Sunteți pe pagina 1din 49

Ministerul Agriculturii i Industriei Prelucrtoare al

Republicii Moldova
Universitatea Agrar de Stat din Moldova
Caterdra Biotehnologii n Zootehnie

Referat
Tema: Sistemul endocrin
A efectuat: Buza Victoria,
Studenta an.II, gr.II,
Medicin Veterinar
A verificat: Balan Diana,
Lector superior,
Doctor n biologie

Chiinu 2013

Cuprins:
Noiuni generale
Funciile sistemului endocrin
Glandele endocrine
a.
b.
c.
d.
e.
f.
g.
h.

Hipotalamusul
Hipofiza
Epifiza
Tiroida
Paratiroidele
Suprarenalele
Pancreasul
Gonadele

Noiuni generale

Sistemul endocrin
Cuprinde totalitatea glandelor endocrine ai cror
produi de secreie hormonii- se vars direct n
snge sau limf, de unde sunt transportai la celulele
sau organele int, unde se fixeaz de receptorii
specifici.
Hormonii
Substana secretat de o gland endocrin,
eliberat n circulaia sangvin i destinat s
acioneze n mod specific pe unul sau mai multe
organe-int cu scopul de a le modifica funcionarea.

Clasificarea hormonilor
Dup sediul sintezei i aciunii:
1) Hormoni endocrini- ajung de la celula productoare la celula
int prin snge
2) Hormoni paracrini- acioneaz pe celule nvecinate celulei int
fr a ajunge n circulaia sangvin
3) Hormoni autocrini- secretai de o celul n spaiul extracelular i
acioneaz ca moleule semnal pentru celula care i-a produs
(celula secretoare i celula int sunt identice)
OBS. Un hormon poate aciona endocrin fa de un esut i
paracrin fa de altul ex. somatostatina

Clasificarea hormonilor
Dup natura chimic:
1) derivai din aminoacizi (Tyr-dopamina, catecolaminele,
hh. tiroidieni i Trp- melatonina)
2) peptide i proteine mici :GnRH, TRH, SS, vasopresina,
ocitocina, PTH, leptina etc.
3) glicoproteine mari: insulina, TSH, LH, FSH, eritropoetina
4) derivai dintr-un nucleu steroidic (hh. steroizi):
glucocorticoizi, mineralocorticoizi, sexuali
5) derivai vitaminici: retinoizii, calcitriol (pseudosteroizi)
6) derivai din acidul arahidonic: prostaglandine,
tromboxani, leucotriene, lipoxine

Clasificarea hormonilor
Hormoni liposolubili

Hormoni hidrosolubili

Au receptori intracelulari
(nucleari sau citoplasmatici)

Au receptori membranari

Nu necesit mesageri secunzi

Necesit mesageri secunzi

Moduleaz exprimarea genelor i


sinteza proteinelor

Moduleaz activitatea unor


proteine

Exercit o reglare cantitativ a


concentraiei de proteine

Exercit o reglare calitativ a


activitii proteinelor

Aciune mai lent

Aciune mai rapid

Stingerea semnalului hormonal


este mai lent

Stingerea semnalului hormonal


este mai rapid

Circul transportai de proteine

Circul liber n snge

Receptori hormonali

Feed-back negativ

Feedback pozitiv

Reglarea hormonilor tiroidieni

Funciile sistemului
endocrin

Sistemul endocrin:

Controleaz creterea i dezvoltarea organismului,


Controleaz procesele de difereniere tisular,
Controleaz procesele metabolice,
Controleaz procesele comportamentale,
Asigur meninerea constant a componentelor
mediului intern (homeostazia).
Sistemul endocrin coordonat de cel nervos,
regleaz pe cale umoral activitatea organelor
interne

Glandele
endocrine

Glandele endocrine sunt:


1.Hipotalamusul
2.Epifiza
3.Hipofiza
4.Tiroida
5.Timusul
6.Suprarenalele
7.Pancreasul
8.Gonadele
-Ovarele
-Testicolul
9.Paratiroidele

Hipotalamusul

Hipotalamusul
Hipotalamusul reprezinta mai putin de 1% din totalul
volumului creierului, dar reprezinta, in acelai timp,
aproape cea mai importanta structura neuronal.
Zona anterioar a hipotalamusului, nucleul anterior,
nucleul suprachiasmatic, nucleul anterior, nucleul
supraoptic i paraventricular, implicat n controlul
ritmurilor endogene, somn, termoreglare, controlul
sexualitii, controlul volemiei, controlul sistemului
nervos vegetativ parasimpatic.
Hipotalamusul secret patru tipuri de hormoni:
1. Eliberatori i inhibitori

Hipotalamusul secret patru tipuri de hormoni:

1. Eliberatori i inhibitori
-TRH- tireoliberina,
-CRH-corticoliberina,
-LRH(GnRH) -gonadoliberina,
-GRHsomatoliberina + GIH-somatostatina
-PIH(hormonul inhibitor al prolactinei) = DOPA
2.Neurohormoni retrohipofizari (ADH i OXT)
3.Neurotransmitori
4. Ciberninele (endorfine i encefaline):
- i MSH, particip la lipoliz
-ACTH, rol n procesele de memorie i de nvare

Hipofiza (glanda pituitar)

Localizat la baza
creierului n aua
turceasc a osului sfenoid

Are forma i mrimea unui


bob de mazre, cntrind
cca 0,5g

Este format din trei lobi:


- anterior (adenohipofiza)
- posterior (neurohipofiza)
- intermediar

Adenohipofiza
Reprezint 75% din masa hipofizei
Particip la reglarea umoral a secreiei glandelor tiroid,
corticosuprarenale i sexuale
Activitatea sa este controlat i coordonat de ctre
hipotalamus
Hormoni secretai:
hormoni tropi: -tireotropina(TSH)
-corticotropina (ACTH)
-foliculostimulant (FSH)
-luteinizant (LH)
hormoni netropi: - somatotropina (STH)
- prolactina

Somatotropina (STH)- hormonul de cretere


Rol: - asigur creterea esuturilor moi i
a oaselor (n lungime i n grosime)
- stimuleaz creterea muchilor i a
viscerelor
- scade eliminrile de Na, K, Ca, P, N.
Disfuncii cauzate de:
Hipersecreie
n copilrie determin gigantismul
- la maturitate determin acromegalia
(dezvoltarea exagerat a extremitilor)
Hiposecreie - n copilrie determin
piticismul (nanismul hipofizar)
- la maturitate determin caexia
hipofizar (atrofii ale organelor,
cderea prului, a dinilor a unghiilor,
sterilitate i n final moarte)

Hormonii tropi
TSH (tireotropina) stimuleaz secreia endocrin a tiroidei
ACTH (corticotropina) - stimuleaz secreia
corticosuprarenalei
FSH (hormonul foliculostimulant)
LH (hormonul luteinizant)

Prolactina

-la femei stimuleaz dezvoltarea glandelor mamare i menine


secreia lactat (inhib aciunea FSH de stimulare a
maturrii foliculilor ovarieni n perioada alaptrii)
-la brbai efectul nu este cunoscut

Lobul intermediar hipofizar


Reprezint 2% din masa hipofizei
Are forma unei lame epiteliale care, la

adult, ader strns la neurohipofiz


Secret hormonul melanocitostimulator

- stimuleaz secreia de melanin (pigment


care d culoare pielii i prului)

Neurohipofiza
Reprezint aproximativ
15% din masa hipofizei
Este format din lobul
posterior hipofizar i din
tractul hipotalamo-hipofizar
Hormonii sunt secretai de
nucleii anteriori ai
hipotalamusului,
transportai prin tractul
hipotalamo-hipofizar n
lobul posterior i apoi
eliberai n snge
Hormonii secretai sunt:
- antidiuretic (ADH)
- ocitocina

1.ADH (hormonul antidiuretic sau


vasopresina)
Rol:
Asigur conservarea apei n organism
Crete permeabilitatea pentru ap a celulelor din pereii
tubilor contori distali i colectori
Stimuleaz reabsorbia apei
Crete volemia
Disfuncii cauzate de:
Hipersecreie: - scade diureza i crete concentraia urinei,
- crete tensiunea arterial,
- stimuleaz peristaltismul intestinal
Hiposecreie: - apare diabetul insipid, care se manifest
prin poliurie, polidipsie i un puternic dezechilibru mineral

2. Ocitocina
Rol:
Eliminarea laptelui din glandele
mamare,
Contracia musculaturii netede a
uterului n timpul travaliului.

Epifiza
Epifiza este o gland endocrin de mici
dimensiuni situat n centrul creierului, avnd
forma unui con de pin. Glanda este ceva mai mare
n perioada copilriei, ns cu trecerea anilor se
calcific i involueaz spre maturitate.
Principalul hormon pe care l sintetizeaz este
melatonina- ce intervine n inhibarea dezvoltrii
sexuale la copii i n reglarea ciclului somn-veghe.
Glanda pineal mai poate sinstetiza i cantiti
mici de hormoni luteinizant, antidiuretic,
neurofizina, leucinencafalin, argintin.

Tiroida

Funcii de baz:
-Stimuleaz metabolismul general
-Au influen asupra vitezei cu care este utilizat energia n corp i a
producerii de proteine
-Influeneaz asupra termoreglrii organismului
-Stimuleaz la copii creterea scheletului
-Influeneaz asupra compoziiei sngelui
-Intensific excitabilitatea SN fa de ali hormoni
Tiroida este bogat vascularizat i se compune din dou tipuri de celule:
celulele C, care secret calcitonina (hormonul care micoreaz nivelul
calciului), i celulele tiroidiene, cele mai numeroase, care se grupeaz n
vezicule. Acestea capteaz iodul circulant n snge i l transform n
prehormon tiroidian, pe care l stocheaz n vezicule. Atunci cnd la tiroid
ajunge o stimulare cu tireostimulina hipofizar (TSH), veziculele elibereaz
o parte a stocului lor hormonal sub form de triiodotironin, ori T3
(aproximativ 20%), i de tiroxin, ori T4 (aproximativ 80%).

Gua endemic
Gusa endemica este o afectiune a glandei tiroide, ce apare la 5-10% din populatia unui
teritoriu in care exista deficit geoclimateric de iod. Aceasta se caracterizeaza prin marirea
de volum a tiroidei si modificari distrofice intraglandulare.
Gusa endemica reprezinta una dintre cele mai frecvente boli endocrine si este o problema
majora de sanatate publica.
Iodul este un oligoelement indispensabil sintezei de hormoni tiroidieni. Necesarul de iod
provine din apa si alimente. Se estimeaza ca 29% din populatia globului traieste in zone
geografice in care solul este sarac in iod. Necesarul de iod stabilit de OMS este de 100-150
mcg/zi. Acesta variaza insa cu varsta sau anumite conditii fiziologice (sarcina, lactatie).

Fiziopatologie:

Deficitul de iod duce la secretie inadecvata de hormoni tiroidieni urmata de declansarea unor
mecanisme de adaptare tiroidiene si extratiroidiene:
- Hipofiza secreta o cantitate mai mare de TSH pentru a stimula foliculii tiroidieni, ceea ce
duce la hiperplazia glandei tiroide.
- Secretie preferentiala de T3 (acesta are o activitate biologica de 20-200 de ori mai mare
decat T4 si necesita mai putini atomi de iod pentru sinteza).
- Cresterea conversiei T4 in T3 la nivelul cortexului cerebral.
- La nivelul ficatului hormonii tiroidieni sunt metabolizati iar iodul este trimis in circulatie
pentru a fi refolosit de glanda tiroida.

Boala lui Basedow-Graves


Boala lui Basedow-Graves apare datorit
hipersecreiei de hormoni tiroidieni la adult.
Poate fi tratat cu inhibitori hormonali. In doze
prea mari aceti inhibitori pot duce la apariia
hiposecreiei de hormoni. Boala Basedow apare
datorit prezenei auto-anticorpilor antireceptori
TSH cu funcie stimulatoare asupra glandei
tiroide. Legarea auto-anticorpilor la receptorii
TSH de pe celulele tiroidiene determin
stimularea secreiei hormonilor tiroidieni.
Inhibiia prin feedback negativ de la nivel
hipofizar dispare. Manifestrile clinice si
paraclinice de hipertiroidie sunt: tumefacia
tiroidei, exoftalmie nsoit de diverse
simptomatologii oculare, tulburri
cardiovasculare (aritmii, tahicardie, eretism
cardiac), tremurturi digitale fine, scdere n
greutate, diaree, termofobie, transpiraii profuze,
astenie. Metabolismul bazal este crescut radioizotopul de iod are o fixare crescut la
nivelul tiroidei.

Paratiroidele
Paratiroidele sunt 4 glande de dimensiuni reduse,
situate cate doua pe fata posterioara a lobilor tiroidieni,
in exteriorul capsulei acesteia.
Paratiroidele prezinta un epiteliu secretor, reprezentat
de doua tipuri de celule dispuse in cordoane, sau care
formeaza foliculi de dimensiuni reduse.
Celulele principale secreta parathormonul iar celulele
parafoliculare sintetizeaza calcitonina, un hormon
hipocalcemiant care ajuta la fixarea calciului din oase.

Parathormonul

Parathormonul este un hormon de natura polipeptidica. Are actiune asupra osului, rinichiului si tractului digestiv, fie
prin efecte directe, fie prin intermediul vitaminei D3, a carei secretie o controleaza.
La nivelul sistemului osos parathormonul prezinta urmatoarele efecte:
efecte rapide, in decurs de minute - creste permeabilitatea membranei osteoblastelor si osteocitelor pentru calciu,
creste calciul din citosolul celulelor cu expulzare a calciului in spatiul extracelular, ceea ce determina cresterea
calcemiei
efecte lente si tardive - zile - saptamani - activeaza osteoclastele si stimuleaza atat osteogeneza cat si osteoliza, cu
toate ca procesul de remaniere osoasa este deplasat in favoarea osteolizei
La nivel renal parathormonul determina:
formarea formei active a vitaminei D3
stimuleaza reabsorbtia tubulara a calciului, cu scaderea calciului eliminat prin urina
creste eliminarea de fosfati anorganici la nivel renal
crestere reabsorbtia tubulara a ionilor de magneziu si hidrogen si inhiba reabsorbtia sodiului, potasiului si a unor
aminoacizi
La nivelul tractului digestiv:
creste absorbtia activa a calciului, in functie de continutul dietei, efect mediat de vitamina D3
Hipercalcemia si hipofosfatemia sunt rezultatul efectelor conjugate ale parathormonului in interactiune cu organele
tinta mentionate.
Parathormonul este reglat prin mecanisme de feedback negativ care coreleaza direct celulele secretoare din
paratiroide cu nivelului circulant al calciului ionic. Hipercalcemia inhiba secretia de parathormon si invers. Exista
mecanisme de feedback negativ asociate, cum este cel exercitat de vitamina D3 asupra celulelor paratiroidiene si de
magneziul ionic circulant. Scaderea magneziului seric inhiba secretia de parathormon si invers.

Calcitonina
Calcitonina este un hormon polipeptidic sintetizata
de celulele C parafoliculare tiroidiene. Stimulul
declansarii sintezei este hipercalcemia.
La nivel osos, calcitonina determina reducerea osteolizei
si stimularea osteoblastelor si inhibarea formarii de
osteoclaste noi. La nivel renal calcitonina are un efect
minor de reducere a reabsorbtiei tubulare de calciu.
Rezultatul global al efectelor calcitoninei este
hipocalcemia.

Suprarenalele
Glandele suprarenale
(adrenale) sunt glande cu
secreie intern, situate la
mamifere la polul superior al
celor doi rinichi ca o cciul. Ca
activitate, prin secretarea
hormonilor corticosteroizi i
catecholaminelor (inclusiv
cortizolul i adrenalina) ele sunt
responsabile cu regularea
strilor de stres, a rezistenei la
infecii i substane antigenice, a
metabolismului i a sexualitii
(echilibrul dintre hormonii
androgeni -- masculini -- i
estrogeni -- femeieti
determin sexul animalului, ca
aspect i ca activitate sexual).

Zonele suprarenalelor
-Medulosuprarenala (miezul, mduva, medulla) reprezint zona

central a glandei i este inconjurat de zona cortical. Celulele


cromafine (chromaffin cells), principala surs de catecholamine, secret
hormonii: adrenalina (epinefrina) i noradrelina (norepinefrina).
-Zona cortical (coaja, cortexul, corticosuprarenala) reprezint zona
periferic a glandei ale crei celule (aparin de axa hipotalamic pituitar - adrenal) sintetizeaz cortizolul (n condiii normale de
via ele secret echivalentul a 35-40 mg de acetat de cortizon pe zi).
Alte celule din zona cortical secret hormonii corticosteroizi
(liposolubili, pe baz de colesterol) urmtori:
- mineralocorticozii, care acioneaz la nivelul rinichilor stimulnd
reabsorbia apei i a sodiului i eliminarea potasiului;
- glucocorticozii, cu rol hiperglicemiant, hiperlipemiant;
- sexosteroizii, care gestioneaz dezvoltarea sexual prin dou tipuri de
hormoni: androgeni i estrogeni.

Glucocorticoizii
Glucocorticoizii prezinta efecte importante la nivelul unor organe si tesuturi:
sistemul osos - efect catabolizant prin diminuarea sintezei matricei
organice si diminuarea absorbtiei intestinale a calciului
pe muschiul neted vascular - mentine tonusul vasomotor
simpaticoadrenergic si controleaza permeabilitatea vasculara
sistemul imun si maduva hematopoietica - determina scaderea numarului
de eozinofile si bazofile si cresterea numarului de neutrofile, eritrocite si
trombocite, precum si scaderea numarului de limfocite circulante. De
asemenea determina inhibarea eliberarii de histamina
sistemul nervos central - scaderea concentratiei de glucocorticoizi
determina modificari ale personalitatii, modificari senzoriale si alterari ale
electroencefalogramei ceea ce arata ca prezenta acestor hormoni este
necesara pentru asigurarea integritatii functiilor sistemului nervos central

Pancreasul endocrin
Pancreasul
endocrin este
reprezentat de insulele
Langerhans care sunt
alctuite din dou
tipuri de celule
importante:
-Celule beta
secret insulin
(70%)
-Celule alfa
secret glucagon
(20%)

Gonadele.
Testiculele sunt o pereche de organe de reproducere
masculine care produc, n principal, testosteron, un
hormon care controleaz dezvoltarea caracteristicilor
sexuale masculine i care joac un rol important n
dezvoltarea spermei. Testiculul este gonada masculin la
animale. Mamiferele de gen masculin au dou testicule,
care sunt de obicei coninute ntr-o extensie a
abdomenului, numit scrot. Funcia endocrin este secreia
hormonal de testosteron, care nu doar ca induce
spermatogeneza, ci este responsabil i de importantele
modificri pubertare i de dezvoltarea caracterelor sexuale
secundare masculine (pilozitate, schimbarea vocii, repartiia
muscular etc.).

Ovarele
La femeia adult, ovarele sunt formaiuni mici cu lungimea
de 4 centimetri, limea de 2 centimetri i grosimea de 1
centimetru. Ele sunt amplasate de o parte i de alta a
uterului i faa lor intern corespunde pavilionului trompei.
Ligamentele se leag de organele nvecinate (uter, trompe),
dar ele rmn mobile. Un ovar este compus din dou straturi
de esut: n centru, partea medular conine vasele sangvine
care asigur irigarea, la periferie partea cortical care ocup
dou treimi din gland, conine la naterea persoanei toi
foliculii care vor asigura n cursul fiecrui ciclu menstrual
maturarea unui ovocit i expulzarea unui ovul, elementul
femel al reproducerii.

Secret hormonii estrogeni.

V mulumesc pentru
atenie!