Sunteți pe pagina 1din 10

:DRAPORT DE PRACTIC

UNIVERSITATEA CRETIN DIMITRIE CANTEMIR, Facultatea de Drept, ClujNapoca

Anul: III
Instituia gazd: Cabinet individual de avocatura Seicarescu Laura Elena.
Perioada stagiului de practic: septembrie 2013

PARTEA I - INSTITUIA DE PRACTIC


1. Prezentarea general a stagiului de practic :
a. Identificarea instituiei gazd i a Departamentului/Biroului unde a fost efectuat stagiul
de practic:
Am efectuat practica incadrul cabinetului de avocatura individual Seicarescu
Laura Elena.
b. Obiectivul stagiului de practic:
Obiectivul acestui stagiu de practiva a fost dobandirea de noi informatii si cunostiinte in
special in ceea ce priveste dreptul commercial, elemente adiacente acestei ramuri si aplicarea
practica si efectiva a cunostiiltelor asimilate. Am avut ocazia sa interactionez cu purtatori de
cuvant al unor firme mari, cu avocati si personae inradacinate adanc in viata comerciala, atat
romana cat si straina.

c. Detalii despre coodronatorul stagiului de practic din interiorul instituiei.

Coordonatorul stagiului de practica a fost doamna Seicarescu Laura Elena, avocat


incepand cu data 06 Februarie 2009.Avand cabinet de avicatura individual, doamna
avocat presteaza servicii de calitate, cadru care mi-a permis acumulare de noi cunostiinte.
2. Descrierea instituiei primitoare:
Cabinetul de avocatura individual Seicarescu Laura Elena are o activitate incepand cu
anul 2009. Activitatiile pe care le presteaza cabinetul sunt in mare masura activitati ce se
leaga de domeniu commercial. Gazda mea presteaza servicii de calitate, consultant
juridica, solutii eficiente in domeniu judiciar.
3. Sugestii i impresii n urma efecturii stagiului de practic:
Personal am fost foarte multumita de stagiul de practica din acest an. Am fost singura
studenta de care s-a ocupat doamna Seicarescu Laura de aceea am avut parte de toata atentia
sa. Am invatat lucruri noi, aspecte practice ale meseriei de avoat pe care nu le stiam inainte
decat din auzite, astfel unele s-au confirmat altele nu. Am dobandit cunostiinte mai
aprofundate de drept commercial, mai exact cunostiinte in ceea ce privesc societatiile
comerciale roman si relatia lor cu cele straine, emente de drept commercial roman, aplicate in
viata reala a societatiilor comerciale.
4. Comentariul stagiului de practic

Analiza SWOT a cabinetului de avocatura:


a. Puncte forte:
Din propria parere cabinetul de avocatura Seicarescu are ca si punct forte, si anume
experienta in ceea ce priveste munca in domeniu commercial. Experienta dobandita in 4 ani
de zile.

b. Puncte slabe

Un punct slab ar fi faptul ca in cadrul cabinetului de avocatura numarul angajatiilor este


limitat iar volumul de munca este relativ mare.

c. Oportunitati
Cabinetul de avocatura are oportunitatea sa creasca ca si numar ca si notorietate. Sa-si
dezvolte domeniile de activitate pe care sa se bazeze si sa-si cultiveze mai mult domeniu
actual prin acumularre de noi cunostiinte, marirea numarului de angajati, client si
difersificarea serviciilor oferite.
d. Amenintari
Este mai dificil de lamurit acest aspect avand in vedere ca stagiul de practica nu a durat
ani de zile pentru a putea cunoaste lucrurile care nu se vad la prima vedere. O posibila
amenintare poate veni din parte altor cabinet de avocatura, care au un pas mai alert de
dezvoltare si crestere, care sa atraga mai multi clienti si astfel sa obtina un oarecare
monopol. Clientii astfel vor apela la serviciile cabinetelor cu o notorietate mai mare.

5.Concluzii
In final subliniez cu riscul de a ma repeta satisfactia adusa in urma acestui stagiu
de practica. Am fost foarte multumita de atentia care mi-a fost acordata, de lucrurile noi
care le-am invatat , de intrebarile neclarificare pana la aceasta ora care si-au gasit
raspuns, si ambianta placuta de care am avut parte pe toata durata stagiului. Ma bucur ca
am avut ocazia sa fac cunostiinta cu un domaniu care nu credeam ca imi va aduce placer
si totodata imi ca starni interes pe viitor. Sunt sigura ca aceste informatii dobandite in
cadrul efectuarii parcticii imi vor fi de folos is ajutor in cele ce urmeaza, in cadul scolar
dar mai ales in dezvoltarea profesionala.
PARTEA A II A
COMENTARIUL UNEI HOTRRI JUDECTORETI DIN DOMENIUL
CIVIL, COMERCIAL SAU PENAL.
Am ales DECIZIA PENALA NR.107/A/2013, sedinta publica din 21 mai 2013.

Presedinte: Luminita Hanzer, judecator


Judecator : Viorel Virgil Andreiesi
Grefier: Lenuta Cadis
In aceasta speta, pe care o voi si anexa este vorba despre un omor incadrat in art.
174 Cod pen., in care inculpatul Costin Gheorge Daniel la data de 3 octombrie 2012 a
aplicat o serie de lovituri cu pumnii si picioarele la nivelul capului victimei Tanase Ioan.
Leziuni care au dus la decesul victimei in data de 10 octombrie 2012.
Pentru a intelege mai bine infractiunea de omor am ales sa prezint anumite
aspecte teoretice.

Omorul n reglementarea Codului penal n vigoare i a


noului Cod penal
Cadrul in care se va opera este art. 174.alin 1 C. penal. Articol in baza carui a fost
condamnat inculpatul.

1.Coninutul legal
Omuciderea
Art. 174
Omorul
Uciderea unei persoane se pedepsete cu nchisoare de la 10 la 20 de ani i
interzicerea unor drepturi .Tentativa se pedepsete. .1
Ca o prima observatie, o schimbare vizibila in Noul Cod Penal s-a realizat la
nivelul numerotarii pe articole a infractiunilor. Astfel, in actualul Cod Penal, omorul
simplu este prevazut la art. 174 Cod Penal, in timp ce, in Noul Cod Penal acesta este
reglementat la art. 186.
Art. 186 Omorul
1 Codul Penal

(1) Uciderea unei persoane se pedepsete cu nchisoare de la 10 la 20 de ani i


interzicerea exercitrii unor drepturi.
(2) Tentativa se pedepsete.
Modificari substantiale observam la nivelul formelor mai grave de savarsire a
omorului. Astfel, in timp ce in actualul C.p. omorul are doua modalitati mai grave de
savarsire, si anume: omorul calificat (art. 175 C.p.) si omorul deosebit de grav (art. 176
C.p.), in Noul Cod Penal legiuitorul a ales sa prevada o singura modalitate mai grava de
savarsire a acestuia, si anume: omorul calificat (art. 187 N.c.p).
Omorul, aa cum apare definit n art. 174 Cod penal const n uciderea unei
persoane, mod de exprimare care nu reprezint altceva dect o explicare mai precis a
denumirii marginale a infraciunii (omorul), fr a reprezenta o descriere explicit a
tuturor elementelor constitutive ale infraciunii.
Nici chiar formularea, n sensul c omorul a reprezentat "fapta persoanei care cu intenie,
ucide o alt persoan" 2
n definirea omorului legiuitorul se folosete de nsuirea obiectiv a
substantivului provenit dintr-un verb (uciderea) de a exprima n el descrierea aciunii
(manifestarea de violen fa de victim), rezultatul imediat (moartea victimei) ct i
legtura de cauzalitate dintre fapt i rezultat i de a exprima concludent aceste realiti.3
Obiectul juridic generic al infraciunii de omor prevzut i pedepsit de art. 174
este comun cu cel al tuturor infraciunilor contra persoanei avnd n vedere faptul c la
fel ca i celelalte infraciuni care sunt incluse n categoria celor contra persoanei i
infraciunea de omor simplu are ca i obiect juridic generic ansamblul relaiilor sociale
care se constituie i se desfoar n legtur cu aprarea persoanei privit sub totalitatea
atributelor sale: viaa, integritatea corporal, libertatea, demnitatea i inviolabilitatea
sexual.4
2 V. Dongorozi colab., Explicaii teoretice ale Codului penal, Bucureti, 1971, pg.
180
3A. Boroi, Aspecte teoretice i practice privind infraciunile de omor i lovirile sau
vtmrile cauzatoare de moarte, Ed. M.I., 1991, Bucureti, pg. 23
4 V. Dobrinoiu i colab., Drept penal, partea general, Ed. Atlas Lex, Bucureti,
1994, pg. 90

2. Obiectul ocrotirii penale


a) Obiectul juridic special al infractiunii de omor il constituie viataunei persoane determinate si
relatiile sociale specifice, ale caror existenta sinormala desfasurare nu pot fi asigurate decat prin
apararea vietii persoaneirespective impotriva faptelor intentionate de ucidere5.
b) Obiectul material este corpul persoanei aflat n via asupra creia sendreapt aciunea
ucigtoare. Nu intereseaz dac victima era sntoas orise afla ntr-o stare avansat de boal i
nu ar mai fi trit mult dac ar fi fostucis.

3. Subiectii infratiunii de omor .


a) Subiectul activ nemijlocit( autor) poate fi orice persoana careindeplineste conditiile
generale de a raspunde penal, fiindca existent acestuia nu este conditionata de vreo calitate
speciala. De multeori contributiile coautorilor nu acopera intreaga latura obiectiva a
infractiuniide omor, ci realizeaza numai o parte din actele de executare, dar acesteaseintegreaza
in activitatea materiala a faptei, care trebuie privita in unitatea siindividualitatea ei.6
b) Subiectul pasiv ( vicitima) poate fi, de asemenea, orice persoana,indiferent de starea sau
statutul ei personal ori social; este suficient sa fi fostin viata

4. Formele omorului
Omorul simplu, este o infratiune materiala, derezultat, susceptibila de desfasurarea in timp si
deci de forme imperfecte.

a) Actele pregatitoare
sunt posibile, dar nu sunt incriminate.
5C. Bulai, A. Filipas, C. Mitrache, op. cit. p.282
6I. Pascu, M. Gorunescu Drept penal partea speciala, Editura Hamangiu 2008,
op. cit.pag.86, 87.

b)Tentativa esteincriminate prin dispozitiile art. 175 alin.ultim.C.pen. si se pedepseste.


c) Consumarea infractiunii de omor se produce in momentulin care datorita actiunii sau
inactiunii de ucidere savarsite in imprejurarile prevazute in art. 174 C.( 186 pen., victima a
decedat, fie imediat dupa comitereaactiunii ( inactiunii) fie ulterior.

5. Sanciuni:
Omorul se pedepsete cu inchisoare de la 10 la 20 de ani iinterzicerea unor drepturi.
8) Aspecte procesuale
Aciunea penal se pune n micare din oficiu.
9) .Omorul in viitoarea reglemantare instituit prinnoul cod penal.
Omorul calificat potrivit noului cod penal va avea urmatoarea forma:
Art. 186 Omorul.

Astfel, trecand fugitiv peste aceste aspecte de teorie putem observa cu usurinta ca
seregasesc in speta noastra. Obiectul juridic ocrotit de lege este viata persoanei, in speta a
victimei Tanase Ioan , obiectul material ocrotit a fost corpul acestuia din urma, subiectul activ
nemijlocit este inculpatul Costin Gheorge Daniel, iar aceasta infractiunea se incadreaza in
continutul articolului 17 alin. 1 lit I Cod penal.
Actiunea penala a fost pusa in miscare prin sesizareas organelor de politie de catre
martorul Cont Bura.
In speta noastra, prin sentinta nr 6844/112/2012 a Tribunalul Bistrita-Nasaud, a fost
trimis in judecata si condamnat inculpatul pentru comiterea infractiunii de omor Costin
Gheorghe Daniel.
Prin decizia penala nr 107/A/.2013, pronuntata de Tribunalul Bistrita-Nasaud a fost
condamnat inculpatul la 10 ani inchisoare si 5 ani interzicerea unor drepturi.
Ulterior, inculpatul a declarant apel impotriva sentitei de pe fond.S-a luat la examinare
apelul declarat. Se solicita sa se dispuna achitarea inculpatului conform art 11 puct 2 lit a cod
procedura penala raportat la art 10 lit c cod procedura penala avand in vedere ca din toate

probele administrate in cauza nu rezulta cu claritate si fara urma de indoiala ca fapta a fost
savarsita de catre inculpat. Considera ca probele existente in cauza nu se coroboreaza si nu sunt
pe deplin confirmate. Se cere sa se aiba in vedere si circumstantele personale ale inculpatului
prevazute de articolul 74 litera a cod penal raportat la art 76 cod penal.
Respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpatul Costin Gheorghe Daniel si partea
vatamata Cost Aurica impotriva sentintei penale nr.44/F/13.03.2013 al Tribunalului Bistrita
Nasaud. Mentine starea de arrest ainculpatului si deduce din pedeapsa aplicata acestuia durata
retinerii si arestarii preventive incepand cu 11 octombrie 2012 pana la zi.
Cu drept de recurs in 10 zile de la pronuntare cu partea vatamata si de la comunicare cu
inculpatul.

BIBLIOGRAFIE

Vintil Dongoroz, Siegfried Kahane, Ion Oancea, Iosif Fodor, NicoletaIliescu, Constantin
Bulai, Rodica Stnoiu, Victor Roca,Explicaii teoreticeale Codului penal romn. Volumul
III. Partea special , Editura Academiei,Bucureti,1971
Vasile Dobrinoiu, Drept penal. Partea special. Volumul I. Cursuniversitar
Editura Lumina Lex, Bucureti, 2004
Noul cod penal al Romaniei luat prin asumarea raspunderii guvernului ladata 22 iunie 2009,
si expunerea de motive.
George Antoniu, Constantin Bulai (coordonatori), Practica judiciar penal. Volumul III.
Partea special , Editura Academiei Romne, Bucureti,1992
Curtea Suprem de Justiie, Buletinul jurisprudenei. Culegere de decizii pe anul 1993
Editurile ,,Continent XXI & ,,Universul, Bucureti, 1994
Codul Penal si Codul de Procedura Penala in vigoare.
V. Dongorozi colab.,Explicaii teoretice ale Codului penal,. Ed.Academiei Romane
Bucureti 1997
A. Boroi, Aspecte teoretice i practice privind infraciunile de omor i lovirile sau
vtmrile cauzatoare de moarte, Ed. M.I., 1991, Bucureti,

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir

Facultatea de Drept

REFERAT PRACTIC

ANALIZA DECIZIEI PENALE

NR.107/A/2013

S-ar putea să vă placă și