Sunteți pe pagina 1din 12

UNIVERSITATEA DIN PITETI

FACULTATEA DE TIINE JURIDICE I


ADMINISTRATIVE

REFERAT LA DREPT PENAL


-PARTEA SPECIAL-

ndrumtori: Lector Univ. Ristea Ion

Student: Ciontea Alexandru Drago


Secia: Drept Juridic F.R. anul III, sem. I

Piteti
2011-2012
1

INFRACTIUNI ASUPRA PATRIMONIULUI


FURTUL CALIFICAT
INFRACTIUNI CONTRA PATRIMONIULUI
In Constitutia Romaniei se arata ca proprietatea este publica sau
private(art 135 alin 1).Tot in art.135 alin.2 se prevede ca proprietatea
publica este garantata si ocrotita prin lege si apartine statului sau unitatilor
administrative-teritoriale.Potrivit dispozitiei din alin.5 al aceluiasi articol din
Constitutieproprietatea privata este inviolabila in conditiile legii organice.
Foarte importante sunt dispozitiile din Constitutia Romaniei cu
privire la dreptul de proprietate private,care sunt cuprinse in art.41.
In acest capitol se prevede:
(1)-Dreptul de proprietate,precum si creantele asupra statului
sunt garantate.Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
(2)-Proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de
lege,indiferent de titular.Cetatenii straini si apatrizii pot dobandi dreptul de
proprietate asupra terenului in conditiile rezultate din aderarea Romaniei la
Uniunea Europeana si din alte tratate internationale la care Romania este
parte,pe

baza

de

reciprocitate,in

conditiile

prevazute

prin

legea

organica,precum si prin mostenirea legala.


De asemenea,in alin(7) din art.41 se precizeaza ca averea
dobandita licit nu poate fi confiscata.Caracterul licit al dobandirii se
prezuma,iar in alin.(8) al acestui articol se arata ca averea dobandita licit
nu poate fi confiscata.Caracterul licit al dobandirii se prezuma,iar in alin.(8)
al acestui articol se arata ca bunurile destinate folosite sau rezultate din
infractiune ori contraventii pot fi confiscate numai in conditiile legii .
Toate aceste prevederi constitutionale,precum si cele din alte
acte normative adoptate de catre legiuitorul roman dupa anul 1990 stau la
baza incriminarilor din Codul penal cu privire la proprietatea(publica sau

privata) si la drepturile referitoare la aceasta.Dupa cum se poate


observa,in

dispozitiile

constitutionale

se

folosesc

expresii

de

proprietate si dreptul de proprietate (fie ca este publica,fie ca este


privata) iar in codul penal se foloseste expresia de patrimoniu .
De retinut ca notiunea de patrimoniu are o sfera mai larga
decat notiunea de proprietate ,pentru ca patrimoniul include atat
proprietatea ca si totalitatea drepturilor si obligatiilor care au o valoare
economica.
Dupa cum se stie,ocrotirea patrimoniului si a tuturor relatilor
patrimoniale este asigurata,in principal de dreptul civil,administrativ,dreptul
muncii etc.si in subsidiar,de dreptul penal.Aceasta nu inseamna ca
ocrotirea penala are o insemnatate mai redusa,ci pentru faptul ca intervine
numai atunci cand se dovedesc ineficiente celelalte mijloace juridice
nepenale sau extrajuridiciare.
In plus,ocrotirea pe cale penala constituie forma cea mai
energica si mai eficienta de aparare a patrimoniului,iar in cazul formelor
grave de prejudiciere a acestor valori,interventia legii penale devine unica
modalitate de combatere a unor asemenea fapte.
In dreptul penal notiunea de patrimoniu in legatura cu
infractiunile care se pot comite impotriva acestuia au un inteles mai
restrans decat in dreptul civil si se refera la bunuri nu ca universialitate,ci in
individualitatea lor susceptibila de a fi apropiate de faptuitor prin mijloace
frauduloase,ori de a fi distruse,deteriorate,tainuite.
Tinand seama de aceste aspecte referitoare la patrimoniu si la bunurile
care sunt parte componenta a acestuia,in Titlul III al Codului penal au fost
prevazute infractiunile contra patrimoniului.Avand la baza criteriul activitatii
materiale ilicite care se poate realiza asupra bunurilor,legiuitorul a stabilit
urmatoarea

ordine

acestor

infractiuni :art.208-furtul ;art

209-furtul

calificat ;art.210-pedepsirea unor furturi la plangerea prealabila ;art.211talharia ;art.212-pirateria ;art.213-abuzul de incredere ;art.214-gestiunea

frauduloasa ;art.215-inselaciunea ;art.215-delapidarea ;art.216-insusirea


bunului

gasit ;art.217-distrugera ;art.218-distrugere

calificata ;art.219-

distrugerea din culpa ;art.220-tulburarea de posesie si art.221-tainuirea.In


art.222 C.pen este santionata tentativa numai la infractiunile prevazute in
art.208-212,215.215,217,218.

Furtul calificat
I.Conceptul legal al infractiunii
Potrivit dispozitiei din art.209 alin.1 C.Pen.,exista furt calificat cand
aceasta infractiune se savarseste in urmatoarele imprejurari:
a)de doua sau mai multe persoane impreuna;
b)de o persoana avand asupra sa o arma sau o substanta narcotica ;
c)de catre o persoana mascata,deghizata sau travestita;
d)asupra unei persoane aflate in imposibilitatea de a-si prezenta vointa
sau de a se apara;
e)intr-un loc public ;
f)intr-un mijloc de transport in public ;
g)in timpul noptii ;
h)in timpul unei calamitati ;
i)prin efractie,escaladare sau prin folosirea fara drept a unei chei
adevarate ori a unei chei mincinoase;
In alin.2 al art.209 se precizeaza ca furtul este calificat si atunci
cand obiectul material al infractiunii esteun bun care face parte din
patrimonial cultural(lit.a) sauun act care serveste pentru dovedirea starii
civile,pentru legitimare sau identificare(lit.b).
In art.209 alin.3 se prevede ca infractiunea de furt calificat prezinta
un grad de pericol ridicat daca priveste urmatoarele categorii de bunuri:

a)titei,gazolina,condensate,etan

lichid,benzina,motorina,alte

produse

petroliere sau gaze naturale din conducte,depozite,conducte sau vagoanecisterna ;


b)componente ale sistemului de irigatii ;
c)componente ale retelelor electrice ;
d)un dispozitiv sau un sistem de semnalizare,alarmare ori alterare in caz
de incendii sau alte situatii de urgenta publica ;
e)un mijloc de transport sau orice alt mijloc de interventie la incendii,la
accidente de cale ferata,rutiere,navale sau aeriene ori in caz de dezastru ;
f)instalatii de siguranta si dirijare a traficului ferovier,rutier,naval,aerian si
componente ale acestora,precum si componente ale mijloacelor de
transport aferente ;
g)bunuri prin insusirea carora se pune in pericol siguranta traficului si a
persoanelor pe drumurile publice ;
h)cabluri,linii,echipamente si instalatii de telecomunicatie,radio comunicatii
precum si componente de comunicatii.
Furtul calificat prin care s-au produs consecinte deosebit de grave
prezinta un grad marit de pericol social si este sanctionat cu pedeapsa
inchisorii de la 10 la 20 ani si interzicerea unor drepturi.
Tentativa la aceasta infractiune este incriminata si se pedepseste
potrivit dispozitiei din art .222 din C.Pen.
In art.209 alin.5 se prevede ca in cazul faptei prevazute in alin.3
lit.a este considerata tentativa si efectuarea de sapaturi pe terenul aflat in
zona

de

protectie

conductei

titeiului,gazolinei,condesatului,etanului

lichid

de

transport

benzinei,motorinei,altor

produse petroliere sau gaze naturale,precum si detinerea in acele locuri


sau in apropierea depozitelor,cisternelor sau vagoanelor cisterna,a
stuturilor,instalatiilor sau oricaror altor dispozitive de prindere ori perforare.
Elementele circumstantiale care determina caracterul de furt
calificat al acestei infractiuni se raporteaza la modul,locul sau timpul

savarsirii faptei ori la natura si importanta economica a bunurilor care


constituie obiectul material al infractiunii,precum si la consecintele deosebit
de grave care se pot produce in unele imprejurari prin savarsirea furtului.

II.Structura infractiunii
Intrucat furtul calificat prin prisma obiectului juridic special,a
subiectilor si a elementelor de baza ale continutului constitutive este
aproape identic cu furtul simplu,incele ce urmeaza vor fi analizate numai
elementele circumstantiale prin care furtul simplu capata caracterul de furt
calificat.
1.Furtul savarsit de doua sau mai multe persoane mpreuna(art.209
lit.a C.Pen) Aceasta agravanta presupune cel puin doi autori, instigatori
i complici. Periculozitatea rezulta din conlucrarea acestora la savrirea
faptei cu mai multa uurina. Exista aceasta agravanta i n situaia n care
fapta se savrete de un major mpreuna cu un minor, chiar daca cel din
urma nu raspunde penal.
2.Furtul de o persoana avnd asupra sa o arma sau o substana
narcotica(art.209 alin.1,lit.b C.Pen) Pericolul social al faptei crete, n
aceasta situaie deoarece faptuitorul care este narmat sau are asupra sa
o substana narcotica se simte mai n sigurana, este mai dezinvolt, tiind
ca prin folosirea acestor mijloace poate mobiliza sau intimida victima.
Prin substanta narcotica se intelege orice substanta care are
insusirea de ai produce persoanei careia ii este administrata o stare de
somnolenta,de

pierdere

cunostintei,diminuarea

sensibilitatii

si

reflexelor.
Pentru realizarea agravantei este deci necesar ca faptuitorul sa aiba
asupra sa aceste instrumente i nu n mod obligatoriu sa le foloseasca. n
cazul n care faptuitorul are o arma asupra sa i nu are permis de port
6

arma, infraciunea de furt calificat intra n concurs real cu cea de


nerespectare a regimului armelor i muniiilor(art. 279C. pen.).
3.Furtul de catre o persoana mascata, deghizata sau
travestita(art.209,alin.1,lit,c C.Pen) Aceasta mprejurare confera furtului
un caracter mai grav datorita pericolului pe care l prezinta faptuitorul.
Acesta opereaza astfel nct sa intimideze i sa nfricoeze victima, tiind
totodata ca va fi mai greu de recunoscut.
Persoana mascata este acea persoana care poarta total sau
partial o masca,in acest fel reusind sa se ascunda privirilor si sa nu fie
recunoscuta de cei in prezenta carora opereaza.
Persoana deghizata este acea persoana care se imbraca sau isi
aranjeaza

infatisarea

in

asa

fel

incat

sa

nu

mai

poata

fi

recunoscuta,purtand peruca sau parul vopsit,aplicandu-si barba sau


mustata artificiala,imbracandu-se de asa natura incat sa-si ascunda
identitatea.
Persoana travestita este acea persoana care isi aranjeaza
vestimentatia si infatisarea pentru a lasa impresia ca este de sex opus
decat cel real.
4.Furtul savarsit asupra unei persoane aflate n imposibilitatea de a-i
exprima voina sau de a se apara(art.209,alin.1,lit.d C.pen.) Aceasta
agravanta are la baza situaia n care se afla subiectul pasiv, care este o
persoana incapabila de a-i exprima voina. Starea respectiva, cunoscuta
i valorificata de faptuitor, l face sa acioneze cu mai mult curaj, cu mai
multa dezinvoltura.

Incapacitatea consta ntr-o stare

psiho-fizica ce pune persoana n imposibilitatea de a realiza ce se petrece


n jurul sau.

Incapacitatea victimei de a se apara nu trebuie sa fie consecina unei


fapte a autorului, deoarece n acest caz vom fi n prezena infraciunii de
tlharie.
5.Furtul savarsit ntr-un loc public(art.209,alin.1,liteC.pen) Aceasta
agravanta se justifica prin aceea ca ntr-un loc public sunt prezente de
obicei mai multe persoane, iar faptuitorul i realizeaza aciunea cu mai
multa uurina. Prin loc public trebuie sa nelegem situaia prevazuta n
art. 152 C. pen.
6.Furtul savarsit ntr-un mijloc de transport n comun(art.209,alin1,lit f
C.pen) - Se are n vedere n acest caz, condiiile de deplasare n
aglomeraie i fluxul mare de calatori, starea de oboseala a acestora i
imposibilitatea de supraveghere a bagajelor. Aceste aspecte constituie
mprejurari de care pot profita infractorii pentru a sustrage diferite bunuri.
Aceasta agravanta nu se reine n cazul furturilor savrite n taxiuri,
deoarece acestea nu sunt considerate mijloace de transport n comun.
Fiind destinate unui numar restrns de persoane.
7.Furtul savarsit n timpul nopii(art.209,alin.1,lit.g C.pen) Aceasta
mprejurare este considerata agravanta, deoarece furtul savrit n astfel
de situaii este mai uor de executat dect n timpul zilei cnd vizibilitatea
este sporit mai buna. La adapostul ntunericului, faptuitorul are posibilitatea
sa transporte i sa ascunda bunurile furate.
8.Furtul savarsit n timpul unei calamitai(art.209,alin.1,lit.h C.pen)
Prin calamitate se nelege situaia imediat urmatoare creata de un
cutremur, inundaie, epidemie grava, accidente aeriene, navale sau
feroviare avnd consecine deosebite. Aceste situaii prezinta un grad de
pericol social sporit, deoarece n timpul unor astfel de evenimente, grija

este ndreptata catre salvarea altor valori dect cele patrimoniale. Aceste
situaii creeaza pentru infractori posibilitai mai mari de sustragere a unor
bunuri.
9.Furtul savarsit prin efracie, escaladare sau prin folosirea fara drept
a unei chei adevarate ori a unei chei mincinoase(art.209,alin1,lit.i C.pen)
Aceasta agravanta se refera la anumite mijloace pe care le folosete
faptuitorul n vederea savririi furtului, ce i imprima faptei un caracter mai
grav.
Prin efracie nelegem nlaturarea violenta a oricarui obiect sau
dispozitiv de sigurana.
10.Furtul unui bun care face parte din patrimoniul
cultural(art.209,alin.2,lit.a C.Pen) Aceasta agravanta vizeaza natura
bunului care formeaza elementul material al furtului, n sensul ca acesta
face parte din patrimoniul cultural al arii noastre. Fac parte din aceasta
categorie bunurile cu valoare istorica, artistica,etc. Necesitatea acestei
agravante este reliefata i de cazul unui cetaean romn care, dupa ce a
sustras o icoana dintr-o biserica datnd din sec. XIV a ncercat sa
paraseasca ara pentru a o valorifica.
11.Furtul unui act care servete pentru dovedirea starii civile pentru
legitimare sau identificare(art.209,alin2,lit.b C.pen).
Introducerea acestei agravante este justificata prin aceea ca, odata
sustrase de infractori, aceste acte le dau posibilitatea acestora ca prin
falsuri sa-i atribuie o stare civila care nu le apartine i sa se puna n
sigurana contra unui risc de identificare. Din aceasta categorie fac parte:
buletinul, paaportul, legitimaia. n situaia n care faptuitorul sustrage un
portofel care conine i astfel de acte, el va raspunde pentru furt calificat,

deoarece autorul trebuia sa prevada ca n portofel se pot gasi astfel de


acte.
12. Furtul savrit n condiiile art. 209 alin. 3 C. pen. - Aceasta
agravanta vizeaza calitatea obiectului material al infraciunii. Sustragerea
acestora poate provoca urmari deosebite activitailor umane i pot pune n
pericol viaa mai multor persoane. Totodata, sustragerea i valorificarea
acestor bunuri pot aduce mari pierderi proprietarului sau posesorului i n
acelai timp mari avantaje ilegale faptuitorului.
13. Cnd furtul a produs consecine deosebit de grave(art.209,alin.4
C.pen) Aceasta agravanta are n vedere urmarea produsa de savrirea
faptei. Prin consecine deosebit de grave se nelege o paguba materiala
ce depaete 2.000.000.000.de lei sau o perturbare grava a activitaii
cauzata unei autoritai publice sau unei unitai la care se refera art. 145 C.
pen., ori altei persoane fizice sau juridice (art. 146 C. pen.)

III FORMELE INFRACTIUNII


Infractiunea de furt calificat(indiferent de modalitatea in care se
savarseste)este susceptibila a fi savarsita si sub forma actelor pregatitoare
si a tentativei.
Actele pregatitoare sunt sanctionate numaiin cazul variantei
prevazute in art.209 alin.3 lit.a C.pen.
Tentativa este incriminate si se pedepseste la toate variantele furtului
calificat,potrivit dispozitiei din art.222 C.Pen.
Infractiunea se consuma in momentul incare bunul afost luat din
posesia sau detentia subiecului pasiv,si faptuitorul se comporta cu acest
bun ca fiind al sau.

10

IV SANCTIUNEA
Pentru modalitatile furtului calificat prevazute in alin.1 si 2 al art
209,pedeapsa prevazuta este inchisoarea de la 3 la 15 ani.

11

BIBLIOGRAFIE :
1.Boroi,Alexandru-Drept
Bucuresti 2008

Penal-Partea

speciala,Editia

2,Editura

C.H.Beck,

2.Diaconescu,Gheorghe
Duvac,Constantin Drept Penal-Partea speciala,Editia a II a,revazuta si
adaugita,Editura Fundatia de maine,Bucuresti 2007
3.Lazar,Valerica-Drept Penal-Partea speciala
2006

,Editura Universitara,Bucuresti

4.Pascu,Ilie
Gorumescu,Mirela Drept Penal-Partea speciala,Editura Hamangiu,Bucuresti
2008

12