DEBATE - ul este o forma structurata de dezbatere educationala,

compusa formal din echipe cu un numar egal de membri. Acestia sunt pusi in
situatia de a pune in valoare "pro" si "contra" argumente diferite pentru ambele
fatete ale unor chestiuni asupra carora oamenii, desi bine intentionati, pot fi in
dezacord.
La ce bun un club de debate intr-o scoala sau universitate?
In primul rand, pentru a deprinde argumentarea. Acesta este primul raspuns si ar
putea fi de unul singur suficient de puternic. Indiferent daca abordarea unui subiect
este de natura practica sau teoretica, argumentarea este vitala pentru a hotari in
multele situatii in care apar diferente de opinii, intrebari sau incertitudini.
Capacitatea de a lucra in echipa, de a face documentare riguroasa, de a identifica
surse credibile de informatii, de a construi discursuri publice de impact, de a iti
ascuti umorul si fair play-ul, acestea ar putea fi alte castiguri. Pe acestea si pe multe
altele va invitam sa le descoperiti venind alturi de noi.
Debate si Democratie, doua cuvinte care incep la fel.
Spre deosebire de regimurile totalitare sau nedemocratice in care un set limitat de
idei este impus ca adevar absolut, societatile democratice depind de schimbul liber
si deschis de opinii. Pentru ca democratia sa functioneze, valorile pe care debate-ul
le incurajeaza gandirea critica, toleranta si atenta cantarire a dovezilor - se cer
pretuite si incurajate. Urmarind istoria dezbaterii din Grecia Antica si pana astazi,
Karl Popper a descris inventarea argumentului critic ca un pas important in
dezvoltarea gandirii umane: adevarul nu este final, ci deschis imbunatatirii, iar
discutia critica este singura care ne duce mai aproape de adevar. Dezbaterile
publice de consultare a cetatenilor, cele parlamentare, dezbaterile din campaniile
electorale dar si cele stiintifice sau pe teme economice apar de fiecare data cand
cetatenii nu sunt de acord asupra unui subiect si aleg sa isi expuna argumentat
punctele de vedere. Diferentele principale intre dezbaterile generale dinsocietate si
dezbaterile educationale sunt structura formala, restrangerea temei aflate in
discutie si caracterul de competitie.
In fond, la ce bun sa dezbati?
Pentru ca orice dezbatere este un semn de civilitate, atata timp cat e purtata cu
bunacredinta, ascultare atenta, discernamant si fair play. Si pentru ca intr-o
societate moderna, lucrurile merg inainte datorita schimbului liber de idei.
Abordarea din debate dezvolta paticipantilor capacitatea de analiza a problemelor
controversate si ajuta la obtinerea unei imagini nedistorsionate de prejudecati. In
acest context, participantii vor fi determinati sa emita judecati asupra unei
"motiuni" folosind criterii obiective, si totodata, sa apere o pozitie folosind
argumente sustinute de dovezi si nu de simple opinii. Practicarea dezbaterilor i
pregateste pe tineri sa actioneze si sa participe inteligent n viata sociala, sa
investigheze si sa analizeze probleme importante ale lumii contemporane, sa fie
critici si constructivi in abordarile asupra unui subiect.
Indiferent de format, ceea ce este important de subliniat este ca tema dezbaterii
reprezinta in primul rand un pretext pentru exersarea abilitatilor de comunicare in

spatiul public, de gandire critica si de argumentare logica, si nu o incercare de a

stabili valoarea de adevar a uneia din cele doua pozitii exprimate in timpul
dezbaterii. In cadrul competitiilor de dezbateri arbitrii urmaresc masura in care
participantii reusesc sa argumenteze convingator, sa organizeze prezentarea, sa
raspunda prompt si analitic contra-argumentelor echipei oponente si daca sunt
persuasivi. Nu in ultimul rand, ascultarea atenta, toleranta, umorul si fair play-ul
conteaza in acordarea deciziei. Juriul este format dintr-un numar impar de arbitri,
care sunt invitati sa nu ia in considerare opinia personala asupra temei puse in
discutie.
Desi toate metodele (formatele) de debate dezvolta n principal aceleasi abilitati,
fiecare accentueaza n mod deosebit unele dintre ele. Astfel, formatul de dezbateri
"Karl Popper" pune un accent deosebit pe procesul de documentare, pe calitatea si
cantitatea de informatii (dovezi) furnizate n sprijinul argumentelor, are reguli
foarte stricte n ceea ce priveste structura sistemului de argumentare si abordeaza
n general teme cu posibilitati restrnse de interpretare. Formatul de dezbateri
"Parlamentare" pune accentul n mod special pe filosofia promovata de fiecare
dintre cele doua echipe, pe stilul de prezentare si pe abilitatile de persuasiune, are
reguli mult mai flexibile n ceea ce priveste structura sistemului de argumentare,
abordeaza n general teme cu posibilitati extrem de largi de interpretare si se
bazeaza pe cunostinte pe care orice persoana mediu-informata ar trebui sa le aiba,
folosirea informatiilor specifice fiind chiar interzisa.
n esenta, tehnicile de dezbateri dezvolta:
Gndirea critica;
Capacitatea de argumentare;
Concizia si claritatea n exprimare;
Rezonabilitatea in afirmarea unei opinii avand o documentatie prealabila
Toleranta fata de opiniile adverse;Persuasiunea;
Ascultarea activa;
Stilul de prezentare ntr-o aparitie publica;
Capacitatea de a lucra ntr-o echipa.
Toleranta fata de opiniile diferite este una din valorile importante promovate de
ARDOR. Deprinderea de a sustine puncte de vedere divese duce la ntelegerea
faptului ca pot exista argumente pro si contra n sprijinul oricarei idei si ca nimeni
nu poate detine un monopol asupra adevarului.
Gndirea critica, adica procesul de examinare a propriei noastre gndiri precum
si a celor din jurul nostru cu scopul de a ne clarifica cunostintele si mbunatati
nivelul de ntelegere, presupune citirea, ascultarea si participarea activa,
exploatarea atenta a unor situatii prin ntrebari, analizarea acestor situatii din mai
multe perspective diferite si sprijinirea uneia dintre perspective cu argumente logice
si dovezi.

Odata cu anuntarea temei dezbaterii, participantii ncep:

documentarea, care presupune citirea activa (efectuarea de adnotari pe
marginea textului, identificarea de ntrebari n legatura cu textul citit si
elaborarea de idei);
explorarea posibilitatilor de interpretare a temei dezbaterii prin analizarea
definitiilor termenilor-cheie din enuntul acesteia, activitate care presupune tocmai
analizarea problemei respective din toate perspectivele posibile;
elaborarea sistemului de argumentare care presupune analizarea, evaluarea,
interpretarea si sintetizarea faptelor identificate n faza de documentare, precum
si sprijinirea uneia dintre perspective cu argumente, dovezi si rationamente.
Persuasiunea este exersata deoarece vorbitorii, ntr-o runda de dezbateri, trebuie
sa convinga comisia de arbitri de justetea celor afirmate de ei prin claritate,
structura si validitatea rationamentului logic.
Concizia - calitate esentiala ntr-o lume n care eficienta comunicarii este
primordiala - este deprinsa de participantul la dezbateri prin limitarea timpului
acordat fiecarui vorbitor, timp n care acesta trebuie sa si expuna clar toate
argumentele, sa arate impactul argumentelor sale n dezbatere si sa
concluzioneze.
Ascultarea Activa presupune nu numai ascultarea argumentelor prezentate de un
vorbitor, ci si efortul de ntelegere si analizare a acestora chiar n timpul
expunerii. Dezbaterile dezvolta aceasta capacitate deoarece timpul scurt avut la
dispozitie pentru pregatirea urmatorului discurs dintr-o dezbatere presupune ca
participantul sa nteleaga, sa nceapa analiza si eventual elaborarea raspunsului
sau la fiecare argument al echipei oponente chiar n timpul prezentarii acestuia.
Stilul de Prezentare este dezvoltat n primul rnd prin exersarea prezentarii de
discursuri n fata unui public. n plus, n cadrul seminariilor si activitatilor de
club, participantii nvata elemente de limbaj non-verbal, prin care se sincronizeaza
cuvntul cu gestul.