Sunteți pe pagina 1din 11

Capitolul II

Metafora, alegorie, simbol


2.1. Portretul
Portretul i prile din care este format au un rol important i fiecare parte a fe ei are o
anumit simbolistic.
2.1.1. Ochii
Pe parcursul intregii istorii a umanitatii , ochiul a fost considerat un simbol puternic,
avand functia de a proteja impotriva fortelor malefice. Se spune despre ochi ca sunt oglinda
sufletului, lucru ce poate explica de ce simbolistica acestora tinde sa fie mai mult de natura
spirituala. In Crestinism, Ochiul lui Dumnezeu este infatisat intr-un triunghi ce simbolizeaza
templul celor credinciosi. Ochiul reprezinta aici spiritul omniprezent al lui Dumnezeu ce se
regaseste in sufletul fiecaruia dintre noi si care vegheaza pentru toti cei care s-au daruit
credintei.
Aceasta traditie universala a capatat o noua valenta in arta sticlariei , veche de 3000
de ani, din Anatolia, Turcia. Aici, un mester sticlar imbina puterea simbolica a ochiului cu
forta focului, dand nastere unui talisman deosebit, numit "Ochiul raului".
"Ochiul norocos" sau "Ochiul raului" este o amuleta care, in credinta poporului turc,
protejeaza impotriva ochiului rau sau deochiului : un tip de forta negativa sau de putere
malefica care , printr-o doza constienta sau inconstienta de invidie sau de resentiment , se
poate ascunde chiar si in cele mai binevoitoare complimente sau priviri. Amuleta are rolul de
a atrage si a distruge energia negativa directionata catre o persoana.
Numele turcesc al acestui talisman este "Nazar Boncuk". El poate fi vazut in Turcia
atarnand deasupra intrarilor din case , agatat la geamul din spate al masinilor , purtata la
gat de catre multe persoane , si , mai ales , prins de imbracamintea copiilor nounascuti.Femeile il poarta pe bratari , cercei , sau pe un lantisor in jurul gatului.
In Cabala , conform unei credinte stravechi , un fir de ata rosu infasurat de sapte ori
in jurul mormantului lui Rasela , este investit cu puteri mistice. Legand firul de incheietura
mainii , purtatorul se crede ca va fi ferit de forta destructiva a ochiului rau , fiind astfel
aparat contra bolilor , saraciei sau accidentelor.

In Egipt intalnim Ochiul lui Horus (sau Ochiul lui Ra wedjat sau udjat). In acest
context ochiul este un simbol al protectiei si al vietii. In timpul confruntarii cu Seth, Ochiul
lui Horus a fost smuls de pe statuie si distrus (au ramas doar bucati mici din acesta). Totusi,
Toth a putut sa salveze ramasitele si sa il refaca invocand puterea magica a soimului.
Interesant de stiut este faptul ca in traditia egipteana si cea occidentala ochiul stang
este considerat o trasatura lunara si un simbol al directiei nordului in timp ce ochiul drept
este un simbol solar si reprezinta directia sudica.
In vise, simbolistica pe care o are ochiul este legata de deschiderea unei noi
dimensiuni a perceptiei omului asupra Universului. Acesta reprezinta o viziune mai clara
asupra vietii si puterea de a ne concentra spre o noua directie. Ochiul poate de asemenea sa
indice abilitatea de a vedea dincolo de lucrurile comune si de a evolua spiritual pana in
punctul in care eu-l nostru interior percepe prezenta divina chiar si cele mai simple lucruri
capata calitati exceptionale sub puterea naturii si a Divinitatii.
Ochiul are si intelesul simbolic de a putea face profetii, el putand avea viziune asupra
viitorului. Acest lucru a fost observat de alchimistii din Antichitate si astrologii care, atunci
cand analizau constelatiile astrale, vorbeau despre Ochiul Cerului ce putea prevede anumite
evenimente din viata oamenilor.
2.1.2. Nasul
Anticii aveau dreptate sa numeasca nasul podoaba fetei. Un nas frumos nu se
asociaza niciodata unui obraz diform. Poti sa fii urat si sa ai ochi frumosi, dar un nas bine
trasat cere neaparat o fericita imbinare a altor trasaturi. De asemenea, se vad mii de ochi
frumosi si un singur nas perfect: acolo unde el se afla, presupune totdeauna un caracter de
exceptie, de mare distinctie. Nu-i e dat oricui sa aiba un nas, spun latinii.
Iata, dupa fizionomisti, ceea ce se impune pentru ca un nas sa fie perfect: lungimea lui
trebuie sa fie egala cu fruntea. La radacina lui trebuie sa existe o usoara scobitura. Vazut din
fata nasul trebuie sa aiba o conformatie larga, cele doua parti mergand paralel, iar aceasta
largime sa fie mai sensibila spre mijloc. Varful nasului nu trebuie sa fie nici dur, nici carnos.
Din fata, cele doua aripi ale nasului trebuie sa fie desenate fin si narile sa se arcuiasca placut.
In profil, partea de jos a nasului nu trebuie sa aiba decat o treime din lungimea lui. In partea
de sus, trebuie sa fie aproape de arcul orbitei ochiului, iar latimea de langa ochi sa fie cel
putin jumatate din aratator. Un nas care intruneste toate aceste calitati, exprima tot ce se poate

exprima. Cu toate acestea, oameni dintre cei mai merituosi au nasul diform. Fireste, trebuie sa
vedem calitatile care contribuie la diferentierea lor.
* Un nas mic, vazut din profil rotunjit, nu-l impiedica pe posesor sa fie cinstit si drept, dar
acesta nu va fi niciodata un geniu.
* Nasul care se incovoaie de la radacina este al caracterelor voluntare, menite sa comande,
sa faca lucruri mari, persoane hotarate in proiectele lor si arzand sa le realizeze.
* Nasul perpendicular (adica cel care se apropie de aceasta forma, caci natura se fereste de
liniile extrem de drepte in tot ce produce ea) se afla la mijloc, intre nasul carn si cel coroiat. El
presupune un suflet care stie sa se poarte si sa sufere in liniste si cu tarie.
* Un nas al carui os este lat, indiferent daca e drept sau coroiat, anunta intotdeauna calitati
superioare. Dar aceasta forma e foarte rara.
* Narile mici sunt semnul unei firi timide, incapabila sa se hazardeze in cea mai mica actiune.
* Cand narile sunt largi, mobile, ele denota o mare delicatete a sentimentelor, care pot
degenera cu usurinta in senzualitate si voluptate.
* La oamenii la care nu exista un fel de adancitura in intervalul dintre frunte si
nas (macar nasul sa nu fie foarte coroiat), nu sperati sa descoperiti la ei cea mai mica urma de
caracter, de noblete si de maretie.
* Oamenii al caror nas se apleaca la limita extrema deasupra gurii nu sunt nici cu adevarat
buni, nici cu adevarat veseli, nici mari, nici nobili: gandirea lor se leaga permanent de
lucrurile pamantesti, de toate zilele. Ei sunt retrasi, reci, insensibili, putin comunicativi, de
obicei rautaciosi, suparaciosi, sunt profund ipohondri sau melancolici.
2.1.3. Buzele
In descifrarea trasaturile fetei unei persoane , gura sau forma acesteia este asociata cu
vorbirea

comunicarea

si

apetiturile

senzitive

ale

mancatului

si

dragostei.

Caracteristici ale gurii si trasaturi de caracter / personalitate:


-

Gura

mica

sinceritate

franchete

onestitate.

- Gura larga / mare : abilitati sociale dar si nevoie de a se descarca verbal in situatii tensionate
sau de stress , de a da glas frustrarilor si insatisfactiilor ; impuls de verbalizare a a celor mai
intime

ganduri.

- Gura cu marginile indreptate in jos : nemultumire , insatisfactie , personalitate dificila.


- Gura cu marginile ridicate in sus : buna dispozitie , cordialitate , veselie , abordare optimista
a

vietii.

- Gura cu buzele drepte : realism , eficienta, abilitate de a rezolva problemele practice ale
vietii, autocontrol.
2.1.4. Buzele
Buzele pot reflecta capacitatea noastra sau talentul innascut de a ne satisface
partenerul intr-o relatie de dragoste, dar nu numaiSe considera , in general , ca buza de sus
exprima

spiritul

sau

gandirea

iar

cea

de

jos

afectivitatea

sau

emotiile.

O buza superioara mult mai subtire decat buza inferioara : discretie , ascundere a
sentimentelor , viata secreta ; putere de convingere ; incapacitate de a avea o relatie afectiva
reciproca.
- Buza de jos mai subtire fata de cea de sus : sinceritate , deschidere catre cei din jur ,
socializare

persoana

care

stie

sa

se

daruiasca

intr-o

relatie.

- Buze pline , rotunde (rosii) : preocupare , grija si sensibilitate in relatia cuplu ; senzualitate ;
hedonism.
- Buza inferioara de acceasi marime cu cea de sus : o personalitate comunicativa si
binevoitoare.
-

Buze

mari

spirit,

generozitate

gusturi

rafinate.

- Buze mici , stranse : personalitate analitica , centrata asupra sa , cu tendinta de a-i controla
pe

ceilalti

egoism

lipsa

de

generozitate.

- Buze subtiri : introvertire , detasare , raceala emotionala , meschinarie , incapacitate de a


gusta placerea si de a-si impartasi sentimentele.
2.1.5. Urechile
La fel de bine ca si alte parti ale fetei, urechile au o semnificatie bine determinata. Ele
nu admit nici o deghizare ;i au legaturi specifice cu individul caruia ii apartin.
Astfel, atunci cand lobul urechii este degajat, se considera ca fiind un semn bun pentru
facultatile intelectuale ale persoanei respective. Daca urechile sunt mari si desfacute, lucrul
acesta trimite spre obraznicie, vanitate, judecata saraca. Urechile mari si groase sunt atibuite
unui om simplu, pe cand cele mari denota timiditate. Urechile prea aplecate nu sunt
prevestitoare de nimic bun, nici in ceea ce priveste spiritul, nici in legatura cu talentele. Nu in

ultimul rand, o ureche potrivita, cu contur bine rotunjit, nici prea groasa nici prea subtire nu
poate fi gasita decat la persoanele cu spirit unic, cu judecata dreapta, intelepte si distinse.
2.2. Curcubeul
Curcubeul simbolizeaza aura divina.
Curcubeu- Vreme buna si pace sufleteasca; impacare cu un vechi prieten.
Curcubeu Acest fenomen natural, in care se reunesc toate culorile spectrului,
simbolizeaza contopirea contrastelor.
Curcubeu Bucurie, noroc la intreprindere, esti sociabil si deschis cu bolta
moarte deasupra capului noroc, semn bun frumos vreme buna, impacare cu prietenii
iesind din nori sfarsitul plictiselilor la orizont sansa de bine privind la un vreme
buna, pace sufleteasca, impacare cu un prieten vechi spre rasarit noroc, succes vazut
dimineata semn bun vazut seara primejdie zarind pe cer schimbare in bine, sfarsitul
unor dificultati, aparitia bunastarii.
Semnificatia curcubeului in pictura

Din numeroasele sentimente se evidentiaza cel fata de natura, intuit in valenta cosmica
si nu ca o reproducere a unui ambient natural deosebit. Tacesrea verii, vara, curcubeul, cerul si
copacul sunt compozitii picturale cu tematica spatiala, dominate de o atmosfera pictata in
culori stralucitoare in timp ce pamantul pare sa se retraga pentru a aista extaziat la dansul
sobru al cerului.
Curcubeul a fost intotdeana laitmotivul picturilor desemnand vitalitatea si
complexitatea, explozia de culori, viata si speranta.
SEMNIFICATIA CULORILOR

Cele mai multe nuane de culori se gsesc n componena curcubeului, acesta fiind de
fapt, un fenomen optic i meteorologic care se manifest prin apariia pe cer a unui spectru de
forma unui arc colorat atunci cnd lumina soarelui se refract n picturile de ap din
atmosfer. De cele mai multe ori curcubeul se observ dup ploaie, cnd soarele este apropiat
de orizont. Centrul curcubeului este n partea opus soarelui fa de observator. Trecerea de la

o culoare la alta se face continuu, dar n mod tradiional curcubeul este descris ca avnd un
anumit numr de culori; acest numr difer de la o cultur la alta, de exemplu n tradi ia
romneasc secvena culorilor este adesea prezentat astfel: rou, portocaliu (oranj), galben,
verde, albastru, indigo i violet, i memorat sub forma acronimului ROGVAIV.
ROU
Rou simbolizeaz pasiunea uneori dus pn la extrem, agresivitate, lupt. Cineva
care poart culoarea rou va atrage cu siguran atenia, va iei n eviden, va fi imediat
observat. Rou nseamn dualism, violen i dragoste,pasiunea sufletului i luptele interioare.
Rou nseamn erotism i senzualitate.nseamna dominan, autoritate, putere. Nu se sftuiete
vopsirea dormitorului in culoarea roie deoarece este o culoare care simbolizeaz i
agresevitatea, nervozitatea.

GALBEN
Galben nseamna optimism, veselie dar de multe ori i oboseal psihic. Are rol de
stimulare a concentrrii i a activitii cerebrale. Galbenul pal este foarte bun ca i culoare
pentru pereii unei ncperi, preferabil camera de zi i nu dormitorul. Galbenul tare poate
deveni obositor. Este asociat cu gelozia, posesivitatea, este o culoare teluric, de pmnt.

ALBASTRU
Albastrul nseamn linite, stimuleaz relaxarea i senzaia de echilibru. Hainele
albastrea nseamn degajare, corectitudine, seriozitate dar i spirit vistor, nu stimuleaz deloc
apetitul sexual aa cum face roul dar stimuleaz senzaia de comuniune cu cellalt.Albastrul
deschis este o culoare ce calmeaz, linitete i de aceea este bun pentru dormitoare. Nu nsa
i albastrul nchis, care semnific depresie, melancolie acut.Stimuleaz starea de visare i
intuiia.

VERDE
Verdele nseamn veselie, poft de via, natur, tineree, speran. Verdele era
considerat n epoca medieval ca fiind simbolul fertilitii. Verdele folosit n exces obosete,
ns este perfect pentru calmarea psihic, pentru stimularea compasiunii.

ROZ
Rozul, calmare, culoare potrivit pentru dormitoare pentru c nseamn romantism,
afectivitate, linite sufleteasc. Rozul mbuneaz, diminueaz starea de agitaie i de
nervozitate.

PORTOCALIU
Portocaliul e o culoare mai degrab neutr. Nu creaz sentimente i stri negative, pare
culoarea perfect pentru orice cas, stimuleaz comunicarea i intelectul.

ALB
Albul nseamn linite, echilibru interior, puritate, purific energiile, stimuleaz
creativitate, poate intra n combinaie cu orice alte culori, cea mai potrivit culoarea pentru
interiorul unei case, nu te obosete niciodat.

NEGRU
Negrul nseamn tristee, depresie, dac este folosit in combinaie cu albul
echilibreaz i polarizeaz individul. Negrul nseamn magnetism, folosit n combinaie cu
roul nseamn pasiune, agresivitate, sexualitate. Atenie, negrul nu are ce cuta n cas, i
trebuie folosit doar n combinaie cu alte culori. Hainele negre nseamn stil, rafinament,
subiaz i te fac impuntor. Este culoarea spiritualitii i n compoziia lui se regsesc alte
dou culori puternice, rou i albastru.

VIOLET
Violetul, culoare impuntoare, d bine n vestimentaie; folosit n exces este
obositoare, foarte bun purificator energetic, elegan, confer o not artistic i impozant
unei ncperi atta timp ct este combinat cu alb. Are rol benefic n stimularea energiei.

MARO
Maroul nseamn verticalitate, este o culoare ce ine de pmnt, de raiune, i d
siguran de sine dar poate cauza i dezechilibre hormonale i digestive. Nu este indicat s se
foloseasc n cas.
2.3. Semificaia luminii i a ntunericului
Pentru a simboliza valorile complementare sau alternative ale unei evolutii, lumina
este pusa in relatie cu intunericul. Aceasta lege se adevereste in imaginile Chinei arhaice,
precum si in acelea a numeroase civilizatii. Semnificatia lor este ca, intocmai ca intr-o viata
umana, la toate nivelurile acesteia, o epoca intunecata este urmata in toate planurile cosmice
de o epoca luminoasa, pura, regenerata.
Sensul simbolic al luminii a luat nastere ca urmare a contemplarii naturii. Persia,
Egiptul (zeul Amon-Ra), toate mitologiile au atribuit divinitatii o natura luminoasa. Toata
antichitatea a procedat in acelasi fel: Platon, stoicii, alexandrinii si gnosticii.
In traditiile islamice, lumina este inainte de toate simbolul divinitatii, spune Coranul.
Psihologii si psihanalistii au observat ca de urcus sunt legate imaginile luminoase cu un
sentiment de eforie, pe cand coborarea este legata de imagini intunecoase cu un sentiment de
frica, obscuritatea si negrul reprezentand o stare depresiva, de anxietate.
In Egipt, zeul Set simbolizeaza lumina tenebrelor, raufacatoare si inspaimantatoare, iar
zeul Anubis lumina datatoare de viata, favorabila, cea din care s-a ivit universul si care
introduce sufletele pe lumea cealalta. Lumina simbolizeaza forta care da si ia viata. Natura
depinde de lumina. In limbajul si riturile masonice, a primi lumina inseamna a fi primit la
initiere. Dupa ce a participat legat la ochi la juraminte si rituri, candidatul primeste lumina
este dezlegat la ochi. Lumina este data cu sabia de flacara, simbol al cuvantului binecunoscut.
A da lumina este un ritual celebrat la deschiderea fiecarei sedinte a lojei. Lumina este altfel
cunoasterea transfigurata care trebuie dobandita.
Aadar, lumina nu poate fi separata de intuneric, nu poate fi inteleseasa si nici
tranfigurata. Oricat ar fi incercat crestinismul sa schimbe conceptii si traditii milenare
originare din Orient, nu va intelege pe deplin semnificatia si simbolistica acesteia. Lumina si
intunericul, ying si yang, Cer si Pamant.

2.4. Umbra si conceptul de umbra


Traim intr-o lume plina de mister, plina de secrete. Lumea este un joc de lumini si
umbre care se combina intr-un mod in care uneori ne face sa ne simtim bine iar alteori ne
poate infricosa. Lumea in care traim este o mare scena in care decorurile se schimba in mod
continuu. Iar fiecare decor activeaza in noi o gama variata de emotii, stari si sentimente.
Exista decoruri care ne fac romantici si plini de iubire iar altele care ne amplifica fricile pana
la paroxism.
Dar in esenta totul este un joc de lumini si umbre...nimic altceva. Dar combinatia pe
care o realizeaza si mai ales modul in care noi le percepem ne fac sa le vedem ca avand
influenta pozitiva sau negativa.
Conceptul simbolic de umbr este strans legat de alte simboluri i motive. Umbra este,
pe de o parte, ceea ce se opune luminii, iar pe de alta nsi imaginea lucrurilor trectoare,
ireale i schimbtoare. Totodat se remarca stransa corelatie ntre motivul umbrei i cel al
dublului i al oglinzii.
Modelul cosmologic platonician propune ca imagine a universului ideea c lumea este
creatia Arhitectului divin, a Demiurgului, fiind rezultatul unui calcul matematic. Universul
platonician este o imensa sfera, a carei manifestare vizibila este miscarea, iar auditiva, muzica
sferelor. n acest context fiina umana este considerata i ea o creaie perfecta fiind plmdita
dup chipul i nfiarea demiurgului. n acest consmos, fiina uman nu se poate simi
strain pentru c se tie consubtanial cu marea fiin a Lumii.
Lumina, aparut n urma acelui primordial Fiat lux devine substan a lumii ce se
manifest printr-o serie de corporalizri: atrii, gheaa sau cristalul. Lumina i manifesta
prezena n nesfrite oglinzi acvatice, n oglinda privirilor, dar mai ales ca o corporalitate
difuz n consistena umbrei. Unele dintre umbre sunt ptrunse de prezena latent a luminii
care triete n adncurile lor.
Umbra este aspectul yin opus aspectului yang, opoziia lumin-umbr nefiind dect un
prim aspect al vieii informale, imateriale. Mergnd spre lumin, dar i spre ntuneric, o lum
pe un drum care pare s poat duce dincolo de lumin, adic dincolo de orice form, dar i
dincolo de orice senzaie i de orice noiune. Absena umbrei se poate explica n trei feluri:
prin permeabilitatea absolut a trupului n faa luminii determinat de purificare sau de ieirea
n afara limitrilor existenei corporale; este condiia Nemuritorilor; prin poziia central a

trupului, n aplombul central al Soarelui aflat la zenit: este, n principiu, poziia imperial. Sub
axis mundi, ax a lumii ce trece prin centrul Universului nu exist nici umbr, nici ecou.
Aceast poziie central, solstiial, la ora amiezii, determin absena umbrei: sufletul nu mai
face umbr, deci demonul fiecrui individ nu mai face nici el, la rndul lui, umbr. Este ora
pcii interioare.
Umbra care nu se produce i nici nu se orienteaz, nu are existen i nici lege proprie
este simbolul oricrei aciuni care nu-i gsete izvorul legitim dect n spontaneitate. Totui,
aciunea magic asupra umbrei trupului omenesc sau teatrul de umbre indonezian ar deschide
perspective diferite, umbra aprnd n aceste cazuri, ncrcat de ntreaga esen subtil a
fiinelor.
Umbra este socotit de multe popoare printre care se numar i romnii drept o a
doua natur a fiinelor i a lucrurilor. Astfel acest lucru determin strnsa legatur ntre umbra
privit ca dublu al fiinei demonstrnd dubla polaritate simbolic, benefic i malefic. n
general, religiile tradiionale concep sufletul ca pe un dublu al celui aflat n via care se poate
despri de trup la moartea acestuia, n timpul visului sau printr-o operaie magic, i s se
rencarneze n acelai trup sau n altul. Reprezentarea pe care i-o face astfel omul despre el
nsui este dedublat.
Fiind o a doua natur a fiinelor, umbra este legat de moarte. n mpria morilor, nu
te hrneti dect cu umbra lucrurilor, duci o via de umbr, tu nsui nefiind dect o umbr.
Astfel la indieni exist credina c atunci cnd bate ceasul morii, umbra i sufletul, distincte
ntre ele, se despart amandou de cadavru. n timp ce sufletul se duce n mpria cerului,
umbra rmne n apropierea mormntului. Ea este aceea care menine relaiile cu cei vii i
deci ei i sunt destinate ofrandele depuse pe morminte. Sufletul se poate ntoarce i unindu-se
cu umbra, constituie o nou fiin: oamenii astfel nscui a doua oar viseaz uneori despre
viaa lor anterioar. (Aceeai idee apare i n Adam i Eva al lui Rebreanu.) n America de
Sud exista chiar o unitate lingvistic, acelai cuvnt desemnnd umbra, sufletul i imaginea.
Totodat umbra trimite la alte accepii; este unul dintre cele trei suflete ale omului. n
societile arhaice se evit clcarea pe umbra cuiva. Dup o tradiie, omul care i-a vndut
sufletul diavolului i pierde i umbra. Ceea ce nseamn c, nemaiaparinndu-i, nu mai
exist ca fiin spiritual, sub form de suflet. Demonul nu se mai manifest ca umbr n fiina
lui: nu mai are umbr pentru c nu mai are fiin.

Oricte interpretri ar avea umbra i tot ceea ce este legat de ea, acestea sunt
intercorelate cu stravechi credine religioase, care reitereaz aciuni primordiale i plaseaz
individul ntr-un timp mitic, ntr-un spaiu sacru.