UNIVERSITATEA ECOLOGICA BUCURESTI

FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT

SPECIALIZAREA KINETOTERAPIE SI MOTRICITATE SPECIALA
ANUL II

REFERAT
MASAJUL SOMATIC

DRACEA IONESCU CRISTIAN

CURS MASAJ
Modulul I: MASAJUL SOMATIC

I. Noiuni introductive

Masajul somatic practicat dupa Scoala Medicala de Balneofizioterapie din Romania,

dupa prof. dr. Tudor Agarbiceanu, as.pr. BFT Krausse Regina, as. pr. BFT Anghel Diaconu.

Masaj medical / de ntreinere si relaxare

In Romnia exista doua mari scoli de masaj: una urmeaz linia scolii germane coala
Medicala Balneologica (masaj gradual), si cea de-a doua urmnd linia scolii suedeze coala
Sportiva (se sare peste framantari; fondator prof. dr. Adrian Ionescu, continuatori dr. Radovici, dr.
dna Cordun).
Sala de masaj:
cabinetul trebuie sa aib suficient spaiu pentru masaj;
sa fie dotat cu ferestre pentru o buna aerisire;
sa aib grup sanitar anex;
sa aib dulpior cu cearceafuri curate, prosoape curate etc.;
igiena stricta.
Uleiuri de masaj, pudra de talc, creme etc.
Canapeaua/masa de masaj:
poate avea diverse forme si dimensiuni;
inaltimea poate varia in functie de statura terapeutului: 60-65-70 cm, lungimea: 2 m;
latimea 70 cm;
taburet/scaunel: 45-50 cm;
cearceaf curat pentru fiecare pacient; foarte important: cearceaful se va schimba dupa
fiecare pacient/client.
Tinuta maseurului:
impecabila;
igiena personala stricta;
sa nu miroase neplacut, a transpiratie sau a parfumuri puternice;
unghiile sa fie scurt tiate;
fara inele, lanuri, bratari etc.;
sa nu consume nainte de lucru mncruri grele, cu mirosuri puternice (usturoi, ceapa
etc.);
costumaia sa sa fie obligatoriu curata, din materiale naturale (de preferina bumbac), in
functie de cerinele salonului si de tipul clienilor. Sa fie in culori calde, plcute, nu
stridente ori deprimante.
2

In masaj se intrebuinteaza numai ulei natural (de msline virgin, de smburi de strugure, de
nuci, de migdale - foarte bun, dar foarte scump); acesta este uleiul de baza, in care se pune 1,2 % ulei
esenial (4-6 picturi la 100 ml. ulei de baza; de pin, brad, menta, portocale, lmie, rozmarin, lavanda,
ctina etc.). Pudra de talc nu este eficienta in masaj.
Masajul poate fi combinat si cu aromoterapie: vaporizator (apa + esene) sau mai degrab 2-3
picturi puse intr-un bol cu apa, la cldura sau la rece.
Muzica- rol foarte important; sa fie in surdina, plcuta, relaxanta.
MASAJUL definiie
Masajul reprezint o succesiune de manevre aplicate asupra corpului uman in scop
terapeutic, profilactic sau estetic.
Manevrele utilizate in masaj
Masajul cuprinde cinci manevre principale.
Manevrele principale ale masajului sunt:
1). Netezirea
2). Frmntarea
3). Friciunea
4). Vibraia
5). Baterea
1). Netezirea - reprezint o manevra de nceput; cu ea se ncepe orice masaj. Are rolul de a
realiza o adaptare lenta, uoara intre terapeut/maseur si client/pacient.
netezirea se intercaleaz intre toate celelalte manevre principale;
poate fi :
- pe vrful degetelor: ca o mngiere;
- cu toata palma: ca o mngiere sau apsat;
- cu doua degete;
- cu toate degetele desfcute: la coaste;
- cu partea cubitala a minii: la articulaii.

netezirea are rol nu numai in adaptarea treptata terapeut-pacient ci si rol

sedativ si importanta in stimularea circulaiei, realizndu-se de obicei in sensul circulaiei
sangvine.
2). Frmntarea- manevra ce urmeaz dupa netezire; este de trei tipuri, si trebuie sa fie
executate succesiv:
cu o mana;
cu ambele mini;
contratimp sau in zig-zag.
Pe lng aceste trei tipuri mai exist o form special de frmntare, denumita geluire sau,
popular, mersul ursului, care face trecerea de la frmntare la friciune.
a). Frmntarea cu o mn:
- se realizeaz prinznd muchiul cu o mana intre police si index;
- prinderea muchiului se realizeaz perpendicular pe fibra; putem mobiliza muchiul dup
planul osos; mna se va sprijini pe partea cubitala, se realizeaz o compresiune asupra muchiului, l
relaxam apoi prin destinderea minii si alunecare in lungul muchiului si din nou compresie pe tot
muchiul, de la origine la inserie;
3

- este o manevra sedativa;

Se intercaleaz netezirea si se trece la framantarea cu doua mini.
b). Frmntarea cu dou mini
- este identic cu cea cu o singur mn, doar c muchiul se va prinde cu ambele mini,
minile stand ca in oglinda, sub forma de gat de lebda;
- muchiul va fi prelucrat pe acelai traseu, de la origine la inserie.
- este o manevra sedativa;
Se intercaleaz netezirea si se trece la frmntarea in contratimp.
c). Frmntarea contratimp sau in zig-zag
- cu minile poziionate in oglinda prindem muchiul la nceput intre degetele unei mini si
policele celeilalte mini, apoi invers, astfel incat muchiul sa urmeze un traseu in val continuu, in zigzag, la 45o;
- nu compresie si destindere a muchiului, ci val continuu;
- este o manevra excitanta prin excelenta.
d). Pe langa aceste trei forme de frmntare, mai exist una special, geluirea sau "mersul
ursului", manevr ce face trecerea de la framantari la friciune. Framantarile clasice prelucreaz muchi
si grupe de muchi, pe cnd geluirea prelucreaz liniile dintre aceti muchi, liniile dintre articulaii,
liniile periarticulare, chiar periostul (= membrana care imbraca osul).
Tehnica de execuie: se poziioneaz podul palmei pe regiunea pe care vrem s-o prelucram,
punem aratatorul si mijlociul (degetele 2 si 3), tragem uor napoi, presnd esutul, apoi
descongestionam printr-o alunecare uoara, mpingem nainte; operaiunea se executa pe toata regiunea.
- este o manevra mai puin sedativa si mai mult excitanta.
3). Friciunea
- este o manevra pur excitanta;
- nu trebuie confundata cu frecia;
- nu mai intereseaz muchii, ci, ca si geluirea, prelucreaz liniile dintre muchi, liniile dintre
articulaii, periostul;
- este mai puternica dect geluirea;
- este o manevra de profunzime, locala, executata pe arie mica;
- se realizeaz cruciulie mici, cercuri, semicercuri (la vertebre de exemplu); printre grupele de
muchi mergem fcnd spirale stnga-dreapta, cerculee etc.
4). Vibraia
- se poate realiza pe vrful degetelor, cu toata palma sau doar cu partea cubitala, vibrnd palma
noastr si transmind vibraia noastr pacientului/clientului;
- este o manevra mai mult sedativa, mai puin excitanta;
- acioneaz si asupra muchilor si a articulaiilor etc.
5). Baterea
- este manevra cu efectul cel mai stimulator asupra fibrei musculare;
- este excitanta prin excelenta;
- este de trei tipuri, ele realizndu-se in ordine succesiva:
a). baterea cu causul: mana rigida, strnsa sub forma de caus, se poziioneaz pe regiunea de
prelucrat; se apas uor, crendu-se astfel un gol de aer care va aciona ca un amortizor; se alterneaz
de-a lungul muchiului;
b). baterea sub forma de nuiele: degetele relaxate sunt lsate sa cada pe muchi asemeni
nuielelor;
4

c). baterea cu pumnul: mana se tine ntredeschisa, relaxata, uoara, cu partea cubitala pe zona
de prelucrat; micarea se realizeaz din ncheietura, alternant.
Trecerea de la un tip de batere la altul se va face cursiv, astfel incat pacientul/clientul sa nu
realizeze ca sunt tipuri diferite.
d). Mai exista o forma speciala de batere, baterea sub forma de ciupituri, care se realizeaz pe
musculatura fesiera, pe abdomen si pe obraz.
Micri (kinetoterapie)
In general, dupa fiecare masaj sau dupa masarea fiecrei regiuni, putem executa cteva miscari.
Acestea pot fi:
- active: le face clientul/pacientul la indicaiile noastre; micrile active sunt de trei tipuri:
simple (face micare clientul/pacientul), cu opoziie (clientul face miscari si noi inem contra) sau cu
incarcaturi (ii dam greutati).
- pasive: le executam noi; acestea sunt miscari propriu-zise combinate cu presiuni, apsri,
traciuni, scuturri.
Micrile, att cele pasive cat si cele active, pot fi:
- de flexie (pot fi si de anteductie in cazul membrelor) si extensie (pot fi si de retroductie in
cazul membrelor);
- de lateralitate: intr-o parte si in cealalt; pentru membre ele se pot numi miscari de abducie
(mana sau piciorul se deprteaz de corp) si miscari de adductie (mana sau piciorul se apropie de corp);
- de rotaie interna si externa; la mana se numesc miscari de pronaie (cu palma in jos) si
supinaie (cu palma in sus);
- de circumducie: combinate, incluznd toate tipurile de mai sus; popular poarta numele de
cercuri ample sau rostogolire.
Planurile:
- frontal;
- lateral;
- transversal;
- sagital.
Intersecia planului transversal cu cel sagital = axul central.

II. Masajul spatelui

Spatele = regiunea cervico-dorso-lombo-sacro-fesiera
Topografie: de la regiunea fesiera pana in zona cervicala (fund-ceafa).
Poziia pacientului: decubit ventral (anterior, cu fata in jos).
Poziia terapeutului: lateral de canapea (de pacient); de obicei pacientul trebuie sa-i vina pe mana
dreapta (cu excepia stngacilor). Maseurul va fi poziionat la nceput cu soldul drept cam in dreptul
soldului pacientului, cu fata spre capul acestuia, cu piciorul stng puin nainte.
Execuia masajului spatelui
ntindem mai inti uleiul pe tot spatele, frecm palmele bine, sa fie mai calde dect pacientul.
ncepem apoi cu netezirile. Masajul se realizeaz numai centripet - de sus in jos.
Netezirea
Avem doua neteziri principale, care trebuie repetate intre manevre:
1). netezirea paravertebrala: pe muchii paravertebrali - cu toata palma; punem degetele pe
musculatura fesiera (pe fund), alunecam pe muchii paravertebrali pana la vertebra C 7, alunecam in
lateral si imbracam bine umerii, ridicam apoi uor minile la nivelul muchiului deltoid (muchiul care
imbraca umerii). Revenim la poziia de plecare si facem cteva neteziri pe acelai traseu pana cnd
pacientul se incalzeste. Putem face netezirile progresiv, mai intai doar cu cteva degete si apoi cu toata
palma si din ce in ce mai rapid;
2). netezirea latero-laterala: pe partile laterale ale spatelui. Prindem spatele din lateral cu
palmele, de la nivelul soldurilor, si alunecam pe partile laterale spre subiori, urcam pe muchiul marele
rotund, imbracam omoplaii si ne ntlnim cu palmele la nivelul coloanei cervicale, le petrecem si apoi
ridicam minile; repetam micarea de cteva ori.
Neteziri secundare:
3). netezirea cu doua degete printre santurile paravertebrale (santurile dintre coloana si
muchii paravertebrali): de la osul sacru pana sus la regiunea cervicala;
4). netezirea intercostala: printre coaste. Schimbam poziia: cu spatele la capul pacientului, in
dreptul umrului acestuia; netezim intai partea opusa noua, cu o singura mana; intram cu degetele
desfcute dinspre coloana printre coaste pana la linia axilei, cam de patru ori pe acelai traseu, sub
omoplat, apoi mutam mana mai jos si netezim tot cam de patru ori; ntoarcem mana in sens invers si
netezim si printre coastele de langa noi;
5). netezirea romb: in regiunea lombara; este o netezire terapeutica, nu se face in masajul de
ntreinere si relaxare; ne schimbam poziia: cu fata la pacient, in dreptul coloanei lombare, cu
picioarele deprtate si uor flexate; execuie: aezam palma dreapta pe osul sacru, palma stnga
deasupra ei, tragem spre noi cu palma lipita pe creasta iliaca pana ajungem cu degetele intre creasta
iliaca si coaste; schimbam sensul degetelor astfel incat sa putem urca cu palma cu degetele nainte pe
coaste pana la coloana, naintam apoi din nou pe coaste, schimbam sensul si ajungem la creasta iliaca traseu de romb. Este o netezire mai de profunzime;
6). netezirea pieptene: de obicei doar la sportivi, cei cu constituie atletica. Se executa cu dosul
palmei: palma inuta strns pumn; plecam de la fund, urcam, derulam mana sa ajungem cu degetele
nainte pana la nivelul coloanei toracale (in dreptul cocoaei-cifoza toracala).
ncheiem cu cele doua neteziri principale si trecem la framantari.
6

Framantarea
1. Cu o mana
Prelucram muchii pe trei linii, mai intai pe partea dreapta, apoi pe partea stnga, similar, tot pe
trei linii:
- prima linie: cea a muchilor paravertebrali: plecam de pe fund, naintam pe spate, ajungem la
C7, mergem pe deasupra omoplatului, prelucram fibre din muchiul trapez pana la umr, in semicerc;
- linia a II-a: mijlocie; plecam de pe mijlocul fundului, naintam pe spate pe muchiul marele
dorsal, ajungem pe omoplat si prelucram in semicerc muchii de pe omoplat pana la umr;
- linia a III-a: linia laterala a spatelui sau linia axilei; plecam de la musculatura soldului, urcam
pe partea laterala prelucrnd micul si marele dinat pana la cca. 3 cm de axila, prelucram apoi in
semicerc micul si marele rotund.
Se prelucreaz mai intai jumtatea dreapta, deprtata de noi, apoi jumtatea stnga, apropiata;
cnd ajungem la linia a treia de langa noi facem framantari cu mana stnga.
Pe aceleai linii se realizeaz si framantarea cu doua mini si cea contratimp, cnd shimbam
poziia si stm cu fata la pacient. Intre framantari introducem cele doua neteziri principale: cate 1-2-3
neteziri.
Urmeaz geluirea - precedata de aproape toate tipurile de neteziri- cate treceri consideram ca
sunt necesare. Geluirea se face doar la masajul terapeutic, nu si la cel de ntreinere si relaxare. Facem
geluiri pe coloana, prin santurile paravertebrale, prelucram si cele trei laturi ale omoplatului, apoi spina
omoplatului (o ieitura osoasa, cu muchii subspinos si supraspinos) si printre coaste; putem face apoi
si pe crestele iliace (pe deasupra fundului).
Friciunea
Se face pe aceleai trasee ca si geluirea; se face numai in masajul terapeutic. Este precedata, si
ea, de aproape toate tipurile de netezire.
Cnd prelucram coloana intram cu degetele printre vertebre, dam uor la o parte tendoanele
muchilor prin miscari circulare si facem miscari de friciune direct pe vertebre (os; pe vertebre:
cruciulie, cerculee; omoplat, printre coaste: naintam uor cu miscari de spirala-cerculee continue).
La masajul de ntreinere si relaxare putem face o friciune cu toata palma pe muchii
paravertebrali.
Vibraia
Mai intai cele doua neteziri principale.
Facem vibraii cu toata palma pe muchii paravertebrali si pe fund; la masajul terapeutic se pot
face vibraii si printre coaste.
Baterea
Mai intai cele doua neteziri principale.
Se realizeaz numai pe muchi; pe toi muchii spatelui, pe lungimea lor, continuu, fara oprire
intre tipurile de batere; zona rinichilor: batem foarte uor sau chiar o evitam. Putem prelucra spatele si
fundul in acelai timp sau mai intai unul si apoi celalalt - cum ne vine noua bine.
Realizam bateri cu causul, nuiele, cu pumnul, iar pe fund si ciupituri.
Miscari dupa terminarea masajului spatelui:
Miscari pasive - presiuni
- cu minile de o parte si de alta a coloanei realizam apsri mai uoare sau mai puternice din
aproape in aproape pe regiunea dorsala, eventual pe fund, nu si pe regiunea lombara;
7

- mana peste mana direct pe coloana: presiuni uoare pe coloana din aproape in aproape, evitnd
regiunea lombara;
- putem face si presiuni din lateral, deasupra coastelor.
Miscari active: exact prima micare - invitam pacientul sa inspire adnc pe nas, sa umple
plmnii cu aer, apoi, in timp ce expira pe gura, noi l apsam cu minile poziionate de o parte si de
alta a coloanei, ajutndu-l sa dea aerul afara, chiar si cantitatea reziduala.
In cazul persoanelor obeze, ca si in cazul persoanelor atletice se pot face si extensii.

III. Masajul membrelor inferioare

Membrul inferior cuprinde: coapsa, gamba si piciorul.
Neteziri
Avem doua neteziri:
1). pe fata posterioara a piciorului: punem degetele la nivelul clciului, de o parte i de alta a
tendonului lui Ahile i netezim cu ambele mini odat, cu toat palma, partea posterioar a gambei
pn la genunchi, trecem pe sub genunchi cu o netezire mai uoara si continuam pe coapsa pana la
plica fesiera, cnd o mana imbraca soldul iar cealalt coboar pe partea interna;
2). netezirea latero-laterala: plecam cu netezirea de la nivelul maleolelor (oul
piciorului=maleola), netezim partile laterale ale gambei si ale coapsei, iar mana care este pe interior,
nainte de plica fesiera, urca si imbraca soldul si se intalneste cu mana cealalt.
In caz de traumatisme putem face o netezire cu 1-2 degete printre grupele de muchi.

Framantarea
Se executa pe trei linii:
- lateral-interna;
- mediana-posterioara;
- lateral-externa: cu mana stnga;
Se executa toate cele trei tipuri de framantare, cu neteziri intercalate intre ele.
Geluirea si friciunea
Se executa printre grupele de muchi, cam pe trei linii, insistnd asupra tendonului lui Ahile si
calcaiului.
Vibraia
Se executa pe trei linii, ca framantarile.
Baterea
Se executa sub toate cele trei forme (caus, nuiele, pumn) in lungul membrului inferior, pe toate
grupele de muchi.
Nu se bate pe partea posterioara a genunchiului si nici nu se fac presiuni prea mari pt. ca pe aici
trec vase de snge si nervi importani.
Micri
Pasive: flexia gambei pe coapsa 3-4 miscari progresiv, ncercnd sa atingem fundul cu
calcaiul.
Invitam pacientul sa se ntoarc cu fata in sus si vom face masajul membrului inferior si pe
partea lui anterioara, exact ca pe partea posterioara, doar ca la linia de mijloc, pe gamba, nu avem
framantari. Pe linia a doua plecam cu framantarile de deasupra genunchiului.
Dupa batere putem face si mangluirea sau rularea. Punem piciorul in dubla flexie, cu talpa pe
canapea si cu genunchiul ridicat, prindem musculatura intre cele 2 palme si o rulam de la glezna spre
genunchi si de la genunchi spre sold, mobiliznd-o dupa planul osos.
Micri:
9

-flexia coapsei pe bazin; se poate executa pasiv sau activ; la micarea pasiva prindem cu mana
de glezna, cu cealalt apsam pe tibie, sub genunchi, presndu-i genunchiul pe piept.

10

IV. Masajul piciorului

Masajul piciorului = masajul plantar = masajul tlpii
Topografie:
Piciorul este delimitat superior de glezna, iar inferior de degete.
Execuia masajului piciorului:
La masajul piciorului singur facem mai intai si un uor masaj al gambei, mcar pe treimea ei
inferioara.
Neteziri:
1). cu 4 degete printre tendoanele muchilor extensori ai degetelor, pe partea dorsala; putem
trece puin si peste articulaia gleznei;
2). netezire principala: intre police si index, pe partea lateral externa a tlpii, plecnd de la baza
degetului mic si imbracand calcaiul pana cnd cele doua degete se unesc;
3). netezire principala: netezirea pieptene in bolta plantara.
Framantari:
Se executa pe doua linii:
1). pe muchii de pe latura lateral externa a tlpii, de la degetul mic spre clci;
2). pe linia musculaturii de sub pernuele degetelor, de la degetul mic spre degetul mare.
Geluirea si friciunea
1). se fac pe partea dorsala a piciorului, printre tendoanele extensorilor degetelor;
2). pe cele doua muchii laterale ale piciorului, interna si externa;
3). in talpa piciorului, in special asupra aponevrozei boltii plantare.
Avem si o friciune cu nodul unui deget (articulaia interfalangiana) in bolta plantara (scobitura
piciorului).
Vibraia:
Se face pe aceleai trasee ca si geluirile. Pe partea dorsala: vibraie cu vrful degetelor; in talpa:
vibraie cu nodul degetelor.
Baterea
Se face numai baterea cu pumnul si numai in bolta plantara (scobitura piciorului).
Miscari
1. O micare speciala de mobilizare a oaselor tarsului si metatarsului. Aplicam indexul de la
ambele mini in bolta plantara si policele pe partea dorsala:
- prima micare: fixam talpa cu indexul si cu policele alunecam in lateral, spre partile laterale
ale piciorului, mobiliznd oasele tarsului si metatarsului;
- a doua micare: fixam piciorul cu policele pe partea dorsala si cu indexul tragem spre partile
laterale ale piciorului, mobiliznd oasele tarsului si metatarsului in sens invers;
2). Alte miscari: flexia si extensia gleznei, miscari de lateralitate interna si externa, miscari de
rotaie interna si externa si miscari de circumducie.
Se executa mai intai pasiv, apoi activ.
11

12

V. Masajul abdomenului
Topografie:
Abdomenul este delimitat inferior de simfiza pubiana si de crestele iliace anterioare, iar superior
de ultimele perechi de coaste si de captul sternului.
Execuia masajului abdomenului
Nu vom face masaj pe un abdomen prea plin sau cnd vezica este plina.
Neteziri:
- o netezire principala, circulara, in sensul acelor de ceasornic (sensul evacurii intestinelor):
punem o mana de partea deprtata de noi, intre creasta iliaca si coaste, iar cealalt mana de partea
apropiata de noi, in oglinda; alunecam minile in sens circular pana cnd palma stnga intalneste
antebraul drept, aluneca uor peste acesta, si revenim in poziia din care am plecat;
- o netezire secundara: asupra intestinului subire: poziionam policele sub ombilic, iar palma va
descrie o micare de evantai pe deasupra ombilicului; degetele se vor strnge sub forma de pumn, dupa
care le deschidem in evantai si reluam micarea.
Framantari:
Se executa pe 3 linii: prima linie este cea de langa linia alba - muchii drepi abdominali, apoi
linia mijlocie/mediana, si ultima linie, cea laterala.
Se vor executa toate cele 3 tipuri de framantari.
Geluirea si friciunea:
Se fac pe sub coaste, pe colon, plecnd de pe partea alturata (de la stnga la dreapta), in sensul
evacurii intestinale.
Friciunea se face si pe crestele iliace anterioare.
Att pentru geluire cat si pentru friciune, daca vrem sa mrim presiunea, aezam mana peste
mana.
Vibraia:
Se face cu toata palma pe muchii abdominali si cu partea cubitala pe sub coaste, pe deasupra
ficatului si pe colon.
Baterea:
Se executa in evantai deasupra ombilicului, in special pe muchii drepi abdominali; la sportivi
si pe abdomen. Sub ombilic se face baterea sub forma de ciupituri.
Miscari:
- Miscari pasive: de mobilizare a masei intestinale si a organelor abdominale; poziionam minile
ca la netezirea principala, cu o mana mpingem iar cu cealalt tragem spre linia mediana
pe care o traversam pana cnd minile ajung fiecare de cealalt parte; a doua micare:
ambele mini poziionate pe partea deprtata de noi, mobilizam masa intestinala/organele
spre linia mediana, basculam minile si ajungem de partea apropiata de noi; repetam
micarea in sens invers; a treia micare pasiva: mana peste mana, pe linia alba, facem
presiuni asupra abdomenului; se poate executa si activ: pacientul umfla in mod voit
abdomenul iar noi opunem rezistente. Miscari active: pacientul duce un genunchi la piept,
apoi pe celalalt, apoi un picior ntins sus, apoi celalalt, apoi cu amndou picioarele sus.
13

VI. Masajul toracelui anterior

Topografie:
Regiunea toracelui anterior este delimitata superior de clavicula iar inferior de ultimele perechi
de coaste (mai exact: a zecea pereche de coaste).
Execuia masajului toracelui anterior
Neteziri:
2 neteziri principale:
- parasternala: punem degetele de-o parte si de alta a sternului, la nivelul vrfului sternal si
alunecam spre manubriu, dupa care minile aluneca in lateral spre umeri, cu degetele pe sub clavicule,
imbracand bine umerii; la femei trecem cu grija printre sni, ridicnd partile laterale ale minilor in
forma de fluture;
- netezirea latero-laterala: punem minile lateral, de la ultimele coaste cu degetele ndreptate
nainte, alunecam pana aproape de axila, dupa care urcam pe deasupra snilor si pe sub clavicule pana
cnd minile se unesc si se petrec la nivelul manubriului sternal; la femeile cu snii mari aceasta
netezire pleac doar de deasupra snilor, pe muchiul care susine snul;
Neteziri secundare
netezirea cu 2 degete pe stern, de la captul sternului la manubliu;
netezirea intercostala: schimbam poziia si ne ntoarcem la 180o in dreptul umerilor si
netezim cu degetele rsfirate in grebla printre coaste si pe sub clavicule, intai pe partea deprtata de noi
si apoi pe cealalt; la barbati putem face si o netezire intre stern si pectoral, pana la nivelul
mamelonului..
ncheiem cu cele doua neteziri principale.

Framantari:
Se executa la barbati hemitoracal (pe jumtate de torace), pe 2 sau pe 3 linii, avnd grija sa
protejam mamelonul; la femei se face pe marele pectoral deasupra snului, pe o linie sau 2, in functie
de mrimea snului.
Se executa toate cele 3 tipuri de framantari.
Geluirea si friciunea:
Se vor face pe stern, pe sub clavicule, printre coaste si printre fibrele muchilor pectorali.
14

Vibraia:
Se va realiza pe aceleai trasee, mai ales pe muchiul marele pectoral.
Baterea:
La barbati se face pe tot hemitoracele: baterea caus si nuiele; pe pectoralii dezvoltai se face si
baterea cu pumnul.
La femei se face doar baterea in nuiele pe muchiul marele pectoral.
Miscari:
Uoare apsri pe stern si din lateral asupra coastelor.
Exerciii active de respiraie ampla: inspiraie si expiraie ajutate de miscari ale braelor.

15

VII. Masajul membrului superior

Topografie:
Delimitarea superioara este articulaia umrului; delimitarea inferioara este articulaia
pumnului.
Anatomie:
Membrul superior cuprinde: braul, antebraul si mana.
Oase:
- osul braului = humerus;
- oasele antebraului: radius (ulna) si cubitus;
- oasele minii: vezi masajul minii.
Muchii:
- muchii braului:
- pe partea anterioara: bicepsul, care realizeaz flexia antebraului pe bra; este deci un
muchi flexor;
- pe partea posterioara: tricepsul, care prin contracia sa realizeaz extensia antebraului
pe bra; este deci un muchi extensor;
- muchii antebraului:
- lateral intern: grupa muchilor flexori (ai palmei);
- lateral extern: grupa muchilor extensori ai palmei.
Muchi agonisti = sunt numii muchii de pe latura interna a antebraului + cei de pe fata
braului;
Muchi antagoniti: bicepsul + tricepsul.
Poziia pacientului: la masajul general: in decubit dorsal (cu fata in sus); putem face si din
poziie ezut: cnd se face masajul minilor o data cu ceafa.
Poziia terapeutului: de o parte sau de alta a canapelei, in functie de mana/partea pe care o
lucreaz.
Execuia masajului membrului superior
Neteziri:
2 neteziri, care sunt principale:
- netezirea flexorilor: plecam cu netezirea de pe latura interna a antebraului; se realizeaz intre
index si police; cnd ajungem in apropierea cotului, continuam cu netezirea pe partea anterioara a
braului;
- netezirea extensorilor: pe partea lateral-externa a antebraului si pe partea posterioara a
braului.
Framantari:
Se fac pe aceleai trasee ca si netezirile.
Geluirile si friciunile:
Se fac printre grupele musculare, tot cam pe doua linii; eventual le putem face urmrind si
oasele radius si cubitus.
Vibraia:
Se va realiza cu toata palma pe aceste doua grupe de muchi: flexori si extensori.
16

Baterea:
De obicei se face doar la persoanele cu musculatura puternica.
Putem face si mngluirea (rularea), in special la muchii braului.
Miscari:
- flexia si extensia cotului;
- miscari din articulaia pumnului;
- miscari din articulaia umrului.

17

VIII. Masajul minii

Masajul minii = masajul palmei
Topografie:
Superior este delimitata de articulaia pumnului, iar inferior avem degetele.
Execuia masajului minii
Cnd facem masajul minii singur, facem si un uor masaj al antebraului si braului.
Neteziri:
1). ntoarcem mana/palma cu fata-n jos si o inem intr-o uoara extensie si netezim cu degetele
noastre printre metacarpiene si tendoanele extensorilor pana dincolo de articulaia pumnului;
2). netezire principala: ntoarcem palma cu fata-n sus si netezim intai eminenta tenara, intre
police si index si apoi netezim si eminenta hipotenara;
3). netezirea cu un deget printre cele doua eminente;
4). netezire principala: netezirea pieptene pe nevroza palmara.
Framantari:
Facem framantari pe eminenta tenara, pe cea hipotenara si pe pernuele de sub degete.
Executam toate cele trei tipuri de framantare.
La framantarea cu o mana avem o linie in plus, cea dintre degetul mare si aratator.

Geluirea si friciunea:
1). pe partea dorsala a minii, printre oasele metacarpiene si tendoanele extensorilor: cu doua
degete;
2). pe partile laterale ale palmei si printre cele doua eminente.
In plus, la friciune, vom face si friciunea cu nodul unui deget pe aponevroza palmara.
Vibraia:
Se va realiza pe traseele geluirii.
Baterea:
Sub forma de nuiele pe cele doua eminente si cu pumnul pe nevroza palmara (mijlocul palmei).
Masajul degetelor
Avem o singura netezire: inem un deget si netezim fata sa palmara intre index si police.
Framantarea se face pe fata palmara, iar la degetul cel mare si la cel mic si pe partea laterala.
Geluirea si friciunea degetelor se fac pe cate doua laturi odat: antero-posterior si latero-lateral.
Miscari:
Pasive:
- o micare speciala de mobilizare a carpului si metacarpului: punem indexul in palma (jos) si
policele pe partea posterioara a minii; indicele ramane fix, iar policele trage lateral si in jos; apoi
policele ramane fix si tragem cu indexul lateral si in sus;
- alte miscari:
- flexia si extensia pumnului;
- miscari de lateralitate;
- circumducie: intr-un sens si in celalalt.
18

IX. Masajul regiunii cervicale

Masajul regiunii cervicale = masajul coloanei cervicale
Topografie:
Superior este delimitata de linia nucala (care unete gatul cu capul), iar inferior este delimitata
de linia care trece printre vertebra C7 (ultima cervicala) si T1 (prima toracala).
Execuia masajului cervical
Neteziri:
1). netezire principala: netezirea latero-laterala; plecam cu palmele de la nivelul occipitalului,
alunecam spre umr si imbracam muchiul trapez si suprascapularul (ridictorul omoplatului),
imbracam umerii, ridicam minile si revenim la poziia iniiala;
2). netezire principala: netezirea paravertebrala; plecam tot de la nivelul occipitalului si
alunecam cu palmele printre omoplai, pe musculatura paravertebrala pana la vrful inferior al
omoplailor;
Neteziri secundare:
3). netezirea cu doua degete prin santurile paravertebrale, de la occipital pana intre omoplai;
4). netezirea intre index si police de la occipital spre umr, separat a fiecarui muchi trapez in
parte; cu o mana susinem capul, iar cu mana opusa netezim trapezul de cealalt parte a minii;
5). netezirea pieptene intre coloana si omoplat.
ncheiem cu cate o netezire principala si trecem la framantari.
Framantari:
Se executa pe cate trei linii pe fiecare parte:
1). de la occipital pana la umr, pe muchiul trapez si suprascapular;
2). de la occipital pana la unghiul intern (vertebral) al omoplatului, dupa care prelucram
musculatura de pe omoplat pana la vrful inferior al omoplatului; linia a doua este practic linia
omoplatului;
3). linia muchilor paravertebrali: de la occipital coboram printre coloana si omoplat.
Prelucram intai o parte a cefei, pe trei linii, apoi si partea cealalt, similar. Se executa toate cele
trei tipuri de framantari.
REGULA: In timpul framantarii cu o mana, mana de pe partea pe care o prelucram va susine
capul in poziie anatomica si intr-o uoara extensie (aplecare) spre partea pe care o prelucram, iar
cealalt mana (opusa parii pe care o lucram) efectueaz framantari. Schimbam minile intre ele si
prelucram si partea cealalt.
La framantarea cu doua mini si la cea contratimp nu mai putem susine capul, dar vom avea
grija, pe cat posibil, ca acesta sa stea in echilibru (in poziie anatomica; avem o prghie biologica de
gradul I - gen fntna cu cumpna).
Geluirea si friciunea:
Se realizeaz pe urmtoarele trasee:
1). traseul paravertebral;
2). pe doua muchii ale omoplatului: muchia vertebrala si muchia superioara;
3). traseul muchilor trapezi;
4). linia nucala (unde se unete gatul cu capul).
In plus, la friciune, vom face si friciunea circulara cu degetele in gurile occipitale (ale
nervului Arnold - vezi nevralgia de Arnold).
19

Vibraia:
Se va realiza pe traseele geluirii:
- cu doua degete paravertebral;
- cu toata palma paravertebral si pe latura laterala (muchii trapezi);
- cu 1-2 degete pe marginile gurilor nervului Arnold.
Baterea:
Sub cele trei forme, in special in unghiul costo-vertebral.
Miscari dupa masajul coloanei cervicale
- flexia si extensia gatului (capului): pentru extensie o mana sta in cretet, iar cealalt sub
vertebra C7; pentru flexie minile se inverseaz : una sta pe cretet si cealalt pe piept;
- miscari de lateralitate: spre stnga si spre dreapta; o mana sta pe cretet, cealalt fixeaz
umrul spre care aplecam capul;
- miscari de rotaie: spre dreapta, spre stnga; cu o mana pe brbie tragem, iar cu cealalt
poziionata dupa ureche, mpingem, mai intai intr-un sens, apoi in celalalt (- pacientul priveste spre
umr);
- circumducia: o mana pe cretet, cealalt sub C 7, aplecam capul nainte, cu brbia in piept,
facem rostogolire ampla a gatului/capului, astfel incat sa treac prin toate cele patru puncte cardinale,
de 3-4 ori; oprim capul cu brbia in piept pentru o secunda si reluam micarea in sens invers, de acelai
numr de ori. In final ne oprim, tot cu brbia in piept, revenim cu capul in poziia normala, prindem cu
podul palmelor e osul de dupa ureche, iar cu degetele deasupra urechii (prindem urechea in caus, cu
degetele in sus) si facem traciuni-ridicri ale capului = elongaie asupra vertebrelor cervicale.
Putem ncheia si cu o netezire.

20

X. Masajul capului
Topografie: calota craniana
Neteziri:
1). stm lateral de pacient, intr-o parte: punem o mana la frunte si degetele celeilalte mini sub
occipital si netezim scalpul, degetele intrnd prin par si ntlnindu-se in vertex, dupa care se ridica;
netezim separat calota dreapta, apoi stnga;
2). stm in spatele pacientului: punem degetele de la ambele mini la nivelul tmplelor (in fata
urechii) si netezim pana in vrful capului; apoi degetele in spatele urechii, la baza occipitalului si
netezim de asemenea pana in vertex.
Practic sunt patru neteziri in total: partea dreapta-partea stnga (= prima netezire), partea din
fata-partea din spate (a doua netezire).

Geluirea, friciunea si vibraia

Se realizeaz tot pe traseele netezirilor, cu ambele mini odat, cu toate degetele odat.
Framantari si bateri nu avem.
Miscari dupa masajul capului
1). fixam bine cu degetele la nivelul parietalelor pielea capului si mobilizam scalpul de pe
calota craniana: in sus si in jos;
2). uoare presiuni laterale si antero-posterioare.
Ne putem ntlni cu cteva situaii: chelie (se poate face masaj, cu o pictura de ulei); periua
(de evitat sa facem masaj); par de lungime normala (scurt spre mediu: cel mai bine se face masajul
capului); par lung (ridicam minile dupa ce trecem 10-15 cm prin par).

21

XI. Masajul feei si al frunii

.Execuia masajului fetei si al frunii
Neteziri
1). netezire principala: punem degetele la nivelul brbiei astfel: degetul 4 (inelarul), chiar pe
zona mentoniera (pe mandibula), degetul mic (5, oricular) sub brbie si degetele 3 si 2 pe fata si
netezim pana la articulaia temporo-mandibulara (pana la urechi) de la brbie spre urechi;
2). netezire secundara: cu indexul deasupra buzei superioare, la mijloc, netezim pana la
articulaia temporo-mandibulara;
3). netezire principala: punem toate degetele la baza nasului si netezim pe umrul obrajilor pana
la tmple.
Pentru frunte:
1). punem degetele la mijlocul frunii si netezim fruntea pana la oasele temporale (pana la
tmple);
2). netezim cu 1-2 degete pe sub arcadele orbitale (pe sub sprncene);
3). ochii nchii: neteziri uoare cu indexul deasupra globilor ochilor; trebuie sa avem minile
foarte curate;
4). netezirea contra ridurilor (laba de gsca de la coada ochilor): punem degetele 2 si 3 (index si
medius) la unghiul exterior al ochilor si in timp ce tragem spre ureche ndeprtam degetele intre ele si
ntindem bine pielea.
Atenie: cnd lucram fruntea sau fata separat, ochii intra si la un masaj si la celalalt.
Framantari
Cate doua linii pe fiecare parte a fetei:
1). de la regiunea mentoniera (nivelul brbiei) pana la articulaia temporo-mandibulara (linia
mandibulei);
2). plecam de la comisura bucala, prindem apoi osul zigomatic (musculatura obrazului) pana la
temporale (in fata urechilor).
Executam framantarea cu o mana, cu doua mini si contratimp.
La frunte nu avem framantari.
Totul se face ascendent.
Geluiri si friciuni
1). prima linie este cea a mandibulei: din mijlocul brbiei pana la articulaia temporomandibulara;
2). a doua linie: pe osul zigomatic pana la tmple.
Se pot face si pe maxilarul superior (deasupra buzei superioare).
La frunte: pe toata fruntea, fie de la centru spre tmple, fie de la un capt la celalalt.
Insistam cu friciunea pe sub arcade (inferioara si superioara), la coada ochiului si la baza
piramidei nazale.
Vibraia
Se face cu toata palma pe musculatura obrazului, pe frunte si pe sub arcade
Baterea
Cu degetele ca la pian: pe obraz, frunte, arcade.
Pe obraz: si baterea sub forma de ciupituri.

22

XII. Masajul general

Masajul regional: se prelucreaz numai masa musculara prin neteziri, framantari, friciune cu
toata palma asupra masei musculare si batere.
Masajul zonal: este masajul concentrat asupra articulaiilor, liniilor intermusculare, tendoanelor
sau asupra unor zone de afeciuni; se fac neteziri, geluiri, friciuni, vibraii.
Masajul terapeutic: reprezint masajul regional + masajul zonal. Masajul terapeutic se aplica
doar asupra unor zone sau segmente afectate; nu exista si nu se face masaj terapeutic general. Masajul
terapeutic al unei regiuni poate dura intre 10-15 si chiar 20 minute (masajul umrului cel mai mult;
apoi spatele etc.).
Masajul general
Reprezint un masaj de ntreinere si relaxare la care se prelucreaz numai masa musculara, ca
in cazul masajului regional. Durata masajelor regionale din cadrul masajului general poate dura intre 515 minute.
Masajul general dureaz 50-60 minute.
Descrierea masajului general
Pacientul/clientul va sta cu fata in jos, relaxat; ncepem cu masajul regiunii spatelui, picioarele
fiind de obicei acoperite cu un prosop. Si in cazul masajului spatelui si al membrelor inferioare
netezirile trebuie sa fie cat mai prelungi, sa cuprind fesele si soldurile. Insistam pe framantari si pe
bateri; pentru relaxarea masei musculare putem face si friciuni cu toata palma.
Urmeaz masajul membrelor inferioare: neteziri prelungi, framantari si friciuni cu doua mini
odat si bateri.
Invitam pacientul sa se ntoarc cu fata in sus si prelucram si partea anterioara a membrelor
inferioare, dupa aceeai regula. Facem si cteva neteziri pieptene pe talpa.
Aezam membrele inferioare in dubla flexie si prelucram abdomenul si toracele anterior
mpreuna; toracele anterior este opional.
Urmeaz apoi masajul membrelor superioare: dupa aceleai reguli ca la membrele inferioare, ba
chiar mai sumar, cci baterile pot fi foarte uoare sau chiar putem sari peste ele daca muchii sunt mai
puin dezvoltai.
Invitam pacientul sa stea acum in ezut pe un scaun/taburet sau pe canapea si noi, in spatele lui,
prelucram regiunea cervicala; putem face si o trecere-doua de friciuni asupra articulaiilor vertebrale si
gurilor occipitale.
Opional, putem ncheia cu cteva neteziri pe cap.
In cazul obezitii cel mai mult se insista pe framantari; vom prelucra esutul adipos uor intre
degete pentru a nu face vnti. Tot in cazul obezitii putem intercala intre masajul regiunilor miscari
active, in special pentru abdomen.
Durata totala: daca masajul a fost executat in ritm mai alert, va dura 45-50 min.; in ritm
normal: 50-60 min.; cu exces de zel: peste 60 minute.
Intensitatea masajului va creste uor, o data cu numrul edinelor. La un masaj general se
distruge un numr important de celule imbatranite care sunt preluate apoi de circulaia sangvina
ajutnd astfel la rentinerirea esuturilor.
Este foarte indicat ca masajul sa fie asociat cu exerciii fizice: gimnastica medicala, alergri etc.
23

De asemenea, cnd urmrim o accentuare a efectului relaxant, masajul se va asocia cu proceduri

de termoterapie: bai calde, mpachetri, sauna etc.
Masajul anticelulitic
Este un masaj terapeutic.
Se face mai intai un masaj regional pe regiunile/segmentele afectate, dupa care se trece la
masajul terapeutic zonal, insistnd pe framantari, in special pe cea contratimp; vom cuta sa prindem o
masa cat mai mare de esut adipos, astfel incat, chiar daca lucram cu o intensitate ceva mai mare, sa nu
producem leziuni; baterile vor fi uoare.
Putem insista si pe friciuni, cutnd sa imbunatatim structura si sa redm elasticitatea esutului
conjunctiv, a stratului adipos si a dermei(pielii).
Pentru a mari efectul, masajul anticelulitic se poate combina cu proceduri de mpachetare la
cald (de obicei cu parafina), si cu creme/substane termoactive care sa mreasc microcirculatia in
esut.

24