Sunteți pe pagina 1din 10

A

Z
U
C
N
A
O
I
U
R
D
N
A
X
AL E

-REFORMELE-

INTRODUCERE
DUP REALIZAREA UNIRII, DOMNITORUL ALEXANDRU IOAN CUZA I

COLABORATORUL SU CEL MAI APROPIAT, MIHAIL KOGLNICEANU


(MINISTRU, APOI PRIM-MINISTRU AL ROMNIEI), INIIAZ
IMPORTANTE REFORME INTERNE: SECULARIZAREA AVERILOR
MNSTIRETI (1863), REFORMA AGRAR (1864), REFORMA
NVMNTULUI (1864), REFORMA JUSTIIEI (1864) .A., CARE AU
FIXAT UN CADRU MODERN DE DEZVOLTARE AL RII.

Romnia n timpul domniei lui Cuza

SECULARIZAREA AVERILOR MNSTIRE TI


LEGEA SECULARIZRII AVERILOR MNSTIRETIA FOST DAT DE DOMNITORUL ALEXANDRU IOAN

CUZA CU SCOPUL DE A LUA TOATE PROPRIETILE I AVERILE ANUMITOR BISERICI I MNSTIRI


I A LE TRECE N PROPRIETATEA STATULUI, PENTRU A SPORI AVU IA RII. TOT N TIMPUL LUI
CUZA UNELE MNSTIRI I SCHITURI AU FOST DESFIINATE TOTAL SAU TRANSFORMATE N
BISERICI DE MIR. DOMNITORUL IOAN CUZA A INSTITUIT UN IMPOZIT DE 10% ASUPRA VENITURILOR
NETE ALE MNSTIRILOR, BISERICILOR, ANUMITOR SEMINARII, CENTRE DE ASISTEN SOCIAL
ETC. N FAA ACESTOR MSURI MITROPOLITULSOFRONIE MICLESCUAL MOLDOVEI A FCUT MAI
MULTE PROTESTE, CEEA CE A DUS MAI APOI LA NLTURAREA SA DIN SCAUN, ACEAST STARE
PROVOCND, MAI TRZIU, NSI CDEREA GUVERNULUI KOGLNICEANU.

SECULARIZAREA AVERILOR MNSTIRE TI


LEGEA SECULARIZRII A FOST ADOPTAT N 1863 I, PE LNG CELE

ENUMERATE MAI SUS, POATE FI MENIONAT I CONFISCAREA ANUMITOR


AVERI PE CARE LE AVEAU UNELE MNSTIRI DIN SFNTUL MUNTE ATHOS I PE
CARE LE-AU PRIMIT CU MULT TIMP NAINTE DE LA ALI DOMNITORI (TEFAN
CEL MARE, MIHAI VITEAZUL ETC.) PENTRU CA MONAHII DIN SFNTUL MUNTE
S SE ROAGE PENTRU BUNSTAREA DOMNIILOR LOR. N TOTAL, AU FOST
PRELUATE DE LA BISERICI APROXIMATIV 25% DIN SUPRAFAA AGRICOL I
FORESTIER A RII ROMNETI I A MOLDOVEI

REFORMA FISCAL
REFORMA FISCAL A FOST MATERIALIZAT PRIN INSTITUIREAIMPOZITULUIPERSONAL I A

CONTRIBUIEI PENTRU DRUMURI, GENERALIZAT ASUPRA TUTUROR BRBA ILOR MAJORI, PRINTR-O
NOU LEGE A PATENTELOR, PRIN INSTITUIREA IMPOZITULUI FUNCIAR I ALTE MSURI CARE AU FCUT CA
LA SFRITUL ANULUI1861, N PREAJMA DEPLINEI LOR UNIFICRI ADMINISTRATIV-POLITICE,
PRINCIPATELE UNITE ROMNE S FIE DOTATE CU UN SISTEM FISCAL MODERN. AR PUTEA FI ADUGAT, PE
PLANCULTURAL,IMPORTANTA INIIATIV A GUVERNULUI MOLDOVEAN AL LUI MIHAIL KOGLNICEANU,
CARE A INSTITUIT, N TOAMNA ANULUI 1860, PRIMA UNIVERSITATE A RII, CEA IEEAN.

REFORMA AGRAR
DEZBATERILE NVERUNATE CARE AU AVUT LOC N VARA

ANULUI1862N PRIVINA PROIECTULUI DE REFORM AGRAR


PROPUS DE CONSERVATORI I ADOPTAT DE MAJORITATE, DAR
NESANCIONAT DE DOMNITOR, AU DOVEDIT C
MALEABILITATEA DE CARE DDEAU DOVAD O BUN PARTE
DINTRE CONSERVATORI, N PRIVINA ADOPTRII UNUI
PROGRAM GENERAL DE REFORME, NU CONCORDA CU
ACCEPTAREA DE CTRE EI A UNEI REFORME AGRARE N SENSUL
PROGRAMELOR REVOLUIONARE DE LA 1848 .

Cldirea principal a Universitii din Bucureti

REFORMA AGRAR
DIN MOMENTUL N CARE CONDUCEREA GUVERNULUI A FOST PRELUAT DE MIHAIL KOGLNICEANU,

Mihail Koglniceanu

ADUCEREA DIN NOU N DEZBATERE A REFORMEI AGRARE A DUS LA IZBUCNIREA UNUI VIOLENT CONFLICT
NTRE GUVERN I MAJORITATEA ADUNRII. A URMAT LOVITURA DE STAT DE LA 2 MAI 1864CND DEPUTAII
AU FOST EVACUAI DIN SAL DE UN DETAAMENT MILITAR I ADUNAREA LEGIUITOARE DIZOLVAT. ACEAST
LOVITUR A SPORIT PUTEREA DOMNITORULUI CUZA, I TOTODAT A NLTURAT MONOPOLUL POLITIC AL
CONSERVATORILOR ASUPRA MAJORITII N ADUNARE. SANCIUNEA POPORULUI PRIN PLEBISCIT I
RECUNOATEREA NOII STRI DE LUCRURI DE CTRE PUTEREA SUZERAN I PUTERILE GARANTE AU CREAT
POSIBILITATEA DECRETRII LEGII RURALE N SENSUL PROGRAMULUI PA OPTIST, DESFIIN NDU-SE
RELAIILE FEUDALE NAGRICULTURI PROCEDNDU-SE LA O MPROPRIETRIRE A RNIMIICLCAE.

REFORMA AGRAR
PRIN LEGEA RURAL DIN14/26 AUGUST1864, PESTE 400.000 DE FAMILII DE RANI AU FOST MPROPRIETRITE CU

LOTURI DE TEREN AGRICOL, IAR APROAPE ALI 60.000 DE STENI AU PRIMIT LOCURI DE CAS I DE GRDIN. RANII
MPROPRIETRII AU DEVENIT CONTRIBUABILI LA BUGETUL DE STAT, REZULTND ASTFEL O LRGIRE A BAZEI DE
IMPOZITARE. FRAGMENTAREA TERENURILOR I LIPSA UTILAJELOR AGRICOLE MODERNE AU DUS LA SCDEREA
PRODUCIEI AGRICOLE N URMTORII ANI, DAR REPARTIZAREA EI A FOST MAI ECHITABIL. REFORMA AGRAR DIN 1864,
A CREI APLICARE S-A NCHEIAT N LINII MARI N1865, A SATISFCUT N PARTE DORINA DE PMNT A RANILOR, A
DESFIINAT SERVITUILE I RELAIILE FEUDALE, DND UN IMPULS NSEMNAT DEZVOLTRII CAPITALISMULUI. EA A
REPREZENTAT UNUL DIN CELE MAI NSEMNATE EVENIMENTE ALEISTORIEI ROMNIEIDINSECOLUL AL XIXLEA.

DUPA DESFIINAREA ADUNRII LEGIUITOARE (2 MAI 1864) CUZA PIERDE SPRIJINUL TUTUROR PARTIDELOR POLITICE I,
PENTRU A PUTEA GUVERNA, SE NCONJOAR DE O CAMARIL FORMAT DIN FUNC IONARI CORUP I CARE PRIMESC
FUNCII I CONTRACTE CU STATUL; CORUPIA I SIFONAREA BANULUI PUBLIC MAI ALES N LUCRRI DE
INFRASTRUCTUR ATING COTE RIDICATE.

BIBLIOGRAFIE
VALERIU STAN,ALEXANDRU IOAN CUZA, BUCURETI, EDITURA TIINIFIC I ENCICLOPEDIC, 1984.
DAN BOGDAN, VIOREL TIRBU,PE URMELE LUI ALEXANDRU IOAN CUZA, BUCURETI, EDITURA SPORTTURISM, 1985.

DUMITRU IVNESCU,ALEXANDRU IOAN CUZA N CONTIINA POSTERITII, IAI, EDITURA JUNIMEA,


2001.

-REFORMELE-

L
E
I
R
B
A
G
R
LA Z

PROIECT REALIZAT DE :

A
a
X
a
a
s
a
l
C

S-ar putea să vă placă și