Mai important dect ceea ce ni se ntmpl este cum trim

ceea ce ni se intmpl.
Hans Selye
Prin acest deziderat, eu inteleg modalitatea subiectiva de interpretare a evenimentului, fapt ce
conduce la asocierea unor emotii de o intensitate ridicata, prin raportarea la evaluarea
pozitiva sau negativa a propriilor resurse de punere in stapanire a evenimentului.
Definitii
Stare de tensiune, ncordare, disconfort,determinat de ageni afectogeni cu semnificaie
negativ ,de frustrare sau reprimare a unor motivaii (trebuine, dorine, aspiraii inclusiv
subsolicitarea, n.n.), de dificultatea sau imposibilitatea rezolvrii unor probleme. M. Golu
Completrile la aceast definiie n afara sublinierii dihotomiei semnificaiei puternice pentru
organism a agenilor stresori negativi (distres) i pozitivi (eustres), sunt reprezentate de
includerea n rndul situaiilor generatoare de stres a suprasolicitrii cognitive-afective i
voliionale (chiar n cursul unei activiti pasionale pentru subiect!) i a efectelor, insidios
propagate la scoara cerebral, a unor ageni fizici (zgomotul, adesea avnd i o rezonan
afectiv negativ), chimici (noxele ambientale) i biologici (boala, ca surs a unor reflexe
aferente viscero-corticale), toi aceti stimuli non-psihologici producnd n ultim instan
un stres psihic secundar (Iamandescu, 1993).
Reacie psiho-fizic a organismului,generat de ageni stresori ce acioneaz pe calea
organelor de sim asupra creierului, punndu-se n micare datorit legturilor
corticolimbice cu hipotalamusul un ir ntreg de reacii neuro-vegetative i endocrine, cu
rsunet asupra ntregului organism A. von Eiff
Derevenco prezint o definiie psiho-biologic a stresului, inspirat de teoria cognitiv a
stresului, elaborat de coala lui Lazarus. Astfel, n aceast definiie, accentul este pus pe
dezechilibrul biologic, psihic i comportamental dintre cerinele (provocrile) mediului fizic,
ambiental sau social, i resursele reale sau percepute ca atare ale omului, de a face fa
(prin ajustare sau adaptare) acestor cerine i situaii conflictuale (Derevenco, 1998).
Lazarus i Folkman definesc stresul drept un efort cognitiv i comportamental (cu
exprimare afectiv pregnant, am aduga noi) de a reduce, stpni sau tolera solicitrile
externe sau interne care depesc resursele personale (1984).
Termenul conceptual de stres psihic a fost inventat de ctre Hans Selye, ocazie uria de a
evalua n plan psihologic i medical limitele mainriei omeneti (Balzac), de a face fa
adversitilor vieii. Astfel, fiina uman este prevenit i instruit, prin diverse modaliti, s
rspund unei provocri, pe care Alvin Toffler o circumscria sub termenul de suprasolicitare,

ce afecteaz trei planuri majore ale psihicului: senzorial, informaional i decizional (toate
avnd o inerent rezonan afectiv). Din aceast definiie, rezult c stresul este negativ.
Cercetrile recente scot n eviden din fericire, existena ambelor forme de stres, stresul
negativ, denumit de regul distres, i stresul pozitiv, denumit eustres. Selye introduce
conceptul general de stres, pe care l-a definit ca o reacie general nespecific a organismului
la aciunea extern a unor factori ageni stresori de natur variat (fizic, chimic,
biologic i psihic). Au existat autori (iniial Zander), tot mai rari n prezent, care, n
paralel cu conceptul de stres, au utilizat conceptul de strain, care desemneaz modificrile
durabile ale organismului, determinate de stresori (analoge cu deformarea corpurilor sub
efectul unei presiuni externe termen preluat din tehnic).
Atunci cand este supus unei situatii stresante, organismul produce hormoni, cum ar fi
cortizolul sau activeaza secretia unor neurotransmitatori ca epinefrina sau norepinefrina. La
confruntarea cu o situatie amenintatoare care pune in pericol viata individului, organismul
trebuie sa se mobilizeze pentru a face fata amenintarii imediate. Energia fizica a organismului
este astfel directionata pentru a declansa reactiile de lupta, fuga sau ,,stana de piatra,,.
Modalitatea de raspuns la situatiile stresante tine astfel mai putin de tipul de eveniment si mai
mult de semnificatia pe care i-o confera subiectul acestuia ( Siegel 2012) In cazul in care
sistemul nervos central percepe un pericol posibil, chiar daca nu exista in realitate, reactiile
fiziologice de tip automatizat si repetitiv pot conduce la accentuarea nivelului de stres. Astfel,
daca nivelul de adrenalina creste in mod nejustificat o perioada mai lunga, organismul va avea
de suferit
John Kabat-Zinn (1990) realizeaza distinctia dintre reactia la stres si raspunsul la stres.
Astfel, prima ( reactia la stres) reprezinta un raspuns habitual, de natura inconstienta, care s-a
format in urma conditionarilor produse de experientele anterioare. Aceasta reactie cuprinde de
cele mei multe ori comportamente dezadaptative.

Inventarul Falikowski

Reprimare

1-2

=9=4,5=5

apoape in permanenta

Rationalizare

3-4

=8=4

intens utilizat

Proiectie

5-6

=8=4

intens utilizat

Formarea Reactiei

7-8

=3=1,5=2

rareori utilizat

Deplasare

9-10 =2=1

aproape niciodata utilizat

Identificare

11-12 =2=1

aproape niciodata utilizat

Regresie

13-14 =6=3

destul de des utilizat

Fantazare

15-16 =5=2,5=3

destul de des utilizat

Intelectualizare/izolare

17-18 =2=1

aproape niciodata utilizat

Negare

19-20 =3=1,5=2

rareori utilizat

Sublimare

21-22 =2=1

aproape niciodata utilizat

In urma analizei Inventarului Falikowski pentru Doamna G, reies unele modalitati de abordare
a situatilor, percepute subiectiv, ca fiind dificile prin raportarea la propriile resurse evaluate
negativ. REPRIMAREA, PROIECTIA, RATIONALIZAREA, REGRESIA si
FANTAZAREA.
Conform cu nivelul educational si cultural, Doamna G utilizeaza aproape in permanenta (5)
REPRIMAREA, fapt concluziv in aprecierea unei insuficiente cunoastere despre sine precum
sentimente, dorinte, nevoi, convingeri,atitudini etc. Aceasta maniera de abordare a propriei
persoane, in timp, creaza o falsa imagine despre sine si incapacitatea de satisfacere a nevoilor,
dorintelor etc., neimpliniri ce submineaza insidios stima de sine. In acest context, doamna G
isi reduce progresiv dorintele, visele pentru a evita sentimentele de neputinta, nemultumire,
vinovatie etc. avand ca si consecinte incetinirea, diminuarea, blocarea propriei dezvoltari
globale. Ca urmare a acestui mecanism, doamna G s-a indepartat de propria persoana nutrind,
deja,convingeri dezadaptative(inconstiente), acordand evenimentelor concrete exterioare
semnificatii din ce in ce mai subiective ( indepartarea de realitate) si rezolvate, intr-un final,
ineficient. Cumulum situatiilor abordate in aceasta maniera a stopat dezvoltarea sentimentului
interior de siguranta ceea ce aduce si mai multa tensiune, frustrare si stres, rezolvandu-le prin
intoarcerea la conduite mai simple, care tin de un stadiu anterior al dezvoltarii psihiceREGRESIA (3).Acest mecanis de aparare utilizat destul de des, atrage mila, altruismul
anturajului iar in timp devine dependenta de atentia, aprobarea, afectiunea si suportul

acestuia. In absenta perceperii suportului, atentiei, afectiunii, aprobarii etc din partea
anturajului doamna G rezolva tensiunea prin mecanismul PROIECTIEI (4) mecanism intens
utilizat. In urma fenomenului de proiectie, comportamentele, atitudinea sunt mascate de
agresivitatea pasiva, fapt ce conduce la respingere, amanare,blamare din partea anturajului.
Atitudinea anturajului raneste sentimentele doamnei G eliberand frustrarea prin mecanismul
de aparare , si el intens utilizat, (auto)justificand, argumentand propriile comportamente ca
fiind dezirabile- RATIONALIZAREA. Ca urmare a acumularii tot mai des a frustrarii,
stresului si conflictelor interioare devenite coplesitoare, ca sursa de destresare utilizeaza
destul de des mecanismul FANTAZARII (3). Astfel, ca urmare a utilizarii indelungate a
acestor mecanisme de aparare s-au transformat in patternuri dezadaptative si au intarit
convingerile dezadaptative despre sine si lume si au ca repercursiuni blocarea dezvoltarii
globale ( cognitive, emotionale, spirituale, sociale etc) Abesnta cunoasterii de sine,limitarea
proprie prin autoinhibitie, deformarea propriei conceptii despre sine si lume cat si conducerea
dupa un sistem de valorii primar, o conduc pe o traiectorie de tip ienertial ce poate implica
afectiuni psihosomatice in viitor.

Recomandari

1. Antrenamentul autogen Schultz

2. Tehnici de antrenament rational