Bombele atomice americane de la Hiroshima si Nagasaki

SUA au cucerit mai multe insule, asa cum au fost Iwo Jima si Okinawa si a facut
ca principalele insule japoneze sa se afle n raza de actiune a crucisatoarelor si
portavioanelor americane La 12 octombrie 1944 , bombardierele B 29 aterizeaza la
Saipan, cuprinzand astfel intreaga Japonie in raza lor de actiune incepand din 20
octombrie 1944 va avea loc o debarcare la Leyte in centrul arhipelagului Filipinelor.
Armata a-6-a comandata de MacArthur , dupa o serie de batalii va ajunge in insula Luzon
la 9 ianuarie 1945 iar in Manila la 10 februarie, operatiunea de recucerire a Filipinelor a
durat pana la 28 iunie 1945. La 19 februarie , puscasii marini debarca pe atolul IwoJima , care avea o importanta deosebita pentru japonezi , si inca din primele doua zile a
debarcarii inregistreaza pierderi enorme : 1200 de morti si 4000 de rantii. La 21 februarie
avioanele-sinucigase ataca Task forte 58 care ii sprijinea pe puscasii marini aflati pe atol,
32 de piloti kamikaze se napustesc asupra fortelor americane distrugand portavionul
Bismark Sea si avariind portavionul Saratoga . La 9 martie , japonezii lanseaza
atacul final asupra aerodromului de pe Iwo-Jima iar cei ce nu sunt ucisi se sinucid pe loc.
Dupa 7 zile americanii cuceresc complet insula iar dupa 17 zile ei reusesc sa distruga
toate fortele japoneze de pe insula, astfel la 1 aprilie armada lui Nimitz debarca fara
probleme 50.000 de oameni in partea de centru-vest a insulei Okinawa. Printre multe alte
zeci de orase japoneze, Tokyo a fost bombardat cu bombe incendiare si doar n primul
atac au murit pna la 90.000 de oameni, n timp ce incendiile ravaseau toata capitala.
Marile pierderi de vieti omenesti au fost atribuite densitatii mari a populatiei n zonele
industriale, ca si materialelor inflamabile din care erau ridicate n mod obisnuit
constructiile n acele vremuri.
La 26 iulie 1943 a fost publicata Declaratia de la Potsdam, prin care s-a cerut
Japoniei capitularea imediata si neconditionata. Guvernul de la Tokyo a respins cererea ,
desi erau in preajma sfrsitului militar, leganat nca de mitul "vntului divin". Japonia
pregatise mpotriva unei ncercari de debarcare a flotei americane pe coastele
arhipelagului peste 700 de kamikaze, cu misiunea de a o ngropa in adncuri, o data cu
sacrificiul lor. Nu era introdus in aceste calcule neprevazutul atac atomic. Dar daca e sa
vorbim despre acest atac, el nu era cu nimic justificat. Sa analizam unde erau concentrate
fortele armate japoneze la nceputul lunii august 1945: 2 milioane de ostasi in Japonia, in
insulele Kurile si in Sahalinul de sud; un milion in Manciuria si in Coreea, asa zisa
armata din Kwantung; 7-800 de mii in diferite regiuni ale Chinei si aproape un milion in
Asia de sud-est. In schimb au fost alese ca obiective ale atacului atomic 2 orase cu mica
importanta pentru potentialul militar japonez, dar unde si duceau viata cteva sute de
civili. Si acest atac avea loc dupa ce armata germana era nfrnta, Italia scoasa din razboi.
Si dupa ce la Ialta, in februarie 1945, Stalin a informat pe aliati, ca la 3 luni de la
nfrngerea Germaniei, Uniunea Sovietica, va intra in razboi mpotriva Japoniei. Exact la
3 luni, in 5 august 1945, Uniunea Sovietica a dat un ultimatum Japoniei care a fost

respins de guvernul japonez. Astfel nct in ziua de 8, U.R.S.S. a declarat razboi Japoniei,
atacnd pe un front de 4500 de km, cu trei mari grupe de forte, sub comanda maresalului
Vasilevski asupra principalelor concentrari de forte ale armatei din Kwantung. Chiar
declaratia lui Stalin de la Ialta se nlantuie in logica lucrurilor legate de decizia privind
atacul atomic. Literatura de dupa razboi aminteste ca :" hotarrea de a folosi bomba
atomica si momentul fixat pentru aceasta aveau o legatura directa cu proiectata intrare a
Uniunii Sovietice in razboiul mpotriva Japoniei. Si este vorba de afirmatia unui reputat
om politic american. Scopul a constat in fortarea Japoniei de a capitula in fata Statelor
Unite nainte ca armata sovietica sa invadeze teritoriul Japoniei, pentru a-si asigura un
control unilateral postbelic in aceasta zona a lumii. Si de asta data a afirmat-o tot un
american si nu unul oarecare, ci James F. Byrnes, consilierul apropiat al presedintelui si
ulterior secretar al Departamentului de Stat care sprijinea ideea lansarii bombei atomice,
"fiind convins ca bomba e in stare sa ne puna in pozitie de a dicta conditiile noastre la
sfarsitul razboiului" dupa cum scrie Truman in memoriile sale. Dar problemele tehnice pe
care le implica un atac atomic asupra Japoniei erau mari. Cnd in septembrie 1944 exista
deja o certitudine pentru realizarea bombei cu plutoniu pane in primavara lui 1945, se
punea problema modificarii fortaretelor zburatoare destinate sa le transporte in raidul
aerian de atac. Cel caruia i s-a incredintat pregatirea lansarii bombei atomice, Groves,
urmarea cursa angajata intre uzinele in care erau fabricate cele doua materiale fisionabile
si l ngrijora ncetineala cu care se separa izotopul U 235. el a dat ordin sa se
construiasca 2 modele de bombe: una cu uraniu, ce avea sa aiba o forma lunguiata,
Subtirelul , dupa alura lui Roosevelt, si o a doua cu plutoniu, pntecoasa, denumita
Grasunul , dupa fizionomia lui Churchill. Din vara anului 1944 au nceput sa fie pregatiti
oamenii care trebuiau sa lanseze bombele, alesi toti dupa rezultatele obtinute, toti tineri
dar cu experienta. In timpul antrenamentelor, fiecare avion era ncarcat cu cate o bomba
pntecoasa si se ridica la o naltime de 10 000 m. Bombardierele se lansau de aici asupra
unor cercuri vopsite in alb, cobornd in 15 secunde pana la 6700 de m, eliberau bombele
si apoi trebuiau sa urce pana la 17 km departare de cercuri , sub un unghi de 156 de grade
si jumatate, in timp de 51 secunde. nainte ca ele sa fie lansate, o bomba a fost si testata
in pustiul Alamogordo, dar care continea o cantitate mai redusa de material fisionabil. A
fot o experienta reusita care a oferit oamenilor de stiinta si militarilor o imagine terifianta
asupra efectelor acestei arme ucigatoare. A urmat transportarea uneia dintre bombe,
Subtirelul, la Tianin. Dupa cum era de asteptat masurile de siguranta luate au fost
magnifice. Astfel bomba a fost transportata pe bucati, ca in cazul unui esec sa nu fie
distrusa ntreaga bomba.
Generalul Spaatz, cel care a preluat comanda trupelor aeriene americane din
Pacific a dat ordinul ca bomba sa fie lansata ncepnd cu data de 3 august, de cum timpul
ar fi favorabil, asupra unuia dintre obiectivele: Hiroshima, Niigata, Kokura sau Nagasaki.
Dupa cum multi oameni stiu, bombele atomice au fost folosite doar de doua ori in timpul
razboiului. Mai trziu, pe 6 august 1945 avionul de tip B-29 "Enola Gay", pilotat de
colonelul Paul Tibbets, a lansat o bomba atomica, primul loc unde este Hiroshima (Little
Boy).
O bomba pe baza de Uraniu cantarind patru tone si jumatate, poreclita Little
Boy a fost aruncata deasupra Hiroshimei pe 6 august 1945. Podul Aioi, unul dintre cele

81 de poduri care leaga delta raului Ota a fost tinta acestei bombe. Era asteptat ca
ciuperca atomica sa se inalte la 600 de metri de-asupra solului. La ora 8 si 15 minute,
bomba a fost lansata de pe Enola Gay. A ratat cu numai 260 de metri. La ora 8 si 16
minute, intr-o clipa, 66 000 de oameni au fost omorati si 69 000 au fost raniti intr-o
explozie atomica de 10 kilotone. Punctul vaporizarii totale a masurat 1 km in diametru.
Distrugerea totala s-a produs intr-o zona cu diametrul de 1,8 km. Pagube importante au
fost provocate pe o zona cu diametrul de 3,5 km. La 4 km, tot ce era flamabil a ars,
stergndu-l de pe suprafata pamntului

Un nor n forma de ciuperca se ridica la peste 6.000 metri deasupra orasului

Nagasaki, Japonia, n data de 9 august 1945, la numai cteva secunde dupa ce trupele
USA au aruncat bomba atomica.
Acolo temperatura avea sa ajunga egala cu cea a soarelui. De obicei temperatura
urca treptat, atinge un punct maxim si apoi scade treptat. Dar aici temperatura a atins
punctul culminant intr-o fractiune de secunda, transformndu-se intr-o sfera de foc cu
peste cteva milioane de grade. Cei aflati sub punctul 0 s-au descompus, impregnndu-se
in pietre. Tiglele acoperisurilor s-au topit pe o raza de 500 de metri da la acest punct zero.
Primarul orasului Kabe, situat la 16 km de Hiroshima, a vazut fulgerul si a simtit caldura.
La Academia Navala Japoneza de pe insula Eta Jima, situata la aproape 100 de km S-E de
Hiroshima, elevii aflati in salile de curs au auzit un sunet surd, dar au simtit adierea unui
vnt neobisnuit de cald prin ferestrele deschise. In comparatie cu acestia, ce vor fi simtit
nefericitii de la Cartierul General al Armatei care au fost aproape de punctul zero? Nu au
avut timp sa simta nimic pentru ca au murit cu totii, ori arsi, ori ucisi, de unda de soc, ori
de radiatii. Cei care lansasera bomba erau la rndul lor ingroziti de prjolul pe care l
provocasera. " Era o viziune nfricosatoare, o masa clocotitoare de fum gri-purpuriu si se
vedea ca avea un miez rosu si totul ardea" a declarat la sfrsit unul dintre piloti. Nici

macar generalului Spaatz nu-i venea sa creada, cnd a vazut in hambarele americane de la
Tinian cutia in care fusese ambalata bomba, ca un lucru asa de mic putea provoca un asa
dezastru. In timp ce la Hiroshima totul ardea, 70000 de oameni murind in primele
secunde si in zilele urmatoare nca 28000, la Tinian, eroii de pe Enola Grey erau
sarbatoriti ca niste eroi.
Vestea a ajuns la Tokyo destul de ncet. La 6 august, mai precis la ora 8 si 17 min,
operatorul de control al postului de Radio din Tokyo observa ca antena de la Hiroshima
nu mai e in legatura cu statia. Era vid, liniste totala. Dupa cteva tentative infructuoase de
a intra in legatura radio, ncerca trei linii telefonice de ajutor. In zadar. Peste cteva
minute, centrala cailor ferate japoneze constata o ruptura in circuit, putin mai la nord de
Hiroshima. ncercarile prin telefon, sunt si ele zadarnice. Statul Major intra in panica.
Cum se poate ca un oras de 343 000 de locuitori sa se volatilizeze? Telefon, radio, nici un
contact. Abia mai trziu o voce parvine la Tokyo: este aceea a sefului unei gari situate
putin mai la nord de Hiroshima. El se exprima confuz, vorbeste de o teribila explozie,
despre "cerul cu o culoare stranie". Ofiterii ridica din umeri si-i reproseaza ca a baut cam
mult sake la acea ora de dimineata. Statiile radio nu au nregistrat nici o formatie de
avioane. Da, a fost un raid de 3 avioane americane, dar asemenea raiduri de recunoastere
se fac zilnic, iar Hiroshima nu prezinta nici un interes militar si nici n-a fost bombardat
vreodata de la nceputul razboiului. Un pilot primeste un ordin sa zboare la Hiroshima, sa
aterizeze, sa vada despre ce este vorba si sa revina pentru a face un raport. Pilotul zboara
si vede infernul. Hiroshima, cat a mai ramas din ea, arde; e un cmp plat ca si cum ar fi
fost supus suctiunii unui aspirator monstruos. Aeroportul este o ngramadire de fiare
topite, din ceea ce au fost avioanele. Este complet impracticabil. nspaimntat, pilotul
pune avionul pe directia bazei navale Kuru, la 15 km spre sud. Raportul sau facu misterul
si mai de nenteles. Cum a putut Hiroshima sa devina acest infern de jaratic, cnd n-a fost
nici un raid aerian? Echipe de ajutor motorizat pleaca din Kuru, dar flacarile nu le permit
sa se apropie de oras. De-abia dupa 12 ore de la cataclism, spre seara s-a putut intra in
prima retorta in care avusese loc o reactie urmata de moartea atomica. Abia la 7 august,
postul de radio japonez a difuzat un scurt comunicat: " Hiroshima a suferit distrugeri
considerabile ca urmare a unui raid executat de catre cteva B 29. se pare ca un nou tip de
bomba a fost utilizat. Investigatii sunt in curs."
In timp ce japonezii si tratau ranitii, observnd cu stupoare ce efecte poate avea
aceasta bomba, americanii pregateau Nagasaki. La Tinian, in zilele ce au urmat dupa
primul atac, a sosit si Grasunul.Pe 9 august 1945, Nagasaki a avut parte de acelasi
tratament ca si Hiroshima. De aceasta data, o bomba pe baza de Plutoniu, poreclita Fat
Man a fost aruncata asupra orasului. Cu toate ca bomba a avut o deviatie de aproximativ
2 km, totusi a fost distrusa mai mult de jumatate din oras. Populatia orasului Nagasaki a
scazut intr-o sutime de secunda de la 422 000 de locuitori la 383 000. 39 000 de oameni
au fost omorati, peste 25 000 raniti.
Aceasta explozie a avut mai putin de 10 kilotone. Estimarile fizicienilor care au
studiat fiecare explozie au fost acelea ca au fost folosite doar o miime din puterea
explosiva a acestor bombe. In timp ce insasi explozia unei bombe atomice este destul de
letala, puterea ei distructiva nu se opreste aici. Radiatiile atomice creeaza un alt pericol de
asemenea. Ploaia care urmeaza oricarei detonari atomice este incarcata cu particule

radioactive. Multi supravietuitori ai exploziilor din Hiroshima si Nagasaki au murit in

urma otravirii produsa de ploaia radioactiva.
Pe 8 august 1945, Uniunea Sovietica a declarat razboi Japoniei, asa cum fusese stabilit la
Yalta si a lansat o invazie la scara larga a Manciuriei ocupate de Japonia, (Operatiunea
Furtuna de August).
Pe 10 august guvernul japonez si-a anuntat disponibilitatea de a accepta
prevederile tratatului de la Potsdam din 26 iulie, cu singura conditie ca prerogativele
mparatului sa nu fie afectate. Pe 2 septembrie a fost semnat armistitiul de pace, la bordul
navei americane Missouri, aflata n golful Tokyo.
Astfel se ncheie trista experienta a razboiului pentru japonezi, sau macar luptele
directe caci japonezii au mai avut de suferit de pe urma razboiului si dupa semnarea
acestui armistitiu.
Supravietuitori
Japonia a recunoscut un brbat de 93 de ani ca fiind singurul supravieuitor de la
Hiroshima i Nagasaki, amndou oraele fiind lovite cu bombe atomice la sfritul celui
De-al Doilea Rzboi Mondial.
Tsutomu Yamaguchi se afla n Hiroshima, ntr-o cltorie de afaceri, pe 6 august
1945, cnd un avionul american Enola Gay a lansat prima bomb nuclear. Aceasta a
suferit arsuri grave i a fost trimis a doua zi n oraul su natal, Nagasaki, unde a doua
bomb atomic a czut pe 9 august.
Bombele de la Hiroshima i Nagasaki au ucis peste 200.000 de oameni.
Majoritatea supravieuitorilor celor dou bombardamente au decedat ulterior din cauza
unor boli declanate de expunerea la radiaii. Dubla mea expunere la radiaii este acum
un record, a glumit Tsutomu Yamaguchi.
Acordul de la Potsdam
Acordul de la Potsdam sau Proclamaia de la Potsdam a fost un acord asupra
politicii de ocupaie i reconstucie a Germaniei i a altor naiuni dup ncheierea luptelor
celui de-al doilea rzboi mondial n Europa. Acordul a fost conceput i adoptat de
principalele puteri victorioase SUA, URSS i Regatul Unit n timpul Conferinei de la
Potsdam (numit n textul nelegerii Conferina de la Berlin) din 17 iulie 2 august
1945.
Participanii la conferin au fost liderii celor trei state I. V. Stalin, Harry
Truman, Winston Churchill i minitri afacerilor externe ai celor trei guverne. Dup ce
Churchill a pierdut alegerile generale din 1945, el a demisionat, iar locul lui a fost luat de
noul premier, Clement Attlee.
n al doilea ducument adoptat n timpul conferinei, Declaraia de la Potsdam,
SUA, Regatul Unit i China au somat Japonia s capituleze, alternativa fiind completa
distrugere.