Anul IV, gr.7 Alegerea dintilor artificiali in protezarea totala recunoaste aspect diferentiale dupa cu este cazul dintilor frontali, care trebuie sa raspunda in
prinul rand dezideratelor de ordin estetic si fonetic, respectiv dintii laterali,
a caror menire principala este asigurarea unei eficiente masticatorii rezonabile.
Alegerea dintilor frontali
Aspectele estetice ale protezei totale apartin unui domeniu alambicat care combina principii stiintifice si artistice. Principiile stiintifice se bazeaza pe studii longitudinale care nu se concentreaza asupra necesitatilor fiecarui pacient, in timp ce componenta artistica este o paradigma legata de talentul si perspucacutatea medicului, combinata cu dorintele pacientului. De cele mai multe ori, alegerea dintilor artificiali este tratata cu superficialitate de practicieni sau chiar lasa in totalitate in seama tehnicianului dentar, comprimitand adeseori rezultatul estetic si functional al protezarii. Alegerea dintilor in proteza totala este mai bine perceputa daca se consodera dintii anteriori si dintii laterali separat. Dintii fruntali sunt selectati astfel incat sa satisfaca dezideratele estesice si fonetice, in timp ce dintii laterali sunt alesi astfel incat sa determine o functie masticatorie cat mai eficineta, atat dintii anteriori cat si cei posteriori trebuie sa se armonizeze anatomic si functional in structurile sistemului stomatognat. Dimensiunea dintilor anteriori Atunci cand exista inregistrari preextractionale, alegerea dintilor este facilitata. In absenta acestora rolul primordial revine criteriilor anatomice: Dimensiunea fetei: proportia dintre fata si dinti se caracterizeaza prin armonie. Latimea media a incisivului central maxilar se estimeaza a fi 1/6 din distanta bizigomatica. Dimensiunea si forma incisivului central superior este in cea mai mare parte a cazurilor in relatie cu tipul constitusional al individului. Incisivul lateral maxilar variaza mult ca dimensiune, forma si pozitie, mai mult decat orice alt dinte fruntal maxilar. Acest factor confera un oarecare grad de libertate in alegerea acestui dinte. Latimea celor sase dinti frontali maxilari luati impreuna este, de cele mai multe ori, usor mai scazuta fata de 1/3 din distanta bizigomatica. Dimensiunea arcadei maxilare: pentru aceste determinari sunt necesare sabloane de ocluzie cu borduri foarte bine adaptate. Masuratorile se fac la nivelul crestei reziduale din dreptul papilei incisive la nivelul ligamentului pterigomandibular de fiecare parte si de la un ligament prterigomandibular
la celalalt. Lungimea laturilor triunghiului format este folosita pentru
alegerea dimensiunii dintilor. Papila incisiva, bosa canina si frenurile bucale: daca bosele canine sunt decelabile pe model, se traseaza doua linii la limita distala a fiecarei bose canine. Daca se traseaza o linie dispusa putin anterior fata de frenul bucal, aceasta va fi situata distal de bosa canina. Masurarea se va face cu o rigla flexibila intre extremitatile distale ale celor doua bose canine; rigla urmeaza conturul crestei alveolare reziduale si nu va fi plasata in contact cu marginea anterioara a papilei incisive, deoarece incisivii centrali maxilari sunt situati anterior de papila. In urma acestei masuratori se va obtine suma latimii celor sase frontali maxilari. Relatiile intermaxilare: orice disproportie intre dimensiunea arcadei maxilare si a celei mandibulare influenteaza lungimea, latimea si pozitia dintilor pe arcada. Dimensiunea si pozitia lor pe o arcada vor oscila de la forma normala unanim acceptata, la forma complementara dintilor de pe arcada opusa. In stiuatiile cadn mandibula este prognata, dintii frontali mandibulari sunt mai mari decat cei normali, iar daca mandibula este retrograda, dinti frontali mandibulari sunt de obicei mai mici decat cei normali. Conturul crestei alveolare reziduale: dintii artificiali trebuie montati astfel incat sa urmareasca forma conturului crestei existente in starea de dentat. Alterarea conturului ca urmare a resorbtiei osoase, accidentelor sau interventiilor chirurgicale face acest obiectiv sa fie foarte greu de atins. Distanta dintre cele doua creste alveolare reziduale: inaltimea dintilor protezelor totale va fi determinata si de spatriul dintre cele doua creste. Forma dintilor anteriori In alegerea formei dintilor anteriori se iau in considerare urmatorii factori: Forma si conturil fetei: froma dintelui trebuie sa se armonizeze cu forma fetei prin intermediul contururilor(vestibular, mezial, distal si incizal). Sexul si personalitatea: pentru a armoniza dintii cu ansamblul fetei trebuie sa se tina cont de faptul ca dintii femeilor sunt mai ovali cu reliefuri mai rotunjite sau triunghiulari, iar dintii barbatilor mai patrati descriind linii mai drepte, agresive, asemanatoare contururilor faciale. Varsta: odata cu trecerea anilor, dintii isi pierd marginile si unchiurile incizale, precum si curbururile cuspidiene.
Tipul constitutional.
Culoarea dintilor anteriori
La edentatul total bimaxilar alegerea culorii dintilor artificiali trebuie sa stabileasca o armonie cromatica in raport cu tegumentele, parul si ochii pacientului, in conditiile varstei sale. Culoarea pielii este un element mai important in ghidajul alegerii culorii decat parul. Culoare ochilor poate fi folosita de asemenea ca reper in alegerea culorii dintilor.
Alegerea dintilor laterali
Dintii artificiali laterali trebuie dezideratelor de ordin functional.
sa
corespunda,
in
principal,
Dimeniunea si numarul dintilor laterali
Dimensiunia si numarul dintilor laterali sunt in stransa legatura cu functiile sistemului stomatognat. Acesti dintri trebuie sa sustina obrajii si limba si sa functioneze in armonie cu musculatrura in cursul fomatiei, deglutitiei si masticatiei. Dimensiunea antero-posterioare a dintilor laterali este determinata de dimensiunea spatiului edentat lateral, evitandu-se montarea lor pe zona ascendenta a crestei edentate mandibulare. Forma dintilor laterali Fata oculuzala este cea care determina forma dintilor laterali. Fetele proximale, orale si vestibulare voi fi conturate ca si cele ale dintilor naturali, astfel incat sa fie percepute ca atare si sa permita refluarea alimentelor. Dintii artificiali pot fi grupati in trei categorii:
Dinti anatomici sau cuspidati;
Dinti neanatomici sau necuspidati; Dinti speciali.
Alegerea formei dintilor laterali este conditionata si de factori
ocluzali si de stabilitate. Factorii ocluzali se refera la steriotipul de masticatie al pacientului si oportunitatea realizarii unei articulari balansate sau doar a unei ocluzii balansate. Factori de stabilitate: in plus fata de stabilitatea asigurata de balansul muscular si balansul ocluzal, cuspizii pot favoriza sau perturba stabilitatea protezelor. Pentru stabilitatea protezelor este importanta de asemenea si numarul de dinti laterali folositi. Sunt
putine situatiile clinice in care exista suficient spatiu mezio-distal pentru a
putea monta doi premolari si doi molari fara a compromite stabilitatea; in acest caz optiunile sunt reprezentate fie de renuntarea la un premolar fie la un molar. Culoarea dintilor laterali Culoarea dintilor posteriori trebuie sa se armonizeze cu nuantele dintilor frontali. Premolarii maxilari sunt alesi incat sa asigure in primul rand functia estetica si in al doilea rand functia masticatorie. Volumul influenteaza culoare dintelui, si din acest motiv este preferabil sa se aleaga pentru premolari o culoare usor mai deschisa decat a celorlalti dinti posteriori, dar nu mai deschisa decat a dintilor frontali.