Marin Preda

Marin Preda (n. 5 august 1922, Silitea-Gumeti, judeul

Teleorman d. 16 mai 1980, Mogooaia) a fost un academician,
nuvelist, romancier, scriitor, director de editur romn, comunist
deputat n Marea Adunare Naional.
n aprilie 1942 debuteaz cu schia Prlitu' n ziarul Timpul (nr.
1771 i 1772 din 15 i 16 aprilie), la pagina literar Popasuri,
girat de Miron Radu Paraschivescu. Debutul la 20 de ani i d
ncredere n scrisul su, publicnd n continuare schiele i
povestirile: Strigoaica, Salcmul, Calul, Noaptea, La cmp.[3]
n septembrie prsete postul de corector la Timpul. Pentru scurt
timp este angajat funcionar la Institutul de statistic. La
recomandarea lui E. Lovinescu, poetul Ion Vinea l angajeaz
secretar de redacie la Evenimentul zilei.
n 1943, martie, i apare Colina n ziarul Vremea rzboiului. n
aprilie Evenimentul zilei public schia Rotila. Ia parte la cteva
edine ale cenaclului Sburtorul, condus de criticul Eugen
Lovinescu, unde nuvela Calul produce asupra celor prezeni o vie
impresie, strnind ncntarea lui Dinu Nicodin, care intr n
posesia manuscrisului contra unei mari sume de bani.[4] Nuvela
va fi inclus n volumul su de debut din 1948, ntlnirea din
pmnturi. n nuvela care d numele volumului, criticii recunosc
imediat pe tatl autorului, care va aprea cu nume schimbat n
Moromeii. Ea este construit pornind de la tehnica mutei pe
perete (o naraiune perfect obiectivat, behaviorist, folosit n
epoc de Albert Camus, William Faulkner sau mai trziu de
Truman Capote). Un precursor al lui Marin Preda din literatura
romn fusese Anton Holban n nuvela Chinuri.
ntre 1943-1945 este luat n armat, experien descris n
operele de mai trziu, n romanele Viaa ca o prad i Delirul. n
1945 devine corector la ziarul Romnia liber. Apoi din 1952
devine redactor la revista Viaa romneasc. n 1956 primete

Premiul de Stat pentru romanul Moromeii. Un an mai trziu, n

1957, scriitorul efectueaz o excursie n Vietnam. La ntoarcere,
se oprete la Beijing. n 1954 se cstorete cu poeta Aurora
Cornu. Scrisorile de dragoste trimise poetei au fost publicate
postum. Au divorat n 1959. S-a recstorit apoi cu Eta Vexler,
care ulterior a emigrat n Frana la nceputul anilor 70. Cu cea dea treia soie, Elena, a avut doi fii: Nicolae i Alexandru.

1948 -- ntlnirea din pmnturi, roman

1949 -- Ana Rocule
1952 -- Desfurarea
1955 -- Moromeii, roman, volumul I
1956 -- Ferestre ntunecate
1959 -- ndrzneala
1963 -- Risipitorii, roman
1967 -- Moromeii, roman, volumul II
1968 -- Intrusul, roman
1972 -- Imposibila ntoarcere, roman
1972 -- Marele singuratic, roman
1973 -- ntlnirea din pmnturi, roman (ediia a 2-a)
1975 -- Delirul, roman
1977 -- Viaa ca o prad, roman
1980 -- Cel mai iubit dintre pmnteni, roman

Morometii rezumat
literatura romana

Volumul II

Prima parte :

vaznd toate nenorocirile ce s-au abatut pe capul lui

Moromete, toti au devenit mai ngaduitori cu el, nu l mai brfeau,
ci dimpotriva l compatimeau.

Niculae se facuse mare, deoarece trecusera trei ani, urmase

scoala, dar la trecerea n al patrulea an Moromete a spus ca
ajunge cu cartea si ca trebuie sa munceasca, att pentru el, ct si
pentru a-l ajuta pe tatal lui.

Moromete era acum un om nstari, se ducea des cu diverse

marfuri la munte si de aici cstiga foarte bine; ct despre fii lui,
cei fugiti la Bucuresti, nu se putea spune acelasi lucru, deoarece
acestia pierdusera tot si ajunsesera maturatori.

ceva mai trziu, Niculae a primit o scrisoare prin care cei trei
spuneau ca n sfrsit sunt bine, Paraschiv e acum sudor, Nila
portar, Achim fiind singurul care a reusit n comert, avnd acum o
alimentara.

din scrisoarea lor se ntelegea ca ura ce le-o purta celor din

sat se stinsese si ca ar fi dornici sa se mpace cu ei.

lui Moromete i mergea din ce n ce mai bine, si cumparase

pamnt, iar lumea spunea ca mai are bani sa mai cumpere nca
un pogon.

Moromete pleaca ntr-o buna zi mpreuna cu Gheorghe, fiul

lui Parizianu, la Bucuresti unde se ntlneste cu cei trei fii ai lui cu
care a stat de vorba, au mncat si au baut.

dupa ce au terminat de ospatat, Moromete le propune celor

trei sa se ntoarca n sat, deoarece a cumparat pamnt special
pentru ei si ca a strns si niste bani pentru a-i ajuta la nevoie.

cei trei nu au vrut sa accepte aceasta propunere, dar

Moromete, ntors acasa, se gndea mereu la ei si astepta sa-i
vada calcnd din nou pe batatura lui.

n timpul razboiului, n timp ce se anuntau tot mai multe

victime, Moromete primeste o scrisoare prin care este anuntat ca
Nila a murit pe front si a fost aruncat ntr-o fntna.

Catrina ncepuse sa-l urasca pe Moromete, pentru ca s-a dus

la Bucuresti, ntre ei iscndu-se scandaluri tot mai dese, dar
plecarea preotului din sat o facuse sa se gndeasca mai mult la
cei dragi, astfel uitnd de ceea ce a facut Moromete la Bucuresti.

Nicoale se ndragosteste de Ileana, fiica lui Costica Rosu, un

om nstarit din sat, dar aceasta s-a maritat cu un preot din Balaci.

Tita se marita cu Sandu, un baiat cu care Niculae se

ntelegea foarte bine, dar dupa cteva luni, ntr-o dimineata,
Sandu a fost calcat de propria caruta, deoarece, din cauza cetei,
caii s-au speriat, iar el a vrut sa sara jos dar a alunecat si a cazut
sub roti.

Cele doua familii au pregatit pentru parastasul de sase

saptamni o masa mare la care s-a adunat aproape tot satul.

Niculae nu mai putea sa suporte durerea pe care i-o

pricinuise moartea cumnatului sau si ncepe sa vorbeasca despre
lucruri ce nu se cuvin la un parastas si anume sa-i ntrebe pe
peoti ce simt cnd ngroapa un om.

se zvoneste ca Aristide avea un copil din flori cu o femeie din

sat, acesta numindu-se Isosica.

ntors n sat, deoarece plecase la un partid judetean, Niculae

tine un discurs, la care i-au parte toti oamenii din sat.

discursul pe care l-a tinut semana mult cu cel al notarului, de

aceea oamenii au nceput sa plece imediat ce Niculae a nceput;
el vorbea despre reforme agrare si alte lucruri pe care satenii le
considerau demagogice.
Catrina a pierdut amintirea amara pe care i-a lasat-o
plecarea preotului si n curnd ura ce i-o purta lui Moromete
revine, ea hotarndu-se sa plece mpreuna cu cele doua fete,
amenintndu-l pe sotul ei ca va muri si ca va veni Guica din Iad,
sora lui Moromete murise nainte de nceperea razboiului, pentru
a-i tine lumnarea.
Moromete mbatrnise si ncepuse sa se mbolnaveasca si sa
tuseasca din ce n ce mai rau.
cnd Ilinca gaseste un baiat pe placul ei si hotaraste sa se
marite cu acesta, Catrina se nmoaie si hotaraste sa se ntoarca
acasa mpreuna cu fetele.
Ilinca se duce cu trenul la Niculae pentru a-l ruga sa vina si
sa-i mpace pe parintii lor deoarece ncepe lumea sa vorbeasca
prin sat si sa rda de ei ca sunt oameni batrni si ca se cearta ca
unii de douazeci si cinci de ani care de-abia s-au casatorit si nu se
nteleg.
Niculae este trimis de seful sau la el n sat deoarece, spunea
el, acolo cunoaste mai bine oamenii si locurile, el fiind cel mia
potrivit pentru aceasta sarcina.
-

Niculae pleaca spre Silistea-Gumesti.

Partea a doua:

este prezentat Moromete care nu mai era ngrijorat de

venirea perceptorilor deoarece avea bani, dar avea si ce sa-i
confiste, n anul urmator situatia se schimba, deoarece Moromete
nu se mai dusese la munte, nu mai avea bani, oile le vnduse, iar
fonciirea crestea tot mai mult, statul ncepnd sa perceapa
penalitati pentru fiecare zi de ntrziere a platii.
nemaiputnd merge la munte si deoarece nu se mai
descurca cu banii, Moromete nu vede alta solutie, dect sa-i ceara
bani fiului saul, Niculae.
deoarece cererile tatalui sau erau tot mai dese, Niculae are
o cearta aprinsa cu tatal sau, spunndu-i acestuia ca nu o sa-i mai
trimita bani, dar fiind un om bun si deoarece tinea mult la tatal
sau, desi nu o arata, continua sa-i trimita bani.
satul intra ntr-un ritm accelerat de disolutie, pe scena
navalind forte necunoscute, apar figuri noi ca notarul, Bila,
Isosica, Zdroncan, Mantarosie, Plotoaga, Adam Fntna, Ouabei,
Vasile al Moasei, se discuta probleme noi si se naste o politica
nou, taranii participnd la o adevarata "distrugere" a satului si a
relatiilor dintre sateni.
Niculae se duce sa o vada pe mama lui care plecase de
acasa si care, acum statea acasa la Alboaica, cu gndul sa ncerce
sa o convinga pe Catrina sa-l ierte pe Mromete si sa se ntoarca
acasa deoarece rdea lumea din sat de ei.
dupa ncercari repetate de convingere asupra mamei sale,
Niculae nu a reusit sa rezolve nimic, mama lui nedorind sa-l mai
vada pe Moromete.
Niculae nu se descurajeaza si ntr-o zi l roaga pe tatal sau
sa-l nsoteasca pentru ca el se duce la mama sa, spernd ca
poate asa i va face sa se razgndeasca si sa se mpace.

n drum spre Catrina, Niculae l convinge pe tatal sau sa

treaca casa si pe numele mamei, el fiind sigur ca asa o sa se
termine cu nentelegerile dintre ei.
n ciuda dorintei de mpacare a lui Niculae si a tatalui sau,
Catrina nu se lasa nduplecata si nu vrea sa auda nici o propunere
venita din partea lui Moromete, acesta plecnd din curtea
Alboaicei fara sa mai zica nimic.
Niculae se gndea tot mai mult la Marioara, o fata din sat
care venea tot mai mult la poarta Morometilor pentru a ntreba de
acesta.
Partea a treia :
-

anii trecusera si venise din nou vremea secerisului.

ntr-o dimineata, Sande, baiatul Alboaicei de vreo

cincisprezece ani, vine la Moromete pentru a-l trezi si a-l lua la
secerat, apoi dupa ce el si Niculae au uns rotile carutei, dupa ce
au pus n ea cele de trebuinta la cmp, au nhamat caii si au
plecat cu totii la cmp.

odata ajunsi, Niculae i spune tatalui sau ca proprietatea o sa

fie desfiintata si ca pamntul o sa reintre n proprietatea statului,
aceste vorbe facndu-l pe Moromete sa nvinuiasca statul pentru
ca vrea sa-i ia tot.

cateva zile mai trziu, Niculae ntlneste o fata de la

cooperativa care venise sa vada cum se desfasoara seceratul, ea
povestindu-i baiatului despre faptele lui Fntna Zdroncan, care
suparat din cauza faptului ca a fost destituit din functia de
secretar, a hotart sa fac o gospodarie colectiva pentru a-i celui
care l-a concediat, ca a gresit foarte mult.

la prnz, Niculae se duce la sfatul popular pentru a lua

legatura cu unul dintre secretarii comitetului raional de partid,
pentru a-i raporta acestuia ca secerisul a nceput n SilisteaGumesti n conditii bune.
ntr-o seara, Niculae s-a dus acasa la Fntna pentru a o
fluiera pe fata acestuia, semn ca Niculae simtea ceva pentru
Marioara, nsa aceasta i dadea de nteles ca mai are nevoie de
timp pentru a se gndi, nelundu-l prea n serios.
doua saptamni mai trziu, Moromete observa pe drumul
dinspre gara un nor mare de praf, erau niste masini de la oras, iar
el hotaraste sa se duca ntr-acolo pentru a vedea ce se ntmpla.
pe drum el se ntlneste cu mai multi sateni, si vorbind cu ei,
Moromete ncepe sa se gndeasca tot mai mult la vorbele fiului
sau care spunea ca averile taranilor aveau sa intre n proprietatea
statului.
Catrina se mbolnaveste si cade la pat, dar nu vrea sa cheme
medicul, ea spunnd ca nu are nimic.
Isosica, Plotoaga, Bila, Zdroncan si Mantarosie, care erau
acum membri ai biroului de organizatie, se hotarasc sa se
razbune pe Niculae si pe tatal sau deoarece ei erau mpotriva
acestei organizatii.
ajuns la sfat, Niculae intra n biroul lui Zdroncan si cere sa fie
lasat sa dea un telefon pentru a vorbi cu seful de baza pentru a
clarifica situatia oamenilor care aveau gru cu neghina.
Isosica si Plotoaga, n timp ce verificau unele lucruri pe
cmp, se enerveaza peste masura si ncep sa se certe si sa se
insulte cu taranii prezenti acolo, care i ntrebau diverse lucruri
despre modul de desfasurare al triatului grului.
lund si el parte la triere, Moromete este ntrebat de mai
multe persoane ce face Niculae si ce mai zice, tatal raspunznd

ca Niculae vrea sa transforme satul ntr-un sat cu totul nou,

deoarece considera satul nvechit.
n timp ce satenii stateau la rnd la batoza, se aude un om
care urla si alerga spre cei care se odihneau si care spune ca Bila
s-a luat la bataie cu Nae Marinescu, iar Mantarosie s-a dus la
politie.
dupa convorbirea pe are a avut-o cu seful de baza, Niculae
paraseste cladirea si porneste grabit spre moara, dar nainte i
spune lui Zdroncan ca n cazul n care este cautat sa trimita
imediat pe cineva pentru a-i da de stire.
ajuns n biroul lui Fntna, Niculae afla ca Ouabei a fost
director la moara, iar acum este sef la o institutie din Turnu
n timpul discutiei, Fntna se ridica dintr-o data de la masa
si se repede la usa unde vazuse un om care tragea cu urechea si
pe care Fntna l-a insultat si l-a batjocorit.
n acel moment se hotaraste si Niculae sa plece si i spune
lui Fntna sa opreasca moraritul si sa vina apoi sa-l caute la
raion.
ajuns la sfat el afla ca focurile de arma pe care le auzise mai
devreme erau menite sa nceteze cearta ce se iscase din cauza lui
Bila si a lui Nae .

Partea a patra :
secerisul a trecut, iar fostii liberali ai comunei s-au adunat
din nou n pridvorul casei lui Moromete unde Matei Dimir ntreaba
cu interes unde ce se mai aude despre Nae.
apoi oaspetii lui Moromete au nceput sa discute despre
neajunsurile lor si despre noul sistem n care nu aveau ncredere.

Moromete i da Ilinchii, ca sa nu mai zica mama ei ca numai

ea are pamnt si ca o sa i-l dea daca l paraseste pe Moromete,
trei pogoane de pamnt si i trece pe numele ei loc de casa pentru
a se putea marita cu baiatul pe care-l placea.
Catrina auzind aceste lucruri, vine acasa la Moromete pentru
a o ameninta pe Ilinca ca nu o sa-i dea nici macar o brazda de
pamnt, dar Ilinca nu se lasa intimidata si i raspunde mamei sale
sa o lase n pace si daca o sa vrea sa-i dea ceva atunci ea va
putea spune ca are o mama adevarata.
Tita, auzind aceasta discutie, se revolta si l cheama pe Ilie
pentru a-l ntreba de ce i-a dat surorii sale trei pogoane iar ei
nimic.
ntre cele doua surori si mama lor se isca o mare cearta,
Ilinca ajungnd chiar sa o ameninte pe Catrina sa cu bataia.
apoi Catrina ameninta ca nu o sa vina la nunta Ilinchii ce avea
loc peste ctva timp, dar cearta se termina odata cu intrarea lui
Moromete n casa pentru a le potoi pe cele trei femei.
ceva mai trziu se pornise o furtuna care nfundase santurile,
iar un cal ameninta sa darme gardurile de ale caror garduri se
freca cu spinarea.
sosirea primului secretar al regiunii de partid i-a luat prin
surprindere nu numai pe Isosica si pe Plotoaga, ci si pe
Ghimpeteanu si Niculae, desi fusesera anuntati telefonic cu putin
timp nainte.
fiind foarte surprinsi deoarece Zdroncan si Isosica atipisera,
iar Niculae nu era prezent, Isosica pune pe cineva sa-i dea de stire
lui Niculae.
Plotoaga trimite pe Ilie Micu dupa Mantarosie, iar Zdroncan l
pune pe Isosica sa-l urmareasca pe Micu pentru a vedea unde se
duce.

prima parte a sedintei a fost dedicata numirilor si

destituirilor din functii a unor membrii, astfel nct Bila a fost scos
din biroul organizatiei.
apoi primul secretar luase cuvntul ntrebndu-i pe cei
prezenti de ce nu se tin de treaba si de ce cred unii ca au timp de
pierdut.
dupa o scurta ntrerupere cauzata de intrarea lui Isosica n
cancelarie si dupa reveniea primului secretar si a lui
Ghimpeteanu, sedinta rencepe, Isosica lund cuvntul
exprimndu-si dezaprobarea n legatura cufaptele lui Dobrescu

a doua zi dupa sedinta, Vasile al Moasei din Cotocesti a fost

numit presedinte al comitetului executiv, iar Plotoaga sanctionat
cu vot de blam.
tot la acea sedinta se hotarse formarea unei comisii locale
care sa mearga prin sat cu caruta si sa adune cotele celor care
plecasera cu ele de pe arie si care credeau ca o sa ramna cu ele.
deoarece nu vroia sa dea cotele, Gheorghe, un satean mai
nstarit, hotaraste sa fuga pentru a scapa de cei cu caruta, dar,
acestia lundu-se dupa el nu-i lasa acestuia alta sansa de scapare
dect sa alerge nspre ru.
Gheorghe se arunca n ru pentru a nota spre celalalt mal si
a scapa n padure, nsa el nu stia sa noate si se neaca.
Partea a cincea :
cteva saptamni mai trziu, Moromete nca era uimit de
putereea furtunii ce s-a abatut asupra satului, furtuna care o
considera cea mai puternica furtuna pe care o vazuse.
cu toate acestea Moromete parca ntinerise din toate
punctele de vedere

problema grului si a celor care veneau sa adune grul din

cotele nedeclarate continua ceea ce i aduce pe oameni n pragul
disperarii deoarece munceau aproape degeaba.
aflam ca Niculae a fost destituit din post de catre noul
presedinde al coitetului executiv, Vasile.
seara, dupa ce prietenii sai au plecat, Moromete pleaca de
acasa si se duce direct la Isosica, noul responsabil al morii, cel
care era conducatorul "Opertiunii Cotigeoaia".
ajuns la Isosica, acesta nu l baga n seama, facndu-l pe Ilie
sa l ntrebe ce o sa faca daca Vasile o sa l dea si pe el afara.
auzind aceste lucruri, Isosica se opreste din ceea ce facea, si
dupa o clipa de tacere n care se gndeste la viitorul sau, ncepe
sa vorbeasca cu musafirul sau neasteptat.
din discutia cu Moromete, Isosica afla ca Niculae e vinovat
de punerea n functie a lui Vasile.
plecnd de la moara, Moromete se ntlneste cu Fica, o
femeie din sat cu care vorbeste si care l invita la ea acasa
pentrua mnca mpreuna, ea fiind vaduva.
seara a venit si Moromete deoarece bause a hotart sa se
culce la Fica, careia i promisese ca la doua-trei zile o sa vina pe la
ea, mai des neputnd deoarece nu mai era fecior.
a doua zi, Moromete se gateste si se duce cu caruta nspre o
cladire mare dinspre gara unde vroia sa se ntlneasca cu
ugurlan; acesta, scapat din nchisoare chiar de cel care-l bagase,
de Aristide, intrase n partid si fusese numit primar n locul lui
Aristide.
Moromete se dusese la ugurlan pentru a-l ruga sa se
ntoarca n sat si pentru a-i spune ca el e singurul care-i poate
ajuta pe sateni sa-si refaca viata, si sa-l nlature pe Vasile.

pe al nceputul lui septembrie, la poarta comitetului de

partid din Palamida se prezinta o fata care spune ca vrea sa
vorbeasca cu activistul Moromete Niculae, fiind foarte hotarta sa
faca acest lucru.
era Maria Fntna care venis pentru a-i cumpara
medicamente tatalui ei si ntre timp s-a gndit sa-l vada si pe
Niculae.

Niculae se duce la primul-secretar al comitetului regional de

partid din Bucuresti pentru a-l ntreba ce putea sa faca pentru a fi
reprimit n activul comitetului de raion, acesta ndemndu-l pe
Niculae sa se duca undeva departe, sa lucreze pentru a putea trai
si pentru a putea nvata ca sa se specializeze n alt domeniu,
asigurndu-l ca dupa ce va face toatea astea vor mai vorbi.
toate acestea s-au aflat mult mai trziu si despre Niculae se
zvonea ca ar fi fost vazut cu o femeie, sau chiar ca ar fi murit.
dupa trecerea unui an, lucrurile se linistisera si nimeni nu se
mai gndea la soarta lui Niculae, ba chiar l si uitasera.
Niculae nu numai ca nu murise dar ajunsese inginer
horticultor la Bucuresti, fusese ales delegat si apoi membru n
comitet, Moromete murise de moarte buna, iar Catrina nici nu-si
daduse seama ca tinerelul ce venise era chiar fiul sau.
Ilinca ncepe sa-l boceasca pe tatal sau culcat ntr-un pat plin
de flori.
la nmormntare se strnsese tot satul si Alboaica ncepe sa
povesteasca cum Moromete era pe moarte si vroia sa plece de
acasa pentru a se duce la Bucuresti.
Ilinca i spune lui Niculae ca s-a maritat cu ofiterul de la
aerodrom si ca au doi copii mpreuna, iar Niculae spune ca s-a

nsurat si el cu Marioara care era acum asistenta la un camin de

copii, si ca si ei aveau un copil.

trecuse un an, iar Ilinca l cheama pe fratele sau la parastas;

Catrina i povesteste lui Niculae ca ntr-o seara l-a visat pe
Moromete si ca a vorbit cu el.
Niculae cuprins de regret ca nu a fost la capatiul tatalui sau
cnd a murit, se roaga ca tatal sau sa vorbeasca si cu el, jurnd
ca nu l-a uitat si ca nu-l va uita niciodata.
se pare ca rugile i-au fost ascultate si tatal lui se arata,
venind dinspre gradina cu mersul lui pe care ceilalti l considerau
ciudat.
Niculae adormise de mult, iar dimineata, Marioara i-a spus
ca l-a auzit din camera de alaturi cum rdea n somn.
Document Info