Calitate procesuala activa

Codul civil din 1864: art. 578

Concesionarul, ca si uzufructuarul, are dreptul de a se folosi de bunurile ce su

nt proprietatea altora, ntocmai ca si proprietarul lor, nsa cu obligatia de a le c
onserva substanta.
Ca atare, proprietarul lucrului (concedentul) are doar dreptul de a dispune juri
dic de acesta, fiindu-i interzis sa lipseasca pe concesionar de folosinta acestu
ia, iar concesionarul, la fel ca si uzufructuarul, poate sa exercite toate actiu
nile (petitorie, confesorie sau posesorie), care au ca obiect realizarea dreptur
ilor a caror folosinta o au ntocmai cum le-ar fi exercitat proprietarii.
Curtea de Apel Timisoara, Sectia I civila,
Decizia civila nr. 1174/R din 25 septembrie 2013, G.O.
Prin Decizia civila nr. 35 din 6 martie 2013, pronuntata n dosarul nr. 2239/290/2
011, Tribunalul Caras-Severin a respins apelul declarat de prtii M.P. si M.I. mpotr
iva Sentintei civile nr. 3401/15.11.2012, pronuntata de Judecatoria Resita n dosa
rul nr. 2239/290/2011.
n consecinta, instanta de apel a confirmat hotarrea primei instante, care a dispus
urmatoarele: a admis actiunea astfel cum a fost precizata, formulata de reclama
nta SC S.A. SRL F. n contradictoriu cu prtii M.P. si M.I.; a stabilit servitute de tr
ecere pe terenul proprietatea prtilor, nscris n CF [ ] teren n suprafata de 11510 mp, c
a fond aservit, a canalului construit pe spezele reclamantei, pe o lungime de 28
2 m si o latime variabila de la 1,8 m la 7 m, n favoarea imobilului reclamantei ns
cris n CF [ ], teren n suprafata de 15000 mp, ca fond dominant, conform planului de
amplasament si delimitare
anexa la raportul de expertiza tehnica topografica efe
ctuat n cauza de expert C.E.
Au fost obligati prtii sa desfiinteze lucrarile care mpiedica scurgerea naturala a
apelor pe terenul acestora, iar n caz de refuz reclamanta va fi autorizata sa le
execute pe cheltuiala sa, cu obligarea prtilor la plata despagubirilor civile pent
ru prejudiciul cauzat.
A fost autorizata reclamanta a se adresa Biroului de Carte Funciara Caras-Severi
n n vederea ntabularii dreptului astfel dobndit.
Pentru a hotar astfel, Tribunalul a retinut urmatoarele considerente:
Sentinta instantei de fond este legala si temeinica, data n conformitate cu probe
le aflate la dosar si dispozitiile legale n materie.
Potrivit dispozitiilor art. 576, 577 si 578 Cod civil din 1864, servitutea este
o sarcina impusa asupra unui imobil pentru uzul si utilitatea unui imobil avnd un
alt stapn; servitutile izvorasc sau din situatia naturala a locurilor, sau din o
bligatia impusa de lege, sau din conventia dintre proprietari; locurile inferioa
re sunt supuse a primi apele ce curg fireste din locurile superioare, fara ca mna
omului sa fi contribuit la aceasta; proprietarul inferior nu poate ridica stavi
le ca sa opreasca aceasta scurgere, iar proprietarul superior nu poate face nici
o lucrare spre agravarea servitutii fondului inferior.
Instanta de fond n mod corect, fata de probele administrate, a retinut ca se impu
ne aceasta servitute asupra imobilului proprietatea apelantilor prti, servitute ce
izvoraste din situatia naturala a terenurilor, proprietarii locului inferior, r
espectiv apelantii prti, neputnd a ridica stavile ca sa opreasca scurgerea apelor p
rovenite de la imobilul superior.
Din declaratiile martorilor audiati a rezultat ca terenurile n cauza anterior con
struirii canalului colector nu puteau sa fie utilizate pentru agricultura deoare
ce erau mlastinoase, iar dupa construirea canalului, aceasta problema a fost rez
olvata.
Din ntreg probatoriul administrat, inclusiv expertiza, rezulta ca forma naturala
a terenurilor face ca apa provenita din ploaie sa nu se scurga n mod natural, ci
sa balteasca n perioadele de surplus pluviometric. Solutia pentru rezolvarea unor
astfel de situatii este realizarea unor canale pentru colectarea surplusului de
apa si asigurarea scurgerii acestuia catre un emisar natural din apropriere.

Expertul a retinut ca pe baza unui proiect ntocmit de un specialist n domeniu, int

imata reclamanta a executat un sistem de colectare si dirijare a apelor de supra
fata din zona.
Traseul ales de proiectant pentru canalul de scurgere a apelor asigura panta nec
esara pentru scurgerea gravitationala a apei, precum si o lungime optima a acest
uia, pentru a nu afecta foarte mult terenurile agricole din zona.
Asadar, din concluziile expertului rezulta fara echivoc ca pentru exploatarea co
respunzatoare a terenului intimatei reclamante si a apelantilor prti era necesara
construirea unui canal de colectare a apei care baltea pe terenurile acestora.
Prin construirea canalului nu au fost ncalcate drepturile de proprietate ale part
ilor, dimpotriva, terenurile pot sa fie utilizate pentru agricultura, iar la con
struirea canalului intimata reclamanta nu a avut opozitia nici unei persoane.
Imobilul n litigiu a fost identificat prin raportul de expertiza tehnica topograf
ica efectuat n cauza de catre expert C.E., constatndu-se ca pe terenul concesionat
de intimata reclamanta este edificata o sera si o cladire administrativa si de
locuit.
n lungul laturii estice a parcelei intimatilor prti este sapat un canal, care la ca
patul sudic al parcelei are o latime de 1,8 m si o adncime de 0,40 m, iar la capa
tul de nord are o latime de 7 m si o adncime de 2,2 m. Canalul realizat de reclam
anta pe parcela prtilor este n continuarea canalului realizat de reclamanta pe parc
ela nr. top 2918/1, a comunei F.
S-a constatat ca acest canal colecteaza apele de pe terenurile agricole, ct si ap
ele ce se scurg de pe versantul dealului nvecinat.
Totodata, conform concluziilor raportului de expertiza tehnica topografica, s-a
constatat ca cele doua terenuri n litigiu sunt relativ plane si orizontale, cota
naturala a terenului reclamantei este mai mica dect cota naturala a terenului n zo
na de nord a parcelei prtilor, iar aceasta configuratie naturala a terenului face
ca apa provenita din ploaie sa nu se scurga n mod natural si sa balteasca, n perio
adele cu surplus pluviometric.
Solutia pentru rezolvarea unor astfel de situatii este realizarea unor canale pe
ntru colectarea surplusului de apa si asigurarea scurgerii acestuia catre un emi
sar natural din apropiere.
De asemenea, s-a retinut ca reclamanta a executat pe baza unui proiect ntocmit de
specialisti n domeniu, un sistem de colectare si dirijare a apelor de suprafata n
zona.
Referitor la lipsa calitatii procesuale active a intimatei reclamante, aceasta a
re calitate procesuala activa, avnd interes n cauza, fiind proprietara constructii
lor.
Conform extrasului de CF [ ] teren cu sera si cladire agricola n suprafata de 15.00
0 mp, proprietar asupra terenului este Statul Romn, cu drept de concesiune n favoa
rea reclamantei SC S.A. SRL R., proprietar asupra cladirilor fiind SC S.A SRL.
Conform extrasului de CF [ ] teren n suprafata de 11510 mp - Fnete n Lunca , proprietar
tabulari sunt prtii M.P. si sotia M.I., nascuta L., cu titlu de bun comun, n cota
de 1/1 parti din imobil.
Reclamanta desfasoara activitate de cultura a legumelor pe scara industriala, de
tinnd o sera de productie pe terenul nscris n Cartea funciara nr. [ ],n suprafata de 1
5.000 mp, sera aflata n amonte fata de terenul prtului, aflat n aval.
Fata de cele mai sus expuse, s-a constatat ca instanta de fond a pronuntat o sol
utie legala si temeinica, cu respectarea dispozitiilor legale n materie, fara a nc
alca dreptul de proprietate al apelantilor prti, canalul construit de intimata rec
lamanta fiind conform dispozitiilor art. 576-578 Codul civil din 1864, necesar p
entru colectarea surplusului de apa existent de pe terenurile agricole din zona,
ct si pentru apele ce se scurg de pe versantul dealului nvecinat, iar prin execut
area acestui canal nu s-a agravat situatia fondului inferior, respectiv situatia
terenului detinut de apelantii prti; mai mult, s-a retinut ca acest canal colecte
aza si surplusul de apa care se formeaza pe acest teren.
Fata de cele mai sus expuse, tinnd seama de dispozitiile art. 296 C. pr. civ., ar
t. 576-578, art. 480 Codul civil din 1864, instanta a respins recursul recalific
at apel, formulat de apelantii prti, mpotriva sentintei instantei de fond.
mpotriva deciziei Tribunalului au declarat recurs prtii M.P. si M.I., solicitnd admi

terea recursului, casarea deciziei, admiterea apelului si modificarea n tot a sen

tintei primei instante, iar pe fond respingerea actiunii reclamantei si obligare
a acesteia la plata cheltuielilor de judecata.
n motivare, prtii recurenti au invocat dispozitiile art. 304 pct. 9 C. pr. civ., ar
atnd ca ambele hotarri atacate sunt netemeinice deoarece nu au analizat cu atentie
probele administrate si nu au retinut corect starea de fapt, n sensul ca din dec
laratiile martorilor reiese ca pe terenul concesionat de Statul Romn s-au constru
it un bazin de acumulare si doua canale de scurgere a apelor n acest bazin, care
nu au nici o legatura cu santul construit de reclamanta pe terenul lor.
De asemenea, au aratat ca din declaratiile celor patru martori nu reiese daca vnz
atoarea terenului, M.L., a consimtit sau nu la construirea santului, preciznd ca
nu le este opozabil contractul de executie lucrari cu nr. 1/12.02.2008 si ca nu
exista un proiect ntocmit de un specialist si nici o proba din care sa rezulte ca
ei ar fi acoperit santul pe latimea drumului.
Recurentii au mai sustinut ca ambele hotarri sunt esential nelegale, pentru aceea
ca au interpretat gresit dispozitiile art. 578 Codul civil din 1864, ntruct prtii n
u au construit nici o stavila pe terenul lor pentru a opri scurgerea apelor n mod
natural, iar reclamantul intimat a intervenit contrar legii si a construit acel
sant, fiind ncalcat dreptul lor de proprietate, conform art. 480 Codul civil din
1864, n conditiile n care nu a existat consimtamntul lor sau al proprietarei anter
ioare, M.L.
Totodata, recurentii au nvederat ca reclamanta intimata, nefiind proprietara fond
ului dominant, ci Statul Romn, nu avea calitatea procesuala activa pentru a intro
duce o astfel de actiune.
Prin ntmpinare, reclamanta intimata SC S.A. SRL a solicitat respingerea recursului c
u motivarea ca din declaratiile martorilor si din expertiza rezulta fara echivoc
ca era necesara construirea unui canal de colectare a apei care balteste, att pe
ntru terenul sau, ct si pentru terenul prtilor, preciznd ca din anul 2008 (cnd s-a co
nstruit canalul) si pna n 2011 ntre parti a existat o buna ntelegere, prtii fiind de a
cord cu construirea acestui canal.
Referitor la exceptia lipsei calitatii procesuale active, intimata a solicitat r
espingerea acestei exceptii, nvedernd ca prin extrasul de carte funciara a facut d
ovada calitatii de proprietara asupra constructiei Sera de legume si anexe si a dr
eptului de concesiune asupra terenului.
Prin Decizia civila nr. 1174/R din 25 septembrie 2013, Curtea de Apel Timisoara
a respins recursul declarat de prtii M.P. si M.I. mpotriva Deciziei civile nr. 35 d
in 6 martie 2013, pronuntata de Tribunalul Caras-Severin.
Pentru a hotar astfel, Curtea a avut n vedere considerentele mai jos redate:
Cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei, invocat
a de prti prin cererea de recurs, Curtea constata ca este nentemeiata aceasta excep
tie, ntruct reclamanta este titulara dreptului de proprietate asupra constructiilo
r (sera si anexe), precum si a dreptului de concesiune asupra terenului, proprie
tatea statului, pe o perioada de 49 ani (pna la data de 28.05.2055), iar concesio
narul, ca si uzufructuarul, are dreptul de a se folosi de bunurile ce sunt propr
ietatea altuia, ntocmai ca si proprietarul lor, nsa cu obligatia de a le conserva
substanta.
Ca atare, proprietarul lucrului (concendentul) este redus doar la dreptul de a d
ispune juridic de acesta, fiindu-i interzis sa lipseasca pe concesionar de folos
inta acestuia, iar concesionarul, la fel ca si uzufructuarul, poate sa exercite
toate actiunile (petitorie, confesorie sau posesorie) care au ca obiect realizar
ea drepturilor a caror folosinta o au ntocmai cum le-ar exercita proprietarii.
n consecinta, n speta, reclamanta are calitatea procesuala activa pentru a introdu
ce prezenta actiune confesorie de servitute.
n ceea ce priveste fondul litigiului, Curtea are n vedere ca servitutea de scurger
e a apelor naturale (art. 578 Codul civil din 1864) nu este o servitute propriuzisa, ci o ngradire a exercitiului dreptului de proprietate prin impunerea unui n
umar de obligatii normale cu titlu de reguli de buna vecinatate corespunzatoare un
ei necesitati de ordin social, motiv pentru care ea ramne o cvasiservitute crmuita
de lege.
Astfel, contrar sustinerilor recurentilor, nu se poate retine ca decizia atacata

este nelegala, ntruct era necesara executarea acestui canal de colectare si scurge
re a apelor , lucrare executata de catre o ntreprindere specializata n acest domeniu
(ntreprinderea pentru Exploatarea Lucrarilor de mbunatatiri Funciare), stare de f
apt care a fost pe deplin confirmata de probele administrate de catre cele doua
instante.
n acest sens, este de mentionat si aspectul ca, odata cu abrogarea dispozitiilor
art. 304 pct. 10 si 11 din Codul de procedura civila, prin Ordonanta de urgenta
a Guvernului nr. 138/2008, netemeinicia hotarrii, din perspectiva aprecierii eron
ate a probelor, nu mai poate constitui motiv de recurs.
Totodata, Curtea retine ca, la data realizarii lucrarii de construire a canalulu
i (anul 2008), prtii recurenti nu erau proprietarii terenului, calitate pe care au
dobndit-o abia la data de 10.06.2011, potrivit extrasului CF, iar n speta nu s-au
produs dovezi din care sa rezulte ca fosta proprietara M.L. s-ar fi opus realiz
arii lui, astfel nct se prezuma ca a existat acordul tacit al acesteia.
Pentru considerentele de mai sus, Curtea a retinut ca decizia recurata nu este s
usceptibila de modificare n conditiile prevazute de dispozitiile art. 304 pct. 9
C. pr. civ., astfel ca, n baza art. 312 alin. (1) C. pr. civ., a respins recursul
prtilor.