Sunteți pe pagina 1din 24

Pmntul nu l-am motenit de la prini,ci l avem mprumutat de la copiii notri.

i atunci ce lume construim? Ce lume lsm?


Alvin Toeffler

Motivatii si argumentari pentru temele propuse in Bazinul Dornelor

Temele propuse vizeaza utilizare eficienta a resurselor minerale din Bazinul Dornelor.Pe linga
elementele secundare (Ca,Mg,S) se au in vedere si elementele principale (N,P,K) obtinute ca
subproduse de la procesarea microelementelor : Mn,Fe,Cu,Zn,privite in triplu rol :
fertilizanti pentru planta si sol, nutienti pentru hrana animalelor si suplimente minerale pentru om.

Toate substanele sunt otrvuri;nu este nici una care nu este o otrav.
Doza potrivit difereniaz o otrav de un remediu.
Paracelsus (1493-1541)

Tabelul periodic care ilustreaz principalele elemente (roz),elemente minore (albastre), oligoelemente (galben) i gaze nobile
(gri) in biosfera.Ce-i n verde sunt oligoelemente esentiale. Elemente toxice stabilite cunoscute sunt afiate n rou.

Micronutrienti sunt eseniali pentru creterea normal i sntatoasa a plantelor,animalelor i


oamenilor.
Lantul trofic presupune : roca-sol-planta-animal-om pentru a obtine produsele pe care le dorim,
adica : pajisti de calitate,lapte,branza si carne bio si nutrienti de calitate in hrana umana.

Motivatii si argumentari pentru temele propuse in Bazinul Dornelor

Page 1

Efecte pozitive pot fi si asupra padurilor,fructelor de padure,mierea de albine,plante medicinale,


pastravi,dar si asupra mediului (combaterea particulelor de praf prin noi metode ,utilizarea de
agenti de dezghet bio,sequestration CO2) precum si materiale de constructii CO2-negativ bio,
pigmenti minerali naturali.
Scop propus : produse de calitate superioara si produse traditionale,cu certificare
POD(AOP) si TGI ssi CGC
Problemele principale au rezolvari bazate pe : elemente de inginerie chimica,bilanturi de
material si energie,analiza de solutii comparative,prezentare simpla bazata pe grafice,tabele si
calcule tehnologice si tehnico-economice,pe structuri de piata si pe legislatie UE.

Motivatii si argumentari pentru temele propuse in Bazinul Dornelor

Page 2

Clasificarea elementelor ca litofile,calcofile,siderofile sau atmofile indica tipul de materie prima

Baza de materii prime propusa o constituie microelementele recuperate din apele de mina (sursa
gratis),iazurile de steril (sursa gratis),minereurile feroase,neferoase, dolomitice (in sistem privat),
deseuri de la epurari lactate si gunoi menejer (pentru acid acetic gratis).
Toate acestea sunt din abundenta in Bazinul Dornelor si in marea lor majoritate se arunca
(doar sunt deseuri!?!).Pana si metalele rare sunt aruncate in acest sistem in care nimeni nu
stie ce face celalalt (un clivaj total,fiecare are o alta directie ma refer la producatori finali)
Pentru scopul propus doar acestea sunt utile (deoarece sunt din zona,se pot folosi si in stare
naturala sau dupa o prelucrare fara alte deseuri) si nu cele importate (de la premixturi minerale,
ingrasaminte,suplimente,reactivi la epurari).Avem de toate si in acelasi timp nimic
Elementele,cum ar fi Cd,Co,Cu,Cr,Hg,Mn,Ni,Pb,Se,Zn,etc.,care constituie aproximativ 1% din
coninutul total de elementar al solului sunt numite oligoelemente.Termenul de element urm
include metale,metaloizi i radionuclizi.Unele elemente pot aprea n diferite stri de valen i
toxicitatea variaz n diferite stari.Un exemplu este Cr (III) i Cr (VI) mai toxic. Toxicitatea unui
element esenial sau neesenial depinde de concentraia n mediu,speciatie,pH, potenial redox,
precum i capacitatea de schimb cationic.Oligoelementele (micronutrientii),care au fost studiate
mai pe larg n soluri sunt cele care sunt eseniale pentru nutriia plantelor superioare i anume B,
Cu, Fe, Mn, Mo i Zn.Un element ar putea fi considerat esenial n cazul n care :
1. Lipsa sa mpiedic planta sa finalizeze ciclul de via
2. Lipsa sa este specifica i poate fi corectata sau prevenit numai prin furnizarea acestui element
3. Elementul are un rol nutriional separat de corectarea oricrei stari microbiene nefavorabile
sau de starea chimic a solului.

Motivatii si argumentari pentru temele propuse in Bazinul Dornelor

Page 3

n ultimii ani,a existat un interes rennoit n oligoelemente (TE trace element),din diferite
perspective,inclusiv : cerinele agronomice,calitatea furajelor/alimentelor,precum i de mediu
(impactul elementelor potenial toxice).
Progrese tehnice n echipamente analitice i de proceduri de pregtire au deschis noi
posibiliti pentru analize complete multi-element pentru probe de sol i de plante. Astfel de
analize sunt frecvent efectuate pe probe colectate recent,dar exist,de asemenea,un interes n reanaliza probele arhivate,de probe de la sondaje i studii de monitorizare,precum i experimente
de teren pe termen lung.Aceste probe au fost colectate iniial pentru un anumit scop,dar au acum
un rol-cheie n studiul tendinelor n timp pentru o serie de elemente sau de a urmri noi cai de
cercetare dincolo de domeniul de aplicare al programului de eantionare iniial.

Trupurile noastre ca fabrici chimice. Proprietile elementelor fizice determina modul n care
acestea se potrivesc mpreun pentru a face totul,de la corpurile noastre la masinile noastre,de la
petrol i gaze n era noastr.Toate acestea nu sunt dect combinaii de cele 93 sau 96 de elemente
chimice.n acest sens,corpurile noastre nu sunt altceva dect fabrici chimice foarte de lux.
Ca orice fabric,trebuie s lum "materii prime",sub form de hran,ap i aer.n cazul n care
sntatea noastr este bun,vom folosi apoi alimentele pe care le mncam pentru a face mii de
miliarde de substane chimice de care avem nevoie pentru a ndeplini toate funciile corpului,
cum ar fi micare,respiraie,vorbire i chiar de gndire.
Biodisponibilitatea de minerale si compusi chimici priveste modul de a obine cele mai bune
materii prime pentru fabrica astfel nct s poat fi utilizate pe deplin i nu irosite
Majoritatea medicilor neleg biodisponibilitatea ntr-un mod foarte limitat.Cei mai muli medici
i nutriioniti chiar nu sunt preocupai de minerale i biodisponibilitatea chimica.Atunci cnd o
fac discuta, n general,ct de bine absorbit este un mineral,ce aliment sau supliment nutritiv este.

Motivatii si argumentari pentru temele propuse in Bazinul Dornelor

Page 4

Principalele linii directoare (pentru documentatiile propuse):


Aceasta presupune o alta abordare,plecand de la materiile prime si cerintele pietii,folosind
tehnologii simple si nepoluante,in realtii interdisciplinare,coordonate prin inginerie chimica.
1.= Legaturile dintre elemente
Sistemul uman are nevoie de zeci de substante nutritive de zi cu zi.Dou treimi din aceste
substante nutritive sunt minerale!Mineralele participa la aproape fiecare dintre miile de procese
biochimice care au loc n organismul viu.

In timp ce este important de a avea o cantitate suficient absolut a fiecrui mineral,este la fel de
important s avem cantiti relative de anumite minerale n echilibru ntre ele.n cazul n care nu
se menine acest echilibru,o deficien relativ a unui anumit mineral ar putea aprea n cazul n
care este prezent n sistem fie in cantiti prea mari sau prea mici.
Tot ce exista in natura este util.Doar excesul este daunator.Ca sa stii,trebuie sa le intelegi,sa le folosesti.

Sodiu(Na) i potasiu(K) sunt n aceeai (n prima) coloan,n timp ce magneziu(Mg) i calciu


(Ca) sunt n aceeai (a doua) coloana.Minerale din aceeai coloan au aceleai caracteristici de
funcionare n celulele vii.
De exemplu,atunci cnd avem o cantitate de potasiu la nivelul standar ADR,apoi se adaug o
cantitate mare de sare pentru a manca ceva srat,sarea va ncerca s nlocuiasc potasiu n
anumite functii ale celulei.Rezultatul este un deficit de potasiu(compatibil),care poate duce la
simptome cum ar fi insomnie,batai rapide ale inimii,crampe rigide ale muschilor i anxietate.
Magneziu i calciu sunt ambii prezeni n oase,dar prezena magneziului n esuturile moi i
musculare este n concentraii de 8-10 ori mai mare dect calciu.Aportul de magneziu sczut fa
de calciu poate duce la depozitele de calciu in tesuturile moi ntr-o ncercare de a nlocui
magneziu.Rezultatul poate fi anomalii gastro-intestinale,disfuncii renale,pietre la rinichi, si
aritmie cardiaca.
Motivatii si argumentari pentru temele propuse in Bazinul Dornelor

Page 5

Mn,Fe,Cu,Zn sunt in primul rand al metalelor tranzitonale.Toti formeza chelati organici(folositi


ca ferilizanti si nutrienti.Dar si in SOD (superoxide dismutase),esentiale in detoxifierea
organismului si in imunitate.Utilizarea de suplimente de mangan pentru a trata oboseala,
nervozitate si iritabilitate (prin intensificarea activitatii enzimatice in creier) i memoria slab
(prin inducerea SOD i protejarea tesutului cerebral) a fost raportat iniial de Carl Pfeiffer,
sugerand c manganul,impreuna cu zincul,va ajuta la reducerea nivelurilor de cupru prin
scderea absorbiei i creterea pierderilor urinare(cuprul,n cantiti fiziologice,dar mai mari
dect n mod normal,poate provoca probleme psihologice i chiar schizofrenie,acest lucru
reflect un deficit de mangan in tesutul de baza)
Metalele grele,cum ar fi mercurul,plumbul,cadmiul sau aluminiul au un numr mare de efecte
nocive asupra organismului.Dar mercurul este o surs comun a plombelor de amalgam dentar
i cadmiu se afla n igri.Mercurul i cadmiul sunt n aceeai coloan a tabelului periodic al
elementelor impreuna cu zincul,considerat un mineral benefic.Aceste metale grele pot pstra
zincul pentru a fi utilizat.Unele dintre posibilele simptome ale unei deficiente de zinc poat fi
pierderea poftei de mncare,a mirosului i gustului i probleme de prostat.
2.= Legea minimului sau Legea Liebig
Acesta prevede c n cazul n care unul dintre elementele nutritive este deficitar sau lipsete,
creterea plantelor va fi slab chiar i atunci cnd toate celelalte elemente sunt abundente. O
cultur va produce doar la potenialul de nutrieni cel mai puin utilizabil.

Liebig- baril : la fel cum capacitatea unui butoi cu doage de lungime inegal este limitat de cea
mai scurta,o crestere a plantelor este limitata de nutrientul cel mai putin aprovizionat.
Legea minimului,Justus von Liebig,afirm c randamentul este proporional cu cantitatea de
substane nutritive mai limitativa,n funcie de fiecare nutrient.Din aceasta se poate deduce c n
cazul deficitului de nutrieni randamentul poate fi mbuntit pn la punctul n care este nevoie
de un alt nutrient n cantitate mai mare dect poate oferi solul i legea cu privire la minim se
aplica la rndul su la acest nutrient.

Motivatii si argumentari pentru temele propuse in Bazinul Dornelor

Page 6

nici prea mult,nici prea putin


Liebig a adus contribuii mari la tiina nutriiei plantelor i fertilitii solului.Chimistii timpurii au crezut in
"principiul de vegetaie",adica substantele nutritive esentiale necesare pentru cresterea plantelor au fost de natur
organic si nu minerala.Liebig a contestat teoria humusului i a fcut un caz tiinific pentru cerinele de plante de
elemente minerale din sol,de C din CO2 n aer, i H i O2 din apa.Liebig a dezvoltat ngrmintele minerale
aplicate la completarea substantelor nutritive eliminate din solurile de cultura i n mod clar a vzut ngrminte
minerale ca parte a practicilor agricole durabile.

Creterea plantelor este constrns de elementul esenial(sau alt factor),care este cel mai limitativ

3.=Balanta mineral si managementul nutritiei minerale


Balana minerala este esenial n nutriia plantelor.Un exces al unui nutrient poate provoca
absorbia redus pentru altul.Echilibrul adecvat de micronutrienti n sol este un obiectiv de
management de multe ori trecut cu vederea.
NET CHANGE = INPUT - OUTPUT + INTERNAL CHANGE
Schimbarile nete = Intrari Iesiri +Schimbari interne

Motivatii si argumentari pentru temele propuse in Bazinul Dornelor

Page 7

Un exces de potasiu,de exemplu,ar putea concura cu nivelurile dorite de absorbtie de magneziu.


n domenii cu un nivel de zinc marginal sau mic,o cerere mare de fosfor poate induce un deficit
de zinc n sol.Excesul de fier poate determina o deficienta de mangan,deci raportul corect de
mangan la fier trebuie s fie meninut.

Deficientele de microelemente n efectivele de animale sunt cunoscute in a afecta performana


animalelor i prin urmare profitabilitatea fermei.La fermele ecologice adugarea de
oligoelemente este limitata i s-a sugerat c practicile agricole ecologice ar trebui s fac
suplimentarea minerala la animale inutila (Soil Association 2000). Realist,cu toate acestea,
fermele vor exporta oligoelemente n cultur i produse animaliere i va exista o nevoie de a
echilibra ieirile cu intrrile pentru a menine capitalul de resurse de nutrieni al fermei.
Bugetarea nutrientilor este acum utilizata pe scar larg ca un instrument pentru gestionarea
substane nutritive la ferme i pentru indicarea sustenabilitatea practicilor agricole.Bugetul de
nutrieni a fost,de obicei,aplicat la N, P i K n fermele organice (Watson i colab. 2002) dei
este la fel de relevant ca un mecanism pentru gestionarea utilizarea microelementrlor.Atunci
cnd se compar bugetele pentru elemente majore i minore,este important de notat diferena n
ordine de magnitudine ntre aceste elemente. Bugetele N, P i K sunt de obicei exprimate n
kg/an/ha iar oligoelemente n g/an/ha
4.= Efectul Ph ului

Motivatii si argumentari pentru temele propuse in Bazinul Dornelor

Page 8

Cultura de furaje este cea mai importanta hrana pentru rumegtoare i furnizeaza energie,fibre,
proteine precum i microelemente eseniale,cum ar fi cobalt(Co),cupru(Cu),fier(Fe),mangan(Mn)
molibden(Mo) i zinc(Zn).
n general,concentraiile de micronutrieni din planta par a fi mai dependente de pH-ul solului
dect de concentraia de micronutrieni din sol.
Ex.= Variatia de o unitate de pH poate face sa dispara o specie de plante

S-a ajuns la concluzia c acele culturi furajere,bogate in trifoi,recoltate la un stadiu de dezvoltare


mai timpuriu,au concentraii mai ridicate de micronutrieni.
Legumele i radacinoasele au avut,n general,o concentratie mai mare de Co,Cu,Fe i Zn fa de
ierburi.

Cunoasterea rolului pH-ului este determinanta in toate deciziile tehnice si manageriale pentu minerale.
Motivatii si argumentari pentru temele propuse in Bazinul Dornelor

Page 9

5. Compatibilitate si Biodisponibilitate

Microelemente eseniale pentru plante sunt Fe,Mn,Cu,Mo,Zn,bor (B),clor(CI) i nichel(Ni) i nu


pot fi nlocuite cu alte elemente nutritive (Kirkby & Romheld,2004).Ele sunt necesare pentru a
completa vegetativ sau cicluri de reproducere a plantelor.Cobaltul este indirect necesar
leguminoaselor deoarece este esenial pentru bacterii N-fixare,Rhizobium,care triesc n nodulii
din rdcinile de leguminoase.Microelemente neeseniale pot fi benefice i vor mbunti astfel
sntatea plantelor,de exemplu,de sodiu (Na),siliciu(Si),seleniu(Se) i aluminiu(Al) (Pilon-Smits
et al.,2009).
Unele dintre substanele nutritive neeseniale pentru plante sunt,n schimb,eseniale pentru
animale,de exemplu Se,Na i iod (I) (Fisher,2004).Mai mult dect att,elementele B,crom (Cr),
litiu (Li),Mo,Ni,rubidiu (Rb),siliciu (Si) i vanadiu (V) sunt considerate cel puin ocazional
benefice i pot fi eseniale n aa mici sume care esenializare lor nu a fost nc confirmat n
ntregime (Suttle,2010).Dei acesti micronutrienti sunt eseniali sau benefici pentru plante i
animale exist riscuri de toxicitate, dac acestea sunt n exces.Deficit-toxicitatea gama este
uneori numita banda marginal i poate fi pentru anumite specii de plante (McGrath et al.,2001)
i animale (Suttle,2010). Acesta este i cazul pentru Rhizobium,care pentru deficiene de
micronutrieni (O'Hara i colab.,1988) i toxicitate (Giller i colab,1989;Chaudri et al,2008)
poate afecta tulpini diferite.
Natura divers i complex a interaciunilor ntre minerale (dac un mineral are o sgeat spre un
alt mineral aceasta nseamn un deficit de mineral sau interferena cu metabolismul su poate fi cauzat de excesul
de mineral de unde provine sgeata).

Indicatori de minerale sunt importanti deoarece minerale interacioneaz i concureaza unele cu


altele pentru absorbie; o cantitate prea mare de unui mineral interfereaz cu absorbia altor
minerale.

Motivatii si argumentari pentru temele propuse in Bazinul Dornelor

Page 10

Toate elementele nu sunt absorbite n aceeai proporie,dar toate sunt indispensabile.Principiul


de fertilizare se bazeaz pe dou legi fundamentale: de restaurare i de interaciune.Consumul
plantei in elemente minerale trebuie s fie compensat: acest lucru este cunoscut sub numele de
rezoluie. Elementele nutritive acioneaz intre ele ntr-un mod stimulativ sau antagonist: acesta
este cunoscut ca interaciune.
De exemplu: potasiu are un efect stimulator asupra magneziului i fierului.Fosforul i calciul
sunt antagonici.
ngrmntul adugat direct in soluia solului este asimilat de plante prin rdcin.Cnd apa
stimuleaz aceste fire de rdcin,srurile minerale dizolvate sunt asimilate i livrate in corpul
principal al plantei.Toate elementele nu joac acelai rol sau unul egal n nevoile nutritive ale
plantei si cu toate acestea,n cazul n care nu este suficient un element,atunci planta nu se poate
dezvolta n mod corespunztor.

Microelemente i alte oligoelemente sunt de obicei gsite n concentraii mici,atfel incat unitile
utilizate sunt miligrame per kg de DM a plantelor. Deoarece concentraiile sunt mici,
experimentele care se ocup cu microelemente n plante necesit contientizarea de surse
poteniale de contaminare i de eroare de la punct de prelevare de probe,n timpul manipulrii i
pregtirea pentru analize a plantei.Masurile de protectie trebuiesc luate cu grij de-a lungul
ntregului lan,altfel aceste rezultatele vor fi nesigure,n ciuda controlului calitii i de asigurare
a calitii,care este comun n laboratoarele de analiz.Concentraiile de micronutrieni din sol
(de exemplu,Co,Cu,Fe,Zn) sunt de multe ori mai mari in sol dect n plante,prin urmare
contaminarea cu particule de sol i de praf trebuie evitat.

Tehnicile analitice moderne i aparatura permit acuratee in determinarea concentraiei de


microelemente in tesuturile vegetale i animale.Din pcate,cu toate acestea,astfel de decizii nu
Motivatii si argumentari pentru temele propuse in Bazinul Dornelor

Page 11

ofer informaii cu privire la utilizarea de minerale pentru animale.Utilizarea implic noiunea de


biodisponibilitate i este critic n selecia unei surse adecvate de minerale.n ceea ce privete
mineralele,biodisponibilitatea poate fi definit ca raportul dintre un mineral ingerat care este
absorbit,transportat la locul su de aciune i convertit la speciile active fiziologic (O'Dell,1983)
Biodisponibilitatea poate fi afectat de un numr de factori,inclusiv specii de animale,starea
fiziologic,nutriie anterioare,interaciuni cu substane nutritive dietetice i ingrediente,alegerea
de criterii de rspuns,alegerea sursei standard i forma chimic i solubilitatea elementului
minerale.
Exist un organism vast de cercetare privind managementul nutrienilor n agricultura ecologic
desfurate n Europa n ultimii 30 de ani,dar majoritatea se concentreaz asupra azotului (N) i
fosforului (P),cu mai puine studii privind potasiul (K),luarea n considerare foarte rar de macroelemente secundare (Ca,Mg ,S) i tratare printre altelepentru oligoelemente (Mn.Fe,Zn,Cu,etc.)
Recent au existat controverse considerabile n literatura de specialitate cu privire la cuantificarea
i reducerea decalajului de randament ntre producia ecologic i convenional,conducand la
regandirea agriculturii ecologice.Creterea randamentelor n agricultura ecologic va necesita
o cretere att n totalul sumelor de macro i micro-nutrieni precum i disponibilitatea lor de la
surse acceptabile.
Unele culturi exporta cantiti mult mai mari de nutrieni per kg de substan uscat dect altele
i acest tip de detaliu poate fi pierdut n bugetele calculate pentru perioade scurte de timp,ceea ce
este,mai nou,denumit minerit agricol.
Ca urmare a decuplrii spaiale a produciei i a consumului de alimente,macroelementele i
microelementele sunt exportate nu numai de ferme ecologice ci de regiuni ntregi i cantiti de
substane nutritive de nlocuire acceptabile pentru standardele ecologice vor trebui s fie gsite
(ideal n ara de producie).
Problema majora este :
ferma este scara corecta de a aborda bilanturile nutritive n agricultura ecologic sau
grupurile de ferme sau regiuni sunt mai adecvate ?
Exemplu de model adoptat :
Proiect din Suedia: "Micronutrienti-strategii de management n sisteme ecologice:
Cum se pot utiliza la nivel local resursele specifice din locul respectiv pentru producia
vegetal i animal durabila de produse de nalt calitate?" i
" Cum putem alege specii,soiuri i amestecuri pentru a optimiza calitatea furajelor i
concentrarea micronutrientilor pe soluri contrastante?".

Motivatii si argumentari pentru temele propuse in Bazinul Dornelor

Page 12

Argumentarea necesitatii utilizarii de microelemente in pajistile din biotopul Bazinul Dornelor


Una din cauzele produciilor sczute obinute pe pajiti este srcirea solului n elemente nutritive, care
sunt extrase cu fiecare recolt, fr a fi nlocuite. Pentru o ton de substan uscat sunt extrase:
20-21 kg N,6-8 kg P2O5,20-21 kg K2O,10-14 kg CaO.
Cea mai important msur de mbuntire a pajitilor este aplicarea de ngrminte.Dar o folosire
necorespunztoare a ngrmintelor poate duce la tulburri n metabolismul animalelor i implicit al
consumatorului produselor animaliere omul
Pajitea reprezint o suprafa de teren ocupat cu vegetaie ierboas permanent, alctuit din specii ce
aparin mai multor familii de plante, dintre care cele mai importante sunt gramineele i leguminoasele
perene.Pajitile sunt naturale,n care vegetaia ierboas s-a instalat spontan (fr intervenia omului)
denumite ulterior pajiti permanente si pajiti temporare (pajiti artificiale,pajiti semnate) sunt pajiti
create de om pentru o durat determinat (1-6ani).
Dup modul de folosire pajitile sunt de dou feluri : puni si fnee.
Mari suprafee de pajiti se folosesc mixt, adic prin punat i prin cosit,n alternan, n funcie de
necesarul de furaj din gospodrie.Astfel n zonele montane i submontane din Romnia pajitile de lng
aezri sunt primvara i toamna punate, iar vara, cnd animalele sunt n slaje, sunt cosite, obinnduse fnul necesar furajrii n iarn.
Sistemul de folosire prin alternan cosit-punat este cel mai recomandat.
Pe solurile bogate n elemente nutritive,deci fertile cresc plante eutrofe (plante cu valoare economic
ridicat): Lolium perenne,Dactylis glomerata,Trifolium repens,Trifolium pretense.
Pe cele cu fertilitate mijlocie cresc plante mezotrofe:Agrostis tenuis,Festuca rubra,Lotus corniculatus
Pe cele srace cresc specii oligotrofe : Nardus stricta,Anthoxanthum odoratum.
n concluzie pentru a alctui compoziia floristic a unei pajiti valoroase din punct de vedere economic
este necesar a se efectua analiza solului sub aspectul tipului de sol,a coninutului n elemente nutritive,a
pH-ului n vederea corectrii deficitului respectiv aciditii sau alcalinitii.Fiecare specie se dezvolt doar
n anumite limite ale pH-ului.Deci pH-ul solului determin existena unor anumite specii n covorul
vegetal.O modificare mic a pH-ului n afara limitelor de toleran ale unei anumite specii duce la
dispariia speciei respective.
Astfel exist plante indicatoare de soluri acide:Nardus stricta, Dechampsia flexuosa, Luzula albida i
plante indicatoare de soluri alcaline:Puccinelia distans, Lotus tenuis.

Cunoaterea acestor elemente contribuie substanial la realizarea unor pajiti valoroase i la


aplicarea corect i la momentul optim a lucrrilor de ntreinere.
O strategie echilibrat de nutriie a culturilor este eseniala i dei sunt necesare cantitati mult
mai mici,echilibrul corect de micronutrieni ar trebui s fie disponibil,deoarece acestea sunt
elemente eseniale pentru obinerea unor producii ridicate.Cei mai importanti micronutrienti
asupra produciei de puni sunt cuprul,manganul,fierul i zincul.
Alti micronutrienti care nu sunt eseniali pentru iarb,dar sunt necesari in punatul animalelor

Motivatii si argumentari pentru temele propuse in Bazinul Dornelor

Page 13

includ sodiul i seleniul iar cuprul i zincul sunt necesare n niveluri mai ridicate la animale dect
sunt necesare pentru creterea ierbii.
Exist trei aspecte ale pajitilor i punilor de calitate: calitatea pajitei,calitatea nutritiv i
sntatea animal.
Calitatea pajitei este influenat mai mult de alte practici agronomice,precum i managementul
punatului,meninnd ns un nivel bun de fertilitate a solului i ncorporeaz un program
echilibrat de nutritie care ar trebui s fie o parte important a managementului punilor.
Exist,de asemenea,dovezi indirecte c mai multe substante nutritive,inclusiv potasiu,molibden,
bor,zinc i mangan reduc bolile infecioase n sectorul cerealelor,deci,prin extensie,acest lucru
este susceptibil de a fi la fel pentru speciile de iarb furajere.
Calitatea nutritiv a ierbii este de obicei masurata prin digestibilitatea,proteine i coninutul de
substan uscat,care pot fi influenate de nutriia culturilor.
Digestibilitatea depinde de stadiul de dezvoltare i de nutriie.Punile,avand cu o strategie de
alimentatie echilibrata,vor fi mai gustoase dect cele care sunt subfertilizate.
Nivelul de proteine depinde de stadiul de cretere a ierbii i este afectat de nutriia culturilor,n
special fertilizarea cu azot. Nivelurile cresc primvara devreme.Formarea de proteine depinde de
capacitatea plantelor de a prelua azotul din sol - deci poate fi influenat de aplicaii de azot,dar
i de nivelul de potasiu i sulf,precum i pH-ul solului.
Substana uscat Coninutul este cel mai variabil i mai puin controlabil.Continutul scazut de
substan uscat este adesea asociat cu vremea umed i condiiile precare de cretere.
Sntatea animal i nutritia cu microemelente (trace elements) ar trebui s fie considerat ca
un aspect de calitate pentru iarb.Animalele care pasc au cerine diferite pentru oligoelemente
decat cele care sunt necesare pentru creterea ierbii,astfel c este important s se asigure ca
aceste elemente sunt prezente n iarb,n niveluri suficiente pentru a satisface cerinele
nutriionale ale animalului.Sodiul i seleniul sunt eseniale pentru sntatea animalelor,dar nu
sunt cerute de plante.Orientri pentru alte oligoelemente,cum ar fi magneziul,zincul i cuprul
sunt mai mari n punatul animalelor dect prezente n iarb.
Un program echilibrat nutriie a culturilor, inclusiv toate macro i microelemente, este esenial
pentru a ajuta la administrarea tuturor acestor componente.
[macro = N,P,K ; secundare=S,Ca,Mg ; micro = Mn,Fe,Cu,Zn,B,Mo,etc.]- toate disponibile in
materiile prime din Bazinul Dornelor,suficente,facand inutil importul in biotop.
In foarte putine studii,rapoarte,articole,tratate si documente oficiale-de la noi-am gastit cate ceva
despre microelemente.Sunt considerate importante si atat! Exista clar un clivaj intre cultura
plantelor,cultura animalelor si cultura umana.Daca este nevoie de microelemente se recurge la
suplimente minerale (premixturi minerale la animale si suplimente sau medicamente la om),chiar
daca multi nutrienti esentiali se gasesc doar in plante (neputand fii creati in om).

Motivatii si argumentari pentru temele propuse in Bazinul Dornelor

Page 14

In ultima perioada au fost redescoperite microelementele (asemenea cimentului Sorrel,dupa 150


de ani,format din compusi de magneziu-din care se fac materiale de constructii CO2-negativ :
absorb CO2 din atmosfera,sunt impermeabile si ignifuge) in principal prin noi tehnici de analiza
(in special ICP-MS (plasma cuplata inductiv-spectrometrie de masa) un asemenea aparat
trebuia sa fie cumparat la Iacobeni in 1993,in contrapartida cu export de saruri de mangan;s-a
preferat inchiderea fabricii si predareapietei interne catre UE)
Propuneri sistem integrat (resurse minerale din zonaagricultura ecologica-produse PDO)

(Watson et al.2012) Swedish University of Agricultural Sciences

Motivatii si argumentari pentru temele propuse in Bazinul Dornelor

Page 15

Bibliografie :
Bibilografie selectiva microelemente :
1.= Kabata-Pendias, Alina(2011),Trace elements in soils and plants -4th ed. 2011 by Taylor
and Francis Group, LLC,pag.534
2.= Hooda.Peter S.(2010),Trace elements in soils 2010 Blackwell Publishing Ltd UK,pag.618
3.= Suttle,N.F.(2010)Mineral nutrition of livestock 4thed. N.Suttle2010.www.cabi.org,pag.587
Bibilografie selectiva branza :
1.= Law Barry A. and A.Y. Tamime (2010),Technology of Cheesemaking,Second Edition C_
Blackwell Publishing Ltd ,www.wiley.com/wiley-blackwell.,pag.515
2.= McSweeney P. L. H.(2007),Cheese problems solved,Woodhead Publishing Limited,
www.woodheadpublishing.com,pag.425
3.=McSweeney P. L. H.(2004),Biochemistry of cheese ripening,Vol 57,No2/3 May/August 2004
International Journal of Dairy Technology,pag.19
4.=Fox P.F. and P.L.H. McSweeney (1998),Dairy Chemistry and Biochemistry,Published by
Blackie Academic & Professional, an imprint of Thomson Science,pag.396
5.= Hill Art (2011),Cheese Making Technology,Department of Food Science,University of
Guelph ON N1G 2W1,pag.176
6.= Farnworth Edward R.(2008),Handbook of Fermented Functional Foods,2nd Edition,
Taylor & Francis Group,LLChttp://www.taylorandfrancis.com,http://www.crcpress.com,pag.602
7.= Patel A.A,et.al.(2011),Technological Advances in Cheese and Fermented Dairy Foods,
National Dairy Research Institute,www.ndri.res.in,pag.350
Bibliografie selectiva lapte si produse :
1.=Tamime Adnan Y.(2009),Milk Processing and Quality Management,Blackwell Publishing
Ltd,Technical Series of The Society of Dairy Technology (SDT).pag.343
2.=Muehlhoff E.et.al.(2013),Milk and Dairy Products in Human Nutrition,FAO -www.fao.org/
publications,pag.404
3.= Saarela M.(2007),Functional dairy products-Vol.2, Woodhead Publishing Limited,
www.woodheadpublishing.com,pag.559

Studiu comparativ de solutii pentru fertilizarea pajistilor in agricultura ecologica


Am ajuns la concluzia ca sunt necesare temele propuse dupa ce am consultat urmatoarele studii,
rapoarte,carti,articole (pe care le pot pune la dispozitie in format electronic sau tiparit)
Selectie din cele cateva sute de carti si cateva zeci de mii de articole de specialitate
Motivatii si argumentari pentru temele propuse in Bazinul Dornelor

Page 16

Pajisti bibliografie selectiva (cca.10%):


1.= Marusca Teodor,Blaj Vasile A.,Rusu Mariana - Tehnologii de crestere a valorii pastorale
pentru pajistile mintane- Programului Sectorial ADER 2020 Proiect 1.3.3./2011, Institutul de cercetaredezvoltare pentru pajisti - Brasov
a.=Faza I, Activitatea 1: Raport de sintez Sinteza resurselor de date privind ameliorarea valorii pastorale a
pajitilor permanente degradate, pe zone mari fizico-geografice i habitate de pajiti din ultimii 80 de ani cu o
scurt caracterizarea lor Obiectivul fazei: Studiu privind ameliorarea valorii pastorale a pajitilor permanente
degradate. Decembrie 2011
b.= Etapa II Activitate II.1 nfiinare de experiene noi privind combaterea vegetaiei nevaloroase din pajiti i
loturi demonstrative pe zone mari: cmpie, deal i munte cu cele mai eficiente metode de ameliorare a valorii
pastorale Activitate II.2 Ameliorarea gramineelor i leguminoaselor de pajiti Phleum pratense; Festuca rubra;
Bromus inermis; Lotus corniculatus Obiectivul fazei: Obinerea de noi rezultate de cercetare privind combaterea
vegetaiei nevaloroase i ameliorarea valorii pastorale a pajitilor prin diferite mijloace; Iunie 2012
c.= Etapa III Activitate III.1 Elaborarea unor tehnologii de cretere a valorii pastorale a pajitilor montane
Activitate III.2 Continuarea lucrrilor de ameliorare a gramineelor i leguminoaselor de pajiti Obiectivul fazei: Redactarea unei Brouri TEHNOLOGII DE CRETERE A VALORII PASTORALE PENTRU PAJITILE
MONTANE - Rezultate pariale privind cercetrile pentru ameliorare a valorii pastorale a pajitilor permanente
Noiembrie 2012

2.=Marusca Teodor et.al Ghid de producere ecologica a furajelor pe pajisti montane,P.S.6.3.4.


Evaluarea potenialului productiv a pajitilor montane si stabilirea de masuri tehnologice de cretere a produciei
de masa verde ,CF 338/2006, Ed.Universitatii Transilvania,Brasov 2010

3.= Razec Iosif,Marusca Teodor Reconstructia ecologica a pajistilor degradate de factori


naturali si antropici RECOPAJ,Proiect CEEX RECOPAJ Contract nr.39 / 2005
a.= Faza Ia (3 octombrie 15 decembrie 2005) Activitatea I. 1. Documentare combatere buruieni si vegetatie
lemnoasa, reinsemantarea si suprareinsemantarea pajistilor degradate
Activitatea I.2. Elaborare protocol exparimantal si amplasare experiente noi pentru pajisti afectate de
eroziune,aridizare, inundatii si saraturi,Braov,15 decembrie 2005
b.= Etapa a - II a Activiti:II. 1. nfiinare experiene pe pajitile afectate de aridizare, inundaii i srturare
II. 2. nfiinare loturi demonstrative pe pajiti degradate de diferii factori,BRAOV, iunie 2006
c.= Etapa a - III a Activiti:III. 1. Multiplicare sortiment de ierburi perene, arbori i arbuti pentru
reconstrucia ecologic a pajitilor degradate III. 2. Studii i cercetri vegetaie i staiuni cu pajiti degradate de
factorii naturali i antropici, BRAOV, decembrie 2006

4.= Razec Maria Conservarea biodiversitatii agroecosistemului montan ,Proiect: 6.3.1., MADRProgramul Sectorial de Cercetare C.F. 339/2006 Durata proiectului:2006-2010

5.=Marusca Teodor -Grava eroare de apreciere a biodiversitatii pajistilor (I)-(II) www.agrinet.ro


6.= Brbos Marius I.,Sima Nicuor- Recomandri de management pentru habitatul 6230*
Pajiti montane de Nardus bogate n specii pe substraturi silicioase, Proiect LIFE 05 NAT/RO/000176:
Habitate prioritare alpine, subalpine i forestiere din Romnia Braov, Februarie 2008

7.= Brbos Marius I.,Sima Nicuor- Recomandri de management pentru habitatul 6230*
Pajiti montane de Nardus bogate n specii pe substraturi silicioase, Proiect LIFE 05 NAT/RO/000176:
Habitate prioritare alpine, subalpine i forestiere din Romnia Facultatea de Silvicultur si Exploatri
Forestiere din Universitatea Transilvania Brasov,Braov, 2009
Motivatii si argumentari pentru temele propuse in Bazinul Dornelor

Page 17

8.= Lazr, Gabriel et.al.- Habitatele forestiere de interes comunitar incluse n proiectul LIFE 05
NAT/RO/000176: habitate prioritare alpine, subalpine si forestiere din Romnia: amenintri potentiale
Facultatea de Silvicultur si Exploatri Forestiere din Universitatea Transilvania Brasov,Braov, 2007

9.= Laymans Report- Proiectul LIFE 08 NAT/RO/000502 Asigurarea strii favorabile de conservare
pentru habitatele prioritare din SCI Climani-Gurghiu
10.= Comunicat de presa -APM Mures ,Proiectul LIFE 08 NAT/RO/000502 Asigurarea strii favorabile
de conservare pentru habitatele prioritare din SCI Climani-Gurghiu : reconstrucie ecologic a
309,66 ha de pajiti cu Nardus stricta (epoic)
16.=Melut L.C,Vintu V,Samuil C, D.Tarcau Chemical compositions of a permanent grassland
of Nardus stricta L. and Festuca rubra L. under influence of organic fertilization, Faculty of
Agriculture, Ion Ionescu de la Brad University of Agricultural Science and Veterinary Medicine of Iasi,Romania
17.=Tarcu Doina,M.Stavarache1.,C. Samuil,V. Vntu Influence of organic inputs on the quality

of forages produced on a grassland of nardus stricta L. and festuca rubra L, University of Agricultural
Sciences and Veterinary Medicine Iasi, Romania, Lucrri tiinifice - Seria Zootehnie, vol. 58/2012

18.= Tarcu Doina,Cucu-Man Simona,M.Stavarache1.,C.Samuil,V. Vntu Mineral versus organic


fertilization. Effect on the quality of forages produced on a grassland of Nardus stricta L., Lucrri
tiinifice vol. 55/2012, seria Agronomie

19.= Vintu Vasile,Samuil C.,Sirbu C.,Popovici C. I.,Stavarache M.- Sustainable Management


of Nardus stricta L. Grasslands in Romanias Carpathians, Not Bot Horti Agrobo, 2011, 39(2):142-145

20.= Vintu V.,Samuil C., PopoviciI C. I.,Stavarache M.,Muntianu I.-Management based on


organic imputs of Nardus stricta L. and Festuca rubra L. Meadow from the Dorna Depression,
Lucrri tiinifice vol. 53, Nr. 2/2010, seria Agronomie

21.=Pcurar Florin S.,Ioan Rotar,Anca D. Bogdan,Roxana M.Vidican,Laura M.Dale(2012)


The influence of mineral and organic long-term fertilization upon the floristic composition of
Festuca rubra L.-Agrostis capillaris L. grassland in Apuseni mountains,Romania
Department of Grassland and Forage Crops, University of Agricultural Science and Medicine Veterinary, Cluj
Napoca,Journal of Food, Agriculture & Environment Vol.10 (1): 866-879. 2012

proiect TRASAREG -Cercetari complexe privind stabilirea de markeri biochimici specifici


pentru produse lactate regionale in vederea imbunatatirii trasabilitatii acestora pe lantul alimentar
total (contract 52-117/2008)
Etapa I 15.01.2009 Elaborare model conceptual, adaptare metode de lucru, pregatirea cadrului experimental.,
Etapa II 15.12.2009 Cercetari preliminare privind elaborarea modelelor experimentale in vederea identificarii
markerilor biochimici regionali care determina specificitatea regionala a laptelui.,

proiect TraSiLact (2009-2011) - Abordarea conceptelor de trasabilitate a laptelui pe baza unor


indicatori intrinseci de apreciere a siguranei alimentare Contract nr. 1113/2009 (ID_517/2008)
Programului IDEI (PCE 2008)

proiect CISPPA(2008-2011) - Cercetri interdisciplinare privind corelatia sol-plant, stabilirea


unor factori de transfer pentru zone cu poluare istoric antropic,directiei de cercetare 5 Agricultura,
siguranta si securitate alimentara, 5.1.17 Cercetare interdisciplinara privind corelatiile sol,planta, animal,aliment
si om.

Scop : evaluarea trasabilitatii microelementelor in lantul trofic/relatia sol-planta in zona Baia Mare,
Cluj,Timisoara

Motivatii si argumentari pentru temele propuse in Bazinul Dornelor

Page 18

proiect ADER 7.2.1: Fundamentarea sprijinului adresat asigurarii unor standarde superioare de
bunastare a animalelor, in baza art. 40 al Regulamentului (CE) nr. 1698/2005.
proiect ADER 7.3.3: Sistem agroecologic de hrnire i cretere a hibrizilor de carne la ovine i
caprine n zone de deal i munte n condiiile pajitilor performante
proiect ADER 7.3.6:Tehnologii de mecanizare si echipamente tehnice adecvate pentru
recoltarea, transportul si conservarea eficienta a plantelor furajere
proiect METAGRO - Contract nr.52175/2008 -Bilantul metalelor grele in agrosistemele din
Romania 2008 2009
proiect RELASIN 276MADR "Realizarea/reactualizarea sistemului naional de monitorizare sol-teren pentru
agricultur

ICPA-Bucuresti- CODUL DE BUNE PRACTICI IN FERMA, MMGA - ProiectulCONTROLUL


POLUARII IN AGRICULTURA www.icpa.ro

ICPA -Dumitru M.et.al.-MONITORINGUL STRII DE CALITATE SOLURILOR DIN ROMNIA,


Romanian Journal of Grasslands and Forage Crops, The Romanian Society for Grassland.,(2010)1,
http://www.ropaj.org, e-mail: eap@usamvcluj.ro

Romanian Journal of Grasslands and Forage Crops, The Romanian Society for Grassland., (2010)2
Romanian Journal of Grasslands and Forage Crops, The Romanian Society for Grassland., (2011)3
Romanian Journal of Grasslands and Forage Crops, The Romanian Society for Grassland., (2011)4
Romanian Journal of Grasslands and Forage Crops, The Romanian Society for Grassland., (2012)5
GRASSLAND SCIENCE IN EUROPE - European Grassland Federation

1.= Vol.18-2013-The Role of Grasslands in a Green Future Threats and Perspectives in Less
Favoured Areas Proceedings of the 17th Symposium of theEuropean Grassland FederationAkureyri, Icelan23-26
June 2013, pag.601
2.= Vol.17-2012- Grassland a European Resource?Proceedings of the 24th General Meeting of the
European Grassland FederationLublin, Poland 37 June 2012,pag.829
3.= Vol.16-2011-Grassland Farming and Land Management Systems in Mountainous Regions
Proceedings of the 16th Symposium of the European Grassland Federation Gumpenstein, Austria,August 29th August 31st 2011,pag.651
4.= Vol.15-2010-Grassland in a changing world Proceedings of the 23th General Meeting of the European
Grassland Federation Kiel, Germany August 29th - September 2nd 2010,pag.1122
5.= Vol.14-2009-Alternative functions of grassland Proceedings of the 15th European Grassland
Federation Symposium Brno, Czech Republic 79 September 2009,pag.594

6.= Vol.13-2008-Biodiversity and Animal Feed Future Challenges for Grassland Production
Proceedings of the 22nd General Meeting of the European Grassland Federation Uppsala, Sweden 9-12 June 2008

pag.1060
7.= Vol.12-2007-Permanent and Temporary Grassland Plant,Environment and Economy
Proceedings of the 22nd General Meeting of the European Grassland Federation Ghent, Belgium 3-5 September
2007,pag.603

Motivatii si argumentari pentru temele propuse in Bazinul Dornelor

Page 19

8.= Vol.11-2006- Sustainable Grassland Productivity Proceedings of the 22nd General Meeting of the
European Grassland Federation 3-6 April 2006 Badajoz, Spain ,pag.872
9.= Vol 10 -2005 Integrating efficent grassland farming and biodiversity,Proceedings of the 13th
International Occasional Symposium of the European
Grassland Federation Tartu, Estonia 2931 August 2005,pag.683

10.= Vol.9-2004- Land Use Systems in Grassland Dominated Regions,Proceedings of the 20th
General Meeting of the European Grassland Federation Luzern, Switzerland 21-24 June 2004,pag.1233
Teagasc project : proiect Grass cultivar ; proiect Grass digestibility; proiect Grass Growth ;
Proiect GreenGrass, PastureBase Ireland:National Grassland Database
https://pasturebase.teagasc.ie/
FAO CIHEAM,Contribution of mountain pastures to agriculture and environment,Proceeding of
the 16th Meeting of the FAO CIHEAM Mountain Pastures Network 25-27 May 2011, Krakw, POLAND,pag.182
PearsonC.J and R.L.Ison (2004 ),Agronomy of Grassland Systems Cambridge University Press
1987, 2004;http://www.cambridge.or, pag.236
MINISTERUL MEDIULUI SI SCHIMBARILOR CLIMATICE-Document

sinteza privind prioritatile


strategice pe termen mediu ale ordonatorilor principali de credite pentru anul 2014 si perspectiva
2015-2017, Anexa nr.3/23,350 pag
Madjar Roxana,Davidescu Velicica(2009) AGROCHIMIE,Universitatea de Stiinte Agronomice si
Medicina Veterinara Bucuresti

Badulescu Liliana(2010) BIOCHIMIE HORTICOLA, Universitatea de Stiinte Agronomice si


Medicina Veterinara Bucuresti

Enache Liviu(2009) AGROMETEOROLOGIE, Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina


Veterinara Bucuresti,Facultatea de Horticultur
Onisie Teodor et.al(2002).- AGROTEHNICA, UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I DE
MEDICIN VETERINARION IONESCU DE LA BRAD IAI FACULTATEA DE AGRICULTUR

tefanescu Sorin Liviu et.al.(2005)-Elemente de agrotehnic i repere tehnologice n


agricultur , Universitatea Tehnic de Construcii Bucureti Departamentul pentru Pregtirea Personalului
Didactic Studii post-universitare de specializare n Educaie tehnologic

Budoi Ingrasaminte chimice


Ma bazez pe urmatoarele [selectie cca.20%]:
Roat-Malone BIOINORGANIC CHEMISTRY: course, 2007 by John Wiley & Sons, Inc. ,pag.539
Bertini Ivano - BIOINORGANIC CHEMISTRY, Copyright 1994 by University Science Books,pag628
Mukherjee J. M.Menge - Advances in Biochemical Engineering/ Biotechnology,Vol. 68
Springer-Verlag Berlin Heidelberg 2000,pag.238

Drapcho Caye M.,et.al.-Biofuels Engineering Process Technology, Copyright 2008 by The


McGraw-Hill Companies, Inc. All rights reserved.,pag.385

IPM Manuals - CROP NUTRIENT DEFICIENCIES AND TOXICITIES, Published by MU


Extension, University of Missouri-Columbia,USA

Schlegel Rolf H.J.- Dictionary of plant breeding, 2010 by Taylor & Francis Group,pag.586
Anderson Th., AGRICULTURAL CHEMISTRY,University of Glasgow,Scotland 1860., pag196
Motivatii si argumentari pentru temele propuse in Bazinul Dornelor

Page 20

Farago Margaret E.-Plants and the Chemical Elements, 0 VCH Verlagsgesellschaft, D-69451
Weinheim (Federal Republic of Germany), 1994,pag.298

Junius Manfred M.- Practical Handbook of Plant Alchemy,pag.265


Williams R.J.P., J.J.R. Frasto da Silva- The Chemistry of Evolution-The Development of our
Ecosystem, 2006 Elsevier B.V. All rights reserved.,pag.495
Trenkel Martin E.- Controlled-Release and Stabilized Fertilizers in Agriculture, Copyright. 1997
IFA. All rights reserved.,pag.157

Prasad M. N. V.,2008- Trace Elements as Contaminants and Nutrients: Consequences in


Ecosystems and Human Health,John Wiley & Sons, Inc.,pag.790
Rit LBH nr. 3-Essential trace elements for plants, animals and humans,NJF Seminar no. 370
Reykjavk, Iceland 15-17 August 2005,pag.94

Reichman S. M.- The Responses of Plants to Metal Toxicity: A review focusing on


Copper,Manganese and Zinc, Published by the AUSTRALIAN MINERALS & ENERGY ENVIRONMENT
FOUNDATION 2000,pag.54

Atwell Brian J.et.al. (1999) Plants in Action-Adaptation in Nature, Performance in Cultivation,


First published 1999 by Macmillan Education Australia Pty Ltd, Melbourne, Australia- cap.16,133 pag
Helias A. Udo de Haes et.al.-Scarcity of micronutrients in soil, feed,food, and mineral reserves
Urgency and policy options, Dutch Platform for Agriculture, Innovation and Society September 2012
Soetan K. O.et.al.- The importance of mineral elements for humans,domestic animals and
plants: A review, African Journal of Food Science Vol. 4(5) pp. 200-222, May 2010
Rajendran A.et.al.- Study on the Analysis of Trace Elements in Aloe vera and Its Biological
Importance, Journal of Applied Sciences Research, 3(11): 1476-1478, 2007
Somers and Shive: THE IRON-MANGANESE RELATION IN PLANT METABOLISM,
Journal Series paper of the New Jersey Agricultural Experiment Station, Rutgers University, Department of Plant
Physiology 1942.

Zimmermann Michael-Burgersteins Handbook of Nutrition Micronutrients in the Prevention


and Therapy of Disease, 2001 Georg Thieme Verlag.Stuttgart, Germany,pag.283
Thompson Brian and Leslie Amoroso- Combating micronutrient deficiencies : food-based
approaches FAO 2011. All rights reserved.,pag.432
Berdanier, Carolyn D.-Advanced nutrition : Micronutrients 1998 by CRC Press LLC,USA,pag.234
Shree N. Singh et.al.-Environmental Bioremediation Technologies Springer-Verlag Berlin
Heidelberg ,Germany,2007,pag.572

Lichtfouse Eric et.al.- Environmental Chemistry - Green Chemistry and Pollutants in


Ecosystems, Springer-Verlag Berlin Heidelberg ,Germany,2005,pag.807
Manahan Stanley E.-GREEN CHEMISTRY AND THE TEN COMMANDMENTS
OF SUSTAINABILITY, ChemChar Research, Inc Publishers Columbia, Missouri U.S.A.2006,pag.395
Clark James,Duncan MacQuarrie - Handbook of GREEN CHEMISTRY AND
TECHNOLOGY, 2002 by Blackwell Science Ltd Editorial Offices, London,pag.562
Sheldon Roger Arthur,et.al.-Green Chemistry and Catalysis, 2007 WILEY-VCH Verlag GmbH &
Co. KGaA,Weinheim, Germany,pag.447

Hopkins, William G - Plant Biotechnology,Copyright 2007 by Infobase Publishing USA,pag.153


Wilkinson Robert E.- PlantEnvironment Interactions, 2000 by Marcel Dekker, Inc.USA,pag.466
Motivatii si argumentari pentru temele propuse in Bazinul Dornelor

Page 21

Reigart J. Routt,et.al.-RECOGNITION AND MANAGEMENT OF PESTICIDE


POISONINGS, Fifth Edition, 1999, U.S. Environmental Protection Agency,pag.238
Nordberg Gunnar F.et.al.-Handbook on theToxicology of Metals,Third Edition, Copyright 2007,
1986, Elsevier B.V. All rights reserved.,pag.998

Gielen Marcel,Tiekink Edward R.T.- METALLOTHERAPEUTIC DRUGS AND


METAL-BASED DIAGNOSTIC AGENTS THE USE OF METALS IN MEDICINE
Copyright _ 2005 John Wiley & Sons Ltd, The Atrium, Southern Gate, Chichester,West Sussex PO19 8SQ,
England,pag.644
Yara Fertilizer Industry Handbook ,February 2012,pag.47

Bender David A.-Introduction to Nutrition and Metabolism Second edition This edition published in
the Taylor & Francis e-Library UK, 2005.,pag.314

Knowles Frank,et.al.-A PRACTICAL COURSE IN AGRICULTURAL CHEMISTRY, FOR


SENIOR STUDENTS OF AGRICULTURE, DAIRYING,HORTICULTURE AND POULTRY HUSBANDRY
pag.235
FAO - FERTILIZERS AND THEIR USE A pocket guide for extension officers-Fourth edition
FOOD AND AGRICULTURE ORGANIZATION OF THE UNITED NATIONS INTERNATIONAL FERTILIZER
INDUSTRY ASSOCIATION,ROME, 2000,pag.34
Barker Allen V., David J. Pilbeam-Handbook of Plant Nutrition, 2007 by Taylor & Francis
Group, LLC USA,pag.662
Kalra Yash P.- Handbook of Methods for Plant Analysis,0 1998 by Taylor & Francis Group,
LLC,USA,pag.291
Robert E. Wilkinson- Plant Environment Interactions,Second Edition, Copyright 2000 by Marcel
Dekker, Inc. All Rights Reserved.,pag.466
Pessarakli Mohammad-Handbook of Plant and Crop Physiology,Second Edition, 2002 by Marcel
Dekker, Inc. All Rights Reserved.USA,pag.997
Pessarakli Mohammad -Handbook of Photosynthesis ,Second Edition, Published in 2005 by
CRC Press Taylor & Francis Group,USA,pag.883
Pessarakli Mohammad University of ArizonaTucson, Arizona, U.S.A.-Handbook of Turfgrass
Management and Physiology, 2008 by Taylor & Francis Group, LLC,USA,pag.783
Sikorski Zdzisaw E.-Chemical and Functional Properties of Food Components,Third Edition,
2007 by Taylor & Francis Group, LLC,USA,pag.546

Belitz Hans-Dieter et.al.- Food Chemistry 4th revised and extended ed. Springer-Verlag Berlin
Heidelberg 2009,pag.1114

Branen A. Larry et.al.-Food Additives ,Second Edition,Revised and Expanded, Copyright C 2002 by
Rlarcel Ilekker, Inc. All Rights Reserved.USa,pag.953

Kirkham M.B.- Principles of soil and plant water relations,Copyright 2005, Elsevier Inc. All rights
reserved.,pag.519

Rattanlal,Manojk.Shukla-PRINCIPLES OF SOIL PHYSICS, 2004 by Marcel Dekker,


Inc.USA,pag.699

Velde Bruce Alain Meunier - The Origin of Clay Minerals in Soils and Weathered Rocks,
2008 Springer-Verlag Berlin Heidelberg,pag.426

Moore Clyde H. - Carbonate Diagenesis and Porosity ' 1989 ELSEVIER SCIENCE B.V. All rights
reserved.,pag.351
Motivatii si argumentari pentru temele propuse in Bazinul Dornelor

Page 22

Laurence Robb - Introduction to Ore-Forming Processes, 2005 by Blackwell Science Ltd


USA,pag.386

Grunwald Sabine- Environmental Soil-Landscape Modeling-Geographic Information


Technologies and Pedometrics 2006 by Taylor & Francis Group, LLC,USA,pag.509
Reddi Lakshmi N.et.al- GEOENVIRONMENTAL ENGINEERING- Principles and
Applications
2000 by Marcel Dekker, Inc.USA,pag.491
Hocking Martin B.-HANDBOOK of Chemical Technology and Pollution Control (Third
Edition) _ 2005 Elsevier Inc.,pag.833
Harald G. Dill - The chessboard classification scheme of mineral deposits: Mineralogy and
geology from aluminum to zirconium, Earth-Science Reviews 100 (2010) 1420,pag.421
Ciullo Peter A .- INDUSTRIAL MINERALS AND THEIR USES-A Handbook & Formulary,
Copyright @ 1996 by Noyes Publications USA,pag.640

Chatterjee Kaulir Kisor - USES OF INDUSTRIAL MINERALS,ROCKS AND


FRESHWATER, Copyright 2009 by Nova Science Publishers, Inc.,pag.598
Chatterjee Kaulir Kisor -Uses of Metals and Metallic Minerals,Copyright 2007, New Age
International (P) Ltd., Publishers,pag.333

Oates J.A.H.-Lime and Limestone Chemistry and Technology,Production and Uses, 0 WILEYVCH Verlag GmbH, D-69469 Weinheim (Federal Republic of Germany), 1998,pag.475

Buchel Karl Heinz et.al.- Industrial Inorganic Chemistry, 0 WILEY-VCH Verlag Weinheim (Federal
Republic of Germany), 2000,pag.663

Pradyot Patnaik, Handbook of Inorganic Chemicals, Copyright 2003 by The McGraw-Hill


Companies, Inc. All rights reserved.,pag.1125

Brauer Georg - HANDBOOK OF PREPARATIVE INORGANIC CHEMISTRY, VOLUME 1


SECOND EDITION ,COPYRIGHT 1963 BY ACADEMIC PRESS INC.ALL RIGHTS RESERVED,pag.1906
Brauer Georg - HANDBOOK OF PREPARATIVE INORGANIC CHEMISTRY, VOLUME 2
SECOND EDITION ,COPYRIGHT 1965 BY ACADEMIC PRESS INC.ALL RIGHTS RESERVED,pag.877
Housecroft Catherine E. et.al. INORGANIC CHEMISTRY# Pearson Education Limited 2001,
2005 UK,pag.987
Shriver & Atkins Inorganic Chemistry, Fifth Edition 2010 P.W. Atkins, T.L. Overton, J.P. Rourke, M.T.
Weller,USA,pag.851
Chambers C.et.al.-Modern inorganic chemistry Butterworth & Co (Publishers) Ltd 1975,pag.459

Kirk-Othmer - Encyclopedia of Chemical Technology. Copyright John Wiley & Sons, Inc. All rights
reserved., Fifth Edition,27 vol.

Ullmann's Encyclopedia of Industrial Chemistry 2005 Wiley-VCH Verlag GmbH & Co. KGaA,
Weinheim,pag.28029

Greenwood and A. EarnShaw-Chemistry of the Elements,Second Edition UK,0 Reed Educational and
Professional Publishing Ltd 1984, 1997,pag.1376

Sidgwickn. V.-THE CHEMICAL ELEMENTS AND THEIR COMPOUNDS vol.II, Reprinted


lithographically in Great Britain as theo Universitary Press Oxford 1951,pag.853
Chemical Elements-The first 118 elements, ordered Alphabetically, License : Creative Commons
Attribution-Share Alike 3.0 Unported//creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0/ pag.1415
Fierro J. L. G.-Metal Oxides Chemistry and Applications, 2006 by Taylor & Francis Group, LLC
USa,pag.808
Motivatii si argumentari pentru temele propuse in Bazinul Dornelor

Page 23

Gerloch M., E.G. Constable-Transition Metal Chemistry, VCH Verlagsgesellschaft mbH, D-69451
Weinheim (Federal Republic of Germany), 1994,pag.223

Lagowski J. J.- CHEMISTRY foundations and applications, 2004 by Macmillan Reference


USA.,pag.1419

Krenos John et.al.-CHEMICAL PRINCIPLES-The Quest for Insight FOURTH EDITION Student
Study Guide and Solutions Manual for Atkins and Jones's, 2007 by W. H. Freeman and Company USA,pag.796
Zumdahl Steven S.et.al.-Complete Solutions Manual to accompany CHEMICAL PRINCIPLES
Sixth Edition, Copyright 2009 by Houghton Mifflin Company.USA,pag.841
Myers Richard L.-The 100 Most Important Chemical Compounds - A Reference Guide, 2007
by Richard L. Myers USA,pag.355
Myers Richard L -The Basics of Chemistry, 2003 by Richard Myers USA,pag.390
Bishop Mark-An Introduction to Chemistry,pag.776 si 1195
Burdge Julia- CHEMISTRY,SECOND EDITION, 2011 by The McGraw-Hill Companies, Inc. USA,
pag.1121
Lewis Rob and Wynne Evans-Chemistry Third edition, Rob Lewis and Wynne Evans 1997, 2001,
2006Published by PALGRAVE MACMILLAN USA,pag.479

NOMENCLATURE OF INORGANIC CHEMISTRY IUPAC Recommendations 2005 #


International Union of Pure and Applied Chemistry, 2005

Motivatii si argumentari pentru temele propuse in Bazinul Dornelor

Page 24