Sunteți pe pagina 1din 3

MANCIU ROXANA

AMG III C

EPILEPSIA
DEFINITIE: Epilepsia este o tulburare neurologica comuna care se datoreaza unor factori care
interfereaza cu impulsurile electrice la nivelul creierului. Sistemul nervos produce descarcari
electrice bruste, excesive si dezorganizate, care duc la aparitia convulsiilor. Convulsiile interfera
temporar cu controlul musculaturii, controlul defecatiei (eliminarea de fecale), vorbirea, vederea
si constienta bolnavului. Aparitia convulsiilor este inspaimantatoare, in special daca sunt severe.
Din fericire, tratamentul reduce impulsurile electrice anormale la nivelul creierului si controleaza
crizele convulsive.
Epilepsia nu este o forma de retardare intelectuala sau boala psihica si nu este contagioasa.
Cauze:
Cauzele epilepsiei nu sunt pe deplin cunoscute. Mai putin de jumatate din bolnavii de epilepsie,
au o cauza primara neindetificabila.
Adesea, epilepsia este rezultatul unor alte boli cum ar fi:
- traumatismele craniene
- tumorile cerebrale
- infectiile cerebrale
- accidente vasculare cerebrale
Epilepsia poate aparea si la persoanele fara factori de risc. Nu poate fi identificata intotdeauna o
cauza. Acest lucru este valabil, in special, in multe forme de epilepsie la copii. La unele
persoane, epilepsia se datoreaza unei tumori, infectii sau traumatisme cerebrale.
Epilepsia apare mai frecvent la copii decat la adulti. Este posibil sa existe agregare familiala
(adica mai multe cazuri de epilepsie in familie), dar nu este obligatoriu sa existe istorie familiala
de epilepsie pentru ca cineva sa faca epilepsie.
Convulsiile epileptice apar atunci cand descarcarile electrice anormale ale neuronilor perturba
echilibrul normal al impulsurilor nervoase. Factorii care determina aceste descarcari electrice
anormale nu sunt intotdeauna clari.
Afectiunile care pot duce la aparitia epilepsiei sunt:
- traumatismele craniene
- accidentele vasculare cerebrale sau alte boli care afecteaza circulatia sangvina la nivelul
creierului
- ateroscleroza (depunerea de grasimi) arterelor cerebrale
- tumorile cerebrale
- infectiile cerebrale, cum ar fi meningita sau encefalita
- boala Alzheimer
- abuzul de bauturi alcoolice
- abuzul de droguri si perioada de dezintoxicare

Tumorile, zonele de tesut cicatriceal datorate traumatismelor sau altor boli pot deteriora o
anumita zona din creier si pot determina convulsii partiale.
Cu toate acestea, epilepsia poate aparea in absenta tuturor acestor conditii.
Simptome:
Convulsiile sunt singurul simptom vizibil al epilepsiei. Exista mai multe tipuri de convulsii, iar
simptomele fiecarui tip in parte se manifesta diferit la diferite persoane. Convulsiile pot dura de
la cateva secunde pana la cateva minute. Constienta poate fi pierduta sau mentinuta in timpul
convulsiilor, depinzand de tipul de epilepsie. Unii bolnavi isi amintesc ce s-a intamplat in timpul
convulsiilor, in timp ce altii nici nu realizeaza ca au facut convulsii.
Convulsiile in timpul carora bolnavul cade sau muschii devin rigizi (tepeni) sau isi pierde
controlul sunt usor de recunoscut. Dar multe convulsii nu implica aceste reactii, si pot fi foarte
greu de recunoscut. Unele convulsii se manifesta printr-o privire fixa si pierduta timp de cateva
secunde. Altele constau in cateva spasme musculare, sau in caderea capului din pozitia normala
sau perceptia unor mirosuri (de obicei neplacute) si unor imagini pe care doar bolnavul le simte.
Convulsiile epileptice survin, adesea, fara o avertizare in prealabil, cu toate ca unii bolnavi
mentioneaza o "aura" inainte de inceperea convulsiilor. Convulsiile inceteaza atunci cand
activitatea electrica anormala se incheie si activitatea cerebrala revine la normal.
Convulsiile sunt de doua tipuri:
- partiale
- generalizate
Factori de risc:
Riscul de a face epilepsie este crescut atunci cand exista:
- istorie familiala de epilepsie (mai multi bolnavi de epilepsie in familie
- traumatisme craniene (de exemplu fractura craniana sau o plaga penetranta) asociate cu
pierdere de constienta sau amnezie mai mult de 24 de ore; cu cat este mai sever traumatismul
cranian, cu atat riscul pentru epilepsie este mai mare
- accidente vasculare cerebrale sau alte boli care afecteaza circulatia sangvina la nivelul
creierului
- tumorile cerebrale
- infectiile cerebrale, cum ar fi meningita sau encefalita
- intoxicatia cu plumb
- intoxicatia alimentara
- expunerea la fumuri toxice
- tulburari ale dezvoltari cerebrale survenite in timpul vietii intrauterine
- abuzul de droguri
- convulsiile febrile (convulsii care apar la copii de pana la 5 ani atunci cand fac febra crescuta
din diverse cauze)
- boala Alzheimer
Cum s-a precizat si anterior, nu este obligatoriu sa existe acesti factori. Epilepsia poate aparea si
in lipsa acestora din motive necunoscute, in special in diferitele tipuri de epilepsii ale copiilor.
Diagnostic:
Stabilirea diagnosticului este vitala pentru identificarea celui mai eficient tratament pentru
controlarea convulsiilor.
Diagnosticul epilepsiei poate fi dificil. Trebuie consultat un medic specialist neurolog si este

nevoie de colaborarea deschisa cu acesta. Examinarea facuta de acesta se va axa in principal pe 3


intrebari si anume:
Au fost convulsii cu certitudine sau ceva asemanator convulsiilor?
Mai multe conditii pot fi asemanatoare convulsiilor, dar nefiind de fapt convulsii. Acestea
includ:
- dureri de cap cu caracter de migrena
- spasme musculare
- ticuri
- tulburari de somn
- convulsii psihogenice
- intervale de timp de apnee (fara respiratie)
Administrarea de medicamente antiepileptice in cazul convulsiilor neepileptice expun bolnavul
la riscuri care nu sunt necesare.
Administrarea de medicamente antiepileptice persoanelor care nu sufera de epilepsie, pot
determina aparitia convulsiilor care altfel nu ar fi aparut.
Tratament:
Tratamentul poate reduce frecventa aparitiei convulsiilor sau le poate preveni in cele mai multe
cazuri de bolnavi de epilepsie si determina disparitia crizelor acestor persoane pe toata durata
vietii. Convulsiile necontrolate au un impact semnificativ asupra modului de viata - nu se pot
obtine permise de conducere de automobile, anumite meserii sunt interzise precum si anumite
activitati. Desi convulsiile prin ele insele nu afecteaza fizic bolnavii, ele au un risc de
traumatisme fizice si chiar si moarte, depinzand de locatia in care se afla si momentul in care
bolnavul face convulsii. Convulsiile apar pe neasteptate si pot determina caderea bolnavului,
inecarea sau alte accidente. Asa numitul status epileptic (o criza convulsiva care dureaza mai
mult decat de obicei, mai mult de 5 minute) duce la coma si moarte. Prin reducerea frecventei
sau eliminarea convulsiilor, calitatea vietii bolnavilor se imbunatateste considerabil.
Un diagnostic corect este vital pentru administrarea tratamentului eficient. Deciziile de tratament
se bazeaza in primul rand pe tipul epilepsiei si tipul convulsiilor - tratamentul care amelioreaza
un tip de convulsii, le agraveaza pe altele. Varsta, starea de sanatate si stilul de viata sunt alti
factori importanti in alegerea tratamentului.
Poate dura mai mult timp pana la gasirea celei mai bune combinatii de medicamente, prin
ajustarea dozelor, prin incercarea mai multor medicamente. Scopul este de a preveni aparitia
convulsiilor cu pretul unor efecte adverse cat mai reduse posibil. Odata ce a fost gasit cel mai
eficient tratament, este foarte important ca bolnavul sa il urmeze intocmai recomandarilor
medicului neurolog.
Prevenire:
Deoarece cauzele epilepsiei nu sunt intotdeuna clare, nu este posibil ca aceasta afectiune sa fie
prevenita.
Traumatismele craniocerebrale, o cauza frecventa de epilepsie, pot fi prevenite. Se recomanda
purtarea centurii de siguranta intotdeauna cand va aflati intr-un autovehicul si a castii de
protectia in timpul ciclismului, motociclismului, schiatului, patinatului sau calaritului.