Sunteți pe pagina 1din 6

www.referat.

ro

Noiunea de serviciu public


Clasificarea serviciilor publice
Cuvntul serviciu i are originea n cuvntul latin servitium i este definit ca
fiind aciunea, faptul de a servi, de a sluji; form de munc prestat n folosul sau n
interesul cuiva, respectiv, subdiviziune n administraia intern a unei

instituii,

ntreprinderi etc.1
Din cele dou definiii oferite de dicionar se observ c exist dou accepiuni
ale cuvntului serviciu : o accepiune funcional aceea de activitate- i o accepiune
structural.
n literatura juridic s-au exprimat numeroase puncte de vedere cu privire la
noiunea de serviciu public. ntr-o opinie , pornindu-se de la nelegerea conceptului de
administraie ca fiind totalitatea serviciilor publice considerate din punct de vedere al
organizrii , al atribuiilor i modului lor de funcionare ,sau , mai bine zis, ea este
organismul cu ajutorul cruia guvernele cauta s realizeze sigurana, justiia , protecia i,
n fine, toate celelalte lucruri care constituiesc raiunea de a fi a unui stat 2 s-a ajuns la
concluzia c prin serviciu public administrative se nelege un organism administrative
creat de stat, jude sau comun, nzestrat cu competen i puteri determinate, cu mijloace
financiare procurate din patrimonial general al administraiei publice care l-a creat, pus la
dispoziie publicului pentru a satisface n mod regulat i continuu o nevoie cu character
general, creia iniiativa privat nu ar putea s-I dea dect o satisfacie incomplet i
intermitent3.
Precizarea c este vorba despre serviciul public administrative este necesar
deoarece fiecrei nevoi sociale i corespunde un tip de serviciu public.
Astfel, nevoii de reglementare a conduitei umane i corespunde serviciul public legislativ
nevoii de nfptuire a justiiei sociale (soluionarea strilor litigioase prin hotrri cu
putere de adevr legal )i corespunde serviciul public judiciar si nevoii de creare a
1

Dicionar explicativ al limbii romne , Editura Univers enciclopedic, Bucureti, 1998, p. 797
Paul Negulescu ,Tratat de drept administrativ romn, Bucureti, Tipografia Gutenberg, Joseph Gobe, 1904,
p. 6
3
Paul Negulescu, Tratat de drept administrativ romn, volumul I , Ediia a-IV-a, Marvan, Bucureti,1934,
p.123.
2

condiiilor pentru transpunerea n practic a normelor juridice, de aplicare a acestora i de


asigurare a aplicrii lor i corespund serviciile publice administrative.
ntr-o alt opinie 4 s-a apreciat c serviciile publice se ntlnesc oriunde este
vorba despre o activitate de stat, deci, mprirea serviciilor statului n servicii publice i
alte servicii este incorect. S-a exprimat punctul de vedere c funcia executiv a statului
se exercit prin servicii publice astfel : serviciul nfiinat i organizat de ctre stat sau
mpririle sale administrative pentru ndeplinirea atribuiilor lor executive5.
Termenul serviciu public este dependent de cel de interes general, pentru c
serviciul public nu exist dect

n raport cu o anumit cerin a membrilor unei

colectiviti, sau, altfel spus , scopul serviciului public este totdeauna interesul general 6.
Dei nu este simplu de definit, termenului serviciului public i s-a recunoscut n doctrin
un sens funcional i un sens organizatoric. n sens funcional serviciul public reprezint o
activitate de interes general.
n sens organizatoric serviciul public este perceput ca organizaie de stat sau a
colectivitii locale, nfiinat de persoanele juridice de drept public competente, cu
scopul de a asigura satisfacerea unor cerine ale membrilor colectivitii , n regim de
drept administrative sau civil, n procesul de executare a legii7 . n funcie de dimensiunea
colectivitii ale crei cerine ncearc s le resolve serviciul public, acesta poate fi
serviciu public naional sau serviciu public la nivelul unitilor administrativ teritoriale.
Din punct de vedere al tipului activitii exist : serviciu public de legiferare,
serviciul public judiciar i serviciile publice administrative.
n art. 2, (1), lit k din Legea nr. 554/2004 este definit serviciul public ca fiind activitatea
organizat sau autorizat de o autoritate public, n scopul satisfacerii, dup caz a unui
interes public.
Cu privire la principiul deconcentrrii serviciilor publice se impune observat c
el este afirmat prin Constituia Romniei n forma revizuit n anul 2003, n art. 120, unde
se afirm c : administraia public din unitile administrativ teritoriale se ntemeiaz
pe principiile descentralizrii autonomiei locale i deconcentrrii serviciilor publice.
4

Opinia a fost exprimat de Anibal Teodorescu n conformitate cu teoria lui Gaston Jeze
Anibal Teodorescu, Tratat de drept administrativ, volumul I, 1927, p.256.
6
Philippe Georges, Notions esentielles de droit public, 6-e edition , Sirey, 1986, p.296.
7
Ioan Alexandru, tiina administraiei, Editura economic,Bucureti, 2001, p.296
5

Modificarea adus prin acest text din Legea fundamental a Romniei este una de fond.
Pentru a nelege aceast modificare este necesar a preciza coninutul conceptului
deconcentrare. Pornindu-se de la problema clasic formulat n practica social, aceea de a
preciza cui trebuie sa i revin conducerea n material activitilor de rezolvare a
problemelor de interes general al colectivitilor, s-a ajuns la concluzia c exist dou
variante: centralismul i descentralizarea8.
n cazul centralismului conducerea aparine administraiei publice central
(Preedinte, Guvern). n cazul descentralizrii conducerea revine, cu anumite limite ,
administraiei publice locale. Esenial pentru nelegerea coninutului conceptului de
deconcentrare este precizarea c dei deconcentrarea atenueaz rigorile centralismului,
agenii locali nu sunt mai puin supui autoritii centrale prin ceea ce se numete putere
ierarhic. Aceast putere confer superiorului prerogative asupra persoanei i asupra
actelor subordonailor si()9 .
Aceste prerogative sunt sunt fundamentate pe principiul oportunitii i pot fi
exercitate oricnd. n ceea ce privete autoritatea central aceasta are o putere de
organizare , care se refer la angajarea funcionarului i la organizarea sarcinilor care i
revin acestuia , i o putere disciplinar care se refer la stabilirea regulilor
comportamentale legate de funcie, la dreptul de control cu privire la activitatea
desfurat , la dreptul de a stabili sanciunile disciplinare aplicabile n cazul prezenei
abaterilor disciplinare. Referitor la acte, autoritatea central poate modifica , suspenda
sau anula actele agentului local.
Dac analizam cu atenie literatura de specialitate, descoperim faptul c noiunea
de serviciu public, s-au conturat doua sensuri: unul material si unul organic. Sensul
material, deducem ca serviciul public reprezinta orice activitate de interes general
realizata de administrarie. Astfel, misiunea serviciului public este aceea de a satisface
interesul general, reprezentand tocmai scopul activitatii administratiei publice.
In sens organic, serviciul public este definit ca un ansamblu de agenti si mijloace, pe care
o persoana publica sau un agent privat care detine autorizatia, le utilizeaza pentru
indeplinirea nevoilor cu caracter public.

Jean Marie Auby et Robert Ducos-Ader, Institutions administratives, Dalloz, 1966,p. 77-80
Ibidem, p. 79

Serviciul public este mijlocul administratiei prin care se presteaza cetatenilor


servicii de interes general, in regim de putere politica. Infiintarea serviciilor publice este
atributul exclusiv al autoritatilor deliberative, respectiv al consiliilor locale iar
organizarea si functionarea lor constituie atributul autoritatilor executive, adica al
prefectiilor si primarilor. In categoria serviciilor publice se includ: servicii publice cu
caracter statal, servicii comunitare (infiintate la nivel local, dar si judetean), serviciile
publice de gospodarie comunala, alte servicii publice locale, servicii publice
comerciale, si servicii publice pentru activitati culturale.
Dupa natura serviciilor publice se disting :

Servicii publice administrative(S.P.A.)

Servicii publice industriale si comerciale(S.P.I.C)

Dupa modul in care se realizeaza interesul general deosebim :

servicii publice al caror scop este satisfacerea directa si individuala a cetatenilor

servicii publice care ofera avantaje particularilor in mod indirect

servicii publice destinate colectivitatii in ansamblu

Din punct de vedere al importantei sociale deosebim :

servicii publice vitale (alimentare cu apa, canalizare)

servicii publice facultative (amenajare parcuri si locuri de distractii, centre de

informare etc.)
Problema tipologiei serviciilor publice nu este inca pe deplin clarificata, existand,
in opinia specialistilor, criterii extrem de variate de clasificare.
De aceea prezentam aici si alte cateva criterii, acestea fiind cele mai cunoscute in
literatura de specialitate:
1.

Dupa obiectul de activitate:

a.

servicii publice administrative, acestea fiind realizate numai de stat prin institutiile

sale (ex. servicii publice judiciare, de legiferare, de administrare a domeniului public)


b.

servicii publice industriale si comerciale- au ca obiect activitatile cu caracter

industrial si comercial (ex. serviciile de transport feroviar, de transport urban sau metrou
, exploatarea liniilor de tramvai sau autobus)
c.

servicii publice de distribuire a apei , gazului si electricitatii etc.

2. Dupa scopul propus:


a.

servicii publice infiintate de autoritati ale administratiei publice centrale si locale

(ex. servicii publice de salubritate, de sanatate, educatie)


b.

serviciile publice infiintate de institutii publice centrale si locale (ex. servicii

publice de invatamant organizate in vederea reconversiei profesionale)


c.

regii autonome de interes local si national (ex. Regia Autonoma de Transport

Bucuresti)
In opinia altor autori de specialitate10 serviciile publice pot fi clasificate astfel:
1.

Dupa forma de organizare:

a.

servicii publice care functioneaza sub forma de organe ale administratiei publice

(ex: ministerul Sanatatii, directiile judetene de sanatate publica etc.). Acestea isi
desfasoara activitatea, de regula, in mod gratuit si din oficiu cu personal de specialitate,
in mod continuu si ritmic si adopta sau emit acte administrative
b.

servicii publice care functioneaza sub forma de institutii publice (ex: Societatea

Nationala de Radio si Societatea Nationala de Televiziune etc.). Se infiinteaza,


reorganizeaza si desfiinteaza prin lege sau potrivit legii, de catre Parlament, Guvern,
ministere si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, precum si
de catre consiliile judetene si locale. Isi desfasoara activitatea fie gratuit, fie cu plata prin
incasarea unor taxes au tarife; numai unele dintre ele emit acte administrative (ex:
diplome de absolvire, certificate medicale, atestate etc.) etc.
c.

servicii publice care functioneaza sub forma de regii autonome, societati si

companii nationale de interes public. Se infiinteaza, reorganizeaza si desfiinteaza prin


hotarari ale guvernului sau ale consiliilor judetene si locale. Isi desfasoara activitatea la
cerere, contra cost si dupa programe aduse la cunostiinta celor interesati.
2.

Dupa obiectul lor de activitate

a.

servicii publice care au ca obiect pastrarea ordinii publice si apararea nationala-

care sunt realizate de Ministerul Apararii Nationale, MIRA, Ministerul Justitiei prin
unitatile lor deconcentrate in teritoriu
b.

servicii publice care au ca obiect activitatile financiare si fiscale, realizate de M.F

P. prin unitatile deconcentrate in teritoriu


10

Emanuel Albu- Drept administrativ si stiinta administratiei, Ed. Fundatiei "Romania de maine",
Bucuresti, 2005, pag. 82-84

c.

servicii publice care au ca obiect invatamantul si cercetarea- realizate de

Ministerul Educatiei si Cercetarii si prin unitatile lor deconcentrate in teritoriu


d.

servicii publice care au ca obiect asigurarea sociala si sanatatea colectivitatii-

care se realizeaza prin Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familie, Ministerul


Sanatatii si prin unitatile lor deconcentrate in teritoriu
e.

servicii publice care au ca obiect satisfacerea intereselor de arta si cultura- se

realizeaza prin Ministerul Culturii si Cultelor si unitatile sale din teritoriu


f.

servicii publice care au ca obiect satisfacerea intereselor economice- care sunt

realizate

de

Ministerul

Economiei

si

Comertului,

Ministerul

Transporturilor,

Constructiilor si turismului, Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, Ministerul


Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale etc., precum si prin companiile si societatile
nationale de interes public aflate in subordinea lor.
3.

Din punct de vedere al gradului de extensie:

a.

servicii de importanta nationala

b.

servicii locale (de importanta judeteana, municipala, orasenesca sau comunala)

Conform Clasificarii Centrale a Productiei serviciile publice se regasesc in urmatoarele


categorii :

-SERVICII DE COMUNICATII

-SERVICII DE INVATAMANT

-SERVICII DE AMBIENT

-SERVICII LEGATE DE SANATATE SI SOCIALE

-SERVICII DE TRANSPORT