Alegerea dintilor

artificiali

Student: Marin Elena-Cristiana

Anul IV, gr.7
Alegerea dintilor artificiali in protezarea totala recunoaste aspect
diferentiale dupa cu este cazul dintilor frontali, care trebuie sa raspunda in

prinul rand dezideratelor de ordin estetic si fonetic, respectiv dintii laterali,

a caror menire principala este asigurarea unei eficiente masticatorii
rezonabile.

Alegerea dintilor frontali

Aspectele estetice ale protezei totale apartin unui domeniu
alambicat care combina principii stiintifice si artistice. Principiile stiintifice
se bazeaza pe studii longitudinale care nu se concentreaza asupra
necesitatilor fiecarui pacient, in timp ce componenta artistica este o
paradigma legata de talentul si perspucacutatea medicului, combinata cu
dorintele pacientului.
De cele mai multe ori, alegerea dintilor artificiali este tratata cu
superficialitate de practicieni sau chiar lasa in totalitate in seama
tehnicianului dentar, comprimitand adeseori rezultatul estetic si functional
al protezarii.
Alegerea dintilor in proteza totala este mai bine perceputa daca se
consodera dintii anteriori si dintii laterali separat. Dintii fruntali sunt
selectati astfel incat sa satisfaca dezideratele estesice si fonetice, in timp
ce dintii laterali sunt alesi astfel incat sa determine o functie masticatorie
cat mai eficineta, atat dintii anteriori cat si cei posteriori trebuie sa se
armonizeze anatomic si functional in structurile sistemului stomatognat.
Dimensiunea dintilor anteriori
Atunci cand exista inregistrari preextractionale, alegerea dintilor este
facilitata. In absenta acestora rolul primordial revine criteriilor anatomice:
Dimensiunea fetei: proportia dintre fata si dinti se caracterizeaza prin
armonie. Latimea media a incisivului central maxilar se estimeaza a fi 1/6
din distanta bizigomatica. Dimensiunea si forma incisivului central superior
este in cea mai mare parte a cazurilor in relatie cu tipul constitusional al
individului. Incisivul lateral maxilar variaza mult ca dimensiune, forma si
pozitie, mai mult decat orice alt dinte fruntal maxilar. Acest factor confera
un oarecare grad de libertate in alegerea acestui dinte. Latimea celor sase
dinti frontali maxilari luati impreuna este, de cele mai multe ori, usor mai
scazuta fata de 1/3 din distanta bizigomatica.
Dimensiunea arcadei maxilare: pentru aceste determinari sunt necesare
sabloane de ocluzie cu borduri foarte bine adaptate. Masuratorile se fac la
nivelul crestei reziduale din dreptul papilei incisive la nivelul ligamentului
pterigomandibular de fiecare parte si de la un ligament prterigomandibular

la celalalt. Lungimea laturilor triunghiului format este folosita pentru

alegerea dimensiunii dintilor.
Papila incisiva, bosa canina si frenurile bucale: daca bosele canine sunt
decelabile pe model, se traseaza doua linii la limita distala a fiecarei bose
canine. Daca se traseaza o linie dispusa putin anterior fata de frenul bucal,
aceasta va fi situata distal de bosa canina. Masurarea se va face cu o rigla
flexibila intre extremitatile distale ale celor doua bose canine; rigla
urmeaza conturul crestei alveolare reziduale si nu va fi plasata in contact
cu marginea anterioara a papilei incisive, deoarece incisivii centrali
maxilari sunt situati anterior de papila. In urma acestei masuratori se va
obtine suma latimii celor sase frontali maxilari.
Relatiile intermaxilare: orice disproportie intre dimensiunea arcadei
maxilare si a celei mandibulare influenteaza lungimea, latimea si pozitia
dintilor pe arcada. Dimensiunea si pozitia lor pe o arcada vor oscila de la
forma normala unanim acceptata, la forma complementara dintilor de pe
arcada opusa. In stiuatiile cadn mandibula este prognata, dintii frontali
mandibulari sunt mai mari decat cei normali, iar daca mandibula este
retrograda, dinti frontali mandibulari sunt de obicei mai mici decat cei
normali.
Conturul crestei alveolare reziduale: dintii artificiali trebuie montati astfel
incat sa urmareasca forma conturului crestei existente in starea de dentat.
Alterarea conturului ca urmare a resorbtiei osoase, accidentelor sau
interventiilor chirurgicale face acest obiectiv sa fie foarte greu de atins.
Distanta dintre cele doua creste alveolare reziduale: inaltimea dintilor
protezelor totale va fi determinata si de spatriul dintre cele doua creste.
Forma dintilor anteriori
In alegerea formei dintilor anteriori se iau in considerare urmatorii
factori:
Forma si conturil fetei: froma dintelui trebuie sa se armonizeze cu
forma fetei prin intermediul contururilor(vestibular, mezial, distal
si incizal).
Sexul si personalitatea: pentru a armoniza dintii cu ansamblul
fetei trebuie sa se tina cont de faptul ca dintii femeilor sunt mai
ovali cu reliefuri mai rotunjite sau triunghiulari, iar dintii barbatilor
mai patrati descriind linii mai drepte, agresive, asemanatoare
contururilor faciale.
Varsta: odata cu trecerea anilor, dintii isi pierd marginile si
unchiurile incizale, precum si curbururile cuspidiene.

Tipul constitutional.

Culoarea dintilor anteriori

La edentatul total bimaxilar alegerea culorii dintilor artificiali trebuie
sa stabileasca o armonie cromatica in raport cu tegumentele, parul si ochii
pacientului, in conditiile varstei sale. Culoarea pielii este un element mai
important in ghidajul alegerii culorii decat parul. Culoare ochilor poate fi
folosita de asemenea ca reper in alegerea culorii dintilor.

Alegerea dintilor laterali

Dintii artificiali laterali trebuie
dezideratelor de ordin functional.

sa

corespunda,

in

principal,

Dimeniunea si numarul dintilor laterali

Dimensiunia si numarul dintilor laterali sunt in stransa legatura cu
functiile sistemului stomatognat. Acesti dintri trebuie sa sustina obrajii si
limba si sa functioneze in armonie cu musculatrura in cursul fomatiei,
deglutitiei si masticatiei.
Dimensiunea antero-posterioare a dintilor laterali este determinata
de dimensiunea spatiului edentat lateral, evitandu-se montarea lor pe
zona ascendenta a crestei edentate mandibulare.
Forma dintilor laterali
Fata oculuzala este cea care determina forma dintilor laterali. Fetele
proximale, orale si vestibulare voi fi conturate ca si cele ale dintilor
naturali, astfel incat sa fie percepute ca atare si sa permita refluarea
alimentelor.
Dintii artificiali pot fi grupati in trei categorii:

Dinti anatomici sau cuspidati;

Dinti neanatomici sau necuspidati;
Dinti speciali.

Alegerea formei dintilor laterali este conditionata si de factori

ocluzali si de stabilitate. Factorii ocluzali se refera la steriotipul de
masticatie al pacientului si oportunitatea realizarii unei articulari balansate
sau doar a unei ocluzii balansate. Factori de stabilitate: in plus fata de
stabilitatea asigurata de balansul muscular si balansul ocluzal, cuspizii pot
favoriza sau perturba stabilitatea protezelor. Pentru stabilitatea protezelor
este importanta de asemenea si numarul de dinti laterali folositi. Sunt

putine situatiile clinice in care exista suficient spatiu mezio-distal pentru a

putea monta doi premolari si doi molari fara a compromite stabilitatea; in
acest caz optiunile sunt reprezentate fie de renuntarea la un premolar fie
la un molar.
Culoarea dintilor laterali
Culoarea dintilor posteriori trebuie sa se armonizeze cu nuantele
dintilor frontali. Premolarii maxilari sunt alesi incat sa asigure in primul
rand functia estetica si in al doilea rand functia masticatorie. Volumul
influenteaza culoare dintelui, si din acest motiv este preferabil sa se
aleaga pentru premolari o culoare usor mai deschisa decat a celorlalti dinti
posteriori, dar nu mai deschisa decat a dintilor frontali.