Sfarsitul unei lumi interioare

8 ian 10

Adun orele cu degetele firave de elefant

Ca pe cescute de portelan le insamantez in pumn
Le las sa creasca ramuri de speranta
Inaltate catre nemurire
Pamantul se incheaga mustind de ne-ndurare
Iertarea uita sa coboare din trenul turbarii
Din visul zilei senine trezesc un clovn
Roscovan
Cu mingea lui de nas patlagit
Vesteste copilaria pierduta in zari comune
O coarda sare biciuita de vant
Adus de primavara cenzureaza orice nor
Tremurand plapand un zmeu se zgaieste catre soare
In tangoul sau curentat el ocheste dintre randuri
Clipa cand furnicile raman fara furnicar
Cu ochelari de cal care sa se topeasca
In cazanul cu note din bastoane de infirmi
Greierii isi duc mai departe colinda
Spre piscurile mintilor intunecate
Poate doapele de sampanie vor pica
Din urechile cersetorilor de moarte
La sfaraitul asfaltului dintre rai si iad