MEMORIA DE LUNG DURAT

Cuprinde toate cunostintele pe care le are sistemul cognitiv, dar la care accesul este selectiv. Ea
nu desemneaza un loc anume unde se stocheaza informatia, ci o anumita stare de activare a
cunostintelor de care dispu 12112j915m ne. Cunostintele tip categorii cotidiene, supranvatate,
intra n MLD, si scad activarea dar si mentin un rest de activare mai ridicat dect alti stimuli ce
pot actiona din exterior. Exista metode si factori care contribuie la o mai buna retentie a
informatiei n MLD, materialul concret mai bine dect cel abstract, cel cu sens mai bine dect cel
fara sens. Totusi, n activarea MLD, un rol important l joaca:
a)
adncimea procesarii n relatia cu intentionalitatea nvatarii. Adncimea este mai
importanta ca volumul procesarilor. Adncimea se explica astfel: noi putem memora informatia
fie intentionat, fie ntmplator. O mare parte din cunostintele de care dispunem n MLD sunt
rezultatul unei nvatari ntmplatoare. nvatarea intentionata este superioara nvatarii
neintentionate doar n masura n care procesarea stimulului este mai adnca. O motivatie mai
ridicata sau o nvatare cu prelucrarea mai laborioasa a unui material (nu e necesar ca aceasta sa
vizeze sensul sau semnificatia materialului de nvatat).
b)
Efectul spatierii: repetitiile la intervale mai mari de timp dau rezultate mai bune dect
repetitiile imediate, consecutive, deoarece cnd un item este prezentat succesiv, prin inhibitie
laterala, valoarea sa de activare scade. Dar, reactualizarea sa din memorie este mai dificila. Cnd
itemul este prezentat de acelasi numar de ori dar intercalndu-se itemi din alte categorii, inhibitia
laterala este mai redusa, valoarea de activare mai ridicata, deci reactualizarea mai performanta.
Eficienta memorarii este judecata functie de eficacitatea reactualizarii si ca atare o reactualizare
slaba este judecata automat ca o deficienta a memoriei. Cele mai cunoscute forme de
reactualizare sunt reproducerea si recunoasterea. Dar acestea nu ne dau informatii despre
stocarea cunostintelor. Eficienta reactualizarii creste daca:
a)
contextul are ct mai multe similaritati cu memorarea;
b)
contextul are ct mai putine asemanari cu alti stimuli dect cei care trebuie reactualizati.
Explicatia e pusa pe seama unor fenomene de tipul valorilor diferite de activare,
contextului fizic si neuropsihic, fenomenelor de hipermnezie (care de regula apar n transa
hipnotica) sunt consecinta favorizarii unor stari similare cu cea n care a avut loc nvatarea.
Experimental s-a ncercat explicarea fenomenului reactualizarii si prin mecanismele de
aparare a Eului (proceduri utilizate de Ego confruntat cu pulsiunile de reprimare a informatiei
care l-ar putea pune n pericol). Unul din aceste mecanisme este represia (blocarea accesului n
constiinta a informatiilor despre dorinte, fantasme ale subiectului). Asa apare situatia amneziei
infantile (absenta amintirilor din primii ani de viata explicata prin excluderea acestor informatii
din cmpul constiintei).
Concluzie: din punct de vedere mnezic, sistemul cognitiv uman dispune de trei sisteme:
1. memoria declarativa (explicita); 2. memoria nondeclarativa (implicita); 3. memoriile
senzoriale.
1.
Memoriile senzoriale: asigura persistenta stimulului dupa ncetarea actiunii sale, activeaza
detectorii de trasaturi, sunt specifice fiecarei modalitati senzoriale, au proiectii neuroanatomice
bine determinate si o capacitate nelimitata.
2.
Memoria implicita: contine cunostinte care pot fi reactualizate, se deterioreaza, are o
locatie cerebrala unitara, e flexibila si e filogenetic mai recenta.
3.
Memoria implicita: contine cunostinte procedurale, nonverbalizate, nu e afectata de
amnezie, are o flexibilitate mai mica si e filogenetic mai timpurie. Att memoria implicita ct si
cea explicita au o stare de activare (numita memorie de lucru) si una subactivata (numita
memorie de lunga durata). Comparate, ca durata, capacitate, proiectie, tip de codare si accesare a
informatiilor, MSD si ML sunt identice.