Student: Virgil Nitu

Master CIIM anul I

Aplicarea procesului de dezvoltare de produs

pentru o suspensie auto cu amortizor si arc
elicoidal
1. Analiza variantelor de produs existente pe piata pe baza

literaturi de specialitate
1. 1.Introducere
Tema acestui proiect o reprezinta dezvoltarea unei suspensii auto cu
amortizor si arc elicoidal.
In prima parte a acestui proiect se vor analiza diferite variante constructive de
suspensii, se vor stabili caracteristicile ansamblului care se va dori sa se dezvolte si se
va face o analiza comparativa functionala prin care se va alege modelul care
indeplineste cel mai bine functiile necesare pentru indeplinirea nevoilor stabilite.

1. 2.Generaliti
In acest capitol se vor analiza diferite modele constructive existente.
Arcurile reprezinta organe de masini care, prin forma lor si prin proprietatile
elastice deosebite ale materialelor din care sunt executate, se deformeaza elastic,
sub actiunea unor sarcini exterioare. n timpul deformarii elastice, arcurile
nmagazineaza lucrul mecanic efectuat de sarcina exterioara sub forma de enrgie de
deformatie, avnd posibilitatea sa-l restituie n perioada de revenire la starea lor
initiala.
1. 3. Clasificarea arcurilor
Clasificarea arcurilor se realizeaza dupa o serie de criterii, prezentate n continuare:
- dupa forma constructiva, se deosebesc: arcuri elicoidale, arcuri bara de
torsiune, arcuri spirale plane, arcuri n foi, arcuri inelare, arcuri disc, arcuri
bloc;
- dupa modul de actionare a sarcinii exterioare, arcurile pot fi: de
compresiune, de tractiune, de ncovoiere, de torsiune:
- dupa solicitarea principala a materialului, se deosebesc arcuri solicitate la:
tractiunecompresiune, ncovoiere, torsiune;

- dupa natura materialului din care este executat arcul, se deosebesc: arcuri
metalice, arcuri nemetalice;
- dupa variatia rigiditatii, arcurile pot fi: cu rigiditate constanta, cu rigiditate
variabila (progresiva sau regresiva);
- dupa forma sectiunii arcului, se deosebesc arcuri cu sectiune rotunda, inelara,
dreptunghiulara (sau patrata), profilata.
Arcurile elicoidale au o larga utilizare n constructia de masini si se executa din
srma sau bare de diferite sectiuni, nfasurate dupa o elice, pe o anumita suprafata
directoare.
Arcurile elicoidale se clasifica dupa o serie de criterii, prezentate n continuare:
dupa forma sectiunii spirei, arcurile elicoidale pot fi: cu sectiune rotunda (fig.3.4,
a si c), cu sectiune patrata (fig.3.4, b), cu sectiune dreptunghiulara (fig.3.4, d) sau
cu sectiune profilata;
dupa forma suprafetei directoare (a corpului de nfasurare), arcurile elicoidale pot
fi: cilindrice (fig.3.4, a si b), conice (fig.3.4, c si d), dublu conice, paraboloidale,
hiperboloidale, prismatice etc;
dupa modul de actionare a sarcinii, se deosebesc arcuri elicoidale de compresiune
(fig.3.4, a, , d), de tractiune (fig.3.4, e) si de torsiune (fig.3.4, f).
Sub actiunea unei forte axiale exterioare, spirele arcurilor elicoidale de
compresiune sau de tractiune sunt solicitate, n principal, la torsiune. Arcurile
elicoidale de torsiune au un capat fix si sunt solicitate de un moment de torsiune; ca
urmare, spira arcului este solicitata, n principal, la ncovoiere.

1. 3.1. Arcuri elicoidale cilindrice de compresiune

1. 3. 1.1. Caracterizare, elemente geometrice, caracteristica elastica

Elementele geometrice caracteristice unui arc elicoidal cilindric de compresiune, cu
sectiunea spirei rotunda, sunt prezentate n fig.3.5 si se refera la:
d - diametrul spirei;
Di - diametrul interior de nfasurare;
Dm - diametrul mediu de nfasurare;
D - diametrul exterior de nfasurare;
t - pasul spirei;
H0 - lungimea arcului n stare libera;
a0 - unghiul de nclinare al spirei n stare libera.

Unghiul de nclinare al spirei ia valori n intervalul 6 ... 9o, iar raportul Dm/d=i,
denumit indicele arcului, are valorile:
- pentru arcuri nfasurare la rece, n intervalul 4 ... 16;
- pentru arcuri nfasurare la cald, n intervalul 4 ... 10.
Numarul total de spire nt ale unui arc elicoidal de compresiune se determina cu
relatia nt = n + nr , n care n reprezinta numarul de spire active (care participa la
deformatia elastica a arcului), iar nr este numarul spirelor de reazem (de capat).
Numarul spirelor de reazem se determina astfel:
- nr = 1,5, daca n 7;
- nr = 1,5...3,5, daca n > 7.
Pentru dispunerea centrica a sarcinii, suprafata de asezare a arcurilor elicoidale
cilindrice de compresiune trebuie sa fie perpendiculara pe axa de simetrie a arcului;
n aceste sens, suprafetele de asezare ale arcurilor elicoidale de compresiune se
prelucreaza plan, perpendicular pe axa arcului; spirele de capat, prelucrate astfel,
nu se deformeaza elastic.

Caracteristica elastica a unui arc elicoidal cilindric de compresiune este prezentata

n fig.3.6, utilizndu-se notatiile:
H0 lungimea arcului n stare libera;
F1 forta initiala, de precomprimare
(de montaj), care se alege n functie de
destinatia arcului;
d1, H1 sageata, respectiv lungimea
arcului montat pretensionat cu forta F1;
Fmax forta maxima de functionare;
dmax,
Hmax sageata,
respectiv
lungimea arcului
corespunzatoare
fortei Fmax;
h cursa de lucru a arcului;
Fb forta limita de blocare a arcului;
db, Hb sageata, respectiv lungime arcului blocat
(comprimat spira pe spira).
Pe de alta parte, amortizorul are ca rol principal amortizarea oscilatiilor arcului in
momentul in care roata automobilului intalneste o denivelare pe suprafata de rulare.
Cand amortizarea este imediata, automobilul va avea o rata de transfer de mase
imbunatatita, dar un confort scazut. Daca amortizarea este mai lenta, permitand
uneori 2-3 oscilatii, atunci confortul este imbunatatit, dar manevrabilitatea va avea
de suferit.
Ca si in cazul arcurilor, clasificarea amortizoarelor se realizeaza dupa o serie de
criterii, prezentate n continuare:
- dupa modul de fixare, amortizoarele pot fi: tip bucsa-bucsa, tip bucsa-tija
filetata, tip tija filetata-tija filetata, tip tija filetata-suport.
- dupa constructia exterioara se deosebesc amortizoarele de tip: amortizor
clasic, amorticor tip cartus, amortizor tip picior McPherson.

- dupa constructia interioara amortizoarele se impart in: amortizoare de tip

bitubular: cu ulei sau cu gaz si amortizoare de tip monotubular.

2. Cerine tehnice i tehnologice pentru

suspensiile automobilelor de tip arcamortizor.
Cerintele si conditiile pe care trebuie s le ndeplineasc suspensia unui
autovehicul sunt urmatoarele:
S aib o caracteristic care s permite asigurarea unui confort
corespunztor , nclinrile transversale s fie reduse fr lovituri n tampoanele
limitatoare i s dein o stabilitate bun .Caracteristica amortizorului s
corespund cu cea cerut de confortabilitate.
S asigure transmiterea forelor orizontale i a momentelor reactive de la
roat la caroserie .
S aibe o durabilitate ridicat a elementelor elastice , care fac parte din
elementele cele mai solicitate ale automobilului.
Greutatea s fie minim .
Pentru asigurarea unui comfort corespunztor , parametrii suspensiei
trebuie s fie alei inndu-se seama de anumite condiii i anume:
Frecvena oscilaiilor proprii pentru autoturisme s fie de 50-70 oscilaii
pe minut.
Frecvena oscilaiilor proprii depinde de sgeata static a suspensiilor i a
pneurilor.
Este necesar ca rigiditatea elementelor suspensiei s fie ct mai reduse
pentru a rezulta frecvene proprii ct mai mici cu putin.
Amortizarea oscilaiilor trebuie s fie suficient astfel nct dup o
perioad amplitudinile s se micoreze de 3-8 ori.
Indicele de baz al mersului lin al unui automobil este valoarea medie
ptratic a acceleraiilor verticale msurate n locuri caracteristice.(STAS
6926/13-74).
Pentru amortizarea rapida a oscilatiilor, in suspensia automobilelor se

monteaza amortizoare hidraulice.

Principiul de functionare a unui amortizor hidraulic se bazeaza pe
transformarea energiei mecanice a oscilatiei in energie termica, la trecerea
fortata a unui lichid special dintr-o camera in alta a amortizorului printr-un
orificiu calibrat.
Majoritatea amortizoarelor sunt cu dubla actiune, lucrand in ambele
sensuri, anume: la apropierea rotilor de caroserie opun rezistenta mica; la
departarea rotii de caroserie opun rezistenta mai mare.
Cele mai folosite amortizoare in cazul automobilelor sunt cele bitubulare,
care, in comparatie cu cele monotubulare au o lungime mai redusa si o durata de
functionare mai mare.

Schema de principiu a unui amortizor hidraulic telescopic bitubular este

prezentata in figura de mai jos.
Capul superior, notat cu 1,de care este fixata tija, notata in desen cu cifra 2 ce
contine pistonul (8), este prins de partea suspendata a automobilului, iar capul
inferior (13), solidar cu tubul rezervor de partea nesuspendata. Tubul inferior 4,
este umplut cu lichid special pentru amortizare.
In cursa de destindere, lichidul din partea superioara a pistonului 8, este
comprimat si trimis prin supapa de destindere 10, in partea inferioara. Volumul
generat de piston la partea inferioara este mai mare decat lichidul impins in jos,

cu volumul tijei care iese din tubul 4. Diferenta se completeaza cu lichid in

camera de compensare 14, (spatiul dintre rezervor 5 si tubul inferior 4) care
patrunde prin supapa de admisie 11 datoritadepresiunii create sub piston si a
pernei de are comprimat din partea superioara a camerei de compensare.
In cursa de comprimare, lichidul de sub piston trece prin supapa de comunicare
9, in partea superioara a tubului 4. O parte din lichid, egal cu volumul tijei
introdus in tubul 4, trece prin supapa de comprimare 12, in camera de
compensare 14. Tubul 6 serveste la protectia tijei pistonului, iar inelul 3, la
etansarea amortizorului.

3. Caracteristici material pentru amortizoarele

bitubulare
Amortizor bitubular cu ulei

Amortizor bitubular cu ulei si gaz

Material: OLC 25, 35, 45 (carbon
25%, 35%, 45%) sau oteluri aliate
cu Cr, Mn, Si, V

Material: OLC 25, 35, 45 (carbon

25%, 35%, 45%) sau oteluri aliate
cu Cr, Mn, Si, V

Lungime: in functie de greutatea

vehiculului (340-400 mm), direct
proportionala cu cusa amortizorului

Lungime: in functie de greutatea

vehiculului (250-350 mm), direct
proportionala cu cusa amortizorului

Camera de compensare

Azot introdus la presiune: 2,2-2,5

N/mm

Azot introdus la presiune: 2,3-2,8

N/mm

Cilindru de lucru(tub inferior)

Contine ulei pentru amortizare

Contine ulei pentru amortizare

Camera cu gaz

Ulei la presiunea atmosferica

Ulei la presiune de 5 atmosfere

Pierderi de eficienta

Pana la 35%

Fara pierderi de eficienta

Tija amortizorului (tip material)

4. Caracteristicile tehnice ale unui amortizor

auto bitubular cu ulei si gaz
Produs: Amortizor auto - tip 1, produs de firma MONROE ORIGINAL
Dimensiuni:
- n stare destins:
700 mm;
- n stare comprimat:
450 mm
ncercare:
testarea cursei maxime, a funcionrii i
determinarea caracteristicii elastice F-s;
Regulament/procedur/instruciune:
STAS 9381-88; SR ISO
3951:98;

5. Alegerea variantei de produs si realizarea listei

de cerinte.
In urma acestor caracteristici a rezultat ca produsul care va fi
dezvoltat va fi amortizoru de tip bitubular cu ulei si gaz, datorita
eficientei prezentate mai sus.

6. Lista de cerinte
6. 1. Lista de cerinte preliminara
Nr.
1

Cerinte
Fixare, fara posibilitate de rotire in jurul
axei

Pozitionare precisa

Montaj facil

Costuri mici

Diametrul surubului in zona asamblarii

este cuprins intre da si df

Asamblare demontabila cu buc elastic

Suportarea fortelor ce vor actiona asupra sa

Impiedicarea rotirii cand apare momentul

Mt

Coeficientul de frecare utilizat = 0,1...0,2

pentru ca piesele in contact sunt din otel

10

Pulsatia oscilatiilor proprii ale sistemului

cat mai mica se realizeaza prin reducerea
rigiditatii elementului elastic => se adopta
oscilatii verticale acceptabile au perioada
cuprinsa intre 1 s si 0,5 s, corespunzatoare
mersului pe jos cu viteza de 3,5 7 m/s;
Pastrarea neschimbata a caracteristicilor
suspensiei cand masa suspendata se
modifica se realizeaza prin modificarea
rigiditatii arcurilor cu cresterea sarcinilor
=> interesul pentru suspensiile progresive
Asigurarea unei amortizari suficiente (dupa
o perioada amplitudinile sa se micsoreze
de 3-8 ori) => sarcinile dinamice transmise

11

12

Observatii
Obligatorie. Vizeaza
solutia constructiva si
calculul de rezistenta
Obligatorie. Vizeaza
solutia constructiva si
calculul de rezistenta
Dorinta. Vizeaza
solutia constructiva
Dorinta. Vizeaza
solutia constructiva
Obligatorie. Vizeaza
solutia constructiva si
calculul de rezistenta
Obligatorie. Vizeaza
solutia constructiva si
calculul de rezistenta
Obligatorie. Vizeaza
solutia constructiva si
calculul de rezistenta
Obligatorie. Vizeaza
solutia constructiva si
calculul de rezistenta
Obligatorie. Vizeaza
solutia constructiva si
calculul de rezistenta
Obligatorie. Vizeaza
solutia constructiva si
calculul de rezistenta

Obligatorie. Vizeaza
solutia constructiva si
calculul de rezistenta
Obligatorie. Vizeaza
solutia constructiva si
calculul de rezistenta

13

masei suspendate sa nu fie prea mari, iar

rotile sa pestreze permanent contactul cu
suprafata de rulare.
Materiale uzuale

14

Protectie anticoroziva

6. 2. Caracteristici principale
Dimensiuni

Dorinta. Vizeaza
solutia constructiva
Obligatorie. Vizeaza
solutia constructiva si
calculul de rezistenta

H=700mm in stare destinsa

h= 450 mm in stare comprimata
l= 220 mm

Geometrie

Materiale
Siguranta
Ergonomie
Materiale
Siguranta

Prelucrare
Control
Montaj
Prelucrare

Transport
Utilizare
Transport
Utilizare

Conectare

Prin inele aflate la superioare si inferioare

Asamblare

Demontabila

Materiale neoxidante
Folosire
lubrifiantelor
speciale
Design standard

100%
crescuta
Ulei, azot

Manipulare usoara forta axiala maxima de tensionare

Rulmenti care preiau
forte axiale
Utilizare
standarde
(STAS TUV DIN ISO)
pentru
facilizarea
interschimbabilitatii
pieselor
Montare intre sasiu si
roata
Asamblare cu buc
elastic
Manual
Amortizarea virbatiilor
Functionare

Piata de desfacere
Intretinere
Costuri
Transport
Intretinere
Costuri

Verificarea la 10000 km parcursi