iarn

Ora gazd

ar

1896 I

Atena (1)

Grecia (1)

1900 II

Paris (1)

Frana (1)

1904 III

Saint Louis (1)

Statele Unite (1)

Ediie Ora gazd

ar

1906 Intercals Atena

Grecia

1908 IV

Londra (1)

Marea Britanie (1)

1912 V

Stockholm (1)

Suedia (1)

1916 VI

Berlin (anulate)

Germania (anulate)

1920 VII

Anvers (1)

Belgia (1)

1924 VIII

Paris (2)

Frana (2)

Chamonix (1)

Frana (1)

1928 IX

Amsterdam (1)

Olanda (1)

II

St. Moritz (1)

Elveia (1)

1932 X

Los Angeles (1)

Statele Unite (2)

III

Lake Placid (1)

Statele Unite (1)

1936 XI

Berlin (1)

Germania (1)

IV

GarmischPartenkirchen (1)

Germania (1)

10

1940 XII

Helsinki (anulate) Finlanda (anulate) (V)

1944 XIII

Londra (anulate)

Marea
Britanie (anulate)

1948 XIV

Londra (2)

1952 XV

GarmischGermania (anulate)
Partenkirchen (anulate)
Cortina
d'Ampezzo (anulate)

Italia (anulate)

Marea Britanie (2) V

St. Moritz (2)

Elveia (2)

Helsinki (1)

Finlanda (1)

VI

Oslo (1)

Norvegia (1)

1956 XVI

Melbourne

Australia (1)

VII

Cortina d'Ampezzo (1) Italia (1)

1960 XVII

Roma (1)

Italia (1)

VIII

Squaw Valley (1)

Statele Unite (2)

1964 XVIII

Tokyo (1)

Japonia (1)

IX

Innsbruck (1)

Austria (1)

1968 XIX

Mexico City (1)

Mexic (1)

Grenoble (1)

Frana (2)

1972 XX

Mnchen (1)

Germania (2)

XI

Sapporo (1)

Japonia (1)

1976 XXI

Montral (1)

Canada (1)

XII

Innsbruck (2)

Austria (2)

1980 XXII

Moscova (1)

URSS (1)

XIII

Lake Placid (2)

Statele Unite (3)

1984 XXIII

Los Angeles (2)

Statele Unite (3)

XIV

Sarajevo (1)

Iugoslavia (1)

1988 XXIV

Seul (1)

Coreea de Sud (1) XV

Calgary (1)

Canada (1)

1992 XXV

Barcelona (1)

Spania (1)

Albertville (1)

Frana (3)

1994
1996 XXVI

Atlanta (1)
Sydney (1)
Atena (2)
Beijing (1)
Londra (3)

XIX

Salt Lake City (1)

Statele Unite (4)

XX

Torino (1)

Italia (2)

XXI

Vancouver (1)

Canada (2)

XXII Soci (1)

Rusia (1)

XXIII Pyeongchang (1)

Coreea de Sud (1)

Rio de Janeiro (1) Brazilia (1)

2018
2020 XXXII

Japonia (2)

Marea Britanie (3)

2014
2016 XXXI

XVIII Nagano (1)

China (1)

2010
2012 XXX

Norvegia (2)

Grecia (2)

2006
2008 XXIX

XVII Lillehammer (1)

Australia (2)

2002
2004 XXVIII

XVI

Statele Unite (4)

1998
2000 XXVII

(V)

Tokyo (2)

Japonia (2)

11

Inotul la Jocurile Olimpice


Inotul dateaza din Epoca de Piatra. In pesterile din Egipt au fost descoperite picture
vechi de mii de secole, care ilustreaza omul preistoric inotand pentru a traversa raurile si
lacurile. Primele intreceri sportive, in stilul bras, au fost organizate insa abia la inceputul
secolului al XIX-lea, de catre britanici.
Inotul a fost prezent la toate editiile JO, stilul bras sau crawl (liber), iar din 1904 a fost
adaugat si stilul spate. In 1956, la JO de la Melboune, a fost introdus si stilul future.
Inainte ca inotul sa aiba reguli clare si o federatie care sa faca aceste reguli si sa se
asigure ca ele sunt aplicate, Jocurile Olimpice au inclus o varietate de evenimente mai
putin obisnuite, de genul inot subacvatic (1900), inot cu obstacole 200m (1900) si
plonjare in adancime (1904).
Pana sa apara primul bazin olimpic, concursurile de inot s-au desfasurat in ocean
(1896), raul Sena (1900) sau pe un mic lac din Saint Louis, SUA (1904). De atunci insa,
inotul olimpic a evoluat foarte mult, ajungandu-se la controlul temperaturii in bazinele de
50m, sisteme care opresc formarea valurilor sau linii de marcaj impotriva agitarii apei,
fiind in prezent o disciplina fascinanta!
La inceput numai barbatii puteau concura, insa din 1912 au fost incluse si probele
feminine, astfel ca astazi, atat barbatii, cat si femeile participa la nu mai putin de 16 probe
fiecare. Intrecerile libere acopera distante de la 50m pana la 10.000m.
Proba de 800m este destinata exclusiv femeilor, iar proba de 1.500m se adreseaza doar
barbatilor.
Intrecerile de spate, bras si fluture acopera distante de 100m si 200m.
La fiecare proba exista maxim 8 competitori; probele preliminare de 50m, 100m si
200m sunt urmate de semifinale si finale unde important este timpul de parcurgere al
cursei.
Medalii olimpice:
-3 Medalii de aur:
Atena 2004-200 m liber: Camelia Alina Potec
Sydney 2000-100 m spate: Diana Iuliana Mocanu
-200 m spate: Diana Iuliana Mocanu
-2 Medalii de argint:
Sydney 2000-200 m mixt: Beatrice Nicoleta Caslaru Coada
Seul 1988-400 m mixt: Noemi Lung
-4 Medalii de bronz:
Atena 2004-200 m spate: Razvan Ionut Florea
Sydney 2000-400 m mixt: Beatrice Nicoleta Caslaru Coada
Seul 1988-200 m mixt: Noemi Lung
Los Angeles 1984-200 m spate: Aneta Patrascoiu

12