Sunteți pe pagina 1din 9

Flu/de de foraj

Astfel de tehnici ~i tehnologii au atras ~i 0 dezvoltare rapida a l1uidelor


de foraj ~i pastelor de ciment utilizate, dar mai ales a materialelor ~J
aditivilor ce se folosesc la prepararea Jor.
In prezenta
lucrare sunt prezentate
proprietatiJe,
fenomenele
~I
mecanismele de comporlare ce de(inesc diversele tipuri de f1uide de foraj ~i
de paste de ciment, principii Ie ce stau la baza prepararii celor curenl folosile,
sisteme Iloi de t1uide utilizate pe plan mOlldial, retete speciale de paste de
cimellt, aditivii pelltru prepararea ~i, In cazul t1uidelor, Intretillerea lor.
Lucrarea se adreseaza studenplor de la Facullatea de Tllgineria Petrolului
~i Gazelor, dar ~i celor care sunt illteresati de ob(illerea unor performante cilt
mai bune In procesul de foraj ~i mai ales de produqie; chiar dacii, aparent,
aceste fluicle sunt scumpe ~i miiresc costul total al lll1ei sonde, cre~terile
ulterioare de productivitate sunt semnificative.

I. FLU IDE DE FORAJ

apa-aroj(.j
Minera/ele ;rgii~as~. .

Sistemul

6.1

.......

67

~;
;;'o!:je~a[i!e minerale/or ~~~i/~~~~ il; ~f~~ .
. . .. ... . .. .
6'4 NUl C e I'ora) disrersate (elasiee)
.
.
orome tratate
......
...........
}Juide de fonlj inhibi~i~~.
... ..........
.
"

67
7J
79
86

/ 77 2') FI
FIlllde
.. .. ..
89
d lIIilibllive IJe baza' de' Ionl d'"
cK
.
'0
III e pe bazii de sm e (NaCI) . .
..........
89
(,7 ..)../Fllllde/e II1hlblli\e pe baza d "I
..
00
8
Flfiide
b e e<lelll
:pe ala de polimeri.
...........
92
8.1 F/lllduillp PARAN (
....
.
8.2 Flulde ell anhidndr
eu pO~lInen si eleetroliii) .
...........
96
8.3 FllIJdul tIp /)01
~l~l)aleJca-ace(at
de Vill" .
.. .. . . .
97
84 F
IInel-ealcal granular
. . .. . . . . . ..
97
.. _ . 11IIdu!tiP TENSROM
~
'"
.
.
"
97
8.) Fluidul Usor tip AAS 9. "
.
"
8.6 Fllllde pe baza' de Pol PI
.
8 7 S'
.
y. us.
9R
.
lstel1le de Ilillde F/o-Pro
...... .... .
98
8.8 Sislel1le Glydril. .'
.
Fluide pe bazii d
. ,....
99
9 I D'
'
e pI oc use petroliere
100
.
e/ll1lre utli/zale
" .
. .
92
C
'
",
aval1la)e, dezaval1la)e
..
.......
102
(.
0l11P021llagenera Iii a lluidelOI )
"...
10?
9 3 Propnellitl
.
Ie baza de pi oduse pell 01iere.
9.4 Pre'....
._
.' . . . . . . . . . . . . . . . . .
.
"
103
(
pmaledSI 111
tre ['111
erea fluideior
,r
104
9.5 Fltllde/e negre. .
pe b<!Zdde produse petTo/iere
96 El11ulsiileil;verse..
.
'"
J07
A
1m
specte privind deschide;'~a s~
....
....
.,
10. J Apreelerea gJadu/lll de bJ~e:at.elor Jlroductive
.
J08
'0.:; Fenol1leJle Sl meeaJusme de b~c :1, zOI~e~C~1Il
)und sondel . . .
I D..) FilIIde de loral penlru 11'0
oeare a stlateiOl Pl0dlle(lve
PI'
."
versa rea format
i
JI1
epararea, tJ'atarea 5i Int t'
.Iunl or Ploduetl\e
If J Sistemul de euJij'lre I "/e,merea lluidetor de fora; .
' 13
11.2 Dliutla Jleeesara'
te a,:uprafatii
:'17
loraj.
l1Jentlnelll eontlllutu/lli li1l1itii de sord: : . '11'" .....
117
1, 3
.
'.
........
. I e III uldu! de 125
. Cos{ul prepalJI" ~I Inlrellne . Il .
. " "
II 4 Degazelliearea 11 j 1 '
:"
wdulul de (ora)
127
Calculul ""d."
ule e 01 de lara) . "
..
ca CI1101' dc PI'csiulIC III . t
.
.
.
128
12 1 FllIIde new[onlcne
SIS cmul de circu/atic
at SOllde;
130
12.2 FJuide binghamiene
......
..
133
12.3 FJuide pseudoplast' " '('
"
.
/35
12.4 Clideri d
.,.'
Ice modelul OS/I.,'ald"de Waele)
_ ._
e pleSlunc locale
.
/39
/2.) Coeficienti i eaderilor de ..::....
.
.
141
Biblioj(I'afie
pleSlUlle
............
142
144

97

i ig

-----r;---_<.
6

-t

Sonda este 0 eonstruclie


In scoalla
terestra, de forma eilindriea,
cu
lungimea (adancimea)
fOaIte mare In raport ell dia1l1etrul, realizata ~i eventual
exploatata eu 1l1ijloace de 1a sllprafala.
Serve~te
multor
scopuri,
dar eereetarea
geologica
~i exploatarea
hidrocarburilor,
In ultimii 150 de ani, au determinat
tehnicile ~i tehnologiilc
folosite In prczent pcntl1J rcalizare ~i cxploatare,
In scopul amintit,
sondcle sunt rcalizatc (forate, sapate) pe uscat ~i pc
marc, dc pc platforme
fixe sau plutitoarc,
obi~nuit pornesc vertical, dar pot
eontinua eu traicete inelinatc ~i ehiar multiple In zona de intcres geologie, eele
1l1ai multe au diametre In domeniul
100 .... 800 mm, eurent se foreaza In d01l1enilll
1500 ...2500 m, adesea
la 6000 m, iar eu programe
spcciale
s-au dcpa$it
/OO{)O m.
Realizarea sondei necesita la suprafa(a 0 instala(ie acoperitoare
ca plltere
$i cu 0 structura
func(ionaJa
complexa,
0 gama extrem de larga ca rol ~i
complexitate
de scule ~i echipamente
ce se introduc, se folosesc ~i se extrag din
sondii, 0 mare diversitate de instala!ii, scule, eehipamente
~i servicii ce intervin
periodic In proces eu rol specific, asisten!a tehnica a unor bboratoare
$i colective
de proieetare, echipe instruite eonduse de mai~tri $i ingineri ce asigura activitatea
continua.
echipe atlate In permanenta
legiitllra cu nivelele deeizionale
ale
companiei.
Pentru realizarea
unei sonde se disting doua eategorii de Illcrari. ce se
repetrl pana la atingerea obiectivelor
constructive
finale: etapa dislocarii rocii $i
adilncirii sondei pe un interval de adancime programat $i cu obiective geologice
proprii, urmata de etapa consolidarii
$i izolarii forma(iunilor
geologice traversate
cu 0 coloana dc burlane din otcl $i cill1entarca spa(iului inclar dintre aecasta ~i
perctcle sondci; eu rcduccrea diall1ctrclor de IUCI1.1,ctapclc sc repeta pana eand sc
atinge adaneimea
finala propusa. Conform proieCtltlui, sau ori de eate ori este
neeesar, la sonda se executa $i aIte luerari: l11asuratori geofiziee, recoltarea de
probc
dc roca
(carotaj
mceanic),
probarca
stratelor
privind
prczcn(a
hidrocarburilor
(tcster),
eOll1batcrca
dificulta(ilor
cc Ingreuiaza
forajul
(instabilitatea
pcrc(ilor sondci, l11anifestarile cruptive, pierdcrea eireulalici ctc.),
rezolvarca
cvcntualclor
aecidentc
tchnicc
(distmgcrca
sapei,
ruperca
sau
prinderea gallliturii ctc).
Cea ll1ai folosita tchnologic
de rcalizarc
a sondclor,
forajul rotativhidraulie, prcsupullC ea roea este disloeata $i sonda cstc adiineita de sapa de foraj
ec sc rotc~tc pc talpa (suprafa(a dc rodi vie), apasat!i eu 0 anul11itii forta, In
prczell!a circula(ici
tluidului (noroiului)
dc foraj. Circula(ia fuidului de foraj,

Flu/de de foraj
Flu/de de foraj

apasarca pc sapa, rccnpcrnrea ~i schimbarca ci in mo-mcntnlllzllrii


dar si rotirca
accstcla (foraj rotativ-hidranlic
en masa) san transmiterea
pntcrii ~lcccsarc
motorullll hldra-uhc cc 0 rotc~te, plasat dcasupra ci (foraj hidra-ulic rotativ cu
ll1~tor submcrsat), sc rcalizcaza prin intcrmediul garnitu-rii (succcsiunc)
dc
pra.llnl (lubun dill otcl). Instala-tia dc la suprafata cste conceputa sa realizczc
ac:stc pnnclpalc trci functiuni:cxtragcrca
~i introdncerca (mancvra) garniturii dc
pra.l IIII pcntru schlll1barca sapcl (sau altor cchipall1cntc), rotirea garnitllrii ~i deci
a sapei pentru d islocare/corectare,
sau
cu alte
scnle
$i
pentru alte operati i,
circulalia
nllidului
de foraj.
Sistell1ul
de
circulalie a fluidului
de foraj (fig. I . J) are
ca principaIa componenta pompa (pompele) de noroi. Sunt
pompe cu pistoane,
duplex (doua pisloane) sau triplex (trei
pistoane),
cu puteri
hidraulice de 700 ...
I 600CP
funqie de
performantele
maxime a~teptate de la
instalatie,
cel mai
des cate doua de
acela~i fel, mai rar
una sau mai mult de
doua
In
aceea$i
instalatie.
Pompa (pompeIe) trage fllliduI de
Fig. 1.1. Sistell1ul de circulatie a fluidului
foraj din habcle (rcde foraj In sonda.
zervoare paralelipipcI-S:,piI;2-Lkrivalie;3-('"p hidnllllie;4-1'1I1'l1ln:
5-Prajinide romj;
dice dc 50 ... 70 m3)
(,-EcI\lpalllel\tcpentrllpreparare:7-Echipalllentcpcntrucuratirc'
de dcpozi-tare
~i-I
8-Tija e1eanlrcilarc; '>-!nsta!<l\ic de pr~vcllirc a cruprilor; IO-PO~lpd de

no1'oi:II-('oketor si ;nearci'ttor:12-l-Iaoc:13-Priiiinigrele.
pOmpeaZa
prin
.
manifold
(sistelll dc
;en_tll~ pentru control), eolcctor (condncta ori-zontala pana la baza turlci),
I!,carcator .(con-ducta vertlcala de 15... 20 III pc 0 latura a turlei instalatici),
fllrtlln dc fora.l (clemen! nexibil rezistent la presillne), cap hidraulie (cehipament
8

<lgatat In macara, ce sustine garnitura ~i Ii permitc rotirea, dar ~i circulatia


fluidlllui din fhrtun In intcriorlll acesteia). Dc niei, circuitlll fluidului de foraj
unncaza interiorul prajinii de antrenare (prima prajina din gall1itura), interiorul
garniturii de prajini de foraj ~i de prajini grelc (situate deasllpra sapei ~i mai
groase l<l perete penh1J a realiza apasarca), va trcee prin duzelc sapei, va spala
t<llpa de detritus (fragmentelc de rod dislocata) ~i-I va transporta la suprafata
prin spatilll inelar forillat intrc garnitura dc foraj ~i peretelc sondei. Dc la gura
sondei, prin dcrivatie ~i jgheaburi, ajunge In hnbelc de depozitarc, ~i cireuitul sc
Inchide, dar nu Inainte de a treee printr-lln sistem de eehipamente ce asigura
curatirea tluidlllui de foraj de detritusul transportat, de gazele eventual patrunse
(site, denisipatoare,
demaluitoare, centrifuge, degazoare etc). Pe habe ~i langa
habe exista echipamentele
$i toMe eclc necesare (pompc auxiliare, paInii,
agitatoare, habe de tratament, magazie eu ehimieale, macara pentru manevrarea
containerelor, aparatura de laborator etc.) prepari'trii $i condi\ionarii proprieti'ttilor
fluidului de/iJraj.
La atingerea obieetivului geologic stabilit, pentru intervalul curent, se
trece la faza de consolidare. Se extrage garnitura $i se tubeaza (se introduce), in
sonda permanent plina cu nuid de foraj, prin infiletare burlan cu burlan pana la
adancilllea realizata, 0 coloana de ote] care va preveni daramarea peretilor
(coloa11a de htbare). Desavar~irea eonsolidarii
sondei, dar $i Impiedicarea
circulaliei f1uidelor In spatele eoloanei, se realizeaza plasand In aeeasta zona 0
pasta de cilllent ce se va Intari $i va forma 0 piaU'a de eiment, de dorit cat mai
rezistenta, c,it Illai impermeabila ~i care sa umple cat m<li bine ~i mai uniform
spatiu1 inelar programat.
Volumul necesar de pasta de eimcnt sc prepari'l de la snprafa!,a din <lpa ~i
ciment, <lmbele componente aclitivate conform eonditii lor concrete ale sondei $i
analizelor de laborator efectuate In prealabil, se pompeaza in coloana direct sau
Intre pachete flu ide de separare, preparate clupa anllmite retete, $i este condusa In
wn<l de plasare pompand dupa ea cantitatea necesara de .fluid de refiJlare (de
regula ciliaI' f1uidul de fora;i folosit la sonda). Dupa prizare, de regula 4...48 ore uncori chiar Illai putin, aetivitatca la sonda se reia.
Cursul Fluide de cil'cu!a/ie .>i izolal'e arc cloua parti. Prima parte, F!uide
de fora} se ocupa de fluidele folosite la realizarea sondelor rotativ-hidmulie,
eu
cireularie de Iichidc, cc asil:,'llra 0 prcsiune In sonda mai marc dccat eea a
tluidelor din stra!. Definitii, 1'01 ~i functiuni, clnsifkari, proprictati ~i tehnici de
masumre a acestora, ehimicale, retere, preparare ~i conclition<lre sunt prineipalele
aspecle ee VOl'fi tmlate.
Partca <l doua, Fluide de izo!al'e, tratcaza, IntT-O struChlra asemanatoare,
pasteJe de eiment folosite la eimentarea coloanelor pentru consolidare ~i izolare.

Flu/de de foraj

In ultimele dou11 decenii s-au Inregistrat progrese remarcabile in eeea ce


prive~te tehnologia de sapare a sondelor ~i traversare a stratelor productive.
Forarea incl inata a sonde lor, pana la 90 $i chiar peste, astfel incat sa deschida pe
o lungime cat mai mare stratul productiv, a devenit 0 tehnica destul de Jarg
aplieata in prezent. Mai nou, se perfeC\ioneaza ~i se extinde tehnologia de
realizare de astfel de sonde de drenare a stratului, multiple, dintr-o gaura centra18
$i ehiar la doua lliveluri. Toate acestea au fost posibile datorita progreselor
realizate in prepararea a noi tipuri de fluide de foraj $i mai ales apaririei de noi
aditivi, mai eficien\i, care conferii acestor sisteme proprietari func(ie de
obiectivele prop use ~i respect11 eele mai noi eerin\e privind proteqia mediului
inconjurator.

Pentru forarea sondelor, in funqie de eondi\iile ~iposibilit11(ile existente,


utilizeaza:
gazc (acr san gaze naturale);
lichide (apaindustrialii, petrol brut);
sisteme ctcrogcnc
gaz-lichid,
liehid-lichid,
lichid-solid
(ecata, spuma,
cmulsii, solu\ii eoloidalc, solutii de elcetroliti, suspensii, lichide aerate).
Apari\ia dinamiea ~i continua a noilor tipuri de fluidc rcc.lama un Illod de
clasificarc eoerent, dar sufieicnt dc elastic, pcntru a pcnnite ~i incadrarca
aecstora. In litcratura dc spceialitatc, clasificarile existente au la baza diferite
criterii:
natura fazei continue (de di.\persie): pe baza de apa, pe baza de produse
petroliere, gazoase;
natura fazei di.spersate: eu argila, tara argi la, eu argiJa organofila, eu asfalt,
eu pol imeri;
gradul de millera/izare: nemineralizate
(noroaie
dulci). mineralizate
(rcspeetiv scazuta, mcdie sau ridicata);
natura mineralizarii: sa rate (cu NaCI), cu var, cu gips, cu c!orur11 de calciu,
cu elorura de potasiu, Cll sil ieat de sodiu ete;
mcirimea pH-ului: aeide (sub 7), ncutrc (aproximativ
7), slab alealinc
(7 ... 8,5), alealinitate mcdic (8 ... 11,5), alcalinitate ridieata (peste 11,5);
densitate: nelngreuiate (u~oare) ~iingreuiate;
gradul de dispersie: dispcrsatc ~inedispcrsate (inhibitivc);
se

destina(je: pentTu forajul propriu-zis, deschiderea stratelor productive, fluide


de packer, flu ide pentru degajare, tluide de perforare, fluide de omoriire. .
.
Clasificarea cea mai satisfacatoare $i folosita In acela$1 tlmp de cel mal
multi speciali$ti este cea dupa natura fazei continue [I, 4, 8, I OJ.
. Fluidele gazoase sunt cele care au faza de dispersie formata din:
a.
aer sau, mai rar, gazele nCiturale;
b.
ceard: cantitari reduse de apa (petrol, in cazul gazelor naturale),
provenita din rocile traversate sau injectata impreuna cu un spumant de la
suprafara, se amI dispersate sub forma de bule mici.
. _
.'
~
Fillidele pe bad) de opd sunt cele care au faza contll1ua formata dIn apa,
in care sunt introdu$i tori ceiJaJri componenri:
a.
apa industriala;
b.
soJuriilc clectrolitiee (de NaCI, CaCI2, KCl, Cal3r2, ZnBr2, ZnCI2
fluidele (noroaiele) pe baz{1de argila, care pot fi:
nctratate (noroaie natmale);
tratate: eu fluidizan\i,
redueatori de filtrare (antifiltran\i),
reducatori de adezivitate etc.;
inhibitive: eu var, gips, clorura de potasiu, sare, divcr$i
polimcri:
.
d.
cu eon(inut rcdus de argila (sub 4 % vol! vol) ~i polimeri floculanp
(imprima noroiului eamctcr ncdispersat);
e.
tara argila ~i polimeri biodcgradabili;
f.
Iloroaie aeratc;
g.
spume.
Olicare dintrc aceste tluide pot fi, eventual, cllluisionate eu un anum it
procent de petrol (maxim 20 '%), apa ramiinand insa f~za de dispel~sie.
.
Fluidele pe bazel de produse petoliere au faza contInua motorma sau
petrolul brut, 111 carc apa ~i eeilalti constitucnti coloidali rcprczinta faza
dispersatil. Pot fi:
a.
fluidc pc baza de petrol $i asfalt (flu ide negrc);
b.
CInulsii inverse.

Clasificarea
fluiclelor de foraj permite precizarea, la modul eel mai
general, a compozi!iei pc care 0 pot avea flllideic de eirellla\ie. . .
.
a.
Fluidul de baza (apa, petrol sau gaz) eOl1stlhue faza motnce a
intregului sistem, iar daca sunt doua fluide, unul dintre ele se gase$te dispersat III
celalalt sub forma de emulsie, spuma sau ceaFI.
b.
Particule solide, care pot fi:
reactive, dispcrsabile la nivcl eoloidal ~i care crceaza struetura
sistelllului;

Fluide de foraj

inerte, dezirabile (cum ar fi materialele de Ingreuiere sau de


~.Iocare) ~l 1l1dezirabile, cele care provoacii diverse neajunsuri In
Ctllc)ulatlafltudulul (mslp, calcar, gresie, argile nedispersabile
e c. ;

c
Electrol'( d'
..
'.
.
':1 ,."',
.
1.1, ISOCta(lsau nedlsoclap, piitrun~i din roeile traversate
s, u ad'lUgap pentru reglarea chverselor proprietii(i ale sistemului.
AdltlVI
. -" pe care 0 regleaza cum
. fj' d. "
.
" c'lre poalt"1dell'
"
UITIlreapropnetatu
al 1. flludlzantl :lI1t'filt t'
I'
.
.
'
.
- ,
I b .'fj,'
. ",
1.1 I;)n,l~ emu SIOnan(l, antlspumantl, stabilizatori termici,
u 11Idn(l, ant/fennen(l, IIlhlbltori de coroziune etc.
.
. Prezentarea sumar'l
.,. - .. '. '':1acesto'
/ componentl' . al. fl. U1delor
de fora,' are C':1
su bl'1l11ere'c
.
, .scop
"7

I d ompexlta(u unel re/ere de preparare a flllidllilli de fi:;raj si a faptului


Cd, sute e de substante nat . 1
..'
"

fluidclor
'..'
wa : sau sllltetlzate, care se folosesc la prepararea
fl . I I .' au 0 aC(llll1e multlpla, apheabdltatea lor fiind determinata de tipul

SUB
3.1. Densitatea tluidelor de
,'.....

>

"

fOl'~~

IJ~~itatea ~i~c;l~for~i.!.:~re~~.ti'!JJ.IUJl:,:!!metru
esenlial III proeesul
de foraj. In timpld realiziirii sOlldei, valoarea densita(ii se regleaza astfel Incat,
pnn--tniifimei!TifeSh.I;;Ii'!lidrostatTCe-:-nuiellllde" fOrajiiles 'S~-iJ1:evinipatrundei:ea
ftUiaelor -din~;Jiiiliura'Lcrs.a.~,.-,'ill.tIElr~
.Ji stTiingel:ea pereli lor py'itarea
tisurarii stratelor, rwrderea ..:1r(iala sau totalii eireul~:jei,-!:l.lanife~~arieruptive,
s igl!l:;tIJ,ta.1 ue.IJJ.Lui1JlJiQIldiUl.t~.
Presiunea hidrostatiea,pf" Illtr-un punet aflat la adiineimea H Intr-un fluid,
cu dcnsitatca Po. sc scric sub fOI111<I:

lUCU 1IJ.

Hp,,)

(3.1)

In masivul de roci Intr-un -;Olet ailat la adiincimea I-I, apa con(inuta In


pori, daca nLleste izolata de conditiile de la suprafatii, se va gasi la 0 presillne ee
poate fi detenninata Cllaceea~i relalie.
Pcntru densitatea apei din porii rocilor, P'" se admit valorile:
$cdJYIA
P,,= 1027 kg/Ill', carc cstc c1cnsitatea apci de marc cu sal1l11tntca
totala de 3,7g/l;
_ . ~
P,F 1070 ... 1073 kg/m', care este densitatea unei ape de ziiciimiint
;'-".-fipice,eu salinitatea 111NaCI de 80 g/l;
p,,= 1150 kg/m3, carc estc densitatea apei sarate saturatc, Intre
50 ~i 100ne.
Presiunca de stat (din pori) cgala cu presiunca hidrostatiea, calculata In
limitcle accstor valori, cste considcrata prcsiunc dc strat <J]ormala. In aceste
situa(ii fluidclc dc foraj utilizate audCrisit5~-;;-domclliul,
Pn = 1100 ... 1200
kg/1ll1 ~i pot ti prcparate numai din apa ~i argila.
.
.
aca presiunea de strat are valori mai Illari, PI'~ p", se considera presiune
qnorma ae/nar
stratul este suprapresunza ~I 1n aceste cawn se utilizeaza
~
fOI]\i-Ingl:cuiateCllc1ensrta(;;ap,,;"2000 ~'2]fLO kJim'j
----Daca sc lnrcgistrcaza valori mai .!l!ie.1..e,,<p" , stratul cste_~l!bm:<;~urizat
pres;unea este c2!!.s.icl_~ataanof!!!.!!i!.'-eniiJ)i} Travc;rsarca~.t9r
QJJIlatiuuinecesita utilizarca unQr...J:luidC-eu-.dens.i1 te reclusii sau chiar schimbarea
~1JjJ
-In sonda plina cu fluid de foraj aflat III repaus (cu densitatea p,,), presiunea
la adancimea H se deterlllinii cu reJatia:
CP., = Ph + P" = IIp,,g + p"
(3.2)

t'[)

Y'"

sL

Gndc

Po est~ P~_~~:::ii

exlstii.
13

j!4':e

Flu/de de foraj

Presiunile reale din sonda difera de cele calculate eu dcnsitatea noroiului


determinata la suprafllp, cu panfl la J-7'1o, in plus sau in minus, din diferite
motive, cum arli: c1ependen[a densita~ i de temperatura, de presiune, de starea
de I5sare in repaus, de eompresibilitatea
lui I:te._
Densitatea fluidelor de foraj infllH~htraza, de asemenea, c~1]}ulativul de
ti.l~r'!.tpatruns in fonnatiunile permeabilc traversate,> viteza de avansare a sapei
(viteza meeaniea de foraj), valoarea _eaderilor . de. presi.l!.ne in sistclllul de
eir~llla\ie,~flotabilitatea
eehipamentului din sonda etc.
~Densitatea fluidelor de foraj se masoara in laborator prin cantarire directa
cu ajutorul eilindrilor gradati sau a picnometrelor,
iar in ~antier cu ajutorul
deiisi'melrelor de constructie speeiala.
""~\

c:~

Viscozitatea aparenta a unui fluid reprezinta proprietatea lui de a opune


rezistenta la cmgere. Cantitativ, viscozitatea (notatii eu 11) este 0 masurft a acestei
rezistente $i se def'ille$le ea raport inlTe tensiullea de forfecare t ~j vitcza de
forfecare dv/dx $i este constanta pentru tluidele newtonienc.
Fluidelc de foraj sunt sistel1le eterogelle care nu sc supun legii de eurgere
llewtollielle: curgerea lor nu poate ti deserisa prin intermediul unui singur
eoetieient
de viseo7.itate. Ele poseda proprietati
structural-mceanice
lllai
complexe, iar comportare la curgere este descrisa de doi sau mai mul\i parametrii
sau eonstante reologiee.
In praetiea de ~antier se folosC$te inca pe seara larga 0 vi.'iCozitate
convenrionalcl (aparentci) pen 1m flllidele de foraj, care se mi'isoara Cll
viseozimet.rul
pcilnie tip Marsh (VM); aceasta viscozitatc Marsh este ealitativa,
este intluen\ata de dcnsitatca fluidului $i proprietalile lui tixotropice $i nu poate fi
utili7.ata in ealeulele hidrauliee.
Palnia Marsh are dimensiuni standard, capacitate 1,5 dm' (previizuta la
partea inferioara eu un l1tb calibrat, iar la partca superioara eu 0 sita metaliea) $i
eu ajutorulunei eani eu volumul de I dm> sc masoara timpulin care se sCllrge I I
de noroi din 1,5 I; timpul de scurgere a apei este de 28 s, iar noroaielc uzualc au
viseozitatea 30 ... 70 s.

c;iP;~;rictatjICrcologicc

ale

nUjdCI~~.!.~L}SU
\6

52

Comportarea
la curgere a fluidelor
~i a sistemelor disperse Cll faza
continua fluidii este descrisa printr-o serie de modele matematice, denumite ~i
eeLJa\ii constitutive, legi de eurgere sau modele reologice. Ele exprima relalia
dintre tensiunile tangen\iale T, care iau na$tere intr-un fluid in mi$care ~i vitezele
de deformare (forfecare) dv/dr, in regim laminar de curgere.

tgo= dv;dx =rl;J

r%\

tga= dV;dx=l]ap

dv/d~

dv/dx
b.

Fig.3.1 Reogramc caracleristicc


lVIarimile T $i dv/d, reprezinta variabilele reologiee, iar parametrii scalari
sunt conslanlele ren/ogice ale respectivelor ecualii. Valorile a~estora se oblm
prin prelucrarea marimilor mrlsurabile, specifice tiecarui tip de Viscozimetru cum
sunt, de exemplu, debitul $i caderea de presiune (pentru cele tubulare) sau turatIe
~i momentul de torsiune (pentru viseozimetru cu cilindn coaxlali). Dmgramele
r-r(dv/dT) se numesc
Pentru fluide
produselc pctroliere,
llloleculara redusa),

reograme.
simple, omogene (in categoria carora intr~ apa, gaze Ie:
solutiilc de eleetroliti $i alte liehide n~onotazlee cu masa
viteza de forfecare estc proporllOnala cu tensllmea de

lodeeare:
dl'
T=l7d

dx

Reoaramele
acestor fluide sunt drepte ce tree prin origine (fig.J.l.a),
panta aees70ra rcprczentand
ehiar constanta reologica 11d'. adica. viscozilatea
tlinamica sau absolula. Pentru 0 anumita temperatura
$1 presllme 7]d este
constanta, indepcndentii de viteza de deforrnare, iar fluidclc ~e se comporUi dupa
aeest model sunt llumite newtoniene. Din punct de vedere ftzle, Viscozltatca lor
reprezinta 0 masura a frecarii interioare, intermoleculare.
..
Fluidele de foraj, avand 0 struetura eterogena, nu se supun legll deeurgere
llewtoniene, iar viscozitatea nu mai este 0 constanta. Ea deplt1de de vlteza d~
forfecare la care a fost efectuatft determinarea. se nume$te viscozitate aparenla,
iar tluidele-nenewtoniene.
Eeuatia cOllstitutiva a fluidelor de foraj $i a pastelor de ciment putin
tratate este, dupa Bingham:

Reogramele acestor tluidc (tig.J.I.b.) sunt dreptc cu ordonata la origin:


'I"~[)upa cum rezulta din ccuatia de mai sus, fluidcle bmghamlene au cloua
('ol/stanle re%gice:
'lprvisco;:i!a1ea plastid'! sau sirucrura/ci;
15

Ffuide de foraj

""C'

1:,,- tensiunea dinal71icadefOifecal'e.


'7

=fgP=

r-1"o

dv

.
Dc relllmcat ca 1'] pi reprezinta ehiar panta dreptei ~i, din punct de vedere
tiZIC, cste tot 0 masura a ti'eearilor interne din sislclll, respcetiv dintre molceulele
Illcdiului de dispersie~ dintre moleeulele aecstuia ~i particulele fazclor dispersate,
preeum ~I dllltre partleulele disperse Intre ele. Viseozitatea plastica da indicalii
asupra eon!'nullJ1ul total de partleule solide din sistem.
.
. '~ensiu~e? dinamica de farfecare To este a rezistenla suplimcntara ce
hebule InVlnSa In tll11pul curgeJ'il, pentru a preveni tendinta anumitor particule
dlspersate din slslem de a forma struetura; In cazul noroaielor de foraj To da
mdlcapl_ asupra conlinutului de argila bentonitiea (distanla dintre particule),
propnetalJle el de suprafata (gradul de ionizare, grosimea stratului dublu electric
natura ioni lor), coneentralia
~i natura ionilor din faza continua, prezenta uno:'
subslanle cu aetlUne eerananla.
. FluideJc de tip Ostwald de Wae/e (In eategoria carora intra tluidele de
fora] cu conlInul redus .de solide argiloase ~i polimeri floculanti, fluidele pe baza
de prod use petroliere ~I pastele de eiment puternie tratate) au urmatoarea ecuatie
con Stltu tIva.:
r=

k( :~~

_ r _
To
tiv - /7p/ + dv

7up -

r _'_kdv
I.,,, - dv -

,h

( )"-'
(I>:

III cure

lfJ.WiJ

este unghiul de torsiune tnregistrat

(3.6)

la aparatul

FANN-35A,

la 300

lid/min.
Penh'll fluide binghamiene (care poseda doua constante rcologiee) este
IIcc;esara masurarea unghiurilor dc tor iune la doua tura\ii diferite ale eilindrului
ntcrior (la 600 $i 300 rot/min.), relatiiJc de ealeul tiindUrJnatoarcle:

'7", = rp."" -rp,,,,,


r" = 0,4 79(2rpJUU -

In eazul fluidelor

Rcograllla lor este 0 eurba de putere (fig.3. J .c), Illodulii reologici fiind:
k-indice/e de cunsisfen{a;
n-indice de comporfal'e.
.
In general,. k, indicele de consistenta cre~te cu conlinutul de particuJe
dlspersate ~I atunci cand noroiul este floculat. Indicele de comportare reologica n
este de replla subunitar, pentru Illajoritatea fluideJor de foraj ~i a pastelor de
cllnent avand valon ellprinse 1ntre 0,6...1.
Toate fluidele eare nu respeeUi legea lui Newton se considera in calegoria celor
neIH~\~I~l1lel1e
.. Caraelerislie aeestor Illiide esle faptuJ eil viscozilalea lor aparcnlfl
(de f1111la ea 0 Vlseol:llale totala) nil mai esle 0 eonslatlla, ei se modifica lunc!ic de vitcl:ll
de dcfOl:llarc. Astfel, cOlllpar5nd rclatii1e, rezlIlta unn[ltoarclc exprcsii pentru
viscozilalde aparcnte ale tluidclor binghamiene sau ostwaldicnc:
/

confinMI dependenja viscoziUilii aparente atilt de viteza de defarmare, cat ~i


dc' parumctri reologici.
Viscozitatea aparenta, de$i nu se folose~te in ealculele hidraulice, se
III:lS0,\r[\ de obicei, pentru ca da indica(ii asupra rezistenlei totale pe care fluidul 0
"llIIIIC curgerii ~i pennite compararea 1ntre ele a diferitelor fluide. Pentl'll a se
p"lc;:\ face aeeasta comparare este neeesar ea m[\SUratoarea sa se fad\ la 0 viteza
',I,III(\,\rd de defonnare; penlru viscozimetrele
folasite In praelica (modelele
I ANN, 13aroid, Stormer), viscozitatea aparentii-l')np se detennina la 0 viteza de
1!c'lll1'lnarCcorespunzatoare turatiei de 600 rot/min.
Daca reograma indica un model newtonian de curgere (sau daea se ~tie
dill;lintc c[t fluid~1 ecrcctat cste ncwtonian), valoarea viscozita\ii dinamiee estc:

de tip Ostwald,

(P"",,)
relaliiJc

de caleul ale parametTilor

rClllogici sun!:
n = 3,32Ig'f..0!!!..
CfJ.wtJ

k _ 0,5077
- 511" rp3'"

'7
liP

= rp"",
2

La viseozimctrul FANN-35A se pot masura $i proprietalile de sllUelurare


;de fluiduJui de foraj, respeeliv valorile tensiunilor statice dc forfecarc, dupa
dilcrite perioade de ram,lnere in repaus ale acestuia (de regula, dupa Imin. ~i 10
min. sc citqte valoarea maxima a unghiului de mpere a gelului, If!). Rczistcn\a
de g<:l, numita fensillne ,I'tatica def01fecare $i notala 0, va fi:

SOb
L.\:..-5~-'u-I-lj--n-l!-h-!I-(-"-"-i{-'h-i-d-C-~-i.~

in general, prin tixotropie se Intelege gelitlcarea unci solutii cand este


lasata In repaus ~irevenirea gelului In solu\ie prin agitare (peptizare):
Capaeitatea tixotropiea a unui fluid de foraj se apreeiaza prin valoarea
ten.\'!unii static:~ de fOtfec:are (rezistenta de gel sau limira adevarata de curgere),
dupa 0 anumlta penoada de ramanere In repaus ~i prin viteza cu care aeeasta
rCZlstenla ere~te In timp, Valoarea re7.:istenlei de gel depinde de natura ~i
eoneentratHl argilel dm slstem, de gradul de dispersare, prezenta electroliti1or ~i a
substantelor proteetoare, eeranante, temperatura ~i presiune.
Initial, gelificarea se desfa~oara rapid, apoi ritmul se Incetine~te. dar
proeesul poate continua eateva ore, zile sau ehiar luni.
Spre exemplifieare, In figura 3.2 sunt prezentate curbe caracteristice, care
permit s~ se arecieze, prin cOl1lparatje, Insu~irile de forl1lare a structurii de gel
pentru cateva normlle tlplce.
Limita inferioara a tensiunii statiee de forfecare, corespunzfltoare gelurilor
foarte slabe, este de 1,5 ... 2N/11l2, In timp ce limita superioarfl, speeifiea. gelurilor
puterniee, se situeaza 111tre 15... 20 N/m2
Fluidele de forll;j eu proprietali tixotropice sunt capabile sa mentina In
suspensie materialele inerte de Ingreuiere ~i detritusul, Insu~ire necesara m'ai ales
la oprirea eirculaliei In sonda. Totu~i, valori ridieate ale tixotropiei (gelatii mari
~I vlteze raplde de gelifieare), provoaea greutati la curatirea fluidului de foraj,
presllJnI sau depresiuni periculoase
la pornirea eirculatiei sau manevrarea
materialului tubular aflat In sonda,

Pentru fluidele de foraj pe baza de apa ~i argila, faza continua este


:dv:lllIita din argila (pentru crearea suportului coloidal) ~i materiale de Ingreuiere,
1:11 1:II:a lichida din apa ~i, eventual,
motorina, In cazul In care noroiul a fost
\'l1l1dsionat. La fluidele de foraj rarfl motorina sau alt produs petrolier, continutul
dl' particule solide se poate detennina prin uscarea completa Intr-o etllva, Ia
I Wille, a unui anumit volum masurat de noroi ~i ciintarirea solidelor ramase.
Se accepta ca detritusul a fost separat In sistemul de curatire al instalatiei
dl' I()raj, fi"aqiunile fine de argila Inglobate In noroi, intrand In categoria argila.
Fluidele care conlin apa ~i petrol sunt analizate cu ajutoru] a diferite
Il'lorlc, prill distilarea ul1ui volum cunoscut (10-100 cm") de noroi ~i masurarea
lil'hidclor condensate.
La fluidele pe baza de produse petroliere faza Jichida este alcatuita din
Illotorina ~i apa, iar faza solida din l1laterialc de Ingreuiere ~i cele folosite pentru
l'llIltrolul proprictatilor eolmatante ~i structurale (asfalt oxidat, argila organofila).
Analiza continutului de soli de ~i Iichide prin metoda retortei se face
pl'l1tru a stabiJi compozilia oriearui fluid, dar mai ales la cele ell eontinut redus
dc solide argiloase, unde intereseaza In mod deosebit procentul de argila (V"g In
"" volum/volum)
~i eele pc baza de produse petrol iere, la care raportul
Illlliorinfi/apa ~i continutul de solic\e au influenla directa asupra proprictalilor
Icologico-coloidale
~istabilitatii noroiului.

Cunoscand ca:
v" este volumul probei de noroi analizat (10 ern', In eazul retortci
lip "C!mpina");

V,,- volull1ul
m -

V
_--------.

....

/
I

//

-----

~ ?dr.lpid~sbb;
_---

- gdlc-lIt~~ab

de apa colectat In cilindrul gradat;


volumul de motorina, se ca1culeaza continutul

proccntual

p,nlru accstea:

,/

v'" =...J!!..x

100

V/I

Volumul ~i masa solidelor con\inute de noroi ~i rarnase In retorta (vs ~i ms)


s ' calculeaza cu ajutorul relatiilor:

v. == VI/ -(vl1
1H\

+VII/)

::::v"P/I-(Vf/PIl+VI/IPm)

Fluide de foraj

7n care:

p" ~i p,,, sunt densitiiti1e noroiului,


p",=O,8) g/cm ).
~I/'

apei

~j

motorinei

(p,,=1 g/cm3,

iar
HI 1'111'::

Valorile giisite (v,. ~i 111.,) sunt necesare pentru calcularea continutului de


argilii $i baritii din proba de noroi.
'
._
l~laintc d_e a efectua aeeste calculc se verifica dcnsitatea solidelor (Pr)
lamase III retorta, pentru a eontrola eorectitudinca masuratorii:

I', cslc volumul pe care II ocupa san;Ja 7n proba de noroi;


-masa siirii din proba.
I\:ntru a dctcrmina valorile
$i III" se procedeaza astfel:
pc ftltratul noroiului analizat se masoarii concentratia de sare Cr (In
II' 11\ ~i n se vedea lucrarca "Dcterminarca
eontinutului de saruri solubile"),
\ ,,1":1I" care pentru calculelc de mai sus se exprima 7n g/em' ttltrat;
1
sc cnlculeaza masa sarii din cei 10 cm noroi analizat:
III,

v"

Miisuratoarea poate fi considerata corecta daea P <P <P h, 'Ill cal'e'


t:.
P"g este densitatea argilei (2500 kglm\
PI" densitatea baritei cu care s-a ingreuiat noroiul (3 (j(}(} ... 4 500 kglm3).
-I/g

Confinutul de argila
sistcmul dc ecuatii:

$i barita

din noroiul

analizat

.I"

se afla rczolv1111d

m~

\J'5"

=-=-

p~

IlI1de densitatea sarii se considerii p~ =2, 17g/cm' (la 20C, solubilitatea ei


III I\pa cste 316 kgltn3 solutie, densitatea acesteia fiind 1200 kg/m').
Stabilind valorile pelltru v, ~i 111." se calculeaza continutul de argila $i
v

= v,p,,-m,

IIJ.~

p" -P""

v,,"

= -'2!...x I()O
VII

v"=:lx

100

v"

b. Ca/cu/I.I/ canlilciri/or de lichide ,~i so/ide pentru .lluide ce contin selrllri


dizo/vate
_Atunci can? fluidul de foraj contine $i saruri (NaCI, I<D, CaCl2 ), acestea
s,e atla dlzolvate In apa libera, dar 711urma distilarii la retorta VOl' ramane sub
forma de cristalc 711celula I, aJaturi de argila $i barita (cOn(illutu! total de
partlculc soiJdc).
.
. ~elatiile de calcul de mai sus se corecteazii astfel, dacii avem de exemplu
nom I sarat:

In iluidele de foraj pe bazii de apii ~i argila se aflrl, de reg-ulii, minerale


III 'i1o<lsc apar1inand tuturor grupelor de argile eunoscute (illite, caolinite,
'.I\ll'clitc etc.). Dintre acestea, argilele bentonitice sunt cele care conferi'! noroiului
I\lopriclrl(i structural-mecanice,
de filtrare $i eolmatare, precum $i comportarea
101 Ia diferite tratamente
sau In prezen(a contaminall(ilor.
De asemenea,
1Il'II1ollitcle sunt cele care prill proprietiiti1e lor de hidratare $i umflare se
t11~pcrscazii la nivel coloidal $i au 0 mare cnpacitate de schimb cationic.
Capacitatea totala de sehimb cationic dii indieatii asupra continutului de
1\llllcralc active, fata de restulmineralelor
inactive din sistem.
Dilltre metodele de masurare a capacitii(ii de schimb cationic, cea mai
Illili/:lla este .metoda albastrului de metilen1 Determinarea
se bazeaza pe
Ild~orbiia mul~i-;:;;;nsii
'-a~rului
de metilen de caire bentonitii
(dl'l\)ximativ
O.25...0.3g albastru de metilen la Ig bentonitfl) fata de celelalte
1IIIIIcr:t1c argiloasc (mai pupn de O,05g albastru de metilcn la /g de illite $i
\ ,'\llillite).
Dcoarece albastrul de metilcn consumat In timpul masuratorii ($i care sta
III 11:1/<1 calcularii continutului dc benton ita) este adsorbit 7ntr-o oarccare masura

S-ar putea să vă placă și