Sunteți pe pagina 1din 3

Agentul patogen / daunatorul

Scurta descriere a atacului

Elemente
ce se
determina

BOLILE PRUNULUI
1.

Varsatul prunului-Virusul
varsatului prunului

Virusul produce simptome tipice numai pe unele soiuri, pe altele


infectia ramanand latenta. Simptomul apare pe frunze si pe fructe.

(Prunus virus 7 Christoff )

Pe frunzele tinere apar pete inelare sau sinuoase, de culoare verde deschis, de dimensiuni variabile, cu margini difuze, rareori distincte.
Petele inelare prezinta o insula de colorit normal in interior;
decolorarea nu este totdeauna evidenta, iar simptomul se poate
observa numai prin transparenta.

prezenta simptomelor
+
-

Petele sunt evidente in toata perioada de vegetatie. La unele soiuri


limbul foliar se gofreaza, se onduleaza, iar la altele apare o rarefiere
a nervurilor si o deformare accentuata a limbului.
Boala se manifesta pe anumite ramuri, la inceput, apoi, se
generalizeaza; viteza de migrare a virusului este in functie si de
varsta pomilor; la cei mai batrani raspandirea este mai lenta.
Pe fructe simptomele apar cand au dimensiunile unei alune sub
forma de pete inelare sau linii sinuoase, cu un colorit verde - deschis,
crud.

2.

Patarea si ciuruirea
bacteriana a frunzelor de
prun
(Xanthomonas campestri pv.
pruni (Smith) Dye (sin.
Xanthomonas pruni (E. F.
Smith) Dowson)

Este afectata si pulpa, care devine mai deasa si colorata. In dreptul


petelor de pe fructe apar depresiuni, zone in care coloratia specifica
maturarii apare mai devreme. Fructele atacate sunt mai mici,
deformate, colorate neuniform, acumuleaza putine zaharuri, au gust
fad si cad inainte de vreme.
Boala se manifesta pe frunze, fructe, lastari tineri, pe ramuri si
tulpini. Pe frunze inca din luna mai, apar pete mici de 0,5 - 2mm in
diametru, circulare sau unghiulare, cu aspect apos, translucid, de
culoare verde, ceva mai inchisa decat a tesutului sanatos. La inceput
petele apar in jurul stomatelor sau sunt limitate la tesuturile dintre
nervuri. Caracteristic, este faptul ca ele sunt inconjurate de o zona cu
aspect sticlos si transparent. De cele mai multe ori sunt acoperite cu
un exsudat abundent, galbui.

GA%

Cu timpul, tesuturile din dreptul petelor se necrozeaza, se usuca se


desprind si cad, iar frunzele raman ciuruite. La un atac puternic,
petele se unesc, se extind, mai ales catre marginea frunzei, care in
cele din urma apar zdrentuite. Cand apar pete si pe petiolul frunzelor,
se inregistreaza o cadere in masa a acestora. Pe fructe, apar la inceput
pete mici, de culoare bruna, apoi negricioasa, circulare cu aspect
apos, care se maresc in dimensiune, odata cu fructul.

3.

Patarea rosie a frunzelor de


prun
(Polystigma rubrum (Pers.)
Dc.)

Ele sunt cufundate in pulpa fructului si prezinta la suprafata un


exsudat galbui foarte bogat in bacterii. Uneori, petele de pe fructele
necoapte apar inconjurate de un inel verde-inchis. In dreptul acestor
pete, tesuturile fructului reactioneaza prin secretie de clei si prin
formarea la limita dintre tesutul sanatos si cel bolnav, a unui strat de
suber separator. Cu timpul, petele se necrozeaza, plesnesc, formand
crapaturi mai mult sau mai putin adanci.
Boala se manifesta pe frunze, prin aparitia unor pete galbene-verzui,
apoi rosii-caramizii (de unde vine numele bolii).

F%
I%

Tesutul este mai ingrosat, casant, usor bombat spre fata inferioara a
limbului. Numarul petelor oscileaza intre 1 -13, frecvent 6 - 8.

GA%

In conditiile unui atac puternic se constata o defoliere timpurie, si in


final fructele cad.

4.

Ciuruirea frunzelor de
samburoase
(Stigmina carpophyla (Lv.)
M.B.Ellis (sin. Coryneum
beijerinkii Qud.)

In dreptul petelor, pe fata inferioara a frunzelor, apar niste


punctisoare, mici, brune ce reprezinta deschiderile picnidiilor. Catre
sfarsitul verii, tesutul din dreptul petelor se coloreaza, incepand din
centru, in brun-negricios.
Boala se manifesta pe frunze, pe lastarii tineri si pe fructe. Pe frunze,
dupa dezmugurire apar pete de dimensiuni si culori diferite, in
functie de specie si anume: - la cais sunt pete mici de 0,5-3 mm
diametru, roz - violacei, delimitate de un chenar brun - rosietic; la
piersic petele sunt circulare, brunii, de 2-5 mm, marginite de un
contur brun-violaceu; la cires - visin, petele sunt mai mari de 2-7
mm diametru, circulare, brun-deschis cu marginile mai inchise; la
prun, petele sunt mai mici de 0,3-3 mm diametru, cenusiu-brunii,

F%
I%
GA%

inconjurate de un contur mai inchis.


Cu timpul, tesutul din dreptul petelor se necrozeaza si cade, astfel ca,
frunzele apar ciuruite; petele pot fi izolate sau pot sa conflueze, caz
in care perforatiile sunt mai mari, neregulate. In conditiile unui atac
intens se produce o desfrunzire timpurie a pomilor.
In perioadele cu umiditate atmosferica mare, boala se extinde si pe
lastari verzi, pe fructe, in special la cais, prun, cires, visin, piersic si
migdal.
Pe lastari, primavara apar numeroase pete mici, ovale, de 0,5 - 2,5
mm lungime, rosietice sau violacei, dispuse in jurul mugurilor; petele
cresc, ajungand la 4 cm ; tesutul se necrozeaza, devine bruncenusiu, apoi cenusiu albicios, usor cufundat, cu marginile bine
delimitate.
In dreptul petelor apar numeroase punctisoare mici, negricioase,
constituite din conidiofori si conidii. In cazul atacurilor intense,
lastarii se usuca, incepand de la varf. Pe lastarii de 1-3 ani, scoarta
din dreptul petelor crapa, provocand ulceratii prin care se scurge clei.

5.

Hurlupi
(Taphrina pruni (Fuck)
Tul(sin. T.rostrupiana (Sad)
Gies, Exoascus pruni Fck.)

6.

Maturi de vrajitoare
(Taphrina insititiae (Sadeb.)
Johnas )

7.

Monilioza sau putregaiul


brun si mumifierea fructelor
la speciile samburoase
(Monilinia laxa (Aderth.et
Ruhl.) Honey )

8.

Boala plumbului
(Chondrostereum purpureum
(Pers.) Pouzar (sin. Stereum
purpureum (Pers.Ex.Fr.) )

Atacul pe fructe si peduncul se manifesta la toate samburoasele. La


cires si visin, infectia se realizeaza de timpuriu, cand apar pete mici,
rosietice, usor vizibile; in stare mai avansata, conflueaza si acopera
portiuni mari din fruct. Tesutul din dreptul petelor devine brunnegricios, iar pulpa se usuca pana la sambure. Pierderile datorita
atacului pe fructe la cires si visin, pot ajunge la 80% din productie.
Caisele pot fi atacate de la dimensiunea unei alune, pana la parga.
Atacul se manifesta numai pe o parte a fructului, prin aparitia unor
pete mici, de 1-2 mm, brunii sau brun - rosietice, cu marginea usor
proeminenta, din care cauza fructul are un aspect crustos. Fructele
tinere, atacate, raman mai mici, asimetrice si nu se matureaza
normal. Pe piersici apar pete izolate, circulare, brun-deschis, cu
marginea brun-inchisa, usor cufundate, de 1-5 mm, cu secretii
gomoase la suprafata. Pe prune - mai rar - apar pete mici, cenusii,
superficiale cu marginea de culoare mai inchisa; tesuturile se rup si
apar secretii cleioase.
Atacul se manifesta pe fructe, aparand in lunile aprilie-mai, imediat
dupa fecundare. Ovarele infectate, in curs de dezvoltare se alungesc
si se latesc luand forma unei secere; mezocarpul este hipertrofiat,
endocarpul nedezvoltat, iar samanta atrofiata.

F%
I%
GA%

Fructele atacate au un aspect rugos, un colorit verde-galbui si un gust


dulce-acrisor. Dupa un timp, fructele se acopera cu un strat fin, la
inceput albicios-cenusiu, apoi brun-violaceu, datorita dezvoltarii
ascelor ciupercii. Primaverile reci si umede favorizeaza infectia.
La pomii infectati de aceasta ciuperca se observa ramuri lungi,
subtiri, bogat si neregulat ramificate, care pornesc din locuri foarte
apropiate, sub forma unor tufe lungi de 1m si late de aproximativ 40
cm.

F%
I%
GA%

In iarna, atacul se observa mai usor. Acestea pornesc in vegetatie


primavara, dar sunt lipsite de flori. Frunzele de pe aceste ramuri sunt
mai mici, usor basicate spre partea superioara, iar pe cea inferioara
prezinta un strat fin, cenusiu - albicios, format din asce cu ascospori.
Aceste frunze se brunifica si cad mai devreme.
Boala se manifesta pe flori, frunze, lastari, fructe. Atacul de
primavara afecteaza florile, lastarii si frunzele; este foarte daunator
pentru tara noastra. Organele parazitate de ciuperca se ofilesc, se
brunifica si in final se usuca. Varful lastarilor se usuca si se indoaie.
Acestia pot fi confundati cu ingheturile tarzii de primavara.
Pe fructe, apar pete circulare, cafenii, care se extind repede,
cuprinzand fructul; pulpa devine moale si putrezeste; fructificatiile
ciupercii apar sub forma de pernite de 1-2 mm diametru, de culoare
alb - galbui sau cenusiu - galbui; acestea se dezvolta la o umiditate
atmosferica mare si o temperatura de 10 -12 s C. Fructele se
infecteaza usor prin leziunile provocate de grindina si insecte, cat si
prin contactul direct dintre cele infectate si cele sanatoase.
Pomii bolnavi se recunosc usor, deoarece frunzele au culoarea
plumbului proaspat taiat, cu luciu argintiu; frunzele sunt carnoase,
mai groase, deseori basicate si deformate, cu pigmentari antocianice
pe margini; coloratia este tot timpul anului sau numai o parte (se
mascheaza la un moment dat), lemnul apare brun; lastarii atacati sunt
subtiri, mai scurti si ramifica abundent, sub forma unei 'maturi de
vrajitoare'.

F%
I%
GA%

F%

DAUNATORII PRUNULUI
1.

Viespea neagra a prunului


(Hoplocampa minuta

Christ.(sin.Hoplocampa
fluvicornis Klug.)

2.

Viermele prunelor

3.

(Cydia funebrana Tr. (sin.


Laspeyresia funebrana Tr.,
Grapholita funebrana)
Viespea samburilor de prun
(Eurytoma schreineri Schr.)

4.

6.

Cotarul verde
(Operophtera brumata L. (sin.
Cheimatobia brumata L.)
Omida paroasa a stejarului
sau fluturele stejarului

Viespele se hranesc cu nectarul si polenul diferitelor flori, iar cand


prunul infloreste, femelele depun ouale la baza sepalelor sau in
receptacol.

F%

Intr-o floare sunt depuse 1-2 oua; o femela depune 80-100 oua.
Larvele aparute se hranesc cu samburele abia format. Incepand cu
varsta 2-a larvele trec in alte fructe, continuand hranirea.
La caderea fiziologica a fructelor, larvele dezvoltate complet, cad
odata cu fructele, si migreaza in sol, unde-si confectioneza coconii.
Viespea prunelor este monofaga, atacand numai fructele de prun.
Fructele atacate nu se mai dezvolta, raman mici si cad inainte de
vreme. Pagubele pot ajunge la 60-80% din productie.
Pagubele sunt produse de larve, ajungand la 50-80% din productie.
Fructele atacate prezinta scurgeri gomoase; se maturizeaza timpuriu
si sunt predispuse la infectiile cu diferite ciuperci (ex. Monilia)

F%

Atacul se manifesta prin caderea timpurie a fructelor, incepand cu


finele lunii iunie si cu un maxim in iulie, perioada in care larvele din
samburi au crescut la dimensiuni normale; fructele atacate au o
coloratie violacee, o usoara asimetrie si un inceput de vestejire;
insecta poate fi depistata prin spargerea samburilor de la fructele
cazute, unde sunt larvele, care isi petrec toamna si iarna in invelisul
tegumentar al semintei consumate in timpul dezvoltarii lor.
Daunatorul este descris la specia mar.

F%

Daunatorul este descris la specia mar.

F%

Daunatorul se hraneste cu muguri, flori si frunze tinere.

F%

F%

(Lymantria dispar L.)


6.

Gargarita mugurilor
(Sciaphobus squalidus Gyll.)

7.

Molia orientala a fructelor


(Cydia molesta Busck. (sin.
Grapholitha molesta Busck.)

Gargarita mugurilor este polifaga, atacand nucul, marul, parul,


prunul, caisul; la aparitie, in primavara gargaritele distrug mugurii de
rod, apoi florile; in anii de invazie productia de fructe scade
considerabil.
Larvele ataca lastarii, frunzele si fructele de piersic, cais si prun, iar
atacuri sporadice s-au semnalat si la par, gutui, migdal, mar si cires.
In lastari larvele formeaza galerii descendente de 5 - 18 cm lungime,
care conduc la uscarea lastarilor.
Pe scoarta lor se gaseste o secretie gomoasa (clei); lastarii au cresteri
slabe. Pagube mari se inregistreaza si la fructe; larvele patrund prin
peduncul sau caliciu, si se hranesc sapand galerii in jurul samburelui.
Fructele atacate nu se mai dezvolta si in final putrezesc.

F%

S-ar putea să vă placă și