Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Chandler Danie Face Distincția Între o Semiotică Practică
Chandler Danie Face Distincția Între o Semiotică Practică
explica nou nine anumite situaii din viaa real care ne apar ca semen i o semiotic
teoretic-marile ntrebri cu privire la semne
Husserl-tiinele logice, Peirce-tiinele naturii, Saussure-tiinele umaniste
-n concepia lui Husserl sistemul de semne trebuie s cuprind 2 niveluri, unul simplu i
unul calculatoriu
-condiia pe care trebuie s o ndeplineac orice sistem pentru a fi valabil la nivelul
realitii este s fie univoc, adic s trimit automat la un obiect din realitate sau altfel
spus la o referire non-ambigu
-la nivelul calculatoriu al sistemului este necesar s fie un grad ct mai mare de exactitate
care s nu modifice semnificaia semnelor
-gndirea uman funcioneaz dup legile asocierilor psihologice, i asta se datoreaz
faptului c folosim concepte care i-au pierdut precizia de-a lungul timpului, exemplul
dat de Husserl este cel de sfer car en afara arie matematicii pentru majoritaea oamenilor
este sinonimul de la minge; de asemena mintea noastr mai lucreaz i cu concepte
incerte i aici este dat exemplul continetului Africa fiindc nu cunoatem tot ce se poate
spune despre acest continent atunci cnd este adus n discuie, i fiecare om cunoate o
alt parte; un alt fel de concepte cu care mai lucreaz mintea uman i care se opun
definiiei a ceea ce ar trebui s reprezinte un semn sunt acele semne care sunt posibile sin
punct de vedere gramatical, dar care sunt autocontradictorii: cerc ptrat, ptrat rotund.
Toate aceste abateri sunt numite de ctre Husserl surogare semiotic
-gndirea noastr ne modific zi de zi conceptele i de aceea uneori concepia noastr
asupra lumii este uor deformat-elemetul surogant este n cazul nostr limbajul naturallimba-pentru a evita eceste deformri impune un control riguros al limbii, impune
necesitatea limbajului de a fi univoc (att argumentele, ct i concluzia trebuie s fie n
aa fel)
-n prioada interbelic apare la Viena un curent filosofic crei i se potrivete semiotica
pentru care milita Husserl
Cerinele Manifetului din 1929
1. cunoaterea tiinificp trebuie s fei empiric i pozitivist, toate cunotinele
deriv din experien
percepe lumea,,; nter-o oarecare msur vorbitorii de limbi diferite au viziuni diferite
asupra universului
-o alt problem ridicat este ce a traducerilor, nu exist o traducere perfect, prin
trecerea de la o limb la alta, se pierd sensuri i se ctig alte sensuri/
Humboldt: ,,fiecare limb traseaz n jurul naiunii care o vorbete un cerc din care nu se
poate iei dect n msura n care se intr n acelai timp n cercul altei limbi.,,
-exemple ale relativitii limbajului: corespondea realativ ntre: mi place ngheata i I
like ice-cream; mouton-n francez nsemn att mncare, ct i animalul viu, n englez,
sheep este animalul viu i mutton este cel gtit, ebraica nu cunoate diferenele ntre
timpurile verbale, n suedez nu exist un cuvt generic pentru bunic, mormor-Lucreia,
farmor-Lina
-Coeriu afirm c limbile difer ntre ele nu prin ceea ce pot spune, ci prin ceea ce
trebuie s spun n circumstane determinate, Coeriu nu este de acord cu traducerile din
alte limbi, pentru c spune el nu putem niciodat s le gsim echivalen i perfeci
cuvintelor unei limbi
Modul de funcionare al relativitii i limitele ei
-exemplu de relativism lingvistic radical-metoda Sapir-Whorf i afirm cumva c
universurile n care triesc vorbitorii de limbi diferite sunt net diferite.
-n poststructuralism limba este vzut ca o nchisoare invizibil
3 stadii de raportare la lume n concepia lui Coeriu
1. stadiul prelingvistic, nu gndim nimic, i reacionm spontan la stimuli
2. stadiul lingvistic propriu-zis, vedem lucrurile din univers prin intermediul conceptelor
furnizate de limb
3. postlingvistic-limbajul ca text-discurs-instrument al cunoaterii, raionrii, aciunii.
Coeriu susine c noi trim deja n al 3 lea stadiu al limbajului, el fiind doar un
instrument pentru nite fiine libere
Energeia lingvistic