Notiuni si definitii

Cerinte impuse instalatiilor de transport si distributie.

La baza proectarii si exploatarii instalatiilor de transport si distributie sunt puse niste cerinte de
ordin general:
a) asigurarea continuitatii alimentarii consumatorilor cu energie electrica
b) siguranta in functionare
c) asigurarea indicatorilor de calitate a e.e. la barele consumatorilor
d) solutia tehno-economica
e) cerintele impuse de impactul cu mediul ambinant
Functiile Retelelor Electrice:
- transportul EE de la sursa pina la zonele de consum
- distributia energiei electrice
- interconectarea subsistemelor in sisteme electroenergetice in scopul majorarii cit a sigurantei in
functionare cit si a eficientei economice
Clasificarea Retelelor Electrice:
- tensiunea nominala
- sistemul de curent utilizat
- constructia
- configuratia
- destinatia
- modalitatea de tratare a neutrului
Tensiunea Nominala:
1.Retele de joasa tensiune <1kV
2.Medie tensiune (6-35)kV
3.Inalta tensiune (110-220)kV
4.Foarte inalta tensiune Unom>330kV
Sistemul de curent utilizat:
In cazul acesta noi vorbim de RE de tensiune continu si RE de tensiune alternativa. Din punct de
vedere a transportului la distante mari e mai convenabil de transportat energia electrica la tensiune
continu deoarece se foloseste 2 conductoare active si 2 de garda; la alternativ 3 active si 2 de garda.
Constructia:
RE aeriene
RE in cablu
RE mixte
Configuratia:
RE de configuratie arborescenta
RE de configuratie buclata: 1. simpla
2. complexa
Destinatie:
RE de distributie (RED)
RE de transport (RET)
Modalitatea de tratare a neutrului:
1. RE cu neutru izolat
2. RE cu neutru tratat la pamint printr-o bobina de stingere a arcului electric
3. RE cu neutru direct legat la pamint

CAPITOL: CARACTERISTICA PRARAMETRII SI SCHEMELE ECHIVALENTE ALE

ELEMENTELOR RE
1.Parametrii Pasivi ai liniilor electrice]
Parametrii care se considera care nu variaza in timp:
a) Rezistenta
b) Reactanta
c) Conductanta
d) Susceptanta
1.1.Rezistenta
In literatura electrotehnica sunt utilizate urmatoarele notiuni:
Rezistenta activa (curent alternativ)
Rezistenta omica (curent continu)
Prin notiunea rezistenta activa se intelege rezistenta opusa de catre conductor curentului alternativ.
Rezistenta opusa de catre conductor curentului continu se num rezistenta omica.
Datorita efectului pelicular si de apropiere rezistenta activa este mai mare decit rezistenta omica.
Efectul pelicular conditioneaza distributia neuniforma a densitatii de curent in sectiunea
transversala a conductorului.
Efectul de apropiere tot conditioneaza o distributie neuniforma a densitatii de curent insa aceasta
distributie se datoreaza variatiei in timp a curentilor din conductoarelor din vecinatate.
Pentru conductoarele din Al su Cu pentru care permeabilitatea relativa si magnetica mai mica de 1
si cu sectiunea F<500mm2 de aceea in tabelele prezentate in indrumare este indicata rezistenta omica
si nu activa.
r0

(1)
FAL

r0 f ( , F )(2)

* mm 2
km

Pentru conductoarele din otel (>>1) r0 se poate determina numai din indrumar:
r0 f ( F , I sar )(3)

P I 2 r0 ( 4)

Avind in vedere ca rezostenta activa se determina in baza legii Joule-Lenz, rezistenta activa pentru
LEC este mai mare decit rezistenta activa LEA. R0(LEC)>r0(LEA)
Psup perderile de putere suplimentara care au loc in mantaua si armaturile LEC
P
r0 2 (5)
I
1.2.Reactanta
Daca un conductor este parcurs de curent alterantiv atunci atit in interiorul conductorului cit si in
exteriorul lui apare cimp magnetic permanent. Liniile de forta ale cimpului magnetic sunt niste
circumferinte concentrice sensul caruia se determina in conformitate cu legea burghiului. In
conformitate cu legea inductiei electromagnetice in conductor se induc TEM proprie si mutuala.

Fig.1 Portiunea LE

In continuare vom determina pe cale grafica tensiunile electromotoare totala care se induce in
conductor: E A E L E BA ECA (1)

Fig.2 Determ tensiunilor electromotoare pe cale grafica

Rezistenta opusa curentului de catre TEM totala indusa in conductor se num reactanta inductiva.
Nui greu de observat ca pentru elementele statice: linie, tr, bobina de reactanta (in ipoteza ca
distantele in continuare sunt egale) reactanta va fi:
x0 f ( E )(2)

x0 x L x M (3)

x0 ( 0 ) x L 2 x M

Pentru conductoarele din Al si Cu reactanta inductiva pentru unitatea de lungime se poate determina
cu relatia:
x0 0.1445 lg

Dmg
rech

0.0157

Dmg 3 D AB * D AC * DBC

(4)
n
rech n rreal * a n 1 , n 3

a dinstanta dintre conductoare 30com in liniile Unom>330kV se utilizeaza 2 conductoare pe faza

n numarul conductoarelor
x0/ -componenta reactantei conditionata de cimpul magnetic conditionata de cimp magnetic din
exteriorul conductorului
x0// -componenta reactanetei conditionata din interiorul conductorului
Dmg
otel x0 ' 0.1445 lg
(5)
2
x0 ' ' f ( F , I sar )(6)
Deoarece distanta dintre conductoare LEC, LEA respectiv si reactanta in liniile LEC este mai mica
decit LEA ???
Daca conductoarele sunt dispuse orizontal atunci x0(A)=x0(C)x0(B) aceasta duce la aparitia regimului
nesimetric. Pentru a evita acest lucru se efectueaza transpunerea conductoarelor.
In norme este scris ca pentru fiecare portiune a liniei cu lungimea l=100km trebuie de efectuat
ciclul deplin de transpunere.
1.3.Conductanta laterala
Conductanta laterala este conditionata de 2 efecte si anume:
a) descarcarea corona
b) scurgerea de curent care au loc prin punctul de fixare a conductorului in lantul de izolare
Atit descarcarea corona cit si scrugeri de curent conditioneaza perderi de putere activa
suplimentara. Daca suprafata de lanturi este neteda atunci perderile pot fi neglijate.

P PC Pscur PC g 0U 2 nom (1)

g0

PC
S
*10 3
(2)
2
U nom
km

1.4.Susceptanta Capacitiva
O linie electrica polifazata contine 2 sisteme de capacitati partiale:
1. capacitatile partiale intre conductoare
2. capac partiale intre conductoare si pamint
La alcatuirea schemei echivalente se utilizeaza capacitatea de serviciu de lucru.
0.0242
7.56
C0
*10 6 [ F / km]
b0 wc
*10 6 [ s / km]
Dmg
Dmg
lg
lg
rech
rech
3

2.Parametrii activi ai liniei electricie

Parametrii care variaza in timp sunt numiti parametri activi. In acest grup sunt inclusi urmatorii
parametri precum si derivatele ei: I,U,P,Q.
Pentru determinarea puterei complexe se poate determina una din relatii
S 3U * I (1)

S 3U * I (2)

U U ' jU ' '

*

U U ' jU ' '

(3)
I I ' jI ' '
*

I I ' jI ' '

U,U valoarea reala imaginara longitudinala transversala

Deoarece pentru determinarea puterii complexe se cere impunerea modulelor U,I si a valorii
absolute a defazajului . Cum rezulta din diagrama fazoriala defazajul de unghi se poate determina
utilizind: S 3UI cos j 3UI sin (4)
(5)
( 6)

Schemele echivalente ale liniilor electrice si simplificarea lor.

Calcolul electric se incepe cu alegerea modelului matematic adica cu intocmirea schemei
echivalente pentru liniile electrice se utilizeaza schema echivalenta in forma de .

Fig.1 Schema echivalenta a LE

LEA cu l<250km
Lec cu l<150km
Re r0 * l ;

xe x0 * l

Ge g 0 * l

Be b0 * l (1)

Aceasta schema se utilizeaza pentru liniile cu tensiunea Unom>330kV

Pentru LEA cu Unom=(110-220)kV se poate neglija Be=0
Pentru LEA Unom=(6-35)kV se poate neglija Ge=0 si Be=0
Pentru LEC cu Unom=(6-35)kV se poate nejlija Ge=0

Parametrii si schemele echivalente ale Tr si AutoTranformatoarelor

Tr cu 2 infasurari in schema electrica se reprezinta in forma de 2 cercuri, acest Tr se caracterizeaza
cu urmatoarele date de catalog: Snom,U1nom,U2nom,P0,Usc%,I0%,Psc
P0 perderile de putere activa la mers in gol
Usc% -valoarea procentuala a perderii de tensiune in Tr in regim de sc
I0% -valoarea procentuala a curentului in regim de mers in gol
Psc perderile de putere activa in infasurarile Tr in regim sc
In scopul simplificarii calcolelor Tr cu 2 infasurari in schema de calcul a retelei electrice se
reprezinta printr-o schema echivalenta in care legaturile magnetice sunt inlocuite prin legaturi
4

galvanice. Parametrii schemei echivalente se raporteaza la una si aceeasi tensiune. Pentru Tr cu 2

infasurari si raport real de transformare se utilizeaza schema echivalenta in forma de L rasturnat.

Fig.2 Schema echiv galvanica a TRAFO cu 2 infasurari si raportat real de transformare

U 1e j 1
Kt
1 2
U 2 e j 2

Rt R1 R'2
Rt R'1 R2
(1) primar
(2)
xt x1 x'2
xt x'1 x2
Parametrii laturii longitudinale a schemei echivalente se determina in baza de catalog obtinute in
regim de sc.

Fig.3 Schema echivalenta in regim de sc

Puterea activa absorbita in Tr in regim de sc P2 Pfe ( sc) Pcm (3)
Pfe este influentat de tensiunea aplicata in primar

Pfe f (U 1 ) U 1 U sc 0.1U 1,nom

U 2 nom S 2 nom
P2 Pcu Psc 3I nom Rt 2 2 Rt , (4)
U nom U nom
U 2 nom
Rt Psc
*10 3 []
2
S
2

Valoarea procentuala a Usc% este perderea de tensiune

I x
S
U sc % nom t *100 xt 2nom *100
U sc % U 2 sc,a % U 2 sc ,r %
U nom f
U nom

U 2 sc ,a %

I nom Rt
*100;
U nom f

U sc ,a %

I nom xt
3U
100 nom
U nom f
3U nom

U sc ,r U 2 nom
*
[ ]
100 S nom
Daca Rt<<xt daca Unom>35kV
Usc%=Usc,r%
Daca unom=(6-10)kV
Usc%Usc,r%
Conductanta laterala si susceptanta inductiva se determina utilizind datele de catalog obtinute in
regim de mers in gol.
xt

P0 3
10 [ s]
U 2 nom
I
3U f
S
I %
I 0 % 0 *100 * nom 0 100 S 0 0 S nom
I nom
3U nom f S nom
100

P0 GtU 2 nom

Gt

S 0 P 2 0 Q 2 0 Q0 S 2 0 P 2 0
Q0 BtU 2 nom Bt

Q0
*10 3 [ s]
2
U nom

Trasformatorul cu 3 infasurari
Pentru caracteristica acestui Tr se utilizeaza urmatoarele date de catalog:

S nom ; P0 ;U 1nom ;U 2 nom ;U 3 nom ; Psc (12 ) ; Psc (13) ; Psc ( 23) ;U sc (12 ) ;U sc (13) ;U sc ( 23) ; I 0 %

In schema de calcul a RE Tr cu 3 infasurari se reprezinta printr-o schema echivalenta in forma de

stea cu 3 ramuri.

Fig.2 Schema echival a TRAFO cu 3 infasurari si raporturi reale de transformatoare.

P12 R12 R1 R' 2

P13 R13 R1 R'3 (2)

P23 R23 R' 2 R'3
R R R
R1 12 13 23
2
R12 R23 R13
R'2
( 4)
2

R13 R23 R12

R '3

R12 Psc (12)

U 2 nom
*10 3 []
2
S nom

U sc (12 ) % x12 x1 x'2

U sc (13) % x13 x1 x'3 (5)

U sc ( 23) % x23 x'2 x'3

x12 x13 x23

2
x x x
x2 12 23 13 (6)
2

x13 x23 x12

x3

2
x1

Conductanta laterala se determina:

P
Q
Gt 2 0 *10 3 [ s ]
Bt 2 0 *10 3 [ s ]
U 1nom
U 1nom
S1nom S 2 nom S 3nom
100 / 100 / 100

S1nom S 2 nom S 3nom

100 / 100 / 66.7

S1nom S 2 nom S 3nom

100 / 66.7 / 66.7

Autotransformator
Pentru interconexiunea RE cu tensiuni nominale apropiate sunt utilizate Atr.
Snom=Selectr+Sgalvan
Snom puterea nominala se intelege puterea max care se poate tranzita din primar in secundar.
Puterea din primar in secundar se poate tranzita pe 2 cai:
6

1. datorita inductiei electromagnetice intre primar si secundar

2. pe cale galvanica datorita legaturii galvanice intre legaturile respective
P0 perderile de putere activa in perechile din infasurari.
Indecsul prim ne vorbeste de aceea ca valorile sunt raportate nu la puterea nominala a Atr dar la
puterea de calcul.
Pentru o caracteristica mai ampla a Atr in comparatie cu Tr vom deduce relatiile analitice care ne
dau posibilitatea sa calculam puterile S1 si S2. In acest scop vom trasa schema electrica a unei faze a
Atr.
1 portiunea consecutiva
2 portiunea comuna
Fig.1 Schema echivalenta a unei infasurari a Atr

S1 3 (U 1 U 2 ) I1 3U 1 I1 (1
S 2 3U 2 ( I 2 I1 ) 3

U2
) S nom (1)
U1

U1
1
I1 (k t 1) 3U 1 I1 (1 ) S nom ( 2)
kt
kt

1
)(3)
S1 S 2 S nom ( 4)
S1 S 2 S electrom S calcul
kt
Deoarece puterea de calcul este mai mica decit puterea nominala rezultata ca pentru confectionarea
Atr se cere mai putine materiale si de aceea Atr are un gabarit mai redus si ca rezultat costul Atr este
mai mic decit Tr de unul si aceeasi putere nominala.
Pentru reprezentarea Atr in schema de calcul a RE se utilizeaza aceeasi schema echivalenta ca si
pentru Tr cu 3 infasurari. Parametrii schemei echivalente se determina in mod enalogic insa cu o mica
deosebire care consta in aceea ca calcolul parametrilor se incepe cu raportarea tuturor datelor de
catalog la puterea nominala.

(1

P ' sc (13) Psc (13)

P ' sc ( 23) Psc ( 23)

P' sc (13)

P ' sc ( 23)
2

U ' sc (13) U sc (13)

U ' sc (13)

U ' sc ( 23) U sc ( 23)

U ' sc ( 23)

datorita legaturii galvanice intre primar si secundar neutru Atr trebuie sa fie direct legat la pamint
aceasta duce la micsorarea reactantei homopolare a RE si respectiv la cresterea curentului de sc
monofazat.
Legatura galvanica intre infasurarile ATr duce la accea ca supratensiunea din infasurarea primara se
raspindeste in infasurarea secundara si invers.

Reprezentarea Sarcinilor in Schemele de Calcul Utilizate Pentru Calculul Regimului

Permanent.
Sarcina poate fi reprezentata printr-o putere constanta.
*

S i Pi jQi const (1)

I (k ) i

Si

const (2)
( k 1)
3U i

Zi =const sarcina se reprezinta printr-o impendanta.

7

Zi

Sarcina se reprezinta utilizind caracteristici statice

P f (U )(6)

Ui
*

(3)

Si

Ri

U 2i
( 4)
Pi

Xi

U 2i
(5)
Qi

Q f (U )(7)

Dependenta dintre putere si tensiune, daca tensiunea se modifica lent este caracteristica statica, daca
tensiunea se modifica rapid este caracteristica dinamica.
Curbele de Sarcina.
Sarcina electrica este puterea electrica debitata sau absorbita de un sistem tehnic. Predeterminarea
sarcinii electrice este prima etapa a oricarui proect privind alimentarea consumatorilor cu energie
electrica, de corectitudinea evaluarii sarcinei electrice absorbite depind indicatorii care caracterizeaza
proectul: investitiile capitale, cheltuelile de exploatare, perderile de putere si energie. In practica de
proectare si exploatoare sunt utilizate urmatoarele curbe de sarcina:
1. curba de sarcina propriuzisa a consumatorilor
2. curba de sarcina a unui grup de consumatori
3. curba de sarcina clasata
Curba de sarcina se traseaza pentru un interval de timp: zi, luna, trimestru, an.
Pentru caracteristica curbei de sarcina sunt utilizati urmatorii indicatori:
P
W
k u med
Tmax
W1 Pmax * Tmax
Pmax
Pmax

k neum

Pmin
Pmax

(0.124

Tmax 2
) * 8760
10 4

P1T1 ... P5 T5
P 21T1 ... P 2 5 T5
Pmedpat
T1 ... T5
T1 ... T5
CAP II: METODE PRACTICE DE CALCUL A RETELELOR ELECTRICE
Consideratii generale:
Regimurile unui nod a RE se considera ca este determinat daca se cunosc 4 parametri: Pi,Qi,Ui,1,
Pi,Qi,Ui,Ui. Deoarece aceste 4 marimi sunt dependente intre ele, 2 din ele se impun in calcul iar
celelalte 2 se determina prin solutionarea sistemului de ecuatii ce descrie regimul permanent de
functionare a RE. In functie de modalitatea de impunere a parametrilor in nodurile RE in practica de
calcul se deosebesc urmatoarele tipuri de noduri:
1. nod generator
2. nod consumator
3. nod de referinta
4. nod de echilibru
2.Calcolul electric al unei linii care alimenteaza un singur consumator
In practica de calcul se intilnesc 4 cazuri particulare de calcul al unei linii care alimenteaza un
singur consumator.
Se impune
Se determina
Pmed

S 2 , U 2 , 2

S 1 , U1 ,1

S 1 , U1 ,1

S 2 , U 2 , 2

S 2 , U1 ,1

S 1 , U 2 , 2

S 1 , U 2 , 2

S 2 , U1 ,1

Cazul particular 1. se considera o LEA de 110kV, cunoastem lungimea liniei si constructia ei

(sectiunea si distanta medie geometrica).
r0
Rl r0l

x0
xl x0l
l
g0
Gl g 0l
b0
Bl b0l
Daca ce sa alcatuit schema
echivalenta si sa determinat
parametrii schemei respective se trece la determinarea parametrilor activi:
1.In baza lui |U2| si Bl/2 calculam puterea reactiva Qc
O U 2
U2
U
S ' 'c 3U 2 I ' 'c (1)
I ' 'c

2 Y ' 'c (2)

3Z ' ' c
3Z ' 'c
3
B
1
1
1
Y ' 'c

j
j l
Z ' 'c (Q jx' 'c )
x' 'c
2
U 22
U 22
Bl (5)
S c O jQ ' 'c j
Bl
2
2
2.Daca cunoastem S2 si jQc calculam S2
Sc j

U2
Ic j
Bl (4)
3*2
*

Q' 'c

U 22
Bl (6)
2

S ' 'l jQ ' 'c S 2 0 S ' 'l S 2 jQ' 'c P2 (Q2 Q' 'c )

deci

S ' 'l P2 j (Q2 Q' 'c )

P' 'l P2 ; Q' 'l (Q2 Q' 'c )

3.In baza lui U2 si Sl determinam fazorul caderii de tensiune Ul Prin notiunea fazorul caderii de
tensiune se intelege diferenta geometrica a fazorilor de tensiune la extremitatile liniei.
U l U 1 U 2

3 I ' 'l Z l

Alaturi de aceasta notiune se utilizeaza si notiunea de perderi de tensiune. Prin notiunea perderi de
tensiune se intelege diferenta algebrica a fazelor la extremitatile liniilor adica diferenta modulelor a
liniilor. u12 | u1 | | u 2 |
Ca axa de referinta alegem fazorul u2 de aceea u2=0
P' ' jQ ' 'l
P' ' Q ' 'l xl
R' ' x Q ' 'l Rl
ul 3 I ' 'l ( Rl jxl ) l
( Rl jxl ) l
j l l
u2
u2
u2
u ' 'l componenta longitudinala
U ' 'l componenta transversala (imaginara) a caderii de tensiune.
4.Daca cunoastem U2 si Ul calculam u1
P' ' R Q' 'l xl
P' ' x Q' 'l Rl
U 1 U 2 U l U 2 l l
j l l
U2
U2
U ''
| U 1 | (U '1 ) 2 (U ' '1 ) 2
tg1 1
U '1
5.In baza lui U2 si Sl calculam Sl

Sl 3( I ' 'l ) ( Rl jxl )

S l

S ' 'l ( S ' ' l ) 2

( I ' 'l ) I ' 'l * I ' 'l

2
3U 2 3U 2

( S ' 'l ) 2
( P' 'l ) 2 (Q' 'l ) 2
(
R

jx
)

( Rl jxl )
l
l
U 22
U 22

6.Daca cunoastem Sl si Sl Sl
S 'l S ' 'l S l

7.In baza lui |U1| si Bl/2 calculam Qc Qc=(U21/2)Bl

8.Daca cunoastem Sl si Qc calculam S1
O S 1 jQ'c S 'l 0

S 1 S 'l jQ 'c P'l j (Q'l Q'c )

Sa mentionam ca unele etape ale calcului se pot efectua atit pe cale analitica cit si pe cale grafica. In
continuare vom analiza cum se poate determina pe cale grafica fazorul tensiunii la intrare in linie.
Mai sus sa mentionat ca fazorul U1 se determina cu relatia.
*

Q'
Q' ' x
S
S
U 1 U 2 3 I ' 'l Z l U 2 2 Rl j 2 xl j c Rl c l
U2
U2
U2
U2
*

I ' 'l

S ' 'l

P' 'l jQ' 'l

( P2 jQ2 ) jQ ' 'c

S 2 jQ' 'c

3U 2
3U 2
3U 2
3U 2
In baza relatiei obtinute vom trasa diagrama fazoriala. In acest scop alegem sistemul de coordonate
si scarile respective u , s .

U2
U
P
P2 P2 d 2
s
s
Q
Q2 Q2 d 2
s

u , s U 2 d

Rl xl

an U12 Q' 'c 0

al U12 Q' 'c 0

ak U ' 'l Q' 'c 0
am U ' 'c Q' 'c 0
Cazul particular 2:
Se impune:
Se determina:
S1 , | U1 |, 1

S 2 , | U 2 |, 2

2
1

U
Bl
2
2. S1 S 'l jQ 'c 0 S 'l S 1 jQ'c

1.Q'c

3.S 'l si U 1 calculam

U l U 'l jU 'l

4.U 2 U1 U l U1 U 'l jU 'l

| U 2 |

U1 U 'l 2 U 'l 2

10

tg 2

U 'l
U 1 U 'l

5.U1 si S 'l calculam

| U 2 | U1 U 'l

S l

S l

1 U 'l
2U1 U 'l
2

S 'l 2 R
U 21

jxl

6.S 'l si S l S ' 'l S 'l S l

Bl
U 22
7. | U 2 |, Q' 'c
Bl
2
2
8. S ' 'l jQ' 'c S 2 0 S 2 S ' 'l jQ' 'c
Cazul particular 3:
Se impune:
S 2 , | U1 |, 1

Se determina:

S 1 , | U 2 |, 2

0 se considera ca U(0)2=Unom

S2 si U (0) 2 U (1)1,calcul U1,impus

(1)

( 0)

( 2)

(1)

( 0)

( 2)

U (1)1,calcul U1,impus U 2 U 2 U1,

U (1)1,calcul U1,impus U 2 U 2 U1,
Cazul particular 4:
Se impune:
S1 , | U 2 |, 2

calcul
calcul

Se determina:

U 2 , | U 1 |, 1

1.Se alege U(0)1=Unom si in baza lui S1 si U(0)1 calculam

U (1) 2,calcul U 2,impus

U (1) 2,calcul U 2,impus
U (1) 2,calcul U 2,impus

3.Calcolul electric al unei retele inelare

Se cosidera o RE inelara schema de principiu a carei este reprezentata in figura.
Daca R inelara se sectioneaza conventional prin sursa atunci se
printr-o asa numita linie alimentata prin 2 etape

transforma

Calcolul electric
al unei linii alimentate de la 2 capete (cu tensiuni de
alimentare egale) se efectueaza in mod analogic ca si calcolul unei retele inelare. De aceea in
continuare vom analiza cum se efectueaza calcolul retelei inelare.
Calcolul retelei inelare se incepe cu determinarea a unui flux de putere in unul din transoanele
racordate in nodul cu tensiunea constanta (de echilibru) U0=const.
In continuare vom determina S1 in acest scop alcatuim o ecuatie in baza legii II lui Kirgoff.
11

I Z
i

0(1)

3 I 01Z 01 3 I 12 Z12 3 I 02 Z 02 0 2

Deoarece in nodurile RE sunt impuse puterile procedam in felul urmator: Consideram ca perderile
de tensiune sunt nule. In aceasta ipoteza de baza calculam curentii ce parcurg laturile.
*

U 1 U 2 U 0 U nom (3)

I 01

I 12

S 01
; 4
3U nom
*

S 12
; 5
3U nom

S 02
; 6
3U nom

I 02

Luam in consideratie (3) si (4) determinam:

*

S 01 Z 01 S 12 Z 12 S 02 Z 02 0 7 ;
*

S 01 Z 01 S 12 Z 12 S 02 Z 02 0 8 ;
Din analiza relatiei (8) rezulta ca problema calcolului fluxului de putere ce parcurg laturile RE este
nedeterminata deoarece sau alcatuit numai o ecuatie in baza legii II a lui Kirgoff. Pentru ca problema
sa devie determinata este necesar sa alcatuim n-1 ecuatii in baza legii a lui Kirgoff.

1 S 01 S 12 S 1 0 S 12 S 01 S 1 9
2 S 02 S 12 S 2 0 S 02 S 12 S 2 S 01 S 1 S 2 10
*

S 01 Z S 01 S 1 Z 12 S 01 S 1 S 2 Z 02 011
S 01

*
*
*

S 1 Z 12 Z 20 S 2 Z 20

12
*
*
*
Z 01 Z 12 Z 20

S 02

*
*
*

S 2 Z 21 Z 10 S 1 Z 10

13
*
*
*
Z 01 Z 12 Z 20

S01 in baza expresiilor (9) si (10) calculam S12 si S02

In urma calcolului fluxului de putere ce parcurg laturile RE se determina nodul sarcina caruia este
alimentata din 2 parti. Acest nod poarta denumirea de nod de separare. Dupa ce sa determinat nodul
de separare reteaua inelara se sectioneaza atit prin sursa cit si prin nodul de separare si ca rezultat
reteaua inelara se prezinta printr-un set de retele de configuratie arborescenta.
a)

b)

Fig.2 Reprezentarea REI printr-un set de RE de configuratie arborescenta

In continuare se calcula R reprezentate in Fig.2 independent de una de alta.
Analizam balcolul din Fig.2 b)

Fig.3 Schema echiv a RE cu Unom=35kV

Cunoastem:

Se cere:

12

| U 0 |, 0 0

U 1siU 2

1.U 2 U nom S 12 siU nom

S ' '12 2 ( R

12 jx12 )
2
U nom
2.Calculam
S '12 S ' '12 S 12
3.Calculam
S ' '01 S '12 S 1
( S ' '01 ) 2
4.S ' '01 si U 1 U const S 01
( R01 jx01)
2
U nom
5.Calculam
S '01 S ' '01 S 01

S 12

Etapa

inversa

1.S '01 si U 0 calculam

U 01

P '01 R01 Q'01 X 01

U1

U12

P '12 R12 Q'12 x12

U1

2.U 0 U 01 U1
3.S '12 si U1 calculam
4.U 2 U 1 U12

Calcolul electric al RE complex buclata

1.Matricea de incidenta (de legatura)
Pentru descrierea analitica a configuratiei RE in teoria circuitelor electrice sunt utilizate matrice de
incidenta, mai des sunt utilizate 2:

---Matricea de incidenta noduri-laturi (prima matrice de incidenta) n M

---Matricea suma in caz general este o matrice dreptunghiulara numarul liniilor este egal cu numarul
nodurilor iar num coloanelor este egal cu num laturilor. Elementele matricelor in suma se determina
in felul urmator:
1.Elementul Mij=+1 daca latura j este incident pozitiv nodul i. Latura j are legatura cu nodul i si este
indreptata de la nodul j.
2.Elementul Mij=-1 daca latura j este incidenta negativ nodului i adica latura are legatura cu acest nod
si sensul laturii spre nod.
3.Elementul Mij=0 daca latura j nu are legatura cu nodul i
l

Matricea c N tot este o matrice dreptunghiulara numarul liniilor este egal cu num circuitelor
independente.
Elementul nij=+1 daca latura j este incidenta pozitiv circuitului i.
nij=-1 daca latura j este incidenta negativa circuitului independent i.
nij=0 daca latura j nu este incidenta circuitului i.
Pentru exemplificare vom analiza cum se alcatuesc matricele de incidenta
pentru o
retea electrica. Pentru a alcatui matricele de incidenta este necesar de alcatuit graful RE.
1.Prin notiunea de graf a RE se intelege schema care se obtine prin inlocuirea fiecarei laturi a RE
printro ramura orientata sau neorentata.
2.Numerotam nodurile
3.Alegem sensul laturilor si le numerotam
4.Determinam numarul circuitelor independente si alegem aceste
circuite independente
C=l-n+1 formula lui Lyla

13

n M

12 0 1 1 1 0 0 01 01
3 0

1 1

1
0
1
0

Mij i=0,j=1
Deoarece fiecare latura are inceput si sfirsit suma elementelor fiecarei coloane este = cu zero. Acesta
ne vorbeste despre aceea ca aceasta matrice include in sine informatie si de aceea in practiva de
calcul se utilizeaza matricea [M] care se obtine din [M] prin inlaturarea liniei ce corespunde nodului
de echilibru.
I latura 1,3,4 II circuit intre laturile 1,2,3,5 III 1,2,6
l

I 1 0 1 1 0 0
l
c N II 1 1 1 0 1 0 1,2,3 arbore 4,5,6 latura de legatura
III 1 1 0 0 0 1

Arbore este o retea electrica de configuratie deschisa (ne buclata) care leaga nodul de echilibru cu
toate celelalte.
In practica se utilizeaza de sisteme de circuite:
-sistemul de circuit principal
-sistem de circuit natural
Daca in componenta fiecarui circuit independent se afla numai o latura de legatura atuci se obtine
sistemul principal de circuite independente. La rindul sau daca in componenta unui sau mai multor
circuite independente se afla 2 si mai multe laturi atunci se obtine sistemul natural de circuite
independente.
Pentru matricea [M] este caracteristic ca pentru fiecare schema se poate alcatui numai o matrice [M]
si astfel in baza matricei [N] se poate alcatui configuratia retelei analizate. Spre deosebire de matricea
[M] pentru fiecare schema se poate de alcatuit un set de matrice [N] si in legatura cu aceasta in baza
matricei [N] nu se poate trasa configuratia RE.

Ecuatiile de baza ale RE in forma matriciala.

Sistemul de ecuatii alcatuit in baza I legi a lui Kirgoff se poate scrie sub forma unei ecuatii matriciale
si anume: M I l I , (1)
I1

Ecuatia matri ce parcurg laturile RE I l I 2
I 6
[ I ] matricea coloanei a curentilor injectati in nodurile independente a RE.
Pentru RE de configuratie arborescenta ecuatia (1) se scrie sub forma [ M a ] I l [i ](2)
[Ma] este o matrice patrata
Determinantul principal al ei 0 deci exista matricea inversa.
1
Din (2) se obtine: [ I ] [ M a ] [i ], (3)

M a 1

1
1 j 1 M ji
| Ma |

M a 1 Ca

14

Sistemul de ecuatii alcatuit in baza legeii II lui Kirgoff in forma matriciala se poate scrie sub forma
N Z l I l N Ee E c , (4)
[Ee] matrice coloana a tensiunilor electromotoare incluse in laturile RE
[Ec] matricea TEM de contur
Sistemul de ecuatii alcatuit in baza legii lui Ohm se scrie sub forma:
Z l I l E l U l , (5)
[Ul] matrice coloana a caderilor de tensiune prin laturile RE
Metoda Tensiunilor Nodale
Se considera o RE buclata schema echivalenta a carei este reprezentata in fig.1 se cere de alcatuit
sistemul de ecuatii nodale care descrie regimul de functionare a retelei analizate (ecuatiile de stare) a
RE.

Fig.1 schema echivalenta a RE

Pentru a obtine sistemul de ecuatii nodale vom parcurge urmatorii pasi:
Vom alcatui n-1 ecuatii in baza I legi a lui Kirgoff
1. I 01 I 12 I 13 i1
3. I 13 I 35 i 3
2. I 12 I 24 I 25 i 2
4. I 24 i 4
5. I 25 I 35 i 5
Alcatuim l ecuatii in baza legii lui Ohm.
01 U 0 U 1 y 01 I 01
24 U 2 U 4 y 24 I 24
3
3
12 U 1 U 2 y12 I 12
25 U 2 U 5 y 25 I 25
3
3
13 U 1 U 3 y13 I 13
35 U 3 U 5 y 35 I 35
3
3
Tinind seama de sistemul de ecuatii de mai sus sistemul de ecuatii I se poate scrie sub forma
1. U 0 U 1 y10 U 1 U 2 y 12 U 1 U 3 y13

3I1

2. U 1 U 2 y12 U 2 U 4 y 24 U 2 U 5 y 25
5. U 2 U 5 y 25 U 3 U 5 y 35

3I 2

3I 5

y10 y12 y13 U1 y12 U 2 y13U 3 3 i1 y10 U 0

y12 y24 y25 U 2 y 21U 1 y 24 U 4 y 25U 5 3 i 2

y 52 U 2 y 53 U 3 y 52 y 53 U 5
forma

y U
n

3i 5

generalizata

3 I n y n U 0 (7)

y 11U 0 y12U 0 y13U 0 y10 y12 y13 U 0 y 12U 0 y13U 0 y10U 0 y 21U 0 y 24U 0 y 25U 0

y 21 y 24 y 25 U 0 0
n 1

Matricea n 1[ y n ] este o matrice patrata de ordin (n-1) si este numita matricea de admitante nodale.
Determinantul difera de zero.
yn 1 z n -matricea de impendante nodale.
15

n 1

Matricea n 1[ y n ] are proprietatile:

1.Este o matrice simetrica fata de diagrama principala daca raportele de transformare sunt marimi
reale.
2.Elementele acestei matrice se pot determina pe 2 cai:
a)analitica y n M yl M t (8)
n

b)direct analizind graful RE

y11 y ij (9)
j 0
j i

elementul nediagonal este = cu admitanta laturii care direct leaga nodurile respective si se eau cu
semnul minus. Yij=-lij
N real
100
N real n 2l (10)
N real 4n(11)
coeficientul de umplere: ku %
N tot
4n
4
ku % 2 100 100, (12)
U n 3 Z n in U 0 , (13)
n
n
[Zn] este o matrice plina.

Metode Iterative de Calcul

Dat fiind faptul atit sursele de energie cit si consumatorii in schemele de calcul sunt reprezentati
prin puteri, sistemul de ecuatii care descrie regimul de functionare a RE analizate (ecuatiile de stare)
este un sistem de ecuatii algebric neliniar. Solutionarea unui asemenea sistem se poate obtine numai
prin utilizarea metodelor iterative de calcul.
In ultimul timp practic sunt utilizate 2 metode:
- Metoda Gauss Seidel
- Metoda Newton Raphson
- Metoda Gauss Seidel
Se considera o RE schema echivalenta fiind reprezentata in fig.1

Se pune problema de obtinut relatiile care ne dau posibilitatea sa determinam tensiunile nodale
utilizind metoda Gauss Seidel. In acest scop la prima etapa se alcatueste sistemul de ecuatii nodale
in forma desfasurata.
16

y11U 1 y12 U 2 y14 U 4 y10 U 0 S 1 / U 1

*

y 21U 1 y 22U 2 y 23U 3 0 S 2 / U 2

*

0 y 32 U 2 y 33U 3 y 36 U 6 S 3 / U 3
*

(1)

y 42 U 1 0 0 y 44 U 4 S 4 / U 4

0 0 y 54 U 4 y 55 U 5 y 66 U 6 S 5 / U 5
0 0 y 63U 3 y 65U 5 y 66 U 6 S 6 / U 6
In baza metodei Gauss Seidel este pusa ideia ca variabila Uiecuati i sistemul (1) se scrie sub
forma:

1
S1
( i 1)
(i )
(i )

U1
y10 U 0 y12U 2 y14 U 4

y11 * (i )
U 1

1 S2
( i 1)
( i 1)
(i )
U2
y 21U 1 y 23U 3

y 22 * (i )
U 2

1 S6
( i 1)
( i 1)
( i 1)
U6
y 63U 3 y 65U 5

y 66 * (i )
U 6

| U (j i 1) | | U ji |

1...n 1

( 2)

0.1 0.001

- Metoda Newton Raphson

Aceasta metoda se utilizeaza pentru solutionarea sistemelor de ecuatii neliniare. In baza acestei
metode este pusa ideia de liniarizare a functiilor neliniare prin dezvoltarea acestei functii in serie
Tayler.
n
f k x0 x k
f x0 x f x0 f ' x0
(1)
k!
k 2
Se considera o linie care alimenteaza un singur consumator.
Se
pune problema de rezolvat sistemul de ecuatii etilizind metoda
Newton Raphson.

y11U 1 y10 U 0 S 1 / U 1 1
*

U 1 ( y11U 1 y10 U 0 ) S 1 ws 2
*

y11[(U '1 ) 2 (U ' '1 ) 2 ] y10 U 0 U 1 S 1 wS 1 3

y11 G11 j11 ;

y10 G10 j10

U 1 U '1 jU ' '1

S 1 P1 jQ1

n1

y jj U j y jk U k i j
k 0
k j

-ecuatia de bilant a componentelor reale si imaginare la noduri.

17

i j i ' j ji ' ' j S 1/ U j

U j y11U 1 y10U 0 S 1 wS 1 (1)

3 i j S 1/ U j

U 1 U 1 ' jU 1 ' '

U 1 U 1 ' jU 1 ' '

y11 G11 j11
y10 G10 j10

S 1 P1 jQ1
Utilizind ecuatiile (4) ecuatia complexa (2) se poate scrie in forma de 2 ecuatii reale.
U 1 ' jU1 ' ' G11 j11 U1 ' jU1 ' ' G10 jG10 U 0 P1 jQ1 wS1
U1 ' jU 1 ' ' (G11U1 ' 11U1 ' ' ) j 11U1 'G11U1 ' ' G10U 0 j10U 0 P1 jQ1 wS1
G11 U 1 ' 11U 1 'G11 (U 1 ' ' ) 2 G10U 0U 1 ' 10U 0U 1 ' ' P1 wP1
2

G11 U 1 ' 11U 1 'U 1 ' ' 11U 1 'U 1 ' 'G11 (U 1 ' ' ) 2 G10U 0U 1 ' 10U 0U 1 ' 'G11U 1 'U 1 ' ' 11 (U 1 ' ) 2
2

G11U 1 'U 1 ' 'G10U 0U 1 ' ' 10U 0U 1 'Q1 wQ1

f ( x0 x ) f ( x0 ) f ' ( x0 ) * x 0

U j 1 i (i ) W (i ) (7)

1
f ( x0 )(6)
f ' ( x0 )

[i]i matricea Iacoli determinata la pasul i

Matricea elementele caruia sunt derivatele de ordinul I poarta denumirea de matricea Iacoli.
[W]i matricea nebalansurilor puterilor la pasul i

wP1

wQ1

w i
wP1

u '1

i i

w
Q1 1

wP1
u1 ' '

wQ1
u1 ' '

2G11U1 ' 11U1 ' 'G10U 0 1 2G11U nom G10U 0

U1 ' U nom

wP1 1

wP1
u ' ;
1

w
Q1

;
u1 '

U1 ' ' 0

Q1

G11U 2 nom G10U 0U nom

U 2 nom 10U 0U nom

11

/ u1 ' G10U 0

U1 ' ' U nom

U1 ' ' 0
U '

1
Daca cunoastem [i], [w] calculam matricea U 1

U
1 ' '

U 1 U 0 U 1

U1 '

U1 ' '

U1 '
U U1 '
nom

U1 ' '
U1 ' '

Operatia de inversare a matricei este o operatie dificila, in legatura cu aceasta in scopul simplificarii
calculelor dupa 2 sau 3 iteratii se utilizeaza una si aceeasi matrice Iacoli.
Metode aproximative de calcul
1.Metoda de transfigurare a RE
Ideea de baza a acestei metode consta in aceea ca RE complex buclata utilizind regulile elementare
de reducere a RE (linia alimentata de la un capat, linie alimentata de la 2 capete, retea inelara) in care
determina circulatiei de puteri in reteaua simpla utilizind transfigurarea inversa se determina
circulatiile de puteri atit in schemele intermediare cit si in cea initiala.

18

Pentru a transfigura o RE complex buclata intr-o retea simpla se utilizeaza urmatoarele reguli
elementare de reducere a RE.
a)Compunerea ramurilor cu tensiuni de alimentare diferite racordate intr-un nod. Se considera ca
nodul zero sunt racordate 3 ramuri cu tensiuni de alimentare diferite.

E0, y se determina in ipoteza ca regimul retelei exterioare sa ramina neschimbat. Regimul retelei
exterioare ramine neschimbat daca U0=const I0=const.
a E1 U 0 y10 E2 U 0 y20 E3 U 0 y30 I 0 (1)
b E0 U 0 y I 0 ( 2)

E y E2 y20 E3 y30
y y10 y20 y30 (3)
E0 1 10
( 4)

y10 y20 y30

2.Compunerea ramurilor in paralel

Parametrii ramurii echivalente isi determina ca parametrii regimului retelei exterioare sa ramina
neschimbat.
Z *Z
Z ech 1 2 (3)
I ech I 1 I 2
Z1 Z 2
Trebuie de mentionat ca la etapa de transfiguratie inversa numaidecit apare problema de calcul a
curentilor I1 si I2 in baza parametrilor ramurii echivalente.
I *Z
U1 U ech Z 1 I 1 Z ech I ech I 1 ech ech
Z1
I *Z
U 2 U ech Z 2 I 2 Z ech I ech I 2 ech ech
Z2
Deoarece in noduri sunt impuse puterile la etapa de transfigurare inversa apare problema de a
determina puterile S1,S2 in baza Sech,Zech.
*

S 1 3U nom I 1

S 2 3U nom I 2

S1

S ech * Z ech
*

Z1

S2

S ech * Z ech
*

Z2

3.Compunerea ramurilor conectate in serie

19

Z ech Z 1 Z 2

I ech I

a)b) Transfigurarea unei RE in forma de stea cu 3 ramuri intr-o retea echivalenta in forma de
triunghi.

z12 z1 z 2

z1 * z 2
z3

z10

z12 * z13
z

4.Aruncarea sarcinilor la noduri.

Se considera o linie electrica alimentata de la 2 capete cu n sarcini intermediare. Se cere de aruncat
sarcina S1 in nodurile A si B adica se cere de determinat S1 aruncat in A si S1 aruncat in B.

( A)

A S 1,a
S1
(B)
B S 1,a
Aruncarea sarcinilor se efectueaza in ipoteza ca regimul retelei exterioare ramine neschimbat
SA=cons SB=cons regimul ramine neschimbat daca SA si SB nu se modifica. Fluxul de putere SA din
figura de mai sus a) care este egal cu fluxul A1 se determina:
*

S A S A1

S 1 Z 1 A S 2 Z 2 B ... S n Z nB
*

( A)

(1)

Z AB

SA

( B)

S 1 A Z AB S 2 Z 2 B ... S n Z AB S n, 0 * 0
*

( 2)

De unde se obtine:
*

S 1 Z 1B S

( A)
1,a

Z AB (3)

( A)

( A)
1,a

S 1,a Z AB
*

( 4)

Z AB
In mod analogic se poate de determinat ca
*

S Z
( A)
(B)
( B)
( A)
S 1 1 A (5)
S 1,a S 1,a S 1 (6)
S 1,a S 1 S 1,a (7)
Z AB
Utilizarea metodei de transfigurare la calcolul RE
Se considera o RE de configuratie complex buclata graful careia este reprezentat mai jos. Se cere de
transfigurat aceasta retea intr-o retea de configuratie simpla.
( B)
1, A

20

( 4)

S5

4 S 5,a S 5 * Z 57 / Z 457
(7)

7 S 5,a S 5 * Z 54 / Z 457

Z 457 Z 45 Z 57
Z 4321 Z 43 Z 32 Z 21

Calcolul RE utilizind factorii de distributie a curentilor injectati in nodurile RE.

Dupa cum sa mentionat mai sus sistemele de ecuatii alcatuite in baza legilor I, II Kirgoff in forma
matriciala se scriu sub forma:
M I l i(1)
N Z l I l N E l E c (2)
Utilizind notiunea de matrice compusa aceste 2 ecuatii se pot scrie sub forma de o ecuatie matriciala.
l
M M
i
Patratica
1
I l (3) l A
A

c NZl
| A | 0
Ec
-1
Daca exista matricea inversa [A] din (3) se obtine:
i
I l A 1 B C yh (4)
Ec
Din (4) rezulta ca daca [Ee]=0[Ec]=0 atunci [ I l]=[C][ I ] (5)
Unde: l[c] matricea factorilor de distributie a curentilor injectati in nodurile RE prin ramurile RE.
S=0 (6)
In ipotezele de calcul cind perderile sunt nule relatia (5) se poate scrie sub forma: [ S l ] [c][ Sn](7)
Trebuie de mentionat ca matricea [c] se poate determina si pe cale experimentala utilizind metoda
curentilor unitari sau metoda puterilor unitare. In forma desfasurata ecuatia matriciala (7) se scrie sub
forma:
S l1 C 11 S 1 C 12 S 2 ... C 1n1 S n1
I l1 C 11 i1 C 12 i 2 C 13 i 3 C 14 i 4 (9)

S l 2 C 21 S 1 C 22 S 2 ... C 2 n1 S n1 (8) I l 2 C 21 i1 C 22 i 2 C 23 i 3 C 24 i 4 (10)

I l 7 C 71 i1 C 72 i 2 C 73 i 3 C 74 i 4 (16)
S ll C l1 S 1 C l 2 S 2 ... C ln 1 S n1
Pentru a determina elementele matricei [c] pe cale experimentala se utilizeaza metoda curentilor
nodali.
i1 1 j 0(18)
I l1 C 11i1 C 11 (19)
Se considera ca: i 4 i 3 i 2 0(17)

Calcolul Electric al Retelei Omogene

Se considera o linie electrica alimentata de la 2 capete si se considera ca linia este omogena. Linia se
considera ca este omogena daca se indeplineste conditia: X0/r0=const

21

S A1

S 1 Z 1B S 2 Z 2 B S 3 Z 3 B
*

(1)

Z AB

Z 1B R1B jx1B (r0l1B jx0l1B ) r0l1B (1 j )

*

Z 2 B R2 B (1 j )
*

(3)

Z 3 B R3 B (1 j )

S A1

S 1 R1B S 2 R2 B S 3 R3 B
(4)
RAB

Z AB RAB (1 j )

In mod analogic se poate demonstra ca fluxul de putere SA1 se determina:

S X S 2 X 2 B S 3 X 3B
S A1 1 1B
(5)
X AB
Z ij xij
x0 / r0 const
De utilizat metoda de Scindare a RE. Z ij Rij
Deoarece in RE reale x0/r0const apare problema care din relatii (4,5) trebuie de utilizat pentru
calcolul fluxului de putere in RE cu un grad scazut de neumogenitate. PA1(5) QA1(4) in acest caz
eroarea de calcul este mai mica. In practica de calcul se utilizeaza si ipoteza de calcul Z0 este o
marime constanta, in acest caz in relatiile (4) si (5) Rij si xijlij si Zijlij.
Trebuie de mentionat ca in RE omogena perderile de putere sunt minime de aceea in aceasta retea nu
apare problema de a optimiza circulatiile de puteri in scopul reducerii perderilor de putere, deoarece
RE reale sunt neomogene deseori apare problema de a modifica circulatiile de putere activa si
reactiva in scopul reducerii perderilor de putere.

Pe ' ' xe Qe ' ' Re

P ' ' R Qe ' ' xe
inductiv
U e ' ' e e
capacitiv
U2
U2
CAP: PERDERILE DE PUTERE SI ENERGIE ELECTRICA IN RE SI REDUCEREA LOR
Transportul si distributia energiei electrice ca si orice proces fizic conditioneaza niste perderi de
putere si energie de aceea perderile de putere si energie uneori sunt denumite consumuri proprii
tehnologice conditionate de TDEE.
La solutinarea problemelor privind calcolul, analiza si reducerea perderilor sunt utilizate urmatoarele
notiuni:
1.perderi de evidenta We Wai Wwe(1)
Wai energia electrica care a intrat in RE (injectata de centralele electrice sau importata)
Wae cantitatea de energie electrica esita din centrala adica livrata consumatorilor
Wai se determina in baza indicatiilor contoarelor instalate in punctele de delimitare dintre R de
alimentare si consumatorii angro.
Wae se determina in baza indicatiilor contoarelor practic pentru toti consumatorii inafara de
consumatorii casnici.
Pentru consumatorii casnici se determina in baza facturilor achitate si tarifului la energia electrica.
Wacos=Fae,cas/Tae,cas
2.Perderile tehnice Wt Wconst Wsar contine 2 componente:
Wcons perderile conventional considerate constante
Wsar perderile variabile sau in sarcina
3.Perderile cpmerciale Wcom Wc Wt Wac Wae Wt NBreal

u ' '

4.Nebalansul Admisibil NBadm

ni

nk

j 1

k 1

ai2 , j * d ai2 , j ae2 ,k * d ae2 ,k

ai , j ( d ae ,k ) -eroarea relativa totala ce masoara cantitatea de energie in circuitul j de intrare (in

circuitul k de esire)

22

 ai , j ( d ae ,k ) ponderea de energie electrica masurata de circuitul j de masurare la intrare (de circuitul

k de esire)
ni(nk) numarul de circuite de masurare
NBrealNBadm in caz contrar aceasta ne vorbeste despre aceea ca perderile comerciale sunt
pronuntate.
De erorile admise la etapa de perfectarea factorilor
De neefectuarea platilor la timp
De furtul fraudulos
Perderile de energie de la barele surselor de alimentare pina la zonele de consum ating valori mari
circa (15-16)% din energia electrica furnizata in RE. Expertii internationali considera ca in RE de
distributie (0.4-10)kV perderile de energie trebuie sa fie (4-5)% valoarea de 10% trebuie sa fie
valoarea admisibila limita aceasta inseamna ca perderile admisibile sunt pronuntate. Valoarea limita
admisibila de perderi de energie nu trebuie sa depaseasca 16% de la producator pina la consumator.
Deoarece cresterea perderilor de putere duce la cresterea puterilor instalate in centralele electrice si ca
rezultat la cresterea investitiilor capitale si cheltuelilor de exploatare reducerea perderilor de putere
este o problema foarte importanta si pentru RM care importa 70% din energia consumata.
Pinst=ks*Pmax Pmax=Pcons max+P ICE=ice*Pinst
Perderile normative (Wnorm) Wnor=Wt+NBadm* *Wi

Determinarea Perderilor de Putere

1.In liniile electrice
Perderile de putere in liniile electrice se determina referitor la schema echivalenta.

S ij S i S j (1)

S i S ij S ij , 0 (2)

S ij 3 I ij U i

U i U
*

zij

Ui

U i U

S ij , 0 U i2 (Cij , 0 jBij , 0 )(4)

zij

S ij S ij S ij , 0

zij

U j (Cij , 0 jB ji , 0 )(5)

Si

(U j U j U C )

U i U i U

zij

U i (Cij , 0 jBij , 0 )(6)

2.In Transformatoare

Pt Pt PCu (1)

Qt Qt QCu (2)

Perderile in cupru pentru Tr cu 2 infasurari

2
S2
U nom
2
PCu 3I sar
Rt sar

P
( 4)
Daca
sc
2
2
U sar
S nom

PCu Psc ki2 (5)

Qt Q0 (

U1 2
) ( 6)
U nom

I %
S 0 0 S nom (8)
100

Pt P0 (

U1 2
) (3)
U nom

U sar U nom

S sar
ki
S nom
Q0 S 02 P02 (7)
QCu 3I

2
sar

2
2
S sar
U sc % U nom
S
U %
Xt 2 *
*
* nom sc K i2 S nom (9)
U sar 100
S nom S nom
100

S sar S nom
U sc % 10
Daca in punctul sau statia electrica de transformare sunt instalate 2 transformatore atunci:
23

Psc 2
U % 2
k i (10)
Qt 2Qt sc
k i S nom (11)
2
2 * 100
Pt Pt Psc (1) ki21 Psc ( 2 ) k i22 Psc ( 3) k i2( 3) (12)
Pt 2 Pt

Qt Qt

U sc (1) %
100

k i21S nom

U sc ( 2 ) %
100

k 2 i 2 S nom

U sc ( 3) %
100

k i23 S nom (13)

Determinarea perderilor de energie

Se considera o linie care alimenteaza un singur consumator.
Pentru intervalul de timp t care tinde spre zero.
W Pt * t (1)

t 0 t dt

dW P(t )dt (2)

W dW

W 3I (2t ) Rdt 3R I (2t ) dt (3)

Din relatia obtinuta rezulta pentru a determina perderile de energie este necesar de cunoscut functia
I=f(t) sau curba de sarcina. Cit prima cit si a 2 este o problema dificila atit la etapa de exploatare cu
atit mai mult la etapa de proectare, de aceea in practica de calcul sunt utilizate relatii aproximativ
pentru determinarea perderilor de energie.
Imax, Imed, Imed,patra sunt respectiv valoarea max, med si med patratica.
durata perderilor maxime
T durata de facturare a energiei electrice
Kf factorul de forma a curbei de sarcina.
2
2
2
W 3RI max
( 4)
W 3RI med
K 2f T (5)
W 3RI mp
T ( 6)
T

I med

1
I T ... I n Tn
I (t ) dt 1 1
(7)

T 0
T1 ... Tn
T

I mp

1 2
I ( t ) d (t )
T 0

I12 T1 ... I n2 Tn
(8)
T1 ...Tn

2
3I med
R
W
Pmax (10)
Pmax

2
W 3I med
k 2f TR (5)

S med
3U med

I med

I med

W
(11)
Pmax
2
I med

I1 I 2 ...I n
n

(0.124
2
S med
2
3U med

kf

I mp
I med

(9)

Tmax 2
) 8760(12)
10 4

S med

2
2
W
Wa Wr
T
T

Wa2 Wr2 Wa2 (1 tg 2 )

Wa2 (1 tg 2 ) 2

(
13
)

Rk f (14)
2
T2
T2
TU med
Determinarea Perderilor de energie in RE de 0.4kV
Se considera o LE de 0.4kV care alimenteaza un consumator.
2
S med

Se pune problema de obtinut relatia analitica care ne da posibilitate sa

determinam perderea de energie in baza valorii procentuale a perderii de
24

tensiune in orele de virf ale curbei de sarcina. Dupa cum se stie fazorul caderii de tensiune pe linie se
determina in baza legii lui Ohm.
U l

3 I ( Rl jxl )

3 ( I a jI r )( Rl xl )

3 ( I a Rl I r xl ) j 3 ( I a xl I e Rl )(1)

In aceasta ipoteza de calcul perderea de tensiune este egala aproximativ cu componenta longitudinala.
U nom 110 kV U 0
U 01 U ( 2)
U (0) %
P %

U (0)
U nom

3I a Rl (1 tg )
100(3)
U nom

100

P
100
P

Pmax % U 01 %

U 01 %U nom
( 4)
3Rl * cos l (1 tg )100

3I 2 Rl
3IRl 100
100
(5)
U cos
3UI cos

(1 tg 2 )
kp / u * U 01 %(6)
(1 tg )

Valoarea procentuala a perderii de energie se determina cu relatia.

W %

Pmax
W
100
100 Pmax % * k p (7)
W
Pmax * Tmax

W % k p / u * k p * U 01 %(8) in

regim

simetric

In regim nesimetric:
W % k nesi * k p / u * k pU 01 (9)

Determinarea Perderilor de Energie in RE de Distributie 6-10kV

Se considera o RE de 10kV.

Fig.1 Schema echivalenta a RE de 10kV.

2
W 3I med
K 2f RechT (1)

I med

S med
( 2)
3U med

S med

Wa2 Wr2
(3)
T

In majoritatea cazurilor pentru determinarea perderilor de energie 6-10kV se utilizeaza notiunea de

rezistenta echivalenta care se obtine prin egalarea perderilor de putere in reteaua reala cu perderile de
putere in reteaua echivalenta. Pentru reteaua analizata reteaua echivalenta are urmatoarea forma:

25

2
P1real P01 P12 3I 01
R01 3I122 R12 (4)
2
3I 01
R01 3I122 R12
( 6)
2
3I 01

RechL
Q f

Pf

Q f 3 Q f 4 (8)

2
P1ech 3I 01
RechL (5)

Pf 3 Pf 4 (7)

2
PTreal 3I132 RT 3 3I 24
RT 4 (9)

2
PTech 3I 01
RTech (10)

I nom 3
I nom 4
(11)
I 24 I 01
(12)
I nom3 I nom 4
I nom 3 I nom 4
Determinarea perderilor de energie in retelele de transport.
Perderile de nergie in retelele de transport se determina in baza calcolului de putere pentru fiecare
treapta a curbei de sarcina.
Reducerea Perderilor de Putere si Energie
Se stie ca cresterea perderilor de energie duce la cresterea tarifului si de aceea apare problema de a
reduce atit perderile de putere cit si perderile de energie. Reducerea perderilor de putere duce la
reducerea investitiilor in centralele electrice iar reducerea perderilor de energie la reducerea
cheltuelilor de exploatare. In practica de exploatare masurile de reducere a perderilor sunt divizate in
2 grupe:
Masuri organizatorice
Masuri tehnice sau constuctive
Masurile care practic nu necesita investitii capitale sunt numite masuri organizatorice, la rindul sau
masurile care necesita investitii capitale sunt numite masuri tehnice sau constuctive. In continuare
vom analiza masurile care sunt utilizate pe scara larga in practica de calcul.
Optimizarea regimului de functionare ale Tr din statiile electrice si posturile de transformare.
Daca in statia electrica este instalat un Tr atunci apare problema de a estima sarcina optimala sau
coeficientul de incarcare optimal. Atunci cind in statia electrica sunt instalate 2 si mai multe Tr apare
problema de a determina sarcina critica (sarcinile critice).
1.Determinarea ki opt, Sopt
Kiopt se determina din conditia Pt*=min (1)
Pt P0 ki2 Psc (2)
I13 I 01

Pt*

Pt
P0
k 2 P
P0
ki2 Psc

i sc

(3)
Pmax S max cos S max cos ki S nom cos ki S nom cos

ki ,opt

dPt*
0(4)
dki

ki ,opt

P0
(6)
Psc

P0
Psc

0(5)
k S nom cos S nom cos
2
i

S opt ki ,opt S nom S nom

P0
( 7)
Psc

Pentru posturi de transformare ki,opt=0.5

Coeficentul de incarcare optimal se poate determina din conditia:

ki ,opt Wt* min

Wi P0T ki2 Psc (8)

Wt
P0T
ki2 Psc
Wt*

(9)
W
ki S nom cos Tmax ki S nom cos Tmax
ki ,opt

dWt*
0(10)
dki

ki ,opt

P0 T
P0T
(11) S opt S nom
Psc
Psc

ki(,optW ) ki(,optP )

Determinarea sarcinilor critice.

Daca in statia electrica sunt instalate 2 si mai multe Tr atunci se determina sarcina critica: vom
analiza 2 ipoteze:
Puterile nominale sunt egale si datele de catalog sunt egale.
26

S nom (1) S nom ( 2)

S
P0 k Psc P0 Psc sar
S nom

Pt (1)

2
i

(1)

La rindul sau daca functioneaza ambele tr se determina cu relatia:

Pt (1 2 )

Psc 2
Psc
2P0
ki 2P0
2
2

S sar

S nom

( 2)

Sarcina critica se determina din conditia:

2
S sar
P
2P0 sc
S cri Pt (1) Pt (12 ) (3)
P0 Psc
2
S nom
0 S sar S cri Pt (1) min
P0
S cri 2 S nom
(5)
Daca
S sar S cri Pt (1 2) min
Psc

S sar

(4)
S nom

Cind datele de catalog sunt aceleasi obtinem sarcina critica, iar cind datele sunt diferite se obtine 2
sarcini critice.
Snom(1)Snom(2) Snom(1)<Snom(2)

Pt (1) P0 (1) k Psc (1) P0 (1)

2
i

Pt ( 2 ) P0 ( 2 )

Pt (1 2 ) P0 (1) P0 ( 2 )
x1 S sar1 x

S sar
Psc ( 2 )
S nom 2

S sar
(1)
Psc (1)
S nom1

(2)

k S
Psc (1) d 1 sar
S nom

k S
Psc ( 2 ) d 2 sar
S nom 2

(3)

x
S sar (4) k d 1

x1

x2 S sar 2 x

S sar (5) k d 2

xd
x2

27

Tema: Optimizarea circulatiilor de putere in retelele buclate.

1.Determinarea circulatiilor optimale
Se considera o RE inelara. Se pune problema de determinat circulatiile de puteri care ne asigura
minimul perderilor totale de puteri active.

S 01, S12 , S 02 P min

P P01 P12 P02 (1)

2
2
P01
Q01
( P01 P1 ) 2 (Q01 Q1 ) 2
P
R01
R12
2
2
U nom
U nom

2
2
P01
Q01
( P01 P1 ) 2 (Q01 Q1 ) 2
( P01 P1 P2 ) 2
R

01
12
2
2
U nom
U nom

P01, Q01

P
0(3a )
P01
P min
P
0(3b)
Q01

P01

P1 ( R12 R20 ) P2 R20

(5)
R01 R12 R20

Q01

P
2 P01 R01
2( P01 P

2
2
P01
U nom
U nom
Q1 ( R12 R20 ) Q2 R20
(6)
R01 R12 R20

Din analiza relatiilor obtinute se obtine urmatoarea concluzie daca sarcinile active si reactive se
repartizeaza in functie de rezistentele active ale transoanelor RE atunci pentru retaua electrica au loc
perderi minimale adica se instal criteriul optimal de putere. Dupa cum sa demonstrat mai sus in RE
omogena circuilatia de puteri se pot determina in functie de rezistenta active, deci in aceasta retea au
loc perderile minimale in legatura cu aceasta in RE omogena nu apare problema de a modifica circuit
de putere reactiva si activa. In scopul reducerii perderilor de putere intruncit RE reale sunt
neomogene perderile de putere in aceste retele sunt influentate de gradul de neomogenitate. X0/r0
=const.
In retelele electrice cu un grad neomogenitate electric pronuntat apare problema de a modifica
circulatii de puteri in scopul reducerii perderilor de putere.
In practica se foloseste:
Debuclarea optima a RE
Introducerea TEM in circuitele independente
Acordarea RE.
Pentru a debucla optimal RE trebuie de parcurs urmatorii pasi:
1. impendantele RE se inlocuesc prin rezistenta
2. utilizind orice program de calcul al regimului permanent se calculeaza circulatiile optimale sau
economice
3. se determina numarul c transoane care sunt parcurse de fluxurile minimale
4. se deconecteaza aceste transoane si se verifica daca in urma deconectarii sau obtinut o RE de
configuratie arborescenta.
Deoarece sau deconectat transoanele cu fluxurile minimale regimul RE de configuratie arborescenta
nu se modifica substantial si ca rezultat si perderile de putere nu se vor modifica substantial.

28

Includerea TEM in Circuitele Independente

Se considera o RE inelara neomogena se pune problema de modificat circulatiile de puteri in
aceasta retea prin introducerea unei tensiuni electromotoare in scopul reducerii perderilor de puteri. In
acest scop se calculeaza circulatiile optimale si circulatiile naturale.
X01/R01x02/R02x12/R12
S 1 ( R12 R20 ) S 2 R20
( 2)
Circulatia optimala: S 01( opt )
R01 R12 R20
*

Circulatia naturala: S 01( nat )

S01(nat) Sech S01(opt)(4)

S 1 ( Z 12 Z 20 ) S 2 Z 20
*

(3)

Z 01 Z 12 Z 20

E U(E' jE' ) U(E' jE' )(R jx)

Sech S01(opt) S01(nat) 3U Iech 3U * 2
(
R

j
x
)
Z

3I
*

u(E'R E'x) U(E'x E' R)

2 j 2 (5)
Z Z

Din analiza relatiei (5) se desprind urmatoarele concluzii:

1.In RE in care R<<X pentru a modifica circulatiile de putere activa este necesar de modificat
componenta transversala a TEM inclusa in circuitul independent.
2. La rindul sau pentru modificarea Q trebuie sa modificam componenta longitudinala a TEM
inclusa in circuit. Deci in caz general pentru modificarea atit a circulatiei de putere activa cit shi a
circulatiei de putere reactiva este necesar de avea la dispozitie un dispozitiv cu reglare
longotransversala.
3.Acordarea RE

Se considera o RE (fig.1) neomogena. Se pune problema de a modifica circulatiile de puteri prin

compensarea reactantei induct a primului transon.
Ridicarea Nivelului de Tensiune
29

Ridicarea nivelului de tensiune duce la reducerea perderilor de putere in impendantele elementelor

in admitantele elementelor RE . Pentru exemplificare vom analiza o linie electrica de distributie care
alimenteaza un singur consumator.

Vom analiza 2 ipoteze de calcul:

1.Pe barele consumatorului este aplicata tensiune nominala. U1=Unom
2.Aplicam o noua tensiune U1=(Unom+U)
In prima ipoteza perderile de putere se determina cu relatia
S2
S12
P1 21 Re, (1)
P2
Re(2)
U nom
(U nom U ) 2
3.Valoarea procentuala a reducerii perderilor in impendantele se determina:

P P1
P
P % 2
100 1 1 100 2U %
P2
P2

2
2
2U nom
U U 2
P1 S12 Re(U nom U ) 2 (U nom

1 2U1 (4)
2
2
P2
U nom
S12 Re
U nom

Din analiza relatiei (3) rezulta cu cresterea nivelului de tensiune cu 1% duce la reducerea perderilor
cu 2%. Aceasta afirmatie este corecta daca:
1.Puterea absorbita de consummator nu se modifica in urma modificarii tensiunii
2.Daca se neglijeaza perderile de putere in admitanta liniei
S 0 min

S 0 S1 (U1 ) S (5)

Comepensarea Puterii Reactive

Ca si in cazul precedent se considera o linie electrica de distributie care alimenteaza un singur
consumator. In scopul reducerii perderilor de putere se propune de
modificat factorul de
putere.

S12
P12
Pe 2 Re
Re(1)
U1
cos 2 U12
Cresterea factorului de putere duce la reducerea perderilor.
Cresterea factorului de putere alaturi de reducerea perderilor de putere duce si la reducerea puterilor
nominale ale Tr instalate in RE precum si la cresterea capacitatii de transport a LE din punct de
vedere a incalzirii admisibile.
UU
2
2
2
2
S nom S sar Psar
Qsar
Padm S sar
Qsar
I sar I adm
P 0 1 sin
xl

Plim
1,2
CAP: CALCOLUL MECANIC AL CONDUCTOARELOR ACTIVE SI PASIVE
1.Consideratii Genarale
Dupa efectuarea calcului electric urmatoarea etapa o constituie calculul mecanic.
Calcolul mecanic LEA cuprinde:
calcolul mecanic al conductoarelor active si pasive
alegerea tipului de stilp si verificarea elementelor acesteia
verificarea fundatiilor
Calcolul mecanic al conductoarelor
determinarea caracteristicilor echivalente ale conductoarelor
Re 0

Pct Plim * sin

Pct

30

determinarea sarcinilor specifice

determinarea sagetilor conductorului pentru diferite temperaturi in scopul trasarii curbelor de
montaj.
Fortele exterioare care actioneaza asupra conductoarelor
In calcolul mecanic al LE conductoarele trebuie sa se dimensioneze in asa mod in cit sub actiunea
fortelor exterioare sa nu se rupa, in acest scop se cere cunoasterea fortelor exterioare probabile ce
actioneaza asupra elem LE.
Fortele exterioare ce actioneaza asupra elemen LE sunt conditionate de:
1. depuneri de chiciura
2. presiunea vintului
3. modificarea temperaturi
1.Depuneri de chiciura
Prin chiciura se intelege depunerea solida pe suprafata conductorului datorita apei ce se afla in
atmosfera in forma de vapori sau picaturi. Cunoasterea acestor depuneri este foarte importanta fiindca
ele substantial influenteaza siguranta in functionare a LE.
Conform NAIE depunerile de chiciura se determina in baza celor mai nefavorabile conditii care au
loc:
1 in 5 ani pentru LEA cu Unom3kV
1 in 10 ani pentru LEA cu Unom330kV
1 in 15 ani pentru LEA cu Unom400kV
In functie de grosimea statului de chiciura tot in conformitate cu NAIE se deosebesc 5 raioane.
2.Actiunea vintului asupra conductorului
Actiunea vintului poate fi:
Stationara
Dinamica
Actiunea stationara determina o pozitie noua a conductorului in deschidere fata de cea normala.
Presiunea vintului asupra conductorului se determina:
qmax

V2
daN
*10 4
(1)
1,6
m * mm

qmax k

V2
k caract suprafata conductorului
2

desnitatea aerului
Actiunea dinamica a vintului duce la aparitia oscilatiei conductorului.
In exploatare se deosebesc 2 tipuri de oscilatii ale conductorului:
1. Oscilatii cu amplitudine mica si fregventa mare. Se numeste Vibratia conductorului.
2. Oscilatia cu amplitudine mare si fregventa mica. Se num Galoparea conductorului.
Oscilatia conductorului se explica prin faptul ca daca asupra unui obstacol sufla vintul si daca getul
aerului are o structura laminara V=(3-7)m/s atunci in dosul obstacolului apar turbioni. Acesti turbioni
sunt antrenati uniform. Pentru reducerea vibratiei conductoarelor sunt utilizate armaturi
antivibratoare. Armaturile antivibratoare duc la aparitia oscilatiilor suplimentare care sunt decalate
fata de oscilatiile exteriloare.
Suprapunerea acestor oscilatii asupra oscilatiilor initiale duce la reducerea amplitudinii. Atunci cind
getul aerului are o structura turbulenta V>7m/s atunci apare socilatia conductorului cu amplitudine
mare si fregventa mica. Trebuie de mentionat ca pina in prezent nu sunt eleborate masuri efective
care ar duce reducerea galoparii conductorului.
3.Modificarea Temperaturii
In calcolul mecanic sunt utilizate urmatoarele temperaturi:
1. Temperatura minima t- =-250 C Temperatura depunerii chiciurii tc=-50 C
2. Temperatura medie de exploatare (5-7)0 C
3. Temperatura t=+150C t+=350C
Determinarea Sarcinilor Specifice
31

Calcolul mecanic al conductoarelor active si de protectie se incepe cu calcolul sarcinilor specifice

adica sarcinii ce revine unitatii de lungime si unitatii sectiunii transversale. Asupra conductorului
actioneaza incarcari provenite de la greutatea proprie, greutatea chiciurii si actiunea vintului. In
calcolul mecanic sunt utilizate urmatoarele sarcini specifice:
1.Sarcina specifica conditionata de greutatea proprie a conductorului.

Gc
1 g0 (1a) g0 9.81m / s 2 (1) F FAL FOL [mm2 ] Gc greutatea conductorului
F
2.Sarcina specifica conditionata de chiciura.
q greutatea specifica a chiciurii

q 0.9 *10 3 kg / cm3 0.9 *10 3 kg / m * mm 2

2 g0

qVch
(2a )
l * F

La determinarea sarcinii specifice se considera ca chiciura are forma unei manson de forma
cilindrica.

d 2b 2 d 2
Vch
* l bC d bC l
4
4

Gch qVch 0.9bC (d bC )l (3)

8.829bC d bC 4 daN
10
F
m * mm 2

3.Sarcina specifica verticala totala 3 1 2 (4)

4.Sarcina specifica conditionata de presiunea vintului asupra conductorului neacoperit de chiciura.

kC qmax d 4
10 (5)
F

coef de neuniformitate a presiunii vintului in deschidere

kc coef de forma conductorului

kc =1.1, daca d>20mm kc=1.2 daca d<20mm; pentru orice diametru, insa conductorul este acoprit
de chiciura.
2
V2
daN
h hC f
qmax max 10 4
3
1.6
m mm
5.Sarcina specifica conditionata de presiunea vintului asupra conductorului acoperit cu chiciura.

kC q d 2bC 4 daN
10
(6)
2
F
m mm

q 0.25qmax V 0.5Vmax q 140 10 4

daN
m mm

6.Sarcina specifica rezultanta ce actioneaza asupra conductorului neacoperit cu chiciura.

6 12 42

7.Sarcina specifica rezultanta ce actioneaza asupra conductorului acoperit de chiciura.

7 32 52
6,7 6 7
7 6
Sageata Conductorului
Sageata unui conductor intr-un anumit punct este distanta intre acest punct si dreapta care uneste
punctele de suspensie. Sageata conductorului variaza in functie de conditiile climatului
meteorologice, daca punctul de suspensie se afla la acelasi nivel atunci sageata conductorului
primeste valoarea max in mijlocul deschiderii. Prin notiunea de deschidere noi intelegem distanta
masurata pe orizontala dintre 2 stilpi. Sageata conductorului vom determina intr-o ipoteza
siplificatoare care consta in aceea ca vom considera ca greutatea conductorului este uniform
repartizata nu pe lungimea conductor dar pe proectia orizontala. Pentru a determina sageata
32

conductorului vom utiliza metoda de sectionare. Pentru ca portiunea BO sa se afle in echilibru

aplicam in punctul zero aplicam forta de tractiune T0 .
l-lungimea deschiderii
LAB lungimea conduc in deschidere.
Portiunea BO se va afla in echilibru daca suma cuplurilor fata de orice punct este egal cu zero.
BO C B 0(1a )

Fl 2
(2)
8
Forta de tractiune se determina cu relatia:
T0=0F (3) 0 efortul unitar in materialul conductorului in punctul de jos.
l 2
2
TB T02 G / 2
f
(4)l 500m
8 0
Determinarea Lungimii Conductorului in Deschidere.
Lungimea conductorului in deschidere se determina tot intr-o ipoteza simplificatoare de calcul, si
anume se considera ca portiunea conductorului BO primeste forma unei parabule.
1
2 y2
l
l 2
2l 3
BO LAB x
(1) X
y f
LAB l
( 2)
2
3 x
2
8 0
24 02
Ecuatia de Stare a Conductorului
Pentru determinarea eforturilor unitare in materialul conductorului la diferite temperaturi necesare
pentru determinarea sagetilor la aceste temp se utilizeaza ecuatia de stare a conductorului.
Ecuatia de legatura dinstre valorile eforturilor unitare pentru 2 stari ale conductorului se numeste
ecuatia de stare initiala a conductorului notata prin n care se caracterizeaza prin n, tn, n. Se pune
problema de determinat n intr-o noua stare a conductorului notata prin m care se caracterizeaza prin
m, tm.
T0 * f F

l l
* 0(1b)
2 4

T0 f

n2l 3
(1)
In starea n Ln l
24 n2

m2 l 2
Lm l
(2)
24 m2

Lm Ln L1 L2 (3)

Unde: L1 alungirea conditionata de modificarea temperaturii.

L1 Ln t m t n ; (4) L2 Ln m n ; (5)
In baza relatiilor (1),(2),(4),(5) relatia (3) se poate scrie sub forma:

m2 l 3
n2l 3

1 t m t n m n (6)

24 m2
24 n2
2l 2E
2l 2 E
m m 2 Et n n n 2 Et n (7)
24 m
24 n
l

Ecuatia (7) este ecuatia de stare a conductorului. Acesta ecuatie are urmatoarea proprietate daca in
calitate de n am ales [n] admisibil atunci pentru orice valori m,tm,m va fi mai mic decit [n]
admisibil. m[m]
Pentru a rezolva ecuatia (7) ea se scrie sub forma:

m2 m A B(8)

n2l 2 E
n E t m t n
24 n2

m2 l 2 E
24

Determinarea Conditiilor Initiale de Calcul. Deschiderile Critice

Pentru a determina conditiile initiale de calcul utilizind ecuatia de stare a conductorului se traseaza
urmatoarele curbe.

33

 e f C , l ; (1) ex

62,7 l 2 E
12l 2 E

Et

EtC (1b)
ex
C
24 ex2
24[ C ]2

e f [ ], l ; (2) ex

12l 2 E
12l 2 E

Et

Et (2b)
ex

24 ex2
24[ ]2

[ ex ] [ ] [ c ]
Pentru exemplificare vom analiza care sunt formele ecuatiilor (1b) si (2b) pentru cazurile limita l=0,
l=.

ex [ C ] E (tC tex ); (3a)

Daca

l 0

Daca

1
; ( 4a )
l
6, 7
ex [ ]; (4b)

ex [ ] E (t tex ); (3b)
ex C

In baza relatiilor (1b), (4b) vom trasa curbele (1a,2a). Din analiza curbelor prezentate in fig1 rezulta
ca in ipoteza de calcul 1 care se caracterizeaza prin lcr1<lcr2<lcr3.

0 l lcr1 [ ], 1 , t

Daca lcr1 l lcr 3 [ ex ], ex 1 , tex

l lvr 3 [ C ], 6, 7 , tC

In practica de calcul se intilneste si a 2 ipoteza de calcul lcr1>lcr2>lcr3.

l lcr 2 [ ], 1 , t
l lcr 2 [ C ], 6, 7 , tC

Din cele spuse se desprinde urmatoarea concluzie ca pentru a determina conditiile initiale de calcul
trebuie de parcurs urmatorii pasi:
1. de calculate deschiderile critice
2. de stabilit relatiile intre deschiderile critice pentru a determina ipoteza de calcul (lcr1<lcr2<lcr3)
si (lcr3>lcr2>lcr1)
3. de stability relatia intre lungimea reala a deschiderii si deschiderile critice.
Prin notiunea de deschidere critica se intelege asa lungime a deschiderii pentru care efortul unitar in
materialul conductorului atinge valoarea admisibila pentru 2 stari.
Pentru a determina deschiderile critice ecuatia de stare a conductorului se scrie sub forma.

m2 lcr2 ,i E

24 m

Et m

n2lcr2 ,i E

24 n

Etn (7)

lcri

2 m 6{ ([ m ] [ n ]) (t m t n )}
(8)
m2 [ m ]2
n

n2 [ n ]2

Determinarea temperaturii critice.

In practica de exploatare precum si de proectare prezinta interes sageata maxima a conductorului cind
conductorul se afla in pozitia verticala. Deoarece aceasta sageata determina inaltimea stilpului.
Sageata max a conductorului poate sa aiba loc in stare de temperatura max care se caracterizeaza tt,
1,f1 si starea de chiciura care se caracterizeaza prin tc, 3, f3. Prin compararea acestor 2 sageti se
stabileste starea in care sageata conductorului atinge valoarea max. Starea in care sageata
conductorului atinge valoarea max se poate determina calculind temperatura critica. Prin notiunea
temperatura critica se intelege conduct neacoperit cu chiciura este egala cu sageata conductorului
acoperit cu chiciura, adica f1 =f3
34

3
l2

(1 1 )(1)
f 7 7 ; (2)
E
3
8 7
deoarece 3 7 f 3 f 7 '

tcr tC

f7 '

7l 2
l2
cos 3 (3)
8 7
8 7

3l 2
; (4)
8 3

32l 2 E
3l 2
12l 2 E
hl 2

Et

Et
f

f
f

(
6
)
f

(7 )
cr
3
C
1
3
1
3
24 cr2
24 32
8 cr
8 3

f1 f 3 cr 3 1 (8)
3
Luind in consideratie (8) relatia (5) se scrie sub forma.
2l 2 E

2 l 2 E 2

3 1 1 2 23 Et cr 3 3 2 EtC (9) t cr tC 3 1 1 (10)
3 24 1 3
24 3
E
3
Amplasarea Stilpilor pe traseu
Dupa ridicarea profilului longitudinal al liniei se trece la amplasarea stilpilor in plan. Pentru
amplasarea stilpilor pe plan se utilizeaza o diagrama care constituie 3 curbe, aceasta diagrama este
numita sablon. Curba 1 reprezinta curba geometrica a conductorului pentru starea in care sageata
conductorului primeste valoarea maxima. (starea de temperatura max si starea de suprasarcina).
Curba 2 poarta denumirea de curba de gabarit, ea se obtine prin deplasarea curbei 1 pe verticala la
distanta HG=h+(0.3-0.5)m h gabaritul liniei (distanta de la cel mai jos punct al conductorului pina la
pamint)
Curba 3 poarta denumirea curba de pamint, ea se obtine prin deplasarea curbei 2 pe verticala la
distanta f (sageata maxima).
cr

l 2
(1)
8 0

1
x

2 0
100

*10 4

1
(2)
2 0

f k s *10 4

1
(3)
2 0

Stilpii trebuie sa fie amplasati in felul urmator ca sa indeplineasca conditiile:

1. curba de gabarit sa nu intersecteze profilul longitudinal al liniei.
2. deschiderile de greutate si de vint trebuie sa fie mai mici decit cele indicate pentru stilpul
utilizat in proect.
Lv=(l1+l2)/2
CAP: BAZELE TEHNICO-ECONOMICE ALE PROECTARII R.E.
1. Consideratii Generale
Determinarea solutiei optime de alimentare a consumatorilor cu energie electrica se efectueaza in
baza compararii a unui set de variante analizate. Pentru compararea variantelor se utilizeaza
urmatoarele criterii economice.
Venitul net actualizat VNA=max (1)
CTA=min (2) cheltueli totale actualizate
RIR=max (3) rata interna de rentabilitate
DR=min (4) durata de recuperare a investitiilor
VNt=Vt-CTt=Vt-It-Ct (5)
T

VNA I t Ct 1 i
t 1

Q t

Va CTA,(6)

i id iinf irisc

unde: i rata de actualizare

id rata dobinzii; iinf rata previzibila a influentei; irisc rata de risc; -anul de actualizare.
Ca an de actualizare se poate lua anul cind sa inceput constructia, anul cind sa terminat constructia, in
majoritatea cazurilor =0 adica cind sa terminat constructia.
Deoarece VAA=max primeste valoarea max (pentru unul si acelasi volum de productie) atunci cind
chetuelile totale actualizate sunt minime CTA=min. In legatura cu aceasta in energetica practic in
majoritatea cazurilor ca criteriu economic se utilizeaza criteriul CTA.
Criteriul chetuelilor totale actualizate
Expresia analitica a criteriul totale actualizate are urmatoarea forma.
35

CTA I t 1 i

t ti

C t 1 i
t 1

Wt 1 i

(1)

Daca vom considera ca =0, atunci expresia (1) se scrie sub forma:
0

CTA

t (Tc 1)

I t 1 i Ct 1 i Ct 1 i Wt 1 i (2)
t

t 1

t 1

(1+i) factorul de actualizare

Tc durata de constructie
WT valoarea remanenta la sfirsitul perioadei de studiu T=(5-15) ani
Sau CTA=Ia+Ca-WTa (3)

Ia

I (1 i)

t
t (Tc 1)

Ca 12 I T CPW ' CPW ' '

WTa WT (1 i) T

intretinere, reparatie, valoarea procentuala din investitie necesara pentru intretinere si reparatie.
CPW cheltueli de exploatare conditionate de perderile variabile de putere si energie.
CPW perderile constante
CTA=Ia+Ca-Wa (1)
Ca

t
t ( Tc 1)

(1 i ) t -suma actualizata a investitiilor esalonate pe durata perioadei de constructie.

Ca dir I T CPW 'CPW ' ' -suma actualizata a cheltuelilor de exploatare pe durata perioadei de studiu.
dir valoarea relativa din investitia pentru intretinere si reparatie curenta a statiilor.
T

T 1 i
t 1

-durata actualizata a perioadei de studiu.

T
t
CPW ' C p k p Cw k w P' CPW ' ' C p TCw T p' ' Wa 1 1 i * I rm I
Tsn
(1+i)=a factor de actualizare
Cpw costul specific al perderilor variabile de putere si energie readus in mod echivalent la costul
specific al perderilor de putere.
Cpw costul specific al perderilor constante de putere si energie readus in mod echivalent la costul
specific al perderilor de putere.
Cp costul unui kWh (putere instalata)
Kp coeficientul de variatie pe durata perioadei de studiu
durata perderilor maxime
Cw tariful la energia electrica
Kw coeficientul de variatie a tarifului pe durata perioadei de studiu
T durata perioadei de studiu.

Dimensionarea Liniilor Electrice. Consideratii Generale.

Pentru liniile electrice aeriene si in cablu o problema care se pune la etapa de proectare este alegerea
sectiunii conductorului tinind seama de incarcarea conductorului in regim normal de functionare
precum si de criteriile economice si tehnice.
In practica de proectare sunt utilizate 2 criterii economice:
- Criteriul densitatii economice
36

- Criteriul intervalelor economice.

Dupa ce se aleg sectiunea conductorului in baza criteriilor economice se trece la a 2 etapa si se
efectueaza verificarea sectiunilor conductoarelor.
Conform normelor de amenajare a instalatiilor electrice sectiunilor conductoarelor LE cu tensiunea
nominala 220kV se pot alege in baza criteriului densitatii economice, insa pentru LE Unom330kV
sectiunile conductoarelor in mod abligatoriu se aleg in baza criteriului economic a intervalelor
economice.
Verificarea sectiunilor conductorelor se efectueaza utilizind urmatoarele criterii tehnice:
Pentru LEA de distributie Unom35kV
1. Curentul max care parcurge conductorul trebuie sa fie mai mic decit curentul admisibil pentru
conductorul dat. Curentul incarcarii admisibile ImaxIadm.
2. Criteriul sectiunii minime din conditia rezistentei mecanice a conductorului. Sectiunile
minime in functie de constructie sunt indicate in NAIE. Fmin=f(constr,Unom)
3. Perderea de tensiune reala de la sursa pina la cel mai indepartat consumator sa fie mai mica
decit valoarea admisibila. UrealUadm.
Pentru LE cu Unom110kV.
1. ImaxIadm
2. Fmin Sectiunea minima din conditia descarcarea corona
U nom 110 kV , Fmin 70mm 2

Fmin U nom 220kV , Fmin 240mm 2

U nom 330kV , Fmin 2 X 300mm 2
Alegerea sectiunilor conductoarelor
a)Criteriul densitatii economice
Sectiunea economica Fecon este acea sectiune pentru care se realizeaza un regim optim din punct de
vedere economic. Dupa cum sa demonstrat mai sus cheltuelile totale actualizate CTA se determina in
baza relatiei deoarece Unom330kV Tc1 an durata de constructie in aceasta ipoteza suma actualizata
a investitiilor este egala cu investitia totala.
I a I a bF l ; (2)

Wa rem I rem (a bF )l ; (3)

Ca cr T a bF l C ' pw *P 'C ' ' pw (4)

CTA a bF l cr T a bF l C ' pw P'C ' ' pw P ' ' rem a bF l al cr T al C ' pw P ' ' rem al

bl cr T bl rem bl F C ' pw

3I 2 8l
(5)
F

2
C ' pw0 3I 02 l 2
3I 02 l Ti
C

Ti (6) CTA m nF (7)

F
F
F
Utilizind relatia (7) sectiunea economica se poate determina atit pe cale grafica cit si pe cale
analitica. Pentru a determina pe cale grafica este necesar de trasat in baza relatiei (9) CTA.
I 0 Ti I C (8)
CTA f ( F )(9)
Pentru a determina pe cale analitica anulam derivata de ordinul I

C ' pw P ' C ' pw0 P0 'Ti C ' pw0

dCTA
0
dF

C ' PW 0 3I c2 8l
dCTA
0 b cr T b rem b l
0 (10)
dF
Fec2

De unde se obtine
2
1 crT rem b C 'PW 3 jeco
(11)

jeco

1 crT rem b (12)

3C ' PW 0
Din (12) rezulta ca desnitatea economica este influentata de 6 parametri, in legatura cu aceasta
densitatea economica este normata in functie de: Tmax, materi, constructie.
37

b)Criteriul Intervalelor Economice

Pentru a trasa intervalele economice se utilizeaza aceeasi relatie analitica a CTA.

3IC2 l
CTA I cr IT CPW ' rem I C'PW 0 (1)
F
Spre deosebire de cazul precedent investitiile totale se determina nu aproximativ dar in baza devizului
de cheltueli. In continuare utilizind relatia (1) vom trasa curbele CTA=f(Fcons, Ic) (2) pentru diferite
sectiuni F1<F2<F3.
Fig.1 Trasarea intervalelor economice
Din Fig.1 rezulta ca daca:
0Ic I1 F1

Verificarea sectiunilor conductoarelor in baza criteriului perderii de tensiune admisibile

Daca linia electrica alimenteaza 2 si mai multi consumatori atunci pentru verificarea sectiunilor
conductoarelor in baza criteriului Uadm se utilizeaza 3 ipoteze suplimentare de calcul:
PR QX
U
x0 0.36 0.42

U 01 U

Criterii ipotezei de calcul:

1. Sectiunile tuturor transoanelor sunt constante F=const
2. j=const densitatea este constanta
3. volumul de material pentru constructia liniei este minim V=min.
1.F=const Atunci cind LE alimenteaza un numar mare de consumatori puteri unitare mici din punct
de vedere a simplificarii constructiei liniei se admite ca sectiunea liniei este una si aceeasi pentru
toate transoanele.
PR
PR
QX
Q X
U 02 U 01 U 02 1 1 2 2 1 1 2 2
U nom
Un
Un
Un
Considerind ca X0(1)=X0(2)=0.4/kmUr
(a )
Daca cunoastem Ur si Uadm calculam U adm
PR
PR
QX
Q X
U 02 U 01 U 02 1 1 2 2 1 1 2 2
U nom
Un
Un
Un
Considerind ca X0(1)=X0(2)=0.4/kmUr
(a )
Daca cunoastem Ur si Uadm calculam U adm
P l P l2
(a)
U adm
1 1 2
( 2)
U n F1
U n F2
Deoarece F1=F2=F relatia (2) se poate scrie sub forma:

38

(1)
U adm

( P1l1 P2l2 )(3)

F U nom
n

Ri li

( P1l1 P2l2 )
(4)
F i 1( a )
(5)
(a)
U adm U nom
U admU n
Pentru LE monofazata sectiunea conductorului de faza este egala cu sectiunea conductorului nul
F

relatia (5) se scrie sub forma:

2 Ri li
i 1
(a)
adm

U U n

(6)

2. j=const Densitatea este constanta

F P1 P2 G1 G2 G0 (10)
P P1 P2
F

3I12 l1 3I 22 l2

3F1l1 3F2l2 G0 (11)

F1
F2

F
3 I 2 l
F
3 I 2 l
1 2 1 3l1 0(12)
2 2 2 3l2 0(13)
F1
F1
F2
F2
F
3F1l1 3F2l2 G0 0(14)

I12
I 22
I1 I 2
2
sau

j cons
2
F1
F2
F1 F2
P2 3I 2U n cos l2 (3)
Componenta admisibila se determina cu relatia: P1 3I1U n cos l1 (2)
Luind in consideratie (2) si (3) fluxurile de putere se determina cu relatia:
(a)
U adm
j1 cos 1 l1 j2 cos 2 l2 3 (4)
(a)
j 3 l1 cos 1 l2 cos 2 (6)
In ipoteza ca j1=j2=j (5) relatia (4) se scrie sub forma: U adm

(a)
U adm
(7 )
3 l1 cos 1 l2 cos 2
Daca cunostem densitatea j calculam sectiunea transonului k cu relatia:
I
Pk
Fk k (8)
Ik
(9)
j
3U n cos k
Pentru a demonstra ca ipoteza de calcul j=const ne asigura minimu perdere de putere in reteaua
analizata P=min, pentru volumul dat de material necesar pentru constructia liniei G0=G1+G2
Vom alcatui functia obiectiva:
F P1 P2 G1 G2 G0 (10)
P P1 P2

De unde se obtine ca: j

3I12 l1 3I 22 l2

3F1l1 3F2l2 G0 (11)

F1
F2

F
3 I 2 l
F
3 I 2 l
1 2 1 3l1 0(12)
2 2 2 3l2 0(13)
F1
F1
F2
F2
F
3F1l1 3F2l2 G0 0(14)

I12
I 22
I1 I 2

sau

j cons
2
2
F1
F2
F1 F2
39

3. Ipoteza de calcul V=min.

Se pune problema de ales sectiunile F1,F2 in asa fel ca perderea de tensiune reala de la sursa la cel
mai indepartat consumator sa fie mai mica ca valoarea admisibila la rindul sau sectiunile F1,F2
trebuie sa ne asigure si min volum de material necesar pentru constructia liniei. P/u a stabili sectiunile
F1,F2 este necesar de alcatuit functia obiectiva.
P l P l

(a)
F 3F1l1 3F2l2 1 1 2 2 U adm
U real U adm
(1)
F2U n
F1U n

U real

P1 l1 P2 l2

( 2)
F1U n
F2U n

V V1 V2 3F1l1 3F2l2 min(3)

F
P l
3l1 1 2 1 0(5)
F1
F1 U n
F
P l
F1 , F2 ,
3l2 2 2 2 0(6)
F2
F2 U n
F P1 l1 P2 l2
(a)

U adm
(7)

F1U n
F2U n
U

PR QX

U adm
Un Un

Din (3) si (2) rezulta ca:

QX 0l
U 2
Un

a)
(adm
U adm U 2

P1
P
2 2 (8)
2
F1 U n F2 U n

De unde se obtine ca: F2 F1

P2

(10)

P1
P2

(9)
F1
F2

F1

P1

P1 l1` P2 l2
(11)
(a)
U n U adm

P1
Domeniile de utilizare ale ipotezelor suplimentare de calcul,
In cazul unei LE care alimenteaza mai multi consumatori cu sarcini unitare mici in scopul
simplificarii constructiei se utilizeaza ipoteza de calcul F=const. Atunci cind se proecteaza o RE
urbana sau industriala pentru care durata de utilizare a sarcinii max atinge valori mari se utilizeaza
ipoteza de calcul j=const.
2

3I 2 l
T

P max
0.124 max4 * 8760
F
10

1. F=const
2. Tmax este mare se utilizeaza j=const
3. daca durata de utilizare a sarcinii max este mica atunci se utilizeaza ipoteza de calcul V=min
deoarece in aceasta ipoteza se asigura min investitii. Aceasta ipoteza de calcul se utilizeaza la
proectarea RE rurale.
Alegerea Tensiunilor nominale
Tensiunea nominala a LE trebuie sa se determine in baza criteriului cheltuelilor totale actualizate
CTA (este min) insa valorile orientative se pot determina:
U ec ,ij

1000
(1)
500 2500

lij
Pij

lij [ km]
Pij [ MW ]

U nom 35kV 70 150 mm 2

U ec ,ij [kV ]

U nom 110 kV 70 240 mm 2

U nom 330kV 2 x 240 2 x 400 mm 2

Alegerea Puterii nominale a Tr.

La alegerea puterii nominale a Tr trebuie de luat in consideratie coeficientul de umplere a curbei de
sarcina.
40

Pmed
(1)
Pmax
* Temperatura de iarna
* Supraincarcarea a Tr (coefic de suprasarcina).

* Ku

SnomSsar (2)

S nom

K1, 2 S sar
(3)
K sup

K1,2 ponderea consumatorilor de categoria 1 si 2

Ksup1.4 coef de suprasarcina
CAP: CALITATEA EE SI ASIGURAREA EI.
1.Indicatorii de calitate.
Standartul international 1310997 pentru caracteristica calitatii EE la bornele consumatorului
stabileste 11 indicatori de calitate care pot fi grupati in 3 grupe astfel:
1.Grupa:
* Abaterea stationara de tensiune si fregventa pentru mentinerea acestor indicatori de calitate se cer
mijloace sistemice de reglare a tensiunii si fregventei.
2.Grupa:
* Distorsiunea undei de tensiune, nesimetria si varitatia tensiunii.
Sursele de denaturare sunt consumatorii
3.Grupa:
* Perturbatiile electromagnetice si procesele electrotehnologice.
a)Golul de tensiune
b)Surpatensiunea temporala
c)Tensiunea de impuls
N

2
i

Us Un
*100(1) U s i 1
(2)
Un
N
Us valoarea stationara in nodul analizat
N numarul de masurari pentru fiecare interval de timp t=60(s) N18
Pentru indicatori sunt stabilite 2 norme:
a)admisibila
b)limita admisibila
Aceste norme sunt stabilite in baza unor valori medii conditionate de faptul ca parametrii regimului
difera de valorile nominale sau standartizate.
Golul de tensiune apare atunci cind tensiunea scade 0.9 din Unom
Metode si mijloace de reglare a tensiunii. Aspecte generale
Intr-o RE tensiunea se modifica de la un moment la altul fata de valoarea nominala. Aceasta
modificare este conditionata atit de RE cit si de consumatorii racordati la aceasta retea. Influenta
consumatorilor de energie asupra nivelului de tensiune se datoreaza faptului ca se modifica sarcina,
iar la modificarea sarcinilor duce la modificarea sarcinilor de puteri si ca rezultat se modifica
perderile de tensiune in elementele RE.
Influenta retelei se manifesta prin modificarea nivelului de tensiune la bornele generatoarelor si
barelor statiilor electrice prin materialul din care sunt confectionate conductoarele precum si
distantele la care sunt racordate consumatorii.
Scopul reglarii tensiunii consta in aceea de a mentine modulele tensiunii in nodurile RE la valori cit
mai apropiate fata de tensiunile nominale. Pentru a analiza metodele si mijloacele de reglare a
tensiunii noi vom reprezenta o RE de configuratie magistrala.

U s

Fig.1 Schema de principiu a RE de configuratie magistrala

41

CA centru de alimentare
C consumator
Ca centru de alimentare se utilizeaza barele coboritoare ale unei statii electrice. Abaterea de tensiune
pe barele cele mai indepartat consumator se determina cu relatia.
n

i 1

j 1

U c U CA U i Etj (1)
Uc abaterea de tensiune pe barele consumatorului
UCA abaterea de tensiune pe barele CA
Ui perderea de teniune in elementul i
Ktj raportul de transformare a Tr j
Ktj difera de valoarea nominala.
Din analiza (1) se desprind urmatoarele concluzii: Reglarea tensiunii pe barele consumatorului se
poate realiza prin modificarea nivelului de tensiune in centrul de alimentare UCA deoarece
modificarea UCA duce la modificarea tensiunii in toate nodurile care se afla in aval fata de centrul de
alimentare aceasta modalitate de reglare a tensiunii se num metoda centralizata de reglare a
tensiunii.
Prin modificarea perderei de tensiune in elementul i deoarece in acest caz tensiunile se modifica nu
in toate nodurile RE aceasta modalitate de reglare a tensiunii se num metoda locala de reglare a
tensiunii.
Prin modificarea tensiunii suplimentare Etj aceasta modalitate de reglare a tensiunii se num metoda
de modificare a rapoartelor de transformare sau metoda de introducere a tensiunii suplimentare.
Reglarea centralizata a tensiunii se efectueaza in nodurile importante ale RE. In conformitate cu
normele de amenajare a instalatiilor electrice in centrele de alimentare trebuie de efectuat asa numita
reglare a tensiunii in opozitie.
Prin reglarea in opozitie se intelege ca in orele de sarcina max mijloacele de reglare a tensiunii
trebuie sa functioneze in asa mod ca sa reduca perderile de tensiune in elementele RE. Si invers in
orele de sarcina minima trebuie sa actioneze in asa mod ca sa majoreze perderile de tensiune.
Dupa cum se stie perderea de tensiune in elementul i se determina:
P R Qi X i
U i i i
(2)
Un
Din (2) rezulta ca se poate modifica Ui prin modificarea Ui : Qi, Xi, Ri.
Din cele expuse rezulta ca reglarea locala se poate realiza prin modificarea circulatiilor de putere
reactiva (compensarea transversala).
Prin modificarea parametrilor pasivi (compensarea longitudinala).
Reglarea tensiunii prin modificarea circulatiei de putere reactiva
Principiul de reglare a tensiunii prin modificarea circulatiei de putere reactiva poate fi ilustrat pe
schema simpla prezentata in fig.1
Fig.1 Schema echivalenta a LE
Daca pe barele consumatorului vom monta o instalatie de compensare care functioneaza cu puterea
Qc atunci puterea reactiva care se tranziteaza prin linie se reduce de la valoarea Q2(Q2-Qc) si ca
rezultat se reduce perderea de tensiune si creste nivelul de tensiune pe barele consumatorului. La
rindul sau daca vom admite ca instalatia de compensare absoarbe putere reactiva Qc atunci puterea
reactiva tranzitata prin linie creste de la valoarea Q2Q2+QC si ca rezultat scade nivelul de tensiune
pe barele consumatorului. Din cele expuse rezulta ca modificarea puterii reactive tranzitata prin linie
intr-un sens sau altul duce la modificarea nivelului de tensiune pe barele consumatorului adica
aceasta modalitate ne da posibilitate sa reglam tensiunea pe barele consumatorului.
Pina la montarea instalatiei de compensare tensiunea U1 se determina:
P R Q2 X l
U1 U 2 2 l
(3)
U2
42

Dupa instalarea bateriilor de compensare U1 se determina:

P R Q2 QC X l
P R Q2 X l QC X l
U1 U 2 g 2 l
U 2g 2 l

(4)
U 2g
U 2g
U 2g
P2 Rl Q2 X l P2 Rl Q2 X l

U2
U 2g
QC

U 2 U 2g

U 2 g U 2 g U 2

QC X l
(5)
U 2g

2
2g

U 2U 2 g QC X l (6)

(7 )
Xl
Reglarea tensiunii prin modificarea parametrilor pasivi.

Se considera o LE de distributie in urma analizei sa stabilit ca tensiunea pe barele consumatorului

U2<U2adm (1) se propune de modificat tensiunea prin modificarea parametrilor pasivi si anume prin
compensarea longitudinala, in acest scop in linei se monteaza in serie o baterie de condesatoare cu
puterea Xc.

Nivelul de tensiune pe barele consumatorului este influentat de gradul de compensare =Xc/Xl

Se deosebesc 3 cazuri:
<1 LE subcompensat
=1 LE compensat total
>1 LE supracompesat
Acasta modalitate de reglare a tensiunii se utilizeaza in RE in care X>R adica in RE de inalta
tensiune, insa aceasta modalitate de reglare se utilizeaza in RED de 6kV care alimenteaza
consumatori cu socuri de sarcina.

U U

PR Q QC X l
U

U U

PR Q X l X C
U

Reglarea tensiunii prin introducerea unei tensiuni suplimentare (prin modificarea rapoartelor
de transformare).
Introducerea unei tensiuni suplimentare nu genereaza putere reactiva insa modifica circulatia de
puteri initiala deoarece marimile (tensiunile si puterile) sunt dependente intre ele. In mod obisnuit
tensiunea suplimentara introdusa intrun nod avind ca rol modificarea componentei longitudinale a
caderii de tensiune este in faza cu tensiunea retelei din acest nod. In unele cazuri tensiunea
suplimentara este in cuadratura cu tensiunea retelei in acest nod. In cazul precedent se vorbeste de
reglarea longitudinala iar in acest caz despre reglarea transversala.
Trebuie de mentionat ca reglarea transversala in majoritatea cazurilor se utilizeaza simultant cu
reglarea longitudinala si in acest caz se vorbeste despre reglarea longo-transversala. Dupa cum se stie
tensiunile electromotoare ale infasurarilor Tr se determina:
E1

2f W1 (1)

E2

2fW2 ( 2)

Din (1) si (2) rezulta ca tensiunile eletromotoare ale infasurarii Tr pot fi modificate prin modificarea
fluxului magnetic si respectiv prin modificarea numarului de spire a infasurarii. Din punct de vedere
constructiv este mai simplu de a modifica numarul de spire. In acest scop una din infasurarile Tr este
inserat cu un set de prize ploturi prin modificarea numarului de ploturi prin intermediul unui
dispozitiv de comutare se modifica tensiunile suplimentare adica se modifica raportul de
transformare. Modificarea tensiunii suplimentare se poate realiza in gol sau sub sarcina. In ambele
cazuri modificarea se efectueaza in trepte. Modificarea tensiunii suplimentare in gol (fara excitatie)
necesita deconectarea Tr de la RE. In legatura cu aceasta reglarea in gol este o reglare sezoniera, se
43

utilizeaza ca de obicei in punctele de transformare unde sunt instalate Tr cu tensiunea in primar 10

sau 6kV si in secundar 0.4kV.
Reglarea tensiunii se efectueaza in mansa de 5%
Treapta procentuala de reglare este 2.5%
Reglarea tensiunii sub sarcina este utilizata la Tr Un110kV in primar (la Tr de mare putere), in
majoritatea cazurilor treapta procentuala 1.78%. reglarea tensiunii se efectueaza (9x1.78)= 16%.
De regula infasurarile cu spirele suplimentare este infasurarea de inalta tensiune deoarece aceasta
infasurare este mai disponibila deoarece se afla in exterior precum si in acest caz se simplifica
constructia dispozitivului de comutare.
Schema de principiu a unei faze cu reglarea tensiunii sub sarcina este reprezentata in fig.1

Fig.1 Schema de principiu a unei faze cu reglarea tensiunii sub sarcina

Dispozitivul contine elementele:
a,b contacte mobile utilizate pentru modificarea numarului de spire sub tensiune insa fara curenta.
k1,k2 contactele utilizate pentru modificarea numar de spire sub tensiune si curent.
La,Lb portiunile de bobine de reactanta utilizata pentru limitarea curentului de sc
atunci cind contactele mobile se afla pe diferite prize adiacente.
In functie de tensiunile aplicate la spirele suplimentare se poate obtine longotransversala Fig.3
Fig.3 a reglarea longitudinala

Referitor la eficienta reglarii tensiunii prin introducerea unei tensiuni suplimentare trebuie de
subliniat faptul ca aceasta nu se asigura todeauna. Daca ne referim la modificarea prizei Tr din staia
electrica coboritoare procesul poate fi analizat (subraportul de eficienta) cu ajutorul schemei si
diagramelor din fig.4.

Fig.4 a schema de principiu a RE

b,c caracteristicile statice
Qg=f(U) Qc=f(U)

44

b)
c)
Modificarea raportului de transformare necesita producerea unei puteri reactive suplimentare si
tranzitarea ei catre locul de consum. Cresterea puterii reactive produse si tranzitarea ei duce la aceea
ca are loc o perdere de tensiune in reteaua de transport.
Ec ne arata cum se modifica tensiunea pe barele consumatorului. Nui greu de observat Ec> Eg
atunci reglarea tensiunii prin modificarea raportului de transformare se poate reliza Fig.1 b).
Daca Ec< Eg Fig.1 c) atunci reglarea tensiunii prin modificarea raportului de transformare nu este
efectiva adica nu se poate realiza.
Alegerea plotului Tr.
Fig.1 Transformator cu reglare a tensiunii
S kj Pkj jQkj

Pkj Pcj

Qkj Qcj Qic (i )

S (j r ) S kj Pt ( j ) jQt ( j )
Uj

U (j i )
K tj

U (ji )
U ( i ) * U jnom
j
(1)
U priza
U priza
U jnom

De unde se obtine:
U priza

U (ji ) * U jnom
U j ,dorit

( 2)

U j ,dorit 10.5 11 kV

S pi S (j 2 ) 2(P0 jQ0 ) jQ' 'li jQ ' 'ki

U priza ,s tan da U i ,nom mU priz U i ,nom m

U priza %
100

U i ,nom (3a )

Upriza% -treapta procentuala 1.78%

Upriza,standa=Ui,nomEi (3b)
Luind in consideratie (2) si 3(b) se poate scrie:
U i ,nom Ei
Ei

U (j i ) * U j ,nom
U j ,dorit

U (j i ) * U j ,nom
U j ,dorit

( 4)

U i ,nom (5)

Ei m

U priza %
100

U i ,nom (6)

De unde se poate determina numarul plotului (prizei)

U (j i ) * U j ,nom
Ei * 100
m
(7)
U priza
(2)
U j ,dorit (10.5 11)kV
U priza % * U i ,nom
U j ,dorit
CAP: REGLAREA REGIMURILOR DE FUNCTIONARE A SEE.
Este cunoscut bine faptul ca EE in calitatea sa de produs util societatii are caracteristici diferite fata
de alte produse. EE se produce si se consuma practic instantaneu, deoarece aceasta forma de energie
pina in prezent nu se poate staca in cantitati mari ca urmare generatoarele SEE in fiecare moment sau
interval de timp trebuie sa produca acea cantitate de energie care este absorbita de consumator in
acelasi moment sau interval de timp luind in considertatie si perderile de energie in elementele RE.
Daca EE se produce si se consuma in curent alternativ atunci egalitatile de energie electrica produsa
si absorbita trebuie sa corespunda egalitatile dintre puterile active si reactive produsa si absorbita.
Aceasta conditie poate fi scrisa sub forma de 2 egalitati:

Pg Ps Psp P Pc (1)
l

Qg Qs Qsp Q Qcj Qc (2)

j 1

45

Pg Qg sunt puterile furnizate de sursele de energie

Ps, Qs puterile absorbite de consumatori dupa sarcina
Psp, Qsp puterile necesare pentru serviciile proprii
P,Q perderile totale de putere activa si reactiva in RE
Qcj puterea reactiva de compensare a liniei j.
Pc, Qc puterea totala activa si reactiva consumata.
Daca componenta (structura sarcinilor) este neschimbata atunci puterile totale Pc si Qc variaza in
functie de fregventa si tensiune in nodurile RE. Aceste dependente pot fi prezentate prin utilizarea
caracteristicii statice. Caracteristicele sunt statice daca ne referim la dependenta in regim normal de
functionare.
Caracteristica statica indica dependenta puterilor active si reactiva in functie de modificarea
fregventei si tensiunii.
Pc f ( f , U )(3)
Qc f ( f , U )(4)
Aceste caracteristici statice ne vorbeste despre aceea ca bilantul puterilor are loc pentru anumite
valori ale tensiunilor in nodurile RE si respectiv pentru o anumita valoare a fregventei, daca variaza
fregventa si tensiunea in nodurile RE, variaza si componentele din (1) si (2).
Pentru a estima caracterul variatiilor tensiunilor in nodurile RE si a fregventei in functie de perturbare
a regimului initial vom dezvolta in serii Tailor functiile (3) si (4).
Pc
Pc
Pc Pc ( 0 )
f
U ; (5)
f
U
Qc
Qc
Qc Qc ( 0)
f
U ; (6)
f
U
Pentru exemplificae vom considera ca a avut loc o perturbare a balantului initial adica Pg>0 sa
majorat puterea activa furnizata de sursele de putere si respectiv puterea reactiva Qg>0 in acest caz
se poate scrie:
Pg (0) Pg Pc (0) f Pc f UPc U (7)
Qg (0) Qg Qc (0) fQc f UQc U (8)
Pg (0) Pc (0) (9) Qg (0) Qc (0) (10)
Deoarece in regimul initial a existat egalitatea intre puterea generata si absorbita (9), (10) din (7), (8)
rezulta.

Pc
Pc

f
U ; (11)

f
U
(13)
Qc
Qc
Qg
f
U ; (12)

f
U
Pg

In urma acestei analize sa obtinut un sistem de 2 ecuatii cu 2 necunoscute unde ca necunoscute sunt
indicatorii de calitate a EE si anume abaterea stationara de tensiune si abaterea de fregventa.
Solutionind sistemul de ecuatii (13) obtinem:

46

1
(14)

2
(15)

Pg
Qg

Pc
U
(16)
Qc
U

Pc
f
2
Qc
f

Pg
(17)
Qg

Pc
f

Qc
f

Pc
U
(18)
Qc
U

Pc
Pc
Qc
Qc
0;
0;
0;
0; (19)
f
U
U
f
In continuare pentru analiza mai detaliata vom considera ca Pg>0 Qg=0 (20).
In aceasta ipoteza 1>0, 2>0
Pg 0
Qg 0

20

1 0
(22)
2 0

Pg 0
Qg 0

21

1 0
(23)
2 0

Luind in consideratie (22) din (14) si (15) obtinem:

f 0
U 0

( 24)

f 0
U 0

( 25)

Din analiza relatiei (24) rezulta ca majorarea puterii active furnizata in RE duce la cresterea nivelului
de fregventa si nivelului de tensiune. La rindul sau la majorarea puterii reactive furnizata in RE duce
la reducerea fregventei si cresterea nivelului de tensiune. In legatura cu aceasta in SEE reglarea
fregventei se efectueaza prin reglarea puterii active iar reglarea tensiunii prin reglarea puterii reactive.

Notiuni si definitii............................................................................................................1
CAPITOL: CARACTERISTICA PRARAMETRII SI SCHEMELE ECHIVALENTE ALE
ELEMENTELOR RE..............................................................................................2
1.Parametrii Pasivi ai liniilor electrice].......................................................................2-3
2.Parametrii activi ai liniei electricieu..........................................................................4
Schemele echivalente ale liniilor electrice si simplificarea lor....................................4
Parametrii si schemele echivalente ale Tr si AutoTranformatoarelor.......................5-6
Trasformatorul cu 3 infasurari.......................................................................................6
Autotransformator...........................................................................................................7
Reprezentarea Sarcinilor in Schemele de Calcul Utilizate Pentru Calculul Regimului
Permanent.............................................................................................................................8
Curbele de Sarcina...............................................................................................................8
CAP II: METODE PRACTICE DE CALCUL A RETELELOR ELECTRICE
Consideratii generale:.......................................................................................................8
2.Calcolul electric al unei linii care alimenteaza un singur consumator......................9-11
3.Calcolul electric al unei retele inelare..........................................................................12-13
Calcolul electric al RE complex buclata............................................................................13-14
Ecuatiile de baza ale RE in forma matriciala.....................................................................15
Metoda Tensiunilor Nodale.................................................................................................15-16
Metode Iterative de Calcul.............................................................................................17
47

- Metoda Newton Raphson........................................................................................18-19

Metode aproximative de calcul
1.Metoda de transfigurare a RE.....................................................................................19
2.Compunerea ramurilor in paralel................................................................................20
3.Compunerea ramurilor conectate in serie....................................................................20
4.Aruncarea sarcinilor la noduri.....................................................................................21
Calcolul RE utilizind factorii de distributie a curentilor injectati in nodurile RE.......21-22
Calcolul Electric al Retelei Omogene................................................................................22-23
CAP: PERDERILE DE PUTERE SI ENERGIE ELECTRICA IN RE SI REDUCEREA
LOR.......................................................................................................................................23

Determinarea Perderilor de Putere

1.In liniile electrice..24
2.In Transformatoare.24
Determinarea perderilor de energie..25
Determinarea Perderilor de energie in RE de 0.4kV..........................................................25-26
Determinarea Perderilor de Energie in RE de Distributie 6-10kV................................26-27
Reducerea Perderilor de Putere si Energie.......................................................................27-28
Tema: Optimizarea circulatiilor de putere in retelele buclate.
1.Determinarea circulatiilor optimale...................................................................................29
Includerea TEM in Circuitele Independente......................................................................30
Ridicarea Nivelului de Tensiune...........................................................................................30-31
Comepensarea Puterii Reactive...............................................................................................31
CAP: CALCOLUL MECANIC AL CONDUCTOARELOR ACTIVE SI PASIVE
Consideratii Genarale..............................................................................................................31
1.Depuneri de chiciura..............................................................................................................32
2.Actiunea vintului asupra conductorului...............................................................................32
3.Modificarea Temperaturii......................................................................................................32
Determinarea Sarcinilor Specifice.......................................................................................32-33
Sageata Conductorului..........................................................................................................33
Ecuatia de Stare a Conductorului ........................................................................................34
Determinarea Conditiilor Initiale de Calcul. Deschiderile Critice....................................34-35
Determinarea temperaturii critice......................................................................................35-36
Amplasarea Stilpilor pe traseu...........................................................................................36
CAP: BAZELE TEHNICO-ECONOMICE ALE PROECTARII R.E.
Consideratii Generale.........................................................................................................36
Criteriul chetuelilor totale actualizate...............................................................................37
Dimensionarea Liniilor Electrice. Consideratii Generale................................................38
Alegerea sectiunilor conductoarelor................................................................................38-39
Verificarea sectiunilor conductoarelor in baza criteriului perderii de tensiune admisibile
1.F=const................................................................................................................................39-40
2. j=const Densitatea este constanta...................................................................................40-41
3. Ipoteza de calcul V=min...................................................................................................41
Domeniile de utilizare ale ipotezelor suplimentare de calcul,............................................41-42
Alegerea Tensiunilor nominale..............................................................................................42
Alegerea Puterii nominale a Tr...............................................................................................42
CAP: CALITATEA EE SI ASIGURAREA EI.
1.Indicatorii de calitate............................................................................................................42
Metode si mijloace de reglare a tensiunii. Aspecte generale................................................43
Reglarea tensiunii prin modificarea circulatiei de putere reactiva......................................44
Reglarea tensiunii prin modificarea parametrilor pasivi......................................................44
Reglarea tensiunii prin introducerea unei tensiuni suplimentare (prin modificarea rapoartelor
de transformare)...............................................................................................45-46
48

Alegerea plotului Tr..............................................................................................................46-47

CAP: REGLAREA REGIMURILOR DE FUNCTIONARE A SEE................................47-48

49