Elaborare Ghiduri Si Protocoale PDF

Proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013
Investeste n oameni!
Axa prioritara 3 Cresterea adaptabilitatii lucratorilor si a intreprinderilor
Domeniul major de interventie 3.2. Formare si sprijin pentru ntreprinderi si angajati pentru promovarea adaptabilitatii
Proiect: Retea de sprijinire a formarii profesionale n domeniul managementului sanitar, managementului calitatii si TIC al personalului
ocupat n domeniul medical RUXMED, POSDRU/81/3.2/S/49706
Elaborarea ghidurilor si
protocoalelor de buna practica
Asigurarea sanatatii si
securitatii la locul de munca
[ Asiguratea sanatatii si securitatii la locul de munca ]
pag. 1/83
Cuprins:
MANAGEMENTUL RISCULUI.......................................................................................... 3
METODOLOGIA ELABORARII GHIDULUI DE PRACTICA.............................................. 15
GHIDURI ....................................................................................................................... 22
pag. 2/83
Managementul riscului
Proceduri de lucru
INTRODUCERE
Unul dintre cele mai importante standarde ce compun Codul controlului intern, aprobat
prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 946/2005, modificat si completat prin OMFP nr.
1389 din 22 august 2006, este standardul referitor la managementul riscurilor. Conform
standardului mentionat mai sus, fiecare entitate publica are obligatia de a analiza sistematic,
cel putin o data pe an, riscurile legate de desfasurarea activitatilor sale, sa elaboreze planuri
corespunzatoare n directia limitarii posibilelor consecinte ale acestor riscuri si sa numeasca
responsabili pentru aplicarea planurilor respective.
Aceasta practica a migrat din sectorul privat n cel public, astfel nct din ce n ce mai
multe guverne din tarile membre ale Uniunii Europene au integrat managementul riscurilor n
reformele gestiunii publice, ntreprinse n ultimii ani. Nu se poate spune ca preocuparea
pentru stapnirea riscurilor este ceva nou. Fiecare organizatie, dar si fiecare individ n parte,
care intentioneaza sa atinga niste obiective, si stabileste activitatile ce conduc la realizarea
scopurilor propuse si, n acelasi timp, cauta sa identifice ct mai multe din amenintarile ce lar mpiedica sa faca acest lucru, pentru a lua din timp masurile necesare. Cu alte cuvinte,
chiar daca nu suntem familiarizati cu conceptele de risc si de management al riscurilor,
actionam de nenumarate ori, constient sau nu, n acest sens.
Exemplu Daca ne fixam ca obiectiv ajungerea la serviciu la ora fixata de
regulamentele interne, nu este suficient sa ne planificam numai activitatea de a ne deplasa.
Exista suficiente situatii care ne-ar putea face sa ntrziem (nu vine autobuzul, gasim roata
de la masina desumflata, ambuteiaje la intersectie etc.), iar aceste evenimente care ne-ar
face sa nu ne atingem obiectivul trebuie gestionate prin luarea unor masuri (plecam mai
devreme, ne informam asupra situatiei drumurilor sau asupra starii vremii, alegem o ruta
ocolitoare, dar mai libera etc.). Daca intuitia ne poate ajuta sa gestionam satisfacator procese
pag. 3/83
simple, repetitive, nu acelasi lucru se ntmpla n cazul proceselor complexe, cu conditionari

multiple, care se petrec n organizatii. Mai mult dect att, organizatiile nu sunt sisteme
nchise, ele actioneaza ntr-un mediu, care, la rndul sau, induce incertitudini ce nu trebuie
ignorate.
Desi intuitia bazata pe experienta nu si va pierde niciodata importanta, ea se
dovedeste cu totul insuficienta atunci cnd managementul trebuie sa conduca la
performanta.
De aceea, nsusirea unui sistem coerent de concepte si de reguli, unanim
acceptate pe plan international, devine indispensabila practicii organizationale actuale
n sectorul public, n conditiile integrarii Romniei n Uniunea Europeana.
Familiarizarea organizatiilor publice din Romnia cu un astfel de sistem este si scopul
acestei metodologii. Totodata, prin aceasta se intentioneaza crearea unui cadru unitar de
abordare a managementului riscurilor n sectorul public si, prin urmare, armonizarea
practicilor dezvoltate la nivelul fiecarei organizatii.
DE CE ESTE NECESAR UN MANAGEMENT AL RISCURILOR?
Un raspuns general la aceasta ntrebare este indus de observatia conform caria att n
organizatie, ct si n mediul n care aceasta actioneaza, exista incertitudini de natura
amenintarilor n realizarea obiectivelor, sau de natura oportunitatilor. Orice manager trebuie
sa-si puna problema de a gestiona amenintarile, deoarece, n caz contrar, neatingndu-si
obiectivele, s-ar descalifica, sau de a fructifica oportunitatile n beneficiul organizatiei,
dovedindu-si eficienta. Daca incertitudinea este o realitate cotidiana, atunci si reactia la
incertitudine trebuie sa devina o preocupare permanenta.
Motivatia generala de mai sus ar putea justifica singura necesitatea implementarii
managementului riscurilor, nsa exista si unele motivatii specifice.
a) Managementul riscurilor impune modificarea stilului de management
pag. 4/83
Managerii unei organizatii nu trebuie sa se limiteze la a trata, de fiecare data,

consecintele unor evenimente care s-au produs. Tratarea consecintelor nu amelioreaza
cauzele si, prin urmare, riscurile materializate deja se vor produce si n viitor, de regula, cu o
frecventa mai mare si cu un impact crescut asupra obiectivelor. Managerii trebuie sa adopte
un stil de management reactiv, ceea ce nseamna ca este necesar sa conceapa si sa
implementeze masuri susceptibile de a atenua manifestarea riscurilor. Reactia orientata spre
viitor permite organizatiei sa stapneasca, n limite acceptabile, riscurile trecute, ceea ce este
acelasi lucru cu cresterea sanselor de a-si atinge obiectivele.
b) Managementul riscurilor faciliteaza realizarea eficienta si eficace a
obiectivelor organizatiei
n mod evident cunoasterea amenintarilor permite o ierarhizare a acestora n functie
de eventualitatea materializarii lor, de amploarea impactului asupra obiectivelor si de
costurile pe care le presupun masurile menite de a reduce sansele de aparitie sau de a limita
efectele nedorite. Stabilirea unor ierarhii constituie suportul introducerii unei ordini de prioritati
n alocarea resurselor, n majoritatea cazurilor limitate, n urma unei analize cost-beneficiu
sau, mai general, efort-efect. Este esential ca organizatia sa-si concentreze eforturile spre
ceea ce este cu adevarat important, si nu sa-si disperseze resursele n zone nerelevante
pentru scopurile sale. Totodata, revizuirea periodica a riscurilor, asa cum este prevazut n
standarde, conduce la realocari ale resurselor, n concordanta cu modificarea ierarhiilor si,
implicit a prioritatilor. Cu alte cuvinte managementul riscurilor presupune concentrarea
resurselor n zonele de interes actuale.
c) Managementul riscurilor asigura conditiile de baza pentru un control intern
sanatos
Daca controlul intern este ansamblul masurilor stabilite de conducere pentru a se
obtine asigurari rezonabile ca obiectivele vor fi atinse, rezulta ca managementul riscurilor
pag. 5/83
este unul din mijloacele importante prin care se realizeaza acest lucru, deoarece
managementul riscurilor urmareste tocmai gestiunea amenintarilor ce ar putea avea impact
negativ asupra obiectivelor. Cu alte cuvinte, daca se urmareste consolidarea controlului
intern, este indispensabila implementarea managementului riscurilor. Planul de actiune
(activitatile ce trebuie desfasurate pentru realizarea obiectivelor) trebuie secondat de planul
ce cuprinde masurile ce atenueaza manifestarea riscurilor si de planul de tratare a situatiilor
dificile (riscuri materializate).
CONCEPTE - CHEIE ALE MANAGEMENTULUI RISCURILOR
Aceasta sectiune este consacrata, n primul rnd, definirii termenilor, si nu detalierii
conceptelor, lucru ce va face obiectul sectiunilor urmatoare. Procedndu-se astfel, s-a
considerat ca cei interesati si pot forma o imagine de ansamblu asupra problematicii ce
urmeaza a fi abordata.
Definitii
Organizatie - Persoanele care lucreaza mpreuna pentru atingerea unor obiective
prestabilite. O organizatie poate fi o autoritate publica, un serviciu guvernamental (minister,
institutie publica, agentie etc.), o ntreprindere constituita sau nu n societate, o asociere de
persoane fara scop lucrativ, o colectivitate locala etc. De asemenea, tot organizatii sunt
considerate si componentele structurale (divizii, directii, servicii, birouri etc.).
Obiective - Scopurile pe care si le stabileste o organizatie. Obiectivele generale se
descompun, la nivel operational, n obiective derivate si specifice. La nivel global, obiectivele
pot fi exprimate n termeni generali, dar, la nivel operational, obiectivele se definesc precis,
prin indicatori de rezultate masurabili. De aceea, obiectivele reprezinta rezultatele ce trebuie
obtinute la nivelul organizatiei si la nivelul fiecarei componente structurale din cadrul
acesteia.
pag. 6/83
Risc - O problema (situatie, eveniment etc.) care nu a aparut nca, dar care poate
apare n viitor, caz n care obtinerea rezultatelor prealabil fixate este amenintata sau
potentata. n prima situatie, riscul reprezinta o amenintare, iar n cea de-a doua, riscul
reprezinta o oportunitate. Riscul reprezinta incertitudinea n obtinerea rezultatelor dorite si
trebuie privit ca o combinatie ntre probabilitate si impact.
Probabilitatea de materializare a riscului - Posibilitatea sau eventualitatea ca un risc
sa se materializeze. Reprezinta o masura a posibilitatii de aparitie a riscului, determinata
apreciativ sau prin cuantificare, atunci cnd natura riscului si informatiile disponibile permit o
astfel de evaluare.
Impactul - Reprezinta consecinta asupra rezultatelor (obiectivelor), daca riscul s-ar
materializa. Daca riscul este o amenintare, consecinta asupra rezultatelor este negativa, iar
daca riscul este o oportunitate, consecinta este pozitiva.
Expunere la risc - Consecintele, ca o combinatie de probabilitate si impact, pe care le
poate resimti o organizatie n raport cu obiectivele prestabilite, n cazul n care riscul se
materializeaza.
Materializarea riscului - Translatarea riscului din domeniul incertitudinii (posibilului) n
cel al certitudinii (al faptului mplinit). Riscul materializat se transforma dintr-o problema
posibila ntr-o problema dificila, daca riscul reprezinta o amenintare, sau ntr-o situatie
favorabila, daca riscul reprezinta o oportunitate.
Atenuarea riscului - Masurile ntreprinse pentru diminuarea probabilitatii (posibilitatii)
de aparitie a riscului sau/si de diminuare a consecintelor (impactului) asupra rezultatelor
(obiectivelor) daca riscul s-ar materializa. Mai concis, atenuarea riscului reprezinta
diminuarea expunerii la risc, daca acesta este o amenintare.
Evaluarea riscului - Evaluarea consecintelor materializarii riscului, n combinatie cu
evaluarea probabilitatii de materializare a riscului. Mai concis, evaluarea riscului reprezinta
evaluarea expunerii la risc.
pag. 7/83
Profilul de risc - Un tablou cuprinznd evaluarea generala documentata si prioritizata,

a gamei de riscuri specifice cu care se confrunta organizatia.
Strategia de risc - Abordarea generala pe care o are organizatia n privinta riscurilor.
Ea trebuie sa fie documentata si usor accesibila n organizatie. n cadrul strategiei de risc se
defineste toleranta la risc.
Toleranta la risc - Cantitatea de risc pe care o organizatie este pregatita sa o
tolereze sau la care este dispusa sa se expuna la un moment dat.
Risc inerent - Expunerea la un anumit risc, nainte sa fie luata vreo masura de
atenuare a lui.
Risc rezidual - Expunerea cauzata de un anumit risc dupa ce au fost luate masuri de
atenuare a lui. Masurile de atenuare a riscurilor apartin controlului intern. Din aceasta cauza
riscul rezidual este o masura a eficacitatii controlului intern, fapt pentru care unele tari au
nlocuit termenul de risc rezidual cu cel de risc de control.
Gestionarea riscurilor sau managementul riscurilor Toate procesele privind
identificarea, evaluarea si aprecierea riscurilor, stabilirea responsabilitatilor, luarea de masuri
de atenuare sau anticipare a acestora, revizuirea periodica si monitorizarea progresului.
Controlul intern - Orice actiune / masura provenita din organizatie, luata n scopul
gestionarii riscurilor. Aceste masuri pot fi luate fie pentru a diminua impactul n cazul
materializarii riscurilor, fie pentru a reduce probabilitatea de materializare a riscurilor. Cu alte
cuvinte, controlul intern reprezinta tocmai managementul riscurilor, deoarece, prin masurile
luate, se obtine o asigurare rezonabila ca obiectivele organizatiei vor fi atinse.
Comentariu La prima lectura, definitiile par aride, dar nu ezitati n demersul
dumneavoastra pentru a progresa n stapnirea managementului riscurilor. Lucrurile nu sunt
att de complicate pe ct par la prima vedere. Nu abandonati nainte de a ncepe.
pag. 8/83
O SINTEZA A PROBLEMATICII RISCURILOR
Orice organizatie se constituie pentru a realiza anumite scopuri n raport cu care se

orienteaza activitatile desfasurate n cadrul acesteia. n afara unor scopuri, nu exista
organizatie, deoarece acestea constituie nsasi ratiunea ei de a fi.
Comentariu Si organizatia dumneavoastra are scopuri. Le veti gasi, cu siguranta, n
documentele de constituire (legi, hotarri ale guvernului, statute, regulamente interne etc.).
Scopurile sunt cunoscute sub denumirea generica de obiective. n sectorul privat,
obiectivul principal al organizatiei l constituie fructificarea capitalului investit, pe cnd, n
sectorul public, accentul cade pe interesul general, adica producerea unui serviciu public sau
oferirea unui beneficiu pentru publicul larg.
Obiectivele organizatiei nu se rezuma numai la cele derivate din scopurile pentru care
a fost creata. Pentru atingerea scopurilor, organizatia utilizeaza resurse, fapt pentru care este
necesara definirea unor obiective legate de utilizarea eficienta a acestora si de securitatea
activelor. De asemenea, organizatia genereaza si utilizeaza informatii, deci o serie de
obiective vizeaza fiabilitatea informatiilor interne si externe, n cadrul carora un loc central l
ocupa fiabilitatea informatiilor contabile, deoarece acestea reflecta situatia financiara si
patrimoniala. Organizatia si desfasoara activitatile ntr-un mediu reglementat si, prin urmare,
este firesc sa-si stabileasca obiective legate de conformitatea cu legile, actele normative
subsecvente, regulamentele si politicile interne. Aceste obiective constituie obiectivele
generale ale oricarei organizatii. Ele se descompun pna la nivel individual, formnd un
ansamblu coerent de obiective subordonate celor generale. Obiectivele operationale (la
nivelul fiecarei activitati) trebuie exprimate prin indicatori de rezultate, pentru a putea fi
monitorizate. Din aceasta cauza, obiectivele sunt denumite n mod curent si rezultate ce
trebuie obtinute sau rezultate asteptate.
Oricare ar fi organizatia, atingerea obiectivelor stabilite sau obtinerea rezultatelor
asteptate este grevata de incertitudine, care poate deveni o bariera n calea succesului sau o
pag. 9/83
oportunitate. Incertitudinea exista, indiferent de modul n care o percepem. Am fost obisnuiti

sa lucram n termeni deterministi si sa ignoram incertitudinea, desi la fiecare pas ne lovim de
ea. Oricnd pot apare situatii sau evenimente, actiuni sau inactiuni, care au drept consecinta
neatingerea obiectivelor sau se pot constitui n oportunitati ce trebuie exploatate. Astfel de
probleme care pot apare si care influenteaza n sens negativ sau pozitiv obtinerea
rezultatelor dorite sunt denumite riscuri.
Cu certitudine, fiecare s-a lovit de nenumarate ori de astfel de probleme, doar ca nu
le-a denumit riscuri. n plan individual, suntem mai constienti de existenta riscurilor, nsa, n
plan organizational (a activitatii pe care o desfasuram n cadrul unei organizatii) avem
tendinta de a le minimaliza, fiindca nu avem exercitiul perceperii incertitudinii.
Exemplu Atunci cnd ne propunem sa trecem strada (obiectiv) suntem constienti de
faptul ca exista posibilitatea sa ne loveasca o masina (de multe ori folosim chiar termenul de
risc exista riscul sa ne loveasca o masina). Acesta este un eveniment incert, deoarece
nimeni nu poate afirma cu certitudine ca ori de cte ori trecem strada ne va lovi o masina sau
ca nu ne va lovi niciodata o masina.
Aceeasi perceptie asupra riscurilor ar trebui sa existe si n cadrul organizatiei.
Exemplu La nivelul activitatii de receptie pot apare situatii de genul: materialele livrate
de furnizor pot sa nu corespunda cantitativ si calitativ; serviciul aprovizionare sa nu fi
transmis la timp referintele contractuale serviciului de receptie; gestiunile sa nu opereze n
evidenta operativa sau sa nu transmita documentele serviciilor contabile etc. Toate aceste
evenimente reprezinta riscuri si, daca se produc, afecteaza realizarea obiectivelor referitoare
la securitatea activelor si fiabilitatea informatiilor contabile. Aceste situatii reprezinta niste
incertitudini, deoarece ele nu sunt o stare de fapt. Ele pot apare, iar daca apar afecteaza
realizarea obiectivelor.
De cte ori n activitatea desfasurata nu am facut afirmatia: daca as fi stiut ca se poate
ntmpla asta as fi procedat altfel. Cnd am facut aceasta afirmatie, de fapt, ne-am exprimat
regretul ca nu am identificat riscul pentru a lua masurile necesare, iar acesta s-a materializat
pag. 10/83
ntr-o stare de fapt care a produs consecinte (impact) asupra a ceea ce ne-am propus sa
realizam (obiectiv).
Din cele de mai sus rezulta ca riscurile trebuie identificate si evaluate, din
perspectiva combinatiei dintre probabilitatea ca ceva (riscul) sa se ntample si impactul
(consecinta asupra obiectivului) pe care materializarea respectivei posibilitati l va avea.
Rezultatul evaluarii combinatiei probabilitate impact este denumita expunerea la risc.
Comentariu n exemplele de mai sus, riscul de a ne lovi o masina, dar si riscurile ca
marfa sa nu corespunda specificatiilor contractuale sau documentele sa nu circule adecvat
sunt denumite riscuri inerente, adica riscuri ce tin de activitatile n sine, fara a lua masuri de
atenuare a riscurilor.
Constienti ca exista aceste riscuri, luam masuri pentru a prentmpina producerea lor:
asteptam culoarea verde a semaforului; ne mai uitam o data n dreapta si n stnga; numim o
comisie de receptie responsabila: elaboram o procedura de circulatie a documentelor etc.
Toate aceste mijloace puse n opera sunt denumite control intern, deoarece prin ele se
obtin asigurari rezonabile ca obiectivele (trecerea strazii, protectia activelor, fiabilitatea
informatiilor) vor fi atinse.
Dar riscurile nu dispar complet nici dupa ce am procedat la controlul intern.
Incertitudinea nu poate fi eliminata, ci numai controlata.
Comentariu Daca renuntam sa mai trecem strada prin locuri fara pasaj subteran sau
renuntam la metoda autoreceptiei la furnizor, ar fi prea costisitor si ar cere prea mult timp.
Riscul care ramne dupa aplicarea masurilor de control intern se numeste risc rezidual.
Gestionarea riscurilor nseamna identificarea si evaluarea riscurilor, precum si
stabilirea modului de a reactiona n fata riscurilor, adica de a pune n opera mijloace de
control intern care sa le atenueze posibilitatea de aparitie sau consecintele pe care le-ar
produce n cazul n care s-ar materializa. Dar resursele disponibile pentru gestionarea
riscurilor sunt limitate, iar numarul riscurilor creste odata cu complexitatea organizatiei si a
activitatilor desfasurate pentru atingerea obiectivelor. Prin urmare, este necesar sa se
pag. 11/83
urmareasca un raspuns optim la risc, ntr-o anumita ordine de prioritati (profilul riscurilor)
care rezulta din evaluarea riscurilor. n fiecare organizatie trebuie sa se ia masurile necesare
(sa se operationalizeze un sistem de control intern) gestionarii riscurilor pna la un nivel
considerat acceptabil. Acest nivel este numit toleranta la risc (sau apetitul pentru risc).
Comentariu Cu alte cuvinte, revenind la exemplele de mai sus, consideram ca este
acceptabila expunerea la risc, n conditiile n care procedam cu regularitate la a trece numai
pe verde sau la a numi comisii de receptie responsabile, care lucreaza dupa proceduri bine
stabilite.
Este posibil sa stabilim o toleranta la risc mai mica, caz n care ar trebui, suplimentar,
sa nu trecem, daca este un vehicul n miscare pe o raza de 50 m, sau sa instituim o
reverificare prin sondaj a receptiilor.
n situatia de mai sus, riscul rezidual este mai mic, dar si resursele mobilizate sunt mai
mari. Din aceasta cauza, toleranta la risc este rezultatul optim pe o curba cost-beneficiu
(efort-efect).
n orice caz, riscul rezidual (ceea ce a ramas din riscul inerent dupa punerea n opera
a mijloacelor de control intern) trebuie sa se ncadreze n toleranta la risc.
n plan general, raspunsul la risc poate fi de urmatorul tip:
Acceptarea
riscului;
monitorizarea
riscului;
evitarea
riscului;
transferarea
(externalizarea) riscului; atenuarea riscului. Fiecare organizatie si desfasoara activitatea ntrun mediu care influenteaza riscurile, dar care creeaza, n acelasi timp, un context ce fixeaza
limitele n cadrul carora riscurile trebuie gestionate. Mai mult dect att, fiecare organizatie
are parteneri pe care mizeaza n demersul de atingere a obiectivelor. Din aceasta cauza, un
proces eficace de gestiune a riscurilor trebuie sa ia n considerare prioritatile stabilite de
parteneri n gestionarea riscurilor. Prin urmare, mediul n care subzista organizatia nu este
neutru. n teoria si practica consacrata riscurilor se vorbeste chiar de organizatia extinsa (la
nivelul mediului cu care interactioneaza).
pag. 12/83
Gestionarea riscurilor trebuie subordonata obiectivelor care formeaza un sistem

integrat, coerent si convergent catre obiectivele generale, astfel nct nivelele de activitate sa
se sustina reciproc. Aceasta abordare permite organizatiei sa defineasca si sa implementeze
o strategie de gestionare a riscurilor care porneste de la vrf si este integrata n activitatile
si operatiile de rutina ale organizatiei. Punerea n practica a strategiei trebuie integrata
sistemelor de activitate ale organizatiei, pentru a se asigura ca gestionarea riscurilor este o
parte integranta a modului n care este condusa organizatia. Personalul de conducere,
indiferent de nivelul ierarhic pe care se afla, trebuie sa-si formeze abilitatile necesare
gestionarii pe principii de eficienta a riscurilor. Mai mult dect att, personalul, n ansamblul
sau, trebuie sa constientizeze importanta pe care gestionarea riscurilor o are n atingerea
propriilor obiective.
IDENTIFICAREA RISCURILOR
Pentru a se gestiona riscurile ntr-o organizatie, este necesar, nainte de toate, sa se
cunoasca aceste riscuri, adica sa fie identificate. Identificarea riscurilor constituie primul pas
n construirea profilului riscurilor unei organizatii.
Riscurile trebuie identificate la orice nivel unde se sesizeaza ca exista
consecinte asupra atingerii obiectivelor si pot fi luate masuri specifice de solutionare a
problemelor, ridicate de respectivele riscuri.
Riscurile nu pot fi identificate si definite dect n raport cu obiectivele a caror realizare
este afectata de materializarea lor. Din aceasta cauza existenta unui sistem de obiective clar
definite n organizatie constituie premisa esentiala pentru identificarea si definirea riscurilor.
Definiti clar sistemul de obiective, ncepnd cu cele generale si terminnd cu cele
individuale, si numai dupa aceea ncercati sa identificati amenintarile si oportunitatile.
Un risc identificat poate avea semnificatie pentru mai multe obiective ale organizatiei,
iar impactul sau poate varia n functie de fiecare obiectiv n parte.
pag. 13/83
Identificarea si definirea unui risc n raport cu un obiectiv este rareori suficienta.

ncercati sa stabiliti si celelalte obiective asupra carora respectivul risc are consecinte. S-ar
putea gasi masuri de tratare a respectivului risc n raport cu ansamblul obiectivelor pe care le
afecteaza.
n raport de situatia n care se afla organizatia, identificarea riscurilor se poate afla ntruna din urmatoarele ipostaze:
Identificarea initiala a riscurilor caracteristica organizatiilor noi sau care nu si-au
identificat anterior riscurile, ntr-o maniera structurata. De asemenea, aceasta situatie se
ntalneste n cazul demararii unui nou proiect sau atunci cnd o activitate noua este introdusa
n organizatie.
Identificarea permanenta a riscurilor caracteristica organizatiilor n care s-a
consolidat managementul riscurilor. Identificarea continua este necesara pentru cunoasterea
riscurilor
care
nu
s-au
manifestat
anterior
datorita
circumstantelor,
schimbarii
circumstantelor n care se manifesta riscurile identificate anterior, precum si pentru stabilirea

riscurilor care s-au manifestat n trecut, dar care nu mai prezinta, n prezent, importanta
pentru organizatie.
Pentru un management eficace al riscurilor, identificarea riscurilor trebuie sa capete un
caracter permanent. Identificarea continua a riscurilor este conditia necesara racordarii la
schimbare.
La identificarea si definirea riscurilor trebuie avute n vedere cteva reguli importante.
Riscul este o incertitudine, si nu ceva sigur.
Nu ignorati problemele dificile identificate.
Nu constituie riscuri probleme (situatii, evenimente) care nu pot apare

Nu identificati ca riscuri probleme care vor apare cu siguranta. Acestea nu
sunt riscuri, ci certitudini.
Riscurile nu trebuie definite prin impactul lor asupra obiectivelor
Nu definiti riscurile prin negarea obiectivelor
Nu identificati riscuri care nu afecteaza obiectivele
pag. 14/83
Riscurile au o cauza si un efect asupra obiectivelor
Faceti deosebirea intre riscul inerent si riscul rezidual
Metodologia elaborarii ghidului de practica

Definitii:
Ghidurile de diagnostic si tratament sunt recomandari dezvoltate in mod sistematic, bazate
pe dovezi stiintifice privind ingrijirile care trebuie acordate intr-o anumita circumstanta clinica.
Scrisorile metodologice descriu procedurile preventive, de diagnostic, tratament si
interventii de reabilitare, care sunt bazate pe consensul unor experti cunoscuti si care
servesc ca directive pentru furnizorii de servicii medicale. Scrisorile metodologice, nu ofera
alternative in ceea ce priveste ingrijirile, efectele adverse si riscurile asociate interventiei la
care se refera. Pot fi puncte de referinta in cazul unor probleme legate de responsabilitatea
medicala sau pentru evaluarea responsabilitatii in anumite situatii sau in justitie.
Protocoalele sunt proceduri adaptate local sau liste, algoritmi produse in mod sistematic si
care prezinta pasi ce trebuie urmati in anumite conditii. Protocoalele sunt dezvoltate de
reprezentanti ai tuturor profesionistilor implicati in ingrijira pacientilor. Scopul protocoalelor
este standardizarea procesului. Protocoalele, spre deosebire de ghiduri, sunt mai stricte,
rigide iar abaterea de la ele este permisa doar in cazuri exceptionale.
Un ghid bun trebuie sa fie:
valid -conducand la rezultatele asteptate
reproductibil - utilizand aceleasi dovezi, alte grupuri implicate in dezvoltarea unui ghid cu
aceeasi tema ar ajunge la aceleasi rezultate
cost-eficient - reducand folosirea inutila de resurse
reprezentativ / multidisciplinar - implicand grupuri-cheie si interesele lor
aplicabil clinic - pacientii carora li se adreseaza sa fie definiti clar
flexibil - identificand asteptarile legate de recomandari, precum si preferintele pacientilor
clar - sa foloseasca un limbaj usor de inteles de pacienti si practicieni
revizuibil - sa fie afirmata data si procedeul revizuirii
sa fie capabile de transpus in criterii de audit explicite
Ghidurile NU SUNT...
substitut al experientei clinice
aplicabile tuturor pacientilor
singura solutie pentru o problema
directive sau protocoale obligatorii si rigide
Elaborarea ghidurilor bazate pe dovezi:
pag. 15/83
Necesita resurse serioase

Necesita abilitati si experienta in :
Tehnica realizarii de ghiduri
Cautarea informatiilor si evaluarea critica a literaturii medicale
Cunostinte de epidemiologie si medicina bazata de dovezi
Grupe de lucru mici multidisciplinare
Realizarea consensului
Bun management al informatiei
Etape
1. Stabilirea scopului: tema, boala, pacientii tinta
Criterii:
Probleme frecvente de sanatate, domenii prioritare in asistenta medicala
Practici curente care difera semnificativ de o buna practica medicala
Costuri ridicate, implicatii de risc iatrogenic
Implementarea ghidului va duce la o imbunatatire a rezultatelor ingrijirilor
Sunt disponibile cercetari de calitate, care dovedesc ca interventia va duce la
scaderea/ameliorarea morbiditatii si/sau mortalitatii si/sau a unor costuri.
2. Formarea si pregatirea echipei de dezvoltare a ghidului
Echipa de realizare a ghidului trebuie sa fie formata din acei profestionisti care sunt
implicati in ingrijirea pacientilor carora li se adreseaza ghidul. Este recomandabil ca echipa
de realizare a ghidului sa fie multidisciplinara, cel putin in unele etape. Echipa trebuie sa fie
suficient de mare pentru ca sarcinile sa poata fi impartite, dar nu foarte mare, pentru a
ramane functionala. Din echipa fac parte toate persoanele care isi aduc contributia in diverse
momente la realizarea ghidului, inclusiv specialistii, pacientii etc.
Pe parcursul elaborarii ghidului, sarcinile trebuie sa fie impartite, fiind necesare urmatoarele
functii:
cautatorul - cauta informatia in bazele de date bibliografice disponibile
evaluatorii studiilor gasite: este preferat ca fiecare material sa fie evaluat de cel putin 2
membrii ai echipei, pentru a micsora riscul de a gresi
scriitorul - persoana care asambleaza si redacteaza forma finala a draftului
implementatorul - membrul echipei care observa procesul de realizare a ghidului si va fi cel
care va coordona implementarea ghidului coordonatorul echipei
3.Stabilirea planului ghidului
Planul trebuie sa cuprinda elementele importante ale ghidului. Trebuie stabilite capitolele si
continutul lor. Planul poate fi realizat pe baza experientei membrilor echipei sau pe baza
literaturii de specialitate.
pag. 16/83
Structura ghidului
Un ghid de practica medicala este o lucrare care contine mai multe parti componente:
A. Documentatia ghidului
B. Ghidul propriu zis
C. Anexe
A. Documentatia ghidului:
a. Obiectivul ghidului: Cuprinde descrierea problemei clinice abordate, a scopului si
motivatiei pentru care a fost realizat ghidul
b. Informatii despre etapele realizarii ghidului:
Cuvant inainte: va fi scrisa de conducatorul organizatiei sau o alta personalitate din
cadrul grupului de lucru
Echipa de realizare a ghidului: inclusiv echipa externa de validare si recenzorii
Lista specialistilor implicati, autoritatea lor profesionala; data publicarii; scurta
descriere a metodologiei; persoane de contact; adrese.
Multumiri - pentru cei care au participat sau sponsorizat ghidul (pentru a evalua
eventualele conflicte de interes)
B. Ghidul propriu-zis:
Rezumat: scurta prezentare a recomandarilor ghidului, eventual intr-un format grafic
sugestiv si accesibil
Cuprins
Introducere: contextul clinic, cadrul
Algoritmi, enunturi cheie, recomandari: urmand modelul logic al luarii deciziilor;
algoritmi standardizati; recomandarile trebuie sa fie sustinute de dovezi, nivelul dovezilor si
puterea recomandarilor, prezentate explicit.
Ghidul detaliat: cuprinsul detaliat al dovezilor, tabel cu dovezile, datele care sprijina
dovezile
Appendix: date originale, tabele, informatii suplimentare care ajuta la intelegerea,
implementarea si monitorizarea ghidului (ex: standarde, indicatori etc)
Informatii suplimentare: informatii pentru pacienti, materiale care vor ajuta la
implementarea ghidului, etc.
Este recomandabil ca echipa care realizeaza ghidul sa elaboreze si materiale pentru
uzul pacientului, care sa contina cele mai bune si importante recomandari prezentate pe
intelesul acestuia.
C. Anexe:
Aceasta parte a ghidului nu trebuie publicata, dar ea se constituie intr-un dosar unde
pot fi gasite toate materialele produse in diferitele etape ale realizarii ghidului (articole,
formulare, rapoarte de etapa etc)
pag. 17/83
4. Elaborarea intrebarilor cheie

Un ghid bazat pe dovezi trebuie sa prezinte in mod explicit studiile pe care autorii s-au bazat
cand au stabilit fiecare recomandare.
Recomandarile reprezinta raspunsurile formulate pe baza dovezilor, la diverse intrebari
clinice.
Pentru a cauta dovezile necesare formularii recomandarilor, membrii echipei trebuie sa
formuleze intai intrebarile la care doresc sa gaseasca raspunsuri. Aceste intrebari trebuie
formulate corect astfel incat procesul de cautare a informatiilor sa se desfasoare intr-un mod
cat mai usor.
O intrebare "de cautare" trebuie sa fie formata din 4 elemente (PICO):
pacientul sau problema careia i se aplica o interventie
intervetia sau procedura despre care dorim sa aflam informatii
comparatia - alternativa de tratament
rezutatele asteptate in urma aplicarii tratamentului sau procedurii respective.
5. Cautarea informatiilor in:
a. Ghiduri existente
b. Literatura primara
Strategie de cautare:
Stabilirea intrebarilor chei de cautare
Stabilirea surselor de cautare pentru fiecare
Cautarea informatiilor - studiilor trebuie sa fie realizata in mod sistematic. Cautarea trebuie
efectuata in toate bazele de date bibliografice disponibile - generale (Medline, PubMed,
Embase) sau specializate (Cochrane Collaboration Database, Cancerlite, Genom, AIDS etc).
Cand este posibil, este bine sa fie solicitate si studiile din articolele respinse, sau cele care nu
au fost publicate (CCTR).
De subliniat ca este necesar ca echipa de intocmire a ghidurilor sa aiba acces la articolele
full-text, nu doar la rezumate.
Cautarea in bazele de date bibliografice se face utilizand cuvinte cheie pentru fiecare
intrebare. Inainte de inceperea cautarii, trebuie stabilit un plan de cautare pentru fiecare
intrebare, utilizand toate sinonimele la cuvintele cheie. Se stabilesc, de asemenea sursele
bibliografice corespunzatoare problemei pentru care se face cautarea
Trebuie cautate si informatiile existente la nivel local sau national, nu numai studiile realizate
in alte tari.
Cautarea sistematica a literaturii trebuie sa fie urmata de evaluarea critica si stabilirea
nivelului si puterii dovezii gasite. Evaluarea critica a articolelor se face dupa metodologia
CASP (Critical Appraisal Skils Program), utilizand chestionare cu 10-11 intrebari pentru
fiecare tip de studiu (RCT, recenzii sistematice, etc). Fiecare articol trebuie evaluat de 2-4
evaluatori pentru a creste gradul de incredere
pag. 18/83
Fiecare recomandare din ghid se face pe baza uneia sau mai multor dovezi rezultate
din studii clinice, conform urmatorului algoritm:
(1) Evaluarea calitatii metodologice a bazei de dovezi folosind criterii definite, conform unei
scale standard. Tipul de studiu combinat cu evaluarea calitatii metodologice determina nivelul
dovezii.
(2) Pentru fiecare intrebare clinica adresata de ghid se completeaza un tabel de dovezi
aferente studiilor valide si relevante.
(3) Se evalueaza relevanta dovezii si aplicabilitatea acesteia grupului tinta de pacienti ai
ghidului, consistenta bazei de dovezi, si impactul clinic probabil al inteventiei.
(4) Pentru fiecare recomandare se mentioneaza puterea recomandarii, care se stabileste pe
baza nivelului dovezilor si a gradului de extrapolare necesar formularii recomandarii.
6.Puterea recomandarii:
A - recomandari indicate de obicei, intotdeauna acceptabile si considerate utile si eficace.
Furnizeaza dovada puternica in sprijinul afirmatiei.
B - recomandari acceptabile, de eficacitate incerta, pot fi controversiale; greutatea dovezii
este in favoarea utilitatii/ eficacitatii. Furnizeaza dovezi substantiale in sprijinul afirmatiei.
C - recomandari acceptabile, eficacitate incerta, pot fi controversiale. Pot fi de ajutor,
improbabil sa fie daunatoare. Utile in absenta dovezilor de tip A si B. Metoda slaba cu risc
important de eroare.
In cazul in care pentru o recomandare nu se gasesc dovezi rezultate din cercetarea
stiintifica, este nevoie sa se stabileasca un consens. De aceea este nevoie ca in echipele de
realizare a ghidurilor sa fie reprezentati toti profesionisti care vor utiliza acel ghid (medici de
familie, alti specialisti, asistenti, pacienti etc).
Intalnirile de consens se realizeaza periodic sub forma unor conferinte, mese rotunde, lista
de discutii etc. Tehnicile de realizare a consensului trebuie folosite in mod extensiv si
proactiv.
7.Intocmirea primului draft
Cand prima versiune a ghidului este finalizata din punctul de vedere al echipei de elaborare,
ghidul trebuie diseminat la un numar cat mai mare de specialisti implicati in problema
abordata. Acestia vor consulta si vor transmite concluziile si propunerile de modificare catre
echipa de elaborare. Sugestiile colegilor sunt esentiale in special in vederea implementarii
ghidului. Un ghid de practica neimpartasit de colegi, cu recomandari care nu pot fi puse in
practica nu va fi acceptat si utilizat.
Dupa operarea modificarilor, care vor fi discutate de echipa de elaborare, se redacteaza a
doua versiune (draft). Aceasta versiune trebuie supusa dezbaterii intr-o conferinta de
consens la care vor participa medici de familie, specialisti din alte specialitati, reprezentanti ai
CMR, CNAS, OAMGMAMR, MSF, pacienti etc. Versiunea amendata in cadrul acestei
pag. 19/83
conferinte de consens va deveni forma finala a ghidului, care poate fi publicata si se trece la
etapa urmatoare, de implementare.
8.Evaluarea critica a draftului
Pentru evaluarea ghidului a fos tradus si pregatit instrumentul AGREE folosit de SIGN
(Scottish Intercolegiate Guidelines Network). Acest chestionar evaluaza calitatea unui ghid,
referindu-se la:
- Scopul si obiectivul - scopul general al ghidului, problemele clinice specifice, populatia tinta
de pacienti.
- Implicarea factorilor de decizie - se concentreaza pe masura in care ghidul reprezinta
punctul de vedere al utilizatorilor sai potentiali.
- Acuratetea elaborarii - se refera la tehnica utilizata in recoltarea si sinteza dovezilor,
metodele de formulare a recomandarilor si de reactualizare a lor.
- Claritatea si modul de prezentare se refera la vocabular si formatul ghidului.
- Metode de implementare - implicatiile privind elementele de organizare, comportamentale si
de cost pe care le are aplicarea ghidului.
- Independenta recomandarilor si recunoasterea unor posibile conflicte de interese din partea
grupului de elaborare a ghidului.
9. Analiza observatiilor colectate de la recenzori. Operarea modificarilor in
drafturi.
10.Intalniri de consens cu medici de familie, alti specialisti si pacienti.
11.Revizuirea finala.
12.Publicarea ghidului.
13. Implementarea ghidului
Este un proces dificil si care implica o multitudine de factori. Pentru ca ghidul realizat
sa fie cu adevarat folosi in activitatea de zi cu zi trebuie gasite strategiile cele mai adecvate.
PASII IMPLEMENTARII UNUI GHID
Pasul 1
Constituirea echipei de implementare si identificarea actorilor reprezentativi pentru
grupul de implementare. Adesea este util a avea un facilitator pentru acest proces. Echipa
trebuie sa fie multidisciplinara.
Pasul 2
Evaluarea situatiei actuale. Pentru a vedea care sunt punctele cheie in care trebuie
intervenit este necesara cunoasterea in detaliu a modelului actual al practicii medicale. Este
important, de asemenea, sa fie evaluate conditiile locale, inclusiv oamenii, sistemele,
pag. 20/83
structurile, influentele interne si externe. Trebuie identificate posibilele bariere si facilitati in

vederea implementarii.
Pasul 3
Pregatirea participantilor si a modului pentru implementare a ghidului. Trebuie sa va
asigurati ca profesionistii sunt receptivi si au o atitudine pozitiva pentru aceasta initiativa si au
abilitatile si cunostintele pentru a duce la bun sfarsit procedura. Acest lucru necesita timp,
entuziasm, abilitati bune de comunicare si oferirea ajutorului necesar. Este importanta
implicarea grupurilor de pacienti in planificarea initiativei astfel incat ei sa fie implicati in
obtinerea rezultatelor, putand influenta modul in care ghidurile sunt implementate in serviciile
locale.
Trebuie respectate preferintele pacientilor - pe care le puteti afla din diverse studii
locale. Pot fi folosite metode de atentionare, notite sau programe pe calculator.
Pasul 4
Alegerea strategiei de promovare a folosirii ghidului de practica.
Trebuie luate in considerare potentialele bariere identificate si folosite dovezile
provenite din studii legate de strategii eficiente
Pasul 5
Intocmirea unui plan pentru procesul de implementare. Este nevoie ca toti sa accepte
obiectivele, sa existe un responsabil al planului de actiune; va fi stabilita o programare, in
functie de problemele care pot aparea.
Pasul 6
Evaluarea progreselor prin audituri, la termene regulate si analizarea lor in cadrul
echipei. Recompensarea reusitelor este importanta. Planurile pot fi modificate pe parcursul
identificarii unor noi dificultati intalnite in timpul procesului de implementare. Succesele
trebuie incurajate.
Evaluarea impactului si revizuirile
Procesul de implementare trebuie evaluat periodic si la final. In functie de rezultate
echipa de realizare a ghidului va opera modificari in ghid periodic, la termene bine stabilite.
De asemenea, echipa de realizare a ghidului va urmari progresele facute de
cercetarea stiintifica legata de subiectul ghidului. Se recomanda ca cel putin la o perioada de
2-3 ani ghidul sa fie adus la zi. De asemenea, el poate fi modificat si mai repede, in cazul
unor modificari esentiale survenite in urma unor cercetari valide.
pag. 21/83
Ghiduri
CONTROLUL INFECTIILOR
1.1 INTRODUCERE
Necunoscutele despre infectii au continuat sa existe pana cand Koch, Pasteur si alti
specialisti din domeniul microbiologiei au reusit sa faca legatura intre bacterie si infectie, in
sec al 19-lea. In ciuda progresului inregistrat in intelegerea bolilor infectioase si al diverselor
masuri legate de preventia, decoperirea si controlul lor, mai mult de 2 milioane de tipuri noi
de infectii apar in fiecare an. Acestea ridica costurile pentru sanatate la o suma uriasa, suma
care creste prin adaugarea costurilor spitalizarii, si duc direct sau indirect la decesul a mii de
pacienti anual.
Nu toate infectiile nosocomiale pot fi prevenite. Pacientii cu probleme imunitare sau cei care
primesc terapie imunosupresiva de exemplu, pot fi doborati de aceste infectii in ciuda oricaror
precautiuni. Totusi studiile au aratat ca circa o treime din suma infectiilor pot fi prevenite in
fiecare an prin respectarea stricta a principiilor de baza privind controlul infectiilor. Acest
capitol cuprinde instructiuni detaliate in vederea utilizarii efective a acestor principii.
Cauze si incidenta:
Infectiile apar ca urmare a actiunii bacteriilor aerobe si anaerobe, virusilor, parazitilor si
fungilor. Cele mai des intalnite infectii apar la nivelul tractului urinar, plagilor chirurgicale,
tractului respirator inferior, si in sange. Infectiile tractului urinar apar cel mai des din cauza
insertiilor efectuate cu cateterul, interventiilor chirurgicale la nivel urogenital, sau din cauza
instrumentarului utilizat. Infectiile la nivelul plagilor chirurgicale apar prin contaminare in
timpul operatiei, pansamente incorect efectuate postoperator, transfuzii cu sange contaminat,
sau datorita existentei altor probleme medicale. Infectiile la nivelul tractului respirator inferior
pot sa apara din cauza aspirarii secretiilor orofaringeale, contaminarii echipamentului de
ventilatie , agentilor patogeni localizati la nivelul plamanului, sau agentilor patogeni din aer
pag. 22/83
provenind de la alti pacienti sau de la personalul medical. Bacteriemia poate creste ca

urmare a complicatiilor date de alte infectii, cum ar fi pneumonia sau plagile chirurgicale
infectate, sau ca urmare a prezentei unui dispozitiv la nivel intravascular, de ex, cateterul
venos central. Riscul acestor infectii creste o data cu varsta pacientului, starea lui de
sanatate, folosirea aparaturii invazive, durata spitalizarii.
Programe de control a infectiilor:
Conform recomandarilor din 1958 ale Comisiei Comune de Acreditare a Spitalelor
(acum Comisia Comuna de Acreditare a Organizatiilor din domeniul Sanatatii) si Asociatia
Americana a Spitalelor, fiecare asezamant amenajat din domeniul ingrijirii sanatatii trebuie
sa-si desfasoare activitatea sub autoritatea unei comisii de control a infectiilor si a unui
sistem de supraveghere. Asa cum sistemele de furnizare a ingrijirii medicale au suferit
modificari din 1958 incoace, tot asa a fost necesar sa se gaseasca solutii la provocarea de a
adapta programele de control a infectiei in vederea supravegherii, preventiei, si controlului
acesteia. Un program efectiv de control a infectiei poate reduce incidenta infectiilor cam cu o
treime. Pentru a indruma institutiile furnizoare de ingrijire medicala in eforturile lor de a tine
sub control infectiile, in anul 1970, Centrele pt Controlul Bolilor (acum Centrele pt Controlul
Bolilor si Preventie) au publicat un manual care detalia 7 categorii de tehnici de izolare.
Recomandarile au fost revizuite in anul 1983:
pt a reduce procedurile inutile
pt a se adapta la utilizarea crescuta a unitatilor de ingrijire intensiva, a procedurilor

invazive, treapiei imunosupresive
pt a contracara raspandirea agentilor patogeni rezistenti la tratament
In 1985, Centrele pt Controlul Bolilor si Preventie introduc precautiunile universale prin

care se recomanda ca personalul medical sa poarte manusi si alt echipament de protectie
(masca, ochelari de protectie, halat de protectie) pentru a reduce posibilitatea contactului
pag. 23/83
direct cu sangele sau cu alte fluide ale organismului. In 1987, o alta abordare in privinta
controlului infectiilor, cunoscuta sub denumirea de izolare a substantelor corpului, solicita
personalului medical sa poarte manusi si la contactul cu mucoasele sau la contactul cu pielea
afectata pentru a preveni intrarea in contact cu orice alte substante ale corpului.
Centrele pt Controlul Bolilor si Preventie au remarcat totusi faptul ca personalul medical
era nelamurit in privinta anumitor aspecte privind precautiunile universale si izolarea
substantelor corpului; astfel, in 1996 au revizuit iarasi terminologia utilizata pana atunci in
recomandarile sale, introducand precautiunile standard ca baza a normelor de izolare.
Precautiunile standard cereau personalului medical sa utilizeze echipament de
protectie adecvat sarcinii desfasurate si riscului de expunere in contact cu orice substanta a
corpului, mucoase, sau leziuni ale pielii. Au fost adaugate precizari privind alte trei cai de
contaminare in cadrul precautiunilor de izolare, completandu-se astfel protocoalele standard
necesare pentru a preveni transmiterea infectiilor in randul pacientilor, personalului si
vizitatorilor. Aceste categorii adaugate sunt: precautiunile legate de contaminarea aeriana,
cele
legate de contaminarea prin picaturi Pfluger si
precautiunile de contact (evitarea
contactului).
In cele mai multe centre medicale, cei care se ocupa cu controlul infectiilor sunt
responsabili si pentru coordonarea supravegherii si a altor activitati vizand controlul acestora.
Desi responsabilitatile specifice pot varia in randul centrelor , exista niste activitati tipice care
includ:
educarea personalului privind importanta unei corecte igiene a mainilor intre

contactele cu diversi pacienti (este cea mai eficienta metoda de a reduce riscul
infectiei)
diagnosticarea corecta a pacientilor si recomandarea de precautiuni adecvate contra

transmiterii contaminarii
pag. 24/83
dezvoltarea de instructiuni privind controlul infectiilor, instruirea personalului, si

monitorizarea procedurilor de izolare
asistarea personalului in implementarea procedurilor si utilizarea produselor pentru a

reduce riscul infectiilor
Izolarea ca metoda de preventie

Cele mai multe proceduri de izolare au ca scop prevenirea transmiterii bolii de la persoana
infectata la alti pacienti, membrii ai personalului, si vizitatori. De cealalta parte,
izolarea
poate totodata avea ca scop sa protejeze pacientii imuno-vulnerabili de agenti exteriori

patogeni. Multi factori contribuie la cresterea incidentei infectiilor. Urmarirea stricta a politicilor
si procedurilor de control a infectiilor din centrele medicale, conturate in acest capitol, poate
ajuta mult la a mentine infectia sub control.
1.2 PRINCIPII GENERALE:
1.2.1 Igiena mainilor:
Mainile constituie cai de transmitere pentru aproape orice fel de agenti patogeni de la un
pacient la altul, sau de la un membru al personalului la pacient. Astfel, igiena mainilor este
cea mai importanta procedura de prevenire a infectiei. Pentru a proteja pacientii de infectiile
intraspitalicesti, igiena mainilor trebuie sa se realizeze periodic si complet. Intr-adevar,
mainile curate si sanatoase, cu pielea intacta, cu unghiile taiate, si fara inele minimalizeaza
riscul contaminarii. Nu numai unghiile artificiale pot fi adevarate depozite de microorganisme
ci si mainile aspre si cu pielea crapata.
Materiale necesare:
sapun sau detergent
apa calda
prosoape de hartie
optional: agent antiseptic pt spalare, alcool-pentru mainile crapate, perie de

unghii, burete de plastic, dispozitiv de curatare a cuticulelor.
pag. 25/83
Implementare:
se vor inlatura inelele asa cum prevad politicile centrelor, pt ca ele adapostesc
murdarie si microorganisme. Unghiile naturale trebuie sa fie taiate, scurte si curate
se vor uda mainile si incheieturile mainilor cu apa calda si se va aplica sapunul. Nu se
va folosi sapun solid pentru ca acesta permite transmiterea infectiei. Se vor tine
mainile cu cotul in sus pentru a impiedica apa sa se duca in sus pe maini si apoi iar in
jos , contaminand astfel zonele curate
se vor freca puternic mainile cu multa spuma de sapun cam 10 secunde. Sapunul si
apa calda reduc tensiunea suprafetei si aceasta ajutata de frecare slabeste
microorganismele care vor fi inlaturate impreuna cu spuma
se va acorda o atentie deosebita zonelor de sub unghii si zonelor cuticulelor, precum

si degetului mare, arsicelelor, si partilolor laterale ale degetelor si mainilor pentru ca
acestea zone sunt propice dezvoltarii microorganismelor
se va evita stropirea accidentala cu apa pe propriile haine cat si pe podea deoarece
microorganismele se raspandesc mai usor pe suprafetele umede si totodata podele
alunecoase sunt periculoase
se va evita sa se atinga chiuveta si robinetele deoarece ele se considera a fi
contaminate
se vor clati mainile si incheieturile mainilor foarte bine pentru ca jetul de apa curgand
sa indeparteze spuma de sapun cu impuritatile si microorganismele existente
se vor sterge mainile, tamponand cum bine cu un prosop de hartie. Se va evita
frecarea care poate cauza asprirea mainilor
daca
chiuveta nu este prevazuta cu un dispozitiv pentru genunchi sau picior de
inchidere a apei, se vor inchide robinetele apucandu-le cu un prosop de hartie uscat

pentru a evita recontaminarea mainilor
pag. 26/83
Consideratii speciale:
@ inainte de a participa la orice procedura sterila sau de cate ori mainile sunt intr-un inalt
grad contaminate, trebuie spalate si antebratele, trebuie curatata zona de sub unghii si
zona cuticulelor cu o perie de unghii, sau cu un burete. Se vor utiliza aceste
instrumente moi pentru ca periile, pilele de metal, sau alte obiecte tari pot rani pielea
si, daca se intampla asta, poate fi o sursa de contaminare
@ se vor urma politicile spitalui in ceea ce priveste situatia in care trebuie folosit sapunul
la spalare sau un agent de curatare antiseptic. In mod normal se va face spalarea
mainilor cu sapun inainte de a incepe programul de lucru; inainte si dupa orice contact
direct sau indirect cu pacientul; inainte si dupa realizarea oricaror situatii de genul
suflarii nasului, sau mersul la toaleta; inainte de a prepara si servi masa, inainte de a
pregati si administra medicatia, dupa inlaturarea manusilor sau a oricarui alt tip de
echipament de protectie; la iesirea din tura
@ se va folosi
un agent de curatare antiseptic inainte de efectuarea interventiilor
invazive, ingrijirea ranilor, si dupa contaminare. Antisepticele sunt de asemenea

recomandate pentru a fi folosite la spalarea mainilor
in camerele de izolare, in
maternitati, in unitatile speciale de ingrijire medicala si inainte de a veni in contact cu

un pacient cu imunitate scazuta
@ se vor spala mainile inainte si dupa realizarea ingijirii pacientului, inaintea efectuarii
diverselor proceduri sau la contactul cu obiecte contaminate, chiar daca ati purtat
manusi. Intotdeauna se vor spala mainile dupa scoaterea manusilor
Ingrijirea la domiciliu:
@ daca se asigura ingrijirea la domiciliul pacientului se vor aduce propriile provizii de
sapun si prosoape de hartie cat si echipament de protectie ( manusi , halat, masca)
@ daca nu exista apa curenta
se vor dezinfecta mainile cu un agent de curatare
antiseptic
pag. 27/83
Complicatii:
@ deoarece indeparteaza grasimea naturala a pielii, spalarea frecventa a mainilor poate
duce la uscarea pielii, craparea mainilor si la iritatii. Aceste efecte sunt probabil si mai
des intalnite in cazul folosirii repetate a agentilor de curatare antiseptici mai ales la
persoanele cu piele sensibila. De aceea trebuie clatit foarte bine dupa orice folosire
in exces a agentilor de curatare pentru a diminua riscul iritatiilor
@ pentru a preveni situatia in care mainile devin uscate si crapate se aplica dupa fiecare
spalare o crema emolienta sau se inlocuieste agentul de curatare cu un altul. Trebuie
avut in vedere ca
lotiunea sau crema de maini folosita sa nu afecteze
interiorul
manusilor deteriorandu-l
@ daca apar dermatite la personalul medical, va trebui o evaluare a medicului
dermatolog din spital pentru a stabili daca persoana respectiva mai poate lucra in
mediul spitalicesc pana la vindecare
1.3 UTILIZAREA ECHIPAMENTULUI DE IZOLARE:
Procedurile de izolare au ca scop prevenirea transmiterii infectiilor de la persoana infectata la
alti pacienti sau la membrii ai personalului, sau de la membrii ai personalului la pacient.
Izolarea poate totodata fi folosita sa reduca riscul infectarii pacientilor cu imunitate scazuta.
Cel mai important aspect in cadrul acestor proceduri este alegerea echipamentului
corespunzator si instruirea celor care il folosesc.
Materiale necesare:
echipament izolator (halat lung, manusi, ochelari de protectie, masti), o

antecamera de pastrare a echipamentului, si o cartela pe baza careia se poate
intra si care sa anunte ca precautiunile luate in izolare sunt declansate
pag. 28/83
fiecare membru al echipei trebuie instruit cum sa utilizeze corect componentele

echipamentului de protectie
resurse: etichete, banda izolatoare, saci de lucruri special marcati, saci de

plastic pentru depozitarea materialelor folosite
caruciorul cu materiale
Pregatirea echipamentului:
se indeparteaza acoperitoarea de pe caruciorul cu materiale daca trebuie si se

pregateste zona de lucru
se verifica caruciorul sau antecamera pentru a verifica daca sunt suficiente

materiale , in functie de ceea ce trebuie
Implementare:
se indeparteaza ceasul de la mana ( sau se impinge cat mai sus pe brat) si inelele.
Aceste actiuni ajuta la preventia raspandirii microorganismelor care se pot ascunde
sub ceas sau in inele
se spala mainile cu un agent de curatare antiseptic pentru a preveni dezvoltarea
microorganismelor in interiorul manusilor
se imbraca halatul si se infasoara de jur imprejurul corpului, se leaga bine sireturile
sau se trage fermoarul si apoi se leaga gaicile halatului in jurul gatului. Astfel trebuie
ca uniforma obisnuita sa fie complet acoperita si halatul protector sa fie legat in jurul
taliei
se aseaza masca comfortabil peste nas si gura.Se leaga sireturile mastii la spatele
capului suficient de sus astfel incat sa nu alunece masca sau se agata dupa urechi.
Daca masca prezinta o clema metalica, aceasta se va aseza la radacina nasului
astfel incat nasul sa fie tinut ferm acolo, dar confortabil. Daca sunt necesari ochelari
de protectie masca se va aseza pe sub marginea de jos a ochelarilor
pag. 29/83
se vor pune manusile trase
peste mansete pentru a acoperi marginile manecilor
halatului de protectie
Indepartarea echipamentului de protectie:
se va avea in vedere ca partile externe ale echipamentului de protectie sunt
contaminate. Astfel , fara a da jos manusile se vor dezlega sireturile halatului. Cu
mana stanga inmanusata se indeparteaza
manseta acesteia. Nu
manusa de pe mana dreapta ruland
se va atinge pielea cu nici una dintre manusi. Apoi se
indeparteaza si manusa stanga introducand unul sau doua degete ale mainii drepte
prin interiorul manusii si scotand-o, intorcandu-i partea interioara inspre afara pana va
fi
indepartata
de tot. Se arunca apoi manusile in locul special amenajat pentru
echipamente contaminate
se va dezleaga masca tinand-o numai de sireturi si se arunca apoi in locul special
amenajat pentru echipamente contaminate
daca pacientul are o boala ce are la baza raspandirea pe cale aeriana a agentilor
patogeni, masca se va scoate ultma
se dezleaga halatul din jurul gatului.Se prinde halatul de partea exterioara dintre umeri
si se trage de pe maneci, intorcandu-l pe dos pe masura ce este scos, pentru a evita
contaminarea
se va tine halatul cat mai departe de uniforma, se va impaturi pe dos, si se va arunca
in locul special amenajat pentru echipamente contaminate, daca este necesar
daca chiuveta se afla in camera pacientului se vor spala mainile si antebratele cu
sapun si agent antiseptic inainte de a iesi din camera. Se va inchide robinetul folosind
un prosop de hartie, si se va arunca prosopul in locul special amenajat pentru asta din
camera pacientului. Se va pune mana pe clanta usii camerei pacientului folosind un alt
prosop de hartie curat pentru a o deschide, si se va arunca prosopul de hartie asftel
pag. 30/83
folosit la cosul de gunoi din camera. Se va inchideti usa camerei pe dinafara cu mana
neprotejata
daca chiuveta se afla in antecamera, se vor spala mainile si antebratele cu sapun si

agent antiseptic dupa parasirea camerei
@ se vor folosi halatele protectoare, manusile, ochelarii de protectie si mastile doar o
singura data si apoi se vor indeparta intr-un loc special amenajat pentru asta inainte
de a parasi zona contaminata
@ o camera de izolare trebuie complet curatata si dezinfectata inainte de folosirea ei de
catre un alt pacient
@ dupa fiecare procedura se va duce caruciorul de lucru in zona corespunzatoare, se va
curata cu atentie si se va dota din nou cu materialele necesare unei folosiri ulterioare
1.4 AFECTIUNI CE TREBUIE RAPORTATE:
Anumite boli contagioase trebuie raportate autoritatilor locale si publice de stat in domeniul
sanatatii si apoi si Centrelor pentru Preventia si Controlul Bolii. In mod obisnuit aceste boli se
incadreaza in una sau doua categorii: cele raportate individual pe baza unui diagnostic
definitiv sau posibil, si cele raportate pe baza numarului de cazuri aparute intr-o saptamana.
Cele mai des raportate boli sunt hepatitele, pojarul, infectia cu salmonella, sifilisul, si
gonorea.
In cele mai multe state medicul pacientului trebuie sa raporteze bolile autoritatilor. In spitale,
practicianul in controlul infectiilor sau epidemiologul le raporteaza. Totuisi trebuie cunoscute
cerintele si procedurile acestor raportari. Rapida si corecta raportare a bolilor ajuta la
identificarea si controlul surselor de infectie, previne epidemiile, si ghideaza politicile si
planificarile publice de sanatate.
pag. 31/83
Materiale necesare:
manualul privind procedurile in asistenta medicala si controlul infectiilor,

formular de raportare a bolii, daca exista
Implementare:
se va verifica daca afectiunile ce trebuie raportate sunt listate daca listele sunt la
indemana fiecarui schimb de tura
trebuie cunoscute
regulile de raportare ale bolilor din spitalul respectiv. In mod
normal, se va contacta practicianul in controlul infectiilor sau epidemiologul. Daca

aceasta persoana nu este disponibila, se va cntacta superiorul sau medicul specialist
in boli infectioase
1.5 GHID DE PRECAUTINUNI REFERITOARE LA PREVENIREA INFECTIILOR
1.5.1 Precautiuni standard de prevenire a infectiilor
acestea au fost dezvoltate de catre Centrele pt Preventia si Controlul Bolii pt a

asigura cea mai extinsa protejare posibila impotriva transmiterii infectiilor.
Oficialii acestor centre
recomanda ca lucratorii din domeniul sanatatii sa
trateze sangele cat si orice alte fluide organice (secretii, excretii, drenaje),
membranele, contactul cu mucoasele si cu leziuni ale pielii ca si cum ar contine
agenti infectiosi, pe baza diagnosticului pacientului
precautiunile standard recomanda purtarea manusilor pentru orice contact sigur

sau anticipat cu sangele, fluide ale corpului, lucruri contaminate, mucoase, si
leziuni ale pielii. Daca in procedura efectuata ar putea sa existe riscul de
stropire sau imprastiere a sangelui sau a altor fluide ale corpului pe fata, ar
trebui sa se poarte masca si ochelari de protectie
pag. 32/83
daca in procedura efectuata ar putea sa existe riscul de stropire sau imprastiere

a sangelui sau a altor fluide organice pe corp ar trebui sa se poarte un halat
rezistent la astfel de fluide
tot ca un echipament protector sunt considerate a fi si acoperitorile pentru

incaltaminte,ce pot fi foarte folositoare in cazul posibilitatii intrarii in contact cu
o mare cantitate de sange sau alte fluide, mai ales in salile de operatie sau in
unitatile de urgenta
precautiunile specifice pentru caile aeriene au fost initiate pentru situatiile in

care infectiile sunt cunoscute sau suspectate a se transmite pe cai aeriene.
Organismele patogene de acest tip sunt eliberate in aer de catre persoana
infectata prin tuse, prin vorbire sau stranut (prin ploaie de picaturi). Picaturile se
evapora in aer lasand in suspensie microorganismele care pot fi apoi aspirate
de alte persoane care intra in zona respectiva
precautiunile specifice pentru bolile transmisibile pe cai aeriene recomanda

plasarea persoanei infectate intr-o camera de izolare cu presiune negativa si
purtarea de echipament respirator protector de catre toate persoanele care intra
in camera pacientului
precautiunile referitoare la transmiterea prin ploaie de picaturi sunt folosite

pentru a proteja personalul medical cat si vizitatorii de contactul mucoaselor cu
secretiile orale si nazale ale persoanei infectate
precautiunile de contact sunt folosite pentru a impiedica transmiterea
prin
contact direct sau indirect a organismelor specifice importante din punct de

vedere epidemiologic . Fiecare institutie trebuie sa stabileasca o politica de
control a infectiilor care sa listeze precautiuni specifice de impiedicare a
raspandirii infectiilor
pag. 33/83
Materiale necesare:
manusi
masti
ochelari de protectie si alte protectoare pt fata
halate sau sorturi protectoare
masti de resuscitare
pungi speciale pt depozitarea probelor biologice
Implementare:
se vor spala mainile imediat daca acestea au fost contaminate cu sange sau cu alte
fluide organice, excretii, secretii, sau drenaje; de asemenea, se vor spala mainile
inainte si dupa ingrijirea pacientului cat si dupa indepartarea manusilor. Spalarea
mainilor indeparteaza microorganismele de pe piele
se vor purta manusi daca se va intra in contact cu sangele, cu probe biologice, lucruri
contaminate, fluide organice, excretii, secretii, mucoase, leziuni ale pielii, sau cu
suprafete contaminate
se vor schimba manusile si se vor spala mainile dupa fiecare pacient pentru a evita
raspandirea contaminarii
se va purta un halat impermeabil la substante lichide, protectoare pentru fata, sau
ochelari de protectie si o masca pe parcursul procedurilor care prezinta riscul de a fi
stropit sau de a fi imprastiat sangele si
fluidele organice , cum ar fi in cazul
interventiilor chirurgicale, endoscopia, dializa, intubarea sau manipularea tuburilor

arteriale sau orice alta procedura cu potential de imprastiere a fluidelor organice
se vor manipula acele deja utilizate cat si alte obiecte ascutite cu mare atentie. Nu se
vor indoi, nu se vor rupe si nu se vor reintroduce in recipientii originali din care au fost
scoase initial, se vor indepartati acele din seringi si nu se va umbla cu ele daca nu
este absolut necesar. Se vor indeparta imediat dupa utilizare intr-o cutie rezistenta la
pag. 34/83
intepaturi si special prevazuta pentru acest scop. Se vor utiliza instrumente ( de

exemplu o pensa) pentru a aduna cioburi sau alte obiecte ascutite. Aceste masuri
reduc riscul ranirii sau infectarii accidentale
se va anunta imediat superiorul despre toate ranirile cu ace sau alte obiecte ascutite,
de imprastierea de mucozitati, sau contaminarea ranilor deschise sau leziunilor pielii
cu sange sau fluide organice pentru a permite investigarea incidentului si acordarea
adecvata a ingrijirii necesare
se vor eticheta corect toate probele biologice recoltate de la pacienti si se vor plasa in
pungi de plastic. Se vor atasa pe partea externa a pungii de plastic instructiuni de
evitare a neglijentei
se vor plasa toate obiectele care au intrat in contact direct cu secretiile, excretiile,
sangele sau drenajele sau fluidele organice ale pacientului ( de exemplu ustensile si
instrumente) intr-o singura punga etansa sau intr-o cutie inainte de indepartarea ei din
camera.
se vor plasa lenjeriile si gunoiul in saci separati suficient de incapatori pentru a putea
cuprinde fara probleme continutul
daca o persoana apartinand echipei medicale prezinta o leziune exudativa sau leziuni
ale mainilor( dermatite, de exemplu) va trebui sa evite orice contact direct cu pacientul
pana cand nu se rezolva problema si pana cand medicul de specialitate nu o va
considera apta pentru a-si continua munca
@ precautiunile standard cum ar fi spalarea mainilor si folosirea corespunzatoare a
echipamentului de protectie de catre personal ar trebui sa intre in rutina practicilor de
control al infectiilor
@ se vor mentineti la indemana echipamentele de resuscitare si alte dispozitive de
ventilatie pentru a scadea posibilitatea realizarii procedurii de urgenta gen respiratie
pag. 35/83
gura la gura astfel reducandu-se riscul expunerii resuscitatorului la fluidele organice le

pacientului
@ pentru ca nu se poate sti intotdeauna ce organisme sunt prezente in diversele situatii
clinice trebuie folosite precautiunile standard la fiecare contact cu sangele, secretii,
excretii, drenaje sau fluidele organice, cu mucoasele, si cu leziunile pielii. Se va hotara
cu discernamant la fiecare caz in parte daca se vor folosi si precautiunile aditionale de
izolare ( cum ar fi cele legate de transmiterea pe cale aeriana, prin ploaie de picaturi),
sau precautiunile de contact, sau a unei combinatii din acestea
@ avand in vedere ca tipul activitatii personalului medical include expunerea repetata la
sange, este recomandata vaccinarea anti HBV
Complicatii:
@ nerespectarea tuturor precautiunilor standard poate duce la expunerea la boli
de sange sau alte infectii si la toate complicatiile pe care aceasta situatie le
presupune
1.5.2 Precautiuni de prevenire a infectiilor transmise prin caile aeriene
aceaste categorii de precautiuni, daca sunt folosite pe langa precautiunile

standard, previn raspandirea bolilor infectioase ce se transmit prin agenti
patogeni pe calea aerului, agenti patogeni care sunt eliberati in mediu prin
respiratie, stranut sau tuse
aceste precautiuni necesita efectiv o camera cu presiune negativa, cu usa

tinuta inchisa pentru a mentine o balanta de presiune adecvata a aerului intre
camera izolatoare si hol sau coridor. Este necesara o antecamera. Presiunea
negativa a aerului din camera trebuie monitorizata si aerul sa fie directionat in
exteriorul cladirii sau filtrat inainte de recirculare
pag. 36/83
protectia respiratorie trebuie utilizata de catre toate persoanele care intra in

camera (ideale sunt aparatele care folosesc un filtru de aer)
daca pacientul va trebui sa paraseasca camera pentru desfasurarea unei

proceduri importante, va purta o masca chirurgicala care sa-i acopere nasul si
gura cat timp se va afla in afara camerei
Materiale necesare:
masti chirurgicale
cartela pentru usa camerei de izolare
alte componente ale echipamentului de protectie pentru personal dupa cum

este necesar conform precautiunilor standard
se vor pastra toate materialele necesare respectarii precautiunilor pentru

transmiterea pe cale aeriana a agentilor patogeni, in afara camerei pacientului, intrun carucior sau in antecamera.
Implementare:
se va plasa pacientul intr-o camera cu presiune negativa cu usa inchisa. Daca este
posibil camera ar trebui sa aiba si o antecamera. Presiunea negativa a aerului din
camera trebuie monitorizata. Daca este necesar, doi pacienti cu aceeasi afectiune pot
imparti o camera. Se vor explica precautiunile de izolare pacientului si familiei acestuia
se vor mentine inchise tot timpul atat usa camerei pacientului cat si usa antecamerei
pentru a mentine presiunea negativa a aerului si pentru a nu raspandi agentii patogeni
din aer. Se vor afisa pe usa camerei precautiunile specifice transmiterii infectiilor
pentru a informa orice persoana care va intra in acea camera
pag. 37/83
se va instrui pacientul sa-si acopere nasul si gura cu o panza in timp ce tuseste sau
stranuta
se va lega o punga impermeabila pe una din lateralele patului pentru ca pacientul sa
indeparteze corect obiectele folosite
se va verifica sa fie toti vizitatorii dotati cu echipament de protectie corespunzator cat
timp se afla in camera pacientului
se va limita miscarea pacientului in afara camerei. Daca pacientul trebuie sa
paraseasca camera pentru desfasurarea unor proceduri importante, va purta o masca
chirurgicala care sa-i acopere nasul si gura. Va fi anunta departamentul care-l
gazduieste pt respectiva interventie privind precautiunile de izolare stabilite pentru ca
acestea sa fie mentinute si acolo si pentru ca pacientul sa fie adus inapoi in camera
cat mai repede
afectiunile care necesita astfel de precautiuni sunt: varicela, herpes zoster diseminata,
herpes zoster localizata ( la pacientii imunodepresivi), rubeola, tuberculoza etc
1.5.3 Precautiuni de prevenire a infectiilor transmise prin ploaia de picaturi
se vor pastra toate materialele necesare luarii precautiunilor de fata in afara

camerei pacientului, in caruciorul prevazut pentru astfel de materiale sau in
antecamera, daca exista
respectarea acestor precautiuni previne raspandirea infectiilor ce se transmit

prin contactul secretiilor nazale sau orale (picaturi stropite prin tuse sau
stranut) de la pacientul infectat ale carui membrane mucoase sunt gazda
aagentilor patogeni. Aceasta categorie include afectiuni care erau pana
acum incadrate in categoria bolilor ce necesita izolare respiratorie. Picaturile
din mediile cu umiditate crescuta sunt grele si in general cad pe pamant;
microorganismele continute in aceste picaturi nu raman in suspensie in aer
si nu se transmit pe cale aeriana
pag. 38/83
precautiunile in acest caz necesita o camera de o singura persoana (si nu neaparat

dotata cu presiune negativa), iar usa nu este nevoie sa fie inchisa permanent.
Persoanele care au contact direct si pana la 1 metru de pacient trebuie sa poarte
masti chirurgicale care sa le acopere nasul si gura
Materiale necesare:
masti
halate(daca este necesar)
manusi
saci sau pungi de plastic
Pregatirea echipamentului
Implementare:
se va plasa pacientul intr-o camera single prevazuta cu toaleta complet utilata si cu o
antecamera daca
este posibil. Daca este necesar, doi pacienti avand aceeasi
afectiune, pot imparti o camera

se vor explica pacientului si familiei sale procedurile de izolare
se vor afisa precautiunile pe usa pentru a informa in prealabil pe oricine intra in
camera
se vor spala mainile inainte de a intra in camera si dupa iesirea din camera cat si pe
parcursul interventiilor asupra pacientului, daca asa este indicat in situatia data
se va lua masca de sireturile din partea de sus, cu care e prevazuta, se va potrivi pe
nas si pe gura si se vor lega sireturile astfel incat sa fie confortabila. Daca masca
este preavazuta cu o clema metalica flexibila pentru nas, aceasta trebuie potrivita
astfel incat masca sa stea ferm dar confortabil pe fata
se va instruiti pacientul sa-si acopere nasul si gura cu o panza speciala sau prosop de
hartie atunci cand stranuta sau tuseste
pag. 39/83
se va lega o punga impermeabila pe una din lateralele patului ptentru ca pacientul sa

indeparteze corect obiectele folosite
se va verifica daca toti vizitatorii poarta masti cand se afla in apropierea pacientului
sau pana la 1m de acesta, si daca este necesar, li se vor da si halate
daca pacientul trebuie sa paraseasca camera pentru desfasurarea unor proceduri
importante, va trebui sa poarte o masca chirurgicala care sa-i acopere nasul si gura
se va anunta departamentul care-l gazduieste pt respectiva interventie privind
precautiunile de izolare stabilite, pentru ca acestea sa fie mentinute si acolo si pentru
ca pacientul sa fie adus inapoi in camera cat mai repede cu putinta
@ inainte de indepartarea mastii se vor scoate manusile si se vor spala mainile
@ se vor dezlega sireturile mastii si se va indeparta masca tinand-o numai de sireturi
@ bolile care necesita astfel de precautiuni sunt: haemophilus influenzae invaziv tip b
incluzand
meningitele,
pneumonia
si
sepsis,
difteria,
infectia
mycoplasma
pneumoniae, faringita streptococica, pneumonia, scarlatina la copiii mici, infectia cu

adenovirus la copiii mici, parotidta epidemica ( oreionul), rubeola etc
1.5.4 Precautiuni de prevenire a infectiilor transmise prin contact direct
aceasta procedura previne raspandirea infectiilor ce se transmit prin

contactul cu substante ale corpului care contin agenti infectiosi sau cu
obiecte contaminate de substante ale corpului continand agenti infectiosi.
Precautiunile de contact aplicate pacientilor care sunt infectati sau purtatori (
microorganismele sunt prezente insa persoana nu prezinta simptomele
clinice si semnele specifice infectiei) de organisme importante din punct de
vedere epidemiologic ( care pot fi transmise prin contact direct sau indirect)
pag. 40/83
aceste precautiuni necesita efectiv o camera tip single si utilizarea manusilor

si halatelor protectoare pentru oricine intra in contact cu pacientul, sau cu
obiecte murdarite de substante ale corpului care contin agenti infectiosi.
spalarea mainilor, manevrarea corecta si indepartarea adecvata a obiectelor

contaminate cu substante ale corpului care contin agenti infectiosi, sunt
operatiuni de asemenea esentiale
Materiale necesare:
masti (daca este necesar)
halate
manusi
saci sau pungi de plastic
afisaj pt camera de izolare
Se vor pastra toate materialele necesare luarii precautiunilor de contact in afara camerei
pacientului, in caruciorul prevazut pentru astfel de materiale sau in antecamera, daca exista
Implementare:
se va plasa pacientul intr-o camera single prevazuta cu toaleta complet utilata si cu o
antecamera daca este posibil. Daca este necesar, doi pacienti avand aceeasi
afectiune, pot imparti o camera
se vor explica pacientului si familiei sale procedurile de izolare
se vor afisa pe usa precautiunile de contact pentru a informa in prealabil pe oricine

intra in camera
se vor spala mainile inainte de a intra in camera, dupa iesirea din camera cat si dupa
scoaterea manusilor
pag. 41/83
se va plasa orice proba biologica recoltata in cutii impermeabile si corect etichetate si

se vor trimite la
laborator imediat. Se vor atasa pe partea externa a cutiilor
instructiuni de evitare a manevrarii lor neglijente

se vor instrui vizitatorii sa poarte manusi si halate pe tot parcursul vizitarii pacientului
si sa-si spele mainile dupa ce isi scot manusile si halatele
se vor plasa toate obiectele care au intrat in contact cu pacientul intr-o singura punga
impermeabila si se vor lua masurile necesare pentru indepartarea sau pentru
dezinfectarea si sterilizarea lor
se va limita miscarea pacientului in afara camerei. Daca pacientul trebuie sa fie mutat,
se vor acoperi toate ranile exudative cu comprese sterile. Se va anunta departamentul
care-l gazduieste pt respectiva interventie privind precautiunile de izolare stabilite,
pentru ca acestea sa fie mentinute si acolo si pentru ca pacientul sa fie adus inapoi in
camera cat mai repede
@ este esentiala curatarea si dezinfectarea echipamentului folosit de la un pacient la altul
@ se va incerca sa se foloseasca echipament separat (termometru, stetoscop,
tensiometru) pentru fiecare pacient in parte, pentru a se reduce in acest fel riscul
transmiterii infectiei de la un pacient la altul
@ se vor schimba manusile pe parcursul procedurilor medicale efectuate pacientului,
dupa cum este necesar in procedura respectiva
@ se vor spala mainile dupa scoaterea unui rand de manusi si inaintea de punerea
celorlalte
1.5.5 Precautiuni de prevenire a infectiilor neutropenice
spre deosebire de alte tipuri de precautiuni, acestea sunt cunoscute si sub numele de
precautiuni de protectie. Acestea pazesc pacientul care se afla intr-un risc crescut de
pag. 42/83
infectare, de intrarea in contact cu potentiali agenti patogeni. Aceste precautiuni sunt

necesare in primul rand pentru pacientii cu arsuri neinfectate pe zone extinse, pentru
cei care au leucopenie sau pentru cei cu un sistem imunitar slabit cat si pentru cei
care primesc tratamente cu efecte adverse imunosupresoare
este necesara o camera single echipata cu aer cu presiune pozitiva, daca e posibil,
pentru a forta particulele aflate in suspensie sa se depuna sau sa fie scoase afara din
camera
gradul de aplicare al acestor precautiuni variaza de la stabilirea folosirii unei camere

single trece prin tehnica spalarii mainilor, si limitarea traficului in camera putand
ajunge pana la utilizarea halatelor de protectie, manusilor si mastilor, de catre membrii
personalului si de catre vizitatori. Aplicarea acestor precautiuni mai poate varia si de la
un spital la altul, depinzand de cauze dar si de cat de scazuta e imunitatea pacientului
pentru a ingriji pacientii care prezinta temporar o sensibilitate crescuta (cum ar fi cei
care au suferit foarte recent un transplant de os ) este necesara,de asemenea, o
unitate izolatoare pentru pacient si folosirea de lenjerie sterila, manusi, halate,
acoperitoare de cap si incaltari. In asemenea cazuri toate obiectele aduse in acea
camera trebuie sterilizate sau dezinfectate. Totodata, se poate modifica si dieta
pacientului astfel incat sa fie evitate fructele si vegetalele crude, si sa fie permisa
numai mancare gatita si pe cat posibil numai bauturi sterile
Materiale necesare:
manusi
halate protectoare
acoperitori pentru incaltaminte( daca este necesar)
afisarea pe usa a precautiunilor de acest tip
pag. 43/83
Se vor pastra materialele necesare in afara camerei pacientului, in caruciorul
prevazut
pentru astfel de materiale sau in antecamera daca exista

Implementare:
dupa plasarea pacientului intr-o camera single, i se vor explica ( atat lui cat si familiei)
precautiunile de izolare pentru a-l
linisti, a-i diminua anxietatea si a-i stimula
cooperarea cu echipa medicala

se vor afisa precautiunile de acest tip pe usa pentru a informa in prealabil pe oricine
intra in camera
se vor spala mainile cu un agent antiseptic inainte de punerea manusile, dupa
scoaterea lor cat si atunci cand este necesar pe parcursul acordarii ingrijirii medicale
se vor purta manusile si halatele de protectie conform precautiunilor standard, afara
numai daca situatia pacientului necesita purtarea de halat, manusi si masca sterile
se va evita transportarea pacientului in afara camerei: daca trebuie mutat, acesta va
purta masca si halat de protectie. Se va anunta departamentul care-l gazduieste
pentru respectiva interventie cu privire la precautiunile de izolare stabilite, pentru ca
acestea sa fie mentinute si acolo si pentru ca pacientul sa fie adus inapoi in camera
cat mai repede
nu se vor permite vizitele din partea nici unei persoane cunoscute ca fiind bolnava sau
infectata
@ nu se vor efectua proceduri invazive asupra pacientului (cum ar fi cateterizarea
uretrala , de exemplu) decat daca este absolut necesar pentru ca aceste proceduri
prezinta un risc crescut de a infecta pacientul cu o imunitate slabita
pag. 44/83
@ se va instrui personalul de curatenie sa-si puna halate, masti si manusi inainte sa intre
in camera
@ nici o persoana bolnava sau infectata nu va avea voie sa intre in camera
@ se va verifica daca camera este curatata cu echipament nou si extrem de curat
@ deoarece pacientul nu are o boala contagioasa, materialele care parasesc camera nu
necesita precautiuni speciale in afara aplicarii celor standard
Afectiunile care necesita aceste precautii sunt: sindromul imunodeficientei dobandite, arsuri
extinse neinfectate, dermatite, boli neinfectioase veziculare sau care dau eczeme(cand sunt
forme severe si extinse), limfoame sau leucemie, boala lui Hodgkin ( mai ales in stadii
avansate), leucemia acuta, terapii cu efecte de slabire a imunitatii
pag. 45/83
Bibliografie:
1. AGREE Collaboration,Comparison of Guideline Development Programmes,
http://www.agreecollaboration.org
2. Centrul National de Studiipentru Medicina Familiei, www.ghidurimedicale.ro
3. Cluzeau F, Littlejohns P, Grimshaw J, Feder G, Moran SE. Development and
application of a generic methodology to assess the quality of clinical guidelines.
Internat. Journal of Quality in Health Care 1999; 11
4. Cluzeau F, Littlejohns P, Grimshaw J, Feder G. Appraisal instrument for clinical
guidelines. Version 1. London: St George's Hospital Medical School , 1997
5. Fahey T., Peters T.J. Clinical guidelines and the management of hypertension: a
between-practice and guideline comparison. British Journal of General Practice. 1997
Nov ;47(424):729-30.
6. Fields, Suzanne D. Clinical practice guidelines. Geriatrics, Jan2000, Vol. 55 Issue 1,
p59
7. Grilli R, Magrini N, Penna A, Mura G, Liberati. Practice guidelines developed by
specialty societies: the need for a critical appraisal. Lancet 2000; 355: 103-5.
8. Grimshaw JM, Russell IT. Effect of clinical guidelines on medical practice. A
systematic review of rigorous evaluations. Lancet 1993; 342: 1317-1322
9. Hanka, R., Hill-Smith, I., McCullagh, M. G, Meldrum, D. S (1999). Guidelines in
general practice. BMJ 318: 1212-1212
10. Hutchinson, Allen. Making Use of Guidelines in Clinical Practice, Radcliffe Medical
Press,
11. Institute of Medicine. Field S, Lohr K (eds). Guidelines for Clinical Practice: from
Development to Use. Washington DC: National Academy Press, 1992.
12. Jackson R, Feder G. Guidelines for clinical guidelines. BMJ 1998; 317: 427-428
13. Lewis P A, Nelson E A A guide to research methodology. Journal of Wound Care.
1998;7(7):361-362
14. Nathwani D., From evidence-based guideline methodology to quality of care
standards. J Antimicrob Chemother. 2003 Jun;51(6):1441
15. National Guideline Clearinghouse, United States: http//www.guideline.gov./index.asp.
16. National Institute for Clinical Excellence, Development of clinical guidelines, 1999,
http://www.nice.org.uk/
17. Peveler, R., Kendrick, T. (2001). Treatment delivery and guidelines in primary care. Br
Med Bull 57: 193-206
18. Sackett D.L., Richardson W.S., Rosenberg W., Haynes R.B. Medicina bazata pe
dovezi - Cum s practici si cum s predai MBD, Ed.Eurobit, Timisoara, 1999
pag. 46/83
19. Shaneyfelt TM, Mayo-Smith MF, Rothwangl. Are guidelines following guidelinesa The
methodological quality of clinical practice guidelines in the peer-reviewed medical
literature. JAMA 1999; 281: 1900-5.
20. Shekelle, Paul G.; Woolf, Steven H, Developing guidelines. BMJ: British Medical
Journal, 02/27/99, Vol. 318 Issue 7183, p593
21. SIGN 50: A guideline developers' handbook, SIGN Publication No. 50, 2001
22. Thomas T. Gilbert, MD, MPH, Julie Scott Taylor. How to Evaluate and Implement
Clinical Policies Family Practice Management, 1999, Vol. 6 No. 3
23. Thomson, Richard; Lavender, Michael. How to ensure that guidelines are effective.
British Medical Journal, 7/22/95, Vol. 311 Issue 6999, p237
pag. 47/83
ASIGURAREA SANATATII SI SECURITATII LA

LOCUL DE MUNCA
pag. 48/83
CUPRINS
1. SISTEME DE MANAGEMENT...........................................................................................................50
1.1. DOCUMENTAREA SISTEMELOR DE MANAGEMENT ............................................................................50
2. SISTEME DE MANAGEMENT AL SANATATII SI SECURITATII IN MUNCA ................................53
2.1 LEGISLATIE .....................................................................................................................................54
2.1.1.T ERMENI SI DEFINITII ....................................................................................................................54
2.1.2 CLASIFICAREA ACTELOR NORMATIVE REFERITOARE LA SANATATE SI SECURITATE N MUNCA .........55
2.1.3 STRUCTURA SISTEMULUI LEGISLATIV ROMN PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA N MUNCA .......55
2.2. PERSONAL .....................................................................................................................................57
2.3 CERINTE GENERALE .....................................................................................................................58
2.3.1 POLITICA DE SANATATE SI SECURITATE N MUNCA.........................................................................58
2.3.2 PLANIFICAREA..............................................................................................................................59
2.3.2.1 Identificarea pericolului, evaluarea riscului si controlul riscului .........................................59
Identificarea riscurilor la locurile de munca ....................................................................................67
Evaluarea riscurilor .........................................................................................................................69
Stabilirea masurilor de prevenire ....................................................................................................70
Reevaluarea riscurilor la locul de munca .......................................................................................70
2.3.2.2 Cerinte legale si alte cerinte ..............................................................................................70
2.3.2.3 Obiective .............................................................................................................................71
2.3.2.4 Programe de management referitoare la sanatate si securitate n munca .......................72
2.3.3 IMPLEMENTARE SI FUNCTIONARE ..................................................................................................72
2.3.3.1 Structura si responsabilitate ...............................................................................................73
2.3.3.2 Instruire profesionala, cunoasterea si competenta ............................................................73
2.3.3.3 Consultarea si comunicare .................................................................................................74
2.3.3.4 Documentatia ......................................................................................................................75
2.3.3.5 Controlul documententelor si a datelor ..............................................................................75
2.3.3.6 Controlul operational...........................................................................................................76
2.3.3.7 Pregatirea pentru situatii de urgenta si capacitate de raspuns..........................................77
2.3.4 VERIFICARE SI ACTIUNE CORECTIVA .............................................................................................79
2.3.4.1 Masurare si monitorizare performantei ..............................................................................79
2.3.4.2 Accidente, incidente, neconformitate, actiuni corective, actiuni preventive ......................80
2.3.4.3. Controlul nregistrarilor ......................................................................................................81
2.3.4.4 Audit intern ..........................................................................................................................81
2.3.5 Analiza efectuata de management ........................................................................................82
pag. 49/83
1. SISTEME DE MANAGEMENT
1.1. Documentarea sistemelor de management
Un sistem de management este definit si exista prin intermediul documentelor sale specifice,
deci sistemul presupune elaborarea documentelor si impelementarea efectiva a acestora.
Aceste documente trebuie concepute astfel nct, pentru toate activitatile care pot influenta
direct sau indirect sistemele de management, sa se poata oferi raspunsuri precise la
urmatoarele ntrebari:
ce trebuie facut?
cine face?
unde face?
cu ce face?
cnd face?
cum face?
cum si cine verifica daca s-a facut asa cum este scris (declarat)?
Structura documentelor sistemului de management poate avea o forma piramidala cu sapte

nivele de documente.
Sistemul de management este documentat n misiune, viziune, declaratii ale politicii
referitoare la calitate, mediu, sanatate si securitate ocupationala (DP), Manualul de
management (MM), obiective stabilite pe functii si nivele relevante (O), programe de
management (Pr), Legislata aplicabila, Proceduri documentate (P), Instructiuni de lucru si de
securitate (IL, IS) si nregistrari ().
pag. 50/83
D
DPP
CE?
M
MM
M
LLeeggiissllaattiiee
O
O,, PPrr
CINE?
CND?
CUM?
UNDE?
Sistem de
Management
CUM?
PP
IILL,,IISS
Figura 1. Structura documentatiei sistemului de management
Manualul de management
n Manual (MM) sunt definite :
politica, structura si schema organizatorica a societatii, responsabilitatile pentru
sistemul de management, precum si masuri si reguli pentru documentarea si
supravegherea sistemului;
interactiunea dintre elementele de sistem si descrierea acestora;
obiectivele.
pag. 51/83
MM coordoneaza ntreaga documentatie formata din obiective, programe, proceduri,

instructiuni de lucru, instructiuni de securitate.
MM poate fi pus la dispozitia clientilor, la solicitarea acestora, pentru informare, pentru a
cunoaste obiectivele sistemului de management si masurile luate pentru realizarea acestora.
Proceduri
Procedurile documentate (P) definesc cine realizeaza obiectivele trasate n MM, cnd, cum
si unde se realizeaza acestea si se aplica n toate departamentele care desfasoara activitati
ce pot influenta sistemele de management.
Prin procedurile documentate se precizeaza si se descriu masurile luate pentru ndeplinirea
obiectivelor sistemului, precum si competentele, respectiv responsabilitatile necesare. Prin
aceaste masuri se evita problemele care pot aparea la interfata competentelor si
responsabilitatilor.
Instructiunile de lucru /instructiuni de securitate
Instructiunile de lucru si de securitate (IL/IS) detaliaza modul de realizare a activitatilor
prezentate n proceduri si dau raspunsul ntrebarii cum?
IL/IS sunt necesare, de obicei, numai pentru sarcini complexe care nu pot fi descrise
corespunzator printr-o singura fraza sau un paragraf dintr-o procedura. Ele se adreseaza
unui grup restrns de persoane, care efectueaza activitatea descrisa n instructiune si trebuie
sa fie disponibile acestora n orice moment.
pag. 52/83
2. SISTEME DE MANAG EMENT AL SANATATII SI SECURITATII IN MUNCA

Necesitatea introducerii unor sisteme de management care vizeza sanatatea si securitatea
ocupationala au aparut in Olanda n cadrul industriei petroliere. Pentru prevenirea
accidntelor de munca pe amplasamentele lor s-a simtit nevoia elaborarii unor reguli care sa
poata sta la baza certificarilor de sistem.
La fel ca toate activitatiile si domeniile de viata, munca ascunde pericole pentru corp, viata si
sanatate. n mod diferit de domeniul vietii particulare, activitatile nu se realizeaza pe baza
unei vointe complect liber consimtite, ci pentru cstigarea celor necesare traiului, ntr-un
sistem de supra si sub ordonare. Relatia de munca este caracterizata de dreptul de
conducere a angajatorului. Aceasta contine competenta legala fundamentala, esentiala de a
decide unilateral conditiile de munca n functie de felul, momentul si locul prestatiei.
De aici rezulta sarcini si obligatii pentru angajator si personalul sau de conducere
IFS
ISO 14001
HACCP
BRC
BRC
OHSAS 18001
ISO 9001
Figura 9. Relatia dintre standardele de management uzuale
pag. 53/83
2.1 Legislatie
2.1.1.Termeni si definitii
Loc de munca = locul destinat sa cuprinda posturi de lucru, situat n cladirile unitatii, inclusiv
orice alt loc din aria unitatii la care lucratorul are acces n cadrul desfasurarii activitatii
Echipament individual de protectie = orice echpament destinat sa fie purtat sau tinut de
lucrator pentru al proteja mpotriva unuia sau a mai multor riscuri, precum si orice element
suplimentar sau accesoriu proiectat n acest scop.
Echipament de munca = orice masina, aparat, unealta sau instalatie folosita la locul de
munca
Zona periculoasa = orice zona din interiorul si sau din jurul echipamentului de munca n care
prezenta unui lucrator expus l supune pe acesta unui risc pentru sanatatea si securitatea sa.
Semnalizare de securitate sau de sanatate = semnalizarea se refera la un obiect, un produs
sau o situatie determinata si furnzeaza informatii ori cerinte referitoare la securitatea sau
sanatatea la locul de munca, printr-un panou, o culoare, un semnal luminos sau acustic,
comunicare verbala sau un gest semnal.
Semnal de interzicere = semnalul prin care se interzice un comportament care ar putea
atrage sau cauza pericol
Semnal de avertizare = semnalul prin care se avertizeaza asupra unui risc sau pericol
Semnal de obilgativitate = semnalul prin care se indica adoptarea unui coportament specific
Semnal de salvare sau prim ajutor = semnalul prin care se dau indicatii privind iesirile de
urgenta si mijloacele de prim ajutor sau de salvare
Semnal de indicare = semnalul prin care se furnizeaza alte indicatii
Panou = semnal care prin combinarea unei forme geometrice, a unei culori, a unui simbol si
a unei pictograme furnizeaza o indicatie specifica a carui vizibilitate este asigurata prin
iluminare de intensitate sufucienta
Panou suplimentar = panou utilizat mpreuna cu un panou si care furnizeaza informatii
suplimentare
Culoare de securitate = culoare careia a este atrubuita o semnificatie specifica
Simbol sau pictograma = imagine care descrie o situatie sau indica un comportament specific
si care este utilizata pe un panou sau pe o suprafata luminoasa
Semnal luminos = semnalul emus de un dispozitiv realizat din materiale transparente sau
translucide, iluminate din interior ori din spate, astfel ncat sa creeze o suprafata luminoasa
Semnal acustic = semnalul sonor codificat, emis si difuzat de un dispozitiv realizat n acest
scop fara folosirea vocii umane sau artificiale
Comunicare verbala = mesajul verbal predominant comunicat prin voce umana sau artificiala
pag. 54/83
Gest-semnal = miscare sau pozitie a bratelor sau a minilor ntr-o forma codificata, avnd ca
scop ghidarea persoanelor care efectueaza manevre ce constitue un risc sau un pericol
pentru lucratori
2.1.2 Clasificarea actelor normative referitoare la sanatate si securitate n munca

n legislatia comunitare referitoare la sanatate si securitate exista doua mari categori de
documente:
legislatia primara
legislatia secundara
Legislatia primara are aplicabilitate generala si este obligatorie si se aplica n toate statele
membre:
Tratatul comunitatii europente a carbunelui si otelului din 1951
Tratatul de la Roma din 1957, de constituire a comunitatii economice europene, cu
modificarile din 1987 aduse prin Actul Unic European, care stabileste regulile de baza
pentru Piata unica interna
Tratatul de la Maastricht din 1992 de nfintare a Uniuni europene
Tratatul de la Amsterdam din 1997
Regulamente
Legislatia secundara este compusa din:
Directive = documete obligatorii n ceea ce priveste rezultatele care trebuie atinse,
lasndu-se la latitudinea statelor membre forma si metoda transpunerii n legislatia
nationala
Decizii = documente obligatori pentru persoanele juridica carora li se adreseaza
Recomandari si opinii = documente care nu au caracter de obiligativitate dar a caror
spirit reflecta opinia majoritatii.
Cea mai importanta directiva referitoare la sanatatea si securitatea n munca este Directivacadru 89/391/CEE. Din aceasta directiva care cuprinde principii generale referitoare la
prevenirea si reducerea riscurilor profesionale, informarea si participarea lucratorilor la
implementarea principiilor de securitate si sanatate n munca , s-au dezvoltat directive
particulare referitoare la domenii specifice.
2.1.3 Structura sistemului legislativ romn privind securitatea si sanatatea n munca
n functie de subiectul reglementarii, de natura problemelor, structura si stemului legislativ
referitor de securitate si sanatate n munca, sunt doua categori de acte juridice:
pag. 55/83
Acte care legifereaza strict numai activitati n legatura directa cu securitatea si

sanatatea muncii legislatie de baza
Actele care contin n subsidiar norme juridice de securitatea si sanatatea muncii
legislatia conexa.
Structura legislatiei de baza se mparte dupa urmatoarele criterii:

1. Nivelul de emitere a actului juridic
acte emise de parlament (legi)
acte emise de organele executive ale administratiei de stat
hotarri ale Guvernului
ordine si instructiuni ale diverselor ministere
2. Aria de obligativitate
acte obligatorii pentu toate sectoarele de activitate
acte obligatorii penru anumite sectoare, activitati-toate ordinele
diverselor ministere
3. Aria de obligativitate si natura reglementarii
legislatie primara din care fac parte: Legea 319/2006 a securitatii si sanatatii in
munca, HG si ordinele Ministerului Muncii si Solidaritatii sociale, care sunt
caracterizate prin faptul ca stabilesc cadrul general, principiile si regulile de baza
pentru domeniul sanatatii si securitatii n munca;
legislatia secundara din care fac parte: Standardele de securitate a muncii;
Normele generale de protectia muncii sunt emise de Ministerul Muncii si
Solidaritatii Sociale, Ministerul Sanatatii si Familiei, si sunt obligatorii pentru toti
agentii economici si pentru toate tipurile de activitati; Normele specifice de
securitate a muncii sunt emise de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale si sunt
obligatorii pentru anumite activitati sau grupuri de activitati. Standardele de
securitate a muncii sunt elaborate in cadrul comitetelor tehnice si emise de
Asociatia Romana pentru Standardizare (ASRO).
legislatia tertiara: cuprinde instructiunile de securitate a muncii, care se elaboreaza
de catre agentii economici, fiind obligatorii numai in cadrul acestora.
4. Problema reglementata
reglementari privind persoanele care beneficiaza de securitatea muncii
reglementari privind persoanele care raspund de realizarea masurilor preventive
acte referitoare la obligatiile agentilor economici
reglementari privind accidentele de munca si mbolnavirile profesionale
dispozitii privind raspunderea juridica
pag. 56/83
Figura 10. Structura legislatiei SSM
2.2. Personal
Pentru a putea functiona conform legislatiei in vigoare, o organizatie este necesar se aiba
serviciu de sanatate si securitate in munca. Acest serviciu poate fii intern sau extern. In cazul
in care este un serviciu intern acesta este condus de o persoana calificata ca lucrator
desemnat sanatate si securitate in munca.
Pentru situatii de urgenta este numita de asemenea o persoana cu calificare de cadru tehnic
PSI .
Pentru colective mai mari de 50 angajati este necesar sa functioneze comitetul de sanatate si
securitate in munca (CSSM).
Pentru sistemul de managemet de sanatate si securitate in munca vafi numit un reprezentant
al managementului care va avea responsabilitati legate documentarea, implementare,
mentinerea si imbunatatirea sistemului de management .
pag. 57/83
Angajatorul
specialisti n securitatea
muncii
Medicina muncii
Comitetul de
securitate
Responsabilul cu
securitatea muncii
Reprezentanti ai
lucratorilor
Specialisti
externi
Figura 11. Relatiile CSSM
2.3 Cerinte generale

nivelul de documentare si resursele alocate sunt depentente de dimensiunile
organizatie, natura activitatii sale si amplasamentele sale
organizatia poate implementa cerintele OHSAS 18001:2007 la ntreaga organizatie
sau la anumite ampasamente sau activitati specifice de operare.
2.3.1 Politica de sanatate si securitate n munca

Cerinte
Politica :
va fi adecvata naturii si dimensiunilor riscurilor referitoare la sanatate si securitate
ocupationala a organizatiei
cuprinde un angajament pentru mbunatatirea continua
va include un angajament de conformate cu cerintele de reglemetare n vigoare
va fi documetata, implementata, mentinuta
va fi comunicata angajatilor
va fi disponibila partilor interesate
va fi revizuita periodic pentru a se asigura adecvarea si relevanta sa n organizatie
pag. 58/83
Date de intrare
politica si obiectivele societatii n geenral;
pericolele referitoare la sanatate si securitate n organizatie
cerinte legale si de reglementare
performanta anterioara si curenta referitoare la sanatate si securitate ocupationala
nevoile partilor interesate
oportunitatile si nevoile de mbunatatire continua
resursele necesare
contributia angajatilor
contributia contrctorului sau personalului extern
Date de iesire
O politica documentata cuprinzatoare ce poate fi nteleasa si comunicat organizatiei. Politica
de sanatate si securitate n munca stabileste sensul global al directiei sale si fixeaza
principiile de actiune. Prin politica se fixeaza obiectivele pentu responsabilitatea si
performanta sistemului. Declaratia documentata a politicii este elaborata si avizata de
managementul de varf.
2.3.2 Planificarea
2.3.2.1 Identificarea pericolului, evaluarea riscului si controlul riscului
Cerinte
Stabilirea si mentinerea procedurilor pentru identifiacera continua a pericolelor, evaluare a
riscurilor si implementarea masurilor de control. Se va tine cont de :
activitati de rutina si non rutina
activitati ale ntregului personal
facilitati la locul de munca.
Metodologia pentru identificarea pericolului si evaluarea riscului:
va fi definita n conformitate cu domeniul de activitate pentru a se asigura ca este mai
mult pro-activa dect reactiva
va asigura clasificarea riscurilor si identificarea celor care vor fi controlate dau
eliminate
sa fie corelata cu experienta de operare
sa furnizeze elemente de intrare pentru determniarea cerintelor pentru facilitati
(instruire, echipamente, etc.)
sa asigure monitorizarea actiunilor solicitate.
pag. 59/83
Date de intrare
cerinte legale si de reglementare n domeniul
politica de sanatate si securitate ocupationala
inregistrari ale incidentelor si accidentelor
neconformitati
rezultatele auditurilor interne
comunicarea cu angajatii si ale parti interesate
informatii rezultate n urma ntlnirilor Comitetului de securitate
informatii despre facilitati, procese, activitati ale organizatiei
proceduri de control
planurile de ansamblu
date de monitorizare
date despre protectia mediului la locul de munca.
Date de iesire
Proceduri documentate pentru:
identificarea pericolelor
determinarea riscurilor cu pericolele asociate
indicarea nivelului de risc referitor la fiecare pericol
descrierea sau referiri la masurile pentru monitorizare si controlul riscului
Obiective si programe pentru eliminarea sau reducerea riscului
Cerinte de competenta si pregatire profesionala
Documetarea n proceduri a modului de identificare, evaluare si control a riscurilor
Tabel 10.
Evaluare risc
I. Recunoastere risc-identificare
1. vizitarea locurilor de productie
2. analiza fluxurilor de productie
riscuri: - organizatorice
- tehnice
- legate de persoane
3. chestionarea angajatiilor
pag. 60/83
II. Documentarea evaluarii riscurilor

1. structurarea pe activitati (amplasamente)
riscuri : -organizatorice
- tehnice
- legate de persoane
2. exprimarea n limbajul angajatilor (nu prea teoretic , cu cuvinte simple)
3. data intocmirii semnatura angajatorului
4. indicarea specialistului pentru securitatea muncii n cazul aparitiei
problemelor neprevazute
La analiza riscurilor la locul de munca se vatine cont de influienta factorilor de mediu

(tempertura, umiditate, lumina, zgomot, vibratii) si de solicitarile fizice
Analiza riscului
Preventiva
Retroactiva
Analiza directa
Analiza indirecta
Ex:
Analiza locului de munca
Vizite sistematice ale
intreprinderii
Ex:
Analiza fiecarui acciodent
Stabilirea punctelor de
greutate la fiecare accident
Raportata la locul de muca
Raportata la persoana
-la locurile de munca

stationare, mai nti
independent de oamenii care
lucreaza acolo.n a doua etapa
luarea n considerare a
factorilor individuali
-la utilizarea n locurile de

munca schimbatoare, analiza
combinatiei tuturor activitatilor.
n a doua etapa luarea in
considerare a factorilor
individuali
pag. 61/83
Figura 12. Analiza de risc

Riscul apare n special din:
organizarea si dotarea locului de munca
influentele fizice, chimice si biologice
natura, alegerea si utilizarea materialelor de lucru, masinilor, aparatelor si instalatiilor;
manipularea si deservirea masinilor, aparatelor si instalatiilor;
organizarea proceselor de lucru si de fabricatie, a fluxurilor si a timpului de lucru si
interactiunea acestora
calificarea si instruirea insufucienta a angajatilor.
Obiectivele evaluarii riscului:
recunoasterea soliciitarii fizice si psihice a angajatilor si pe ct posibil dimi nuarea
acestora
reducerea riscului de accident la locul de munca
mbunatatirea continuaa a conditilor de munca
informarea si instruirea angajatiior.
Cand se efectueaza o evaluare a riscurilor:
prima analiza la locurile de munca existente
la modificari survenite la locul de munca
la modificarea organizarii lucrului
la modificarile prescriptiilor, respectiv nivelul tehnicii.
Efectuarea evaluarii riscului

Domeniul de lucru, activitatea,
persoana, procesul
Analiza riscului
Probabilitatea daunei
Amploarea daunei
Estimarea riscului
Obiective, programe de
mbunatatire
Tehnic, organizatoric, raportat la
persoana
nu
Evaluarea riscului
Este sistemul sigur?
EVALUARE DE RISC
Determinarea:
-persoanelor expuse
-felul expunerii
ANALIZA DE RISC
Entitate observata
da
Diminuarea riscului
Verificarea eficacitatii
pag. 62/83
Figura 13. Analiza de risc

Clasificarea riscurilor:
riscuri de natura mecanica
riscuri de natura electrica
materiale periculoase
riscuri de natura biologica
riscuri de incentii si explozii
riscuri termice
riscuri prin efecte fizice speciale
riscuri n urma solicitarilor prin conditiile de mediu
solicitati fizice/greutate muncii
riscuri ale perceptiei si muncii manuale
solicitari psihice
organizare
alte periclitari solicitari
1. Riscuri de natura mecanica:
parti neprotejate ale masinilor
piese cu suprafete periculoase
mijloace de transport mobile, mijloace de lucru n miscare
piese cu miscare necontrolata
caderi, alunecari, mpiedicare, rasucire calct strmb
caderi de la naltime
2. Riscuri de natura electrica:
tensiuni periculoase
arc electric
3. Materiale periculoase
gaze
vapori
aerosoli
lichide
substante solide
reactii scapate de su control
4. Risc de natura biologica
pericol de infectie pri microorganisme si virusi
organisme modificate genetic
substante alergogene si toxice
5. Risc de incendii si explozii
pericol de incendii prin substante solide, lichide si gaze
pag. 63/83
atmosfera potential expoziva

materiale explozive
ncarcare electrostatica
6. Risc termic
contact cu medii fierbinti
contact cu medii reci
7. Risc prin efecte fizice speciale
zgomot
ultrasunet
vibratii ale corpului
vibratii ale minii-bratului
radiatii neionizante
radiatii ionizante
cmpuri electromagnetice
lucru n conditii de depresiune sau suprapresiune
8. Riscuri n urma solicitarilor prin conditiile de mediu
clima
iluminatul
necesarul de spatiu/caile de acces
9. Solicitari fizice/greutatea muncii
munca dinamica grea / unilaterala
munca n pozitie fixa/munca statica
combinatia dintre munca statica si dinamica
10. Riscuri ale perceptiei si muncii manuale
receptarea informatiilor
volumul perceptiei
manipularea dificila a mijloacelor de munca
11. Alte riscuri/solicitari
echipamentul individual de protectie
solicitarii ale pietii
datorita oamenilor
datorita animalelor
datorita plantelor sau produselor vegetale
12. Solicitari psihice
activitatea
organizarea muncii
conditii sociale
13. Organizare
desfasurarea muncii
pag. 64/83
timpul de lucru
calificarea
instructajul
raspunderea
Punctul de plecare n optimizarea activitatii de prevenire a accidentelor de munca si
mbolnavirilor profesionale l constituie evaluarea riscurilor. Aceasta presupune identificarea
tuturor factorilor de risc si cuantificarea dimensiunii lor pe baza combinatiei dintre doi
parametri: gravitatea si frecventa consecintei maxime posibile asupra organismului uman. Se
obtin astfel niveluri de risc partiale pentru fiecare factor de risc, respectiv niveluri de risc
global pentru ntregul sistem analizat (loc de munca).
Factorii ce trebuie luati n considerare la evaluarea riscului sunt:

a) Probabilitatea producerii unei leziuni sau afectari a sanatatii;
b) Gravitatea maxima previzibila a leziunii sau afectarii sanatatii.
Aplicarea metodei de evaluare a riscurilor permite:
radiografierea situatiei existente la fiecare loc de munca, reliefndu-se riscurile
acceptabile si cele inacceptabile, precum si masurile ce trebuie adoptate;
compararea si ierarhizarea locurilor de munca dupa criteriul gravitatii riscurilor, ceea
ce asigura o justificare economica si sociala pentru decizia manageriala viznd
ordinea de adoptare a masurilor preventive.
In orice proces de munca sunt implicate patru elemente, care interactioneaza si se
influenteaza reciproc:
executantul (E);
sarcina de munca (S);
mijloacele de productie (M);
mediul de munca (Me).
Factorii de risc proprii executantului:
erori de receptie, prelucrare si interpretare a informatiei;
erori de decizie;
erori de executie;
erori de autoreglaj.
Factorii de risc proprii sarcinii de munca:
continut sau structura necorespunzatoare a sarcinii de munca n raport cu scopul
sistemului e munca sau cu cerintele impuse de situatiile de risc (operatii, reguli,
procedee gresite, absenta unor operatii, metode de munca necorespunzatoare);
pag. 65/83
sub/supradimensionarea
cerintelor
necorespunzatoare posibilitatilor acestuia.
impuse
executantului,
respectiv
Factorii de risc proprii mijloacelor de productie:

factori de risc mecanic, a caror actiune consta n eliberarea brusca, necontrolata si
contraindicata a energiei cinetice incorporate n mijloacele de productie sau n parti
ale acestora;
factori de risc termic, n cazul carora pericolul potential este dat de actiunea energiei
termice incorporate n mijloacele de productie la contactul sau manipularea acestora
de catre executant;
factori de risc electric, la care pericolul consta n posibilitatea contactului direct sau
indirect al executantului cu energia electrica vehiculata de mijloacele de productie;
factori de risc chimic, a caror actiune este determinata de proprietatile chimice
nocive sau potential accidentogene ale substantelor utilizate n procesul de munca;
factori de risc biologic, cu actiune de natura biologica, nociva sau potential
accidentogena, n functie de caracteristicile macroorganismelor si microorganismelor
utilizate n procesul de munca.
Factorii de risc proprii mediului de munca:
Mediul fizic ambiant poate prezenta abateri sub forma de depasiri ale nivelului sau intensitatii
functionale a parametrilor specifici (microclimat, zgomot, vibratii, noxe chimice, radiatii,
iluminat etc.), fie caracteristici care reprezinta conditii de munca inadecvate (suprasolicitare
fizica).
Mediul social se caracterizeaza prin factori de risc de natura psihica al caror rezultat este
suprasolicitarea executantului.
Actiunea factorilor poate conduce fie la vatamarea violenta a organismului, prin lezarea
integritatii anatomice, determinnd anularea sau diminuarea uneia sau a mai multora dintre
functiile fiziologice, fie la afectiuni ale organismului. n primul caz survine un accident de
munca, iar n al doilea, o boala profesionala.
n functie de natura factorului de risc care le-a generat, bolile profesionale pot fi:
intoxicatii provocate de inhalarea, ingerarea sau contactul epidermei cu substante
toxice;
pneumoconioze, provocate de inhalarea pulberilor minerale netoxice;
boli de iradiere;
boli prin expunere la temperaturi nalte sau scazute;
boli prin expunere la zgomot si vibratii;
boli prin expunere la presiune atmosferica ridicata sau scazuta;
alergii profesionale;
pag. 66/83
dermatoze profesionale;
cancerul profesional;
boli infectioase si parazitare;
boli prin suprasolicitare;
alte boli.
Identificarea riscurilor la locurile de munca

Etapa 1 - Analiza intiala de sanatate si securitate in munca
Scopul analizei intiale a riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala la locurile de
munca este evaluarea pozitiei organizatiei cu privire la sanatatea si securitatea angajatilor, ca
baza pentru stabilirea masurilor de protectie ce se impun in desfasurarea activitatolor.
Analiza initiala este coordonata de serviciul extern de sanatate si securitate in munca si
participa la ea lucratorul desemnat, responsabilul productie si medicul de medicina muncii.
In
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
cadrul analizei se au in vedere urmatoarele aspecte:

planul de amplasare a organizatiei, inclusiv vecinatatea;
echipamentele si utilajele existente;
materiile prime si materialele utilizate (fisele de securitate, specificatiile de produs);
serviciile realizate;
cerintele legale si alte cerinte aplicabile;
situatiile de urgenta si accidentele anterioare;
istoricul starii de sanatate a angajatiilor;
pregatirea profesionala a angajatiilor (meserii autorizate).
Etapele analizei de risc sunt:

a.) constituirea echipei ;
b.) definirea sistemului analizat;
c.) identificarea factorilor de risc din cadrul firmei;
d.) evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala prin:
stabilirea consecintelor actiunii asupra victimei-determinarea gravitatii lor
stabilirea posibilitatii de actiune a factorilor de risc asupra executantului
e.) ierarhizarea riscurilor si stabilirea prioritatilor de prevenire: atribuirea nivelului de risc
functie de gravitate si probabilitatea consecintelor actiunii factorilor de risc;
f.) propunerea masurilor de prevenire .
pag. 67/83
Etapa 2 Descrierea metodei

Metoda are ca scop determinarea cantitativa a nivelului de risc/securitate a fiecarui loc de
munca.Se identifica toti factori de risc pentru toate locurile de munca pe baza:
1-liste de identificare a factorilor de risc - cuprind principalele categorii de factori de risc de
accidentare si imbolnavire profesionala grupate dupa executant, sarcina de munca, mijloace
de productie si mediu de munca;
2-lista de consecinte posibile ale actiunii factorilor de risc asupra organismului uman cuprinde categorii de leziuni si vatamari ale integritatii si sanatatii organismului uman,
localizarea posibila a consecintelor si gravitatea;
3-scala de cotare a gravitatii si probabilitatii consecintelor actiunii factorilor de risc asupra
organismului . Clasele de gravitate au fost stabilite pe baza criteriilor medicale. Clasele de
gravitate luate in considerare sunt:
clasa 1: consecinte neglijabile (incapacitate de munca mai mica de 3 zile);
clasa 2: consecinte mici (incapacitate cuprinsa ntre 3 - 45 zile, care necesita
tratament medical);
clasa 3:consecinte medii (incapacitate 45 - 180 zile, tratament medical si
spitalizare);
clasa 4: consecinte mari (invaliditate gradul III):
clasa 5: consecinte grave (invaliditate gradul II);
clasa 6: consecinte foarte grave (invaliditate gradul I);
clasa 7: consecinte maxime (deces).
Clasele de probabilitate luate in considerare sunt:
clasa 1- frecventa de producere o data la peste 10 ani;
clasa 2- frecventa de producere o data la 5-10 ani;
clasa 5- frecventa de producere o data la 1an-1 luna;
clasa 6- frecventa de producere o data la mai putin de o luna.
4-grila de evaluare a riscurilor - se realizeaza exprimarea efectiva a riscurilor existente in
sistemul analizat sub forma cuplului de gravitate-frecventa de aparitie. Corespunzator celor 7
clase de gravitate se stabilesc 7 niveluri de risc, n ordine crescatoare, respectiv 7 niveluri de
securitate, data fiind relatia invers proportionala ntre cele doua stari (risc - securitate):
N1 - nivel minim de risc
- S7 - nivel maxim de securitate;
N2 - nivel foarte mic de risc - S6 - nivel foarte mare de securitate;
N3 - nivel mic de risc
- S5 - nivel mare de securitate;
N4 - nivel mediu de risc
- S4 - nivel mediu de securitate;
N5 - nivel mare de risc
- S3 - nivel mic de securitate;
N6 - nivel foarte mare de risc - S2 - nivel foarte mic de securitate;
N7 - nivel maxim de risc
- S1 - nivel minim de securitate.
pag. 68/83
5-scala de incadrare a nivelurilor de risc respectiv nivelurilor de securitate - formular cod

F.05-PS.01 (vezi Anexa 5): instrument de apreciere a nivelului de risc previzionat respectiv a
nivelului de securitate cuprinde 7 niveluri incadrate dupa cum urmeaza :
nivelul 1 minim acceptabil
nivelul =3,5 risc acceptabil
nivel =3,5 risc maxim acceptabil
nivelul 7- nivel critic
6- fisa de evaluare a locului de munca
7-fisa de masuri propuse .
Ordinea ierarhica a masurilor de prevenire sunt:
masuri primare: eliminare riscuri (masurile trebuie sa actioneze direct asupra sursei
factorilor de risc)
masuri secundare: izolare riscuri (factori de risc persista , dar prin masuri de protectie
colectiva se evita sau diminueaza actiunea lor asupra omului)
masuri tertiare: evitare riscuri (interactiunea dintre factorii de risc si om se evita prin
masuri organizatorice si reglementari privind comportamentul
masuri cuaternare: izolare om ( limitarea actiuni factorilor de risc se face prin protectie
individuala)
Masurile de prevenire pot fi masuri de protectie individuale sau colective si masuri de
prevenire intrinseca.
8- planul de prevenire si protectie cuprinde masuri tehnice, organizatorice, igienico sanitare
ce trebuie aplicat in organizatie .
Evaluarea riscurilor
Pentru determinarea consecintelor posibile ale actiunii factorilor de risc se utilizeaza Lista de
consecinte posibile ale actiunii factorilor de risc asupra organismului uman. Gravitatea
consecintei astfel stabilite se apreciaza pe baza grilei din Anexa 3. Informatii importante
pentru aprecierea ct mai exacta a gravitatii consecintelor posibile se obtin din statisticile
accidentelor de munca si bolilor profesionale produse la locul de munca respectiv sau la
locuri de munca similare.
Pentru determinarea frecventei consecintelor posibile se foloseste scala din Scala de cotare
a gravitatii si probabilitatii consecintelor. ncadrarea n clasele de probabilitate se face
dupa ce se stabilesc, pe baza statistica sau de calcul, intervalele la care se pot produce
evenimentele (zilnic, saptamnal, lunar, anual etc.). Intervalele respective se transforma
ulterior n probabilitati exprimate prin numar de evenimente posibile pe an.
Rezultatul obtinut n urma procedurilor anterioare se identifica n Grila de evaluare a riscurilor
si se nscrie n Fisa locului de munca .Cu ajutorul scalei de ncadrare a nivelurilor de
pag. 69/83
risc/securitate se determina apoi aceste niveluri pentru fiecare factor de risc n parte. Se
obtine astfel o ierarhizare a dimensiunii riscurilor la locul de munca, ceea ce da posibilitatea
stabilirii unei prioritati a masurilor de prevenire si protectie, functie de factorul de risc cu
nivelul cel mai mare de risc.
Nivelul de risc global (Nr) pe locul de munca se calculeaza ca o medie ponderata a nivelurilor
de risc stabilite pentru factorii de risc identificati. Nivelul de securitate (Ns) pe loc de munca
se identifica pe Scala de ncadrare a nivelurilor de risc/securitate, construita pe principiul
invers proportionalitatii nivelurilor de risc si securitate. Nivelul de risc global si nivelul de
securitate se nscriu n Fisa locului de munca .
Stabilirea masurilor de prevenire
Acestea pot fi:
masuri de prevenire intrinseca;
masuri de protectie colectiva;
masuri de protectie individuala.
Masurile propuse se nscriu n formularul Fisa de masuri propuse
Reevaluarea riscurilor la locul de munca
Locurile de munca sunt reevaluate anual, din punct de vedere al riscurilor asociate, pentru a
se stabili daca au aparut riscuri noi de care trebuie sa se tina cont in planurile de prevenire.
Totodata, riscurile la locul de munca sunt analizate la orice schimbare tehnologica, la aparitia
de locuri de munca noi sau modificarea semnificativa a unui loc de munca existent, la
introducerea de noi activitati si dupa producerea unor incidente/accidente de munca.
Modificarile survenite in urma reevaluarii, daca sunt necesare, se documenteaza in scris si se
comunica celor implicati.
2.3.2.2 Cerinte legale si alte cerinte
Cerinte
Stabilirea si mentinerea unei proceduri pentru identificarea si accesul la cerintele legale
aplicabile. Informatiile sunt pastrate actualizat si comunicate partilor interesate.
Date de iesire
Orice organizatie trebuie sa fie constienta ca activitatile sale sunt afectate de reglementarile
legislative n vigoare. Aceste informatii trebuie comunicate celor interesati.
Procesul de identificare a cerintelor legale are ca date de intrare:
detalii referitoare la modul de desfasurare a proceselor
identificarea, evaluarea si contolul riscului
pag. 70/83
cerinte legale
cerinte de standardizare
cerinte interne ale organizatiei
cerinte ale partilor interesate.
Date de iesire
proceduri de identificare si accesare a informatiilor de reglementare
identificarea modului si locului de aplicare a acestora
determniarea necesarului de disponibilitate a acestor informatii
monitorizarea cunoasterii si respectarii cerintelor de reglementare
2.3.2.3 Obiective
Cerinta
stabilirea si mentinerea obiectivelor documentate pentru nivele si functii relevante
obiective cuntificabile.
Date de intrare n procesul de stabilire a obiectivelor:
politica si obiectivele globale ale organizatiei
politica de sanatate ti securitate ocupationala cu angajamentul de nbunatatire
continua
ezultatele identificarii pericolului, evaluarii si controlul riscului
optiunile tehnologice
informatii referitoare la imbunatatirea locurilor de munca
cerinte financiare, operationele si ale afacerii
opinii ale angajatilor si ale partilor interesante
analiza performantei fata de obiectivele stabilite anterior
inregistrari referitoare la neconformitati, accidente, incidente si daune asupra
proprietatii
rezultate ale analizei managementului referitoare la sanatate si securitate
ocupationala.
Date de iesire
obiective documentate si masurabile pentru fiecare functie din organizatie.
pag. 71/83
2.3.2.4 Programe de management referitoare la sanatate si securitate n munca

Cerinta
Stabilirea unuia sau a mai multor programe care sa duca la realizarea obiectivelor.
Programele sunt analizate si readaptate periodic. Programul trebuie sa cuprinda:
responsabilitatea si autoritatea desemnata pentru realizarea obiectivelor
mijloacele si termenele de rezolvare a obiectivelor.
Date de intrare
politica si obiectivele n sanatate si securitate ocupationala
rezultatele identificarii pericolului, evaluarii si controlul riscului
modificari ale cerintelor legale si de reglementare
detalii referitoare la procesele de realizare a productiei si a serviciilor
activitati continue de mbunatatire
disponibilitatea resurselor de realizare a obiectivelor
Date de iesire
Programele de management definite si documentate.
2.3.3 Implementare si functionare

Planificare
Implementare si
functionare
Audit
Feedback de la
masurarea
performantei
Verificare si actiune corectiva
Figura 14. Impelmentare si functionare
pag. 72/83
2.3.3.1 Structura si responsabilitate

Cerinte
definite
documentate
comunicate
rolurile
responsabilitatile
autoritatile
personalului care:
conduce
efectueza
verifica
procese care
au efect
asupra
sanatatii si
securitatii
ocupationale
Reprezentantul managementului pentru sanatate si securitate ocupationala are

responsabilitate si autoritate definite pentru:
a se asigura ca cerintele referitoare la sistemul de management sunt stabilite,
implementate si mentinute n conformitate cu specificatia
a se asigura ca raportarile referitoare la sistemul de managemet al sanatatii si
securitatii ocupationale sunt raportate conduucerii de la cel mai inalt nivel si stau la
baza imbunatatirii sistemului.
Date de intrare
structura organizatorica/organigrama
rezultatele identificarii pericolului, evaluarii si controlului riscurilor
obiectivele n sanatate si securitate ocupationala
descrierile postului
lista personalului calificat.
Date de iesire
definirea rolurilor/responsabiltatilor
documentarea referitoare la roluri, responsabilitati n fise de post, proceduri,
instructiuni de lucru
instruiri documentate ale personalului referitor la roluri, responsabilitati, autoritati.
2.3.3.2 Instruire profesionala, cunoasterea si competenta
Cerinte
pag. 73/83
Personal competent. Competentele definite din punct de vedere a studiilor, instruirilor,

experientei corspunzatoare
Stabilirea si mentinerea unei proceduri referitoare la:
importanta respectarii documentatiei sistemului de management OH&S
consecintele OH&S reale su potentiale asupra locului de munca
roluri si responsabilitati n conformarea cu documentatia sistemnlui inclusiv cerinte
referitoare la situatii de urgenta si capacitate de raspuns
consecintele potentiale ale abterilor de la procedurile specificate de operare
Date de intrare
fisele de post
documentele sistemului de management al santatii si securitatii ocupationale
(proceduri, instructiuni)
aprecieri ale performantei personalului
rezultatele identificarii pericolului, evaluarii si controlului riscurilor
politica de OH&S si obiectivele OH&S
programe OH&S
Date de iesire
cerinte de competenta pentru personal
analiza nevoilor de instruire profesionala
Programe de instruire
Gama de cursuri/instruiri
nregistrari ale instruirilor
evaluari documentate ale eficacitatii instruirii
2.3.3.3 Consultarea si comunicare
Cerinte
Proceduri prin care organizatia se asigura ca informatiile pertinentereferitoare la sanatate si
securitate ocupationala sunt comunicate catre angajati si alet parti interesate.
Implicarea angajatilorsi acordurile stabilite referotoare la consultare trebuie documentate si
partile interesate informate.
Angajatii sunt:
implicati n dezvoltarea si revizuirea politicii si procedurilor de gestionare a riscurilor
consultati n cazul schimbarilor care pot sa afecteze sanatatea si securitatea la locul
de munca
reprezentati n probleme de sanatate si securitate ocupationala
informati referitor la cine sunt reprezentanti lor pentru OH&S si cine sunt reprezentantii
conducerii.
pag. 74/83
Date de intrare
politica si obiectivele OH&S
documentele distemului OH&S
procedurile de identificarea pericolului, evaluarea si controlul riscului
fisele de post care definesc rolurile si responsabilitatile
rezultatele consultarilor referitoare la mbunatatirea locurilor de munca
programul de instruire profesionala.
Date de iesire
consultari dintre angajator si angajati n comitetele de securitate
implicarea angajatului n identificarea pericolului, evaluarea si controlul ricului;
implicarea reprezentantilor angajatilor si stabilirea mecanismelor de comunicare n
cazul investigatiilor referitoare la accidente, incidente, vizite pe teren legate de OH&S,
informari referitoare la sanatate si securitate ocupationala pentru angajati, contractori,
vizitatori
panouri de afisaj cu date despre performanta OH&S
buletin de informare OH&S.
2.3.3.4 Documentatia
Cerinte
Informatii pe suport informatic sau de hrtie pentru :
a descrie elementele esentiale ale sistemului si interactiune lor
a asigura accesul al documentatia conexa
Date de intrare
detalii despre sistemele de documentare si informatiile pe care organzaia le dezvolta
pentru ndeplinirea cerintelor OHSAS 18001:2007
responsabiltati si autoritati
informatii despre locurile unde se vor utiliza documentele
Date de iesire:
manual, politica, obiective, programe
proceduri
2.3.3.5 Controlul documententelor si a datelor
Cerinte
Este necesara o procedura pentru conrolul documentelor prin care:
documentele pot fi localizate
analizate si revizuite periodic
versiunile relevante sunt disponibile
versiunile perimate sunt retrase pentru a mpiedica utilizarea lor
documentele retrase si arhivate n scopul pastrarii acestora pot fi identificate
coresponzator
pag. 75/83
Date de intrare
detalii despre documentatie si sistemele de date pe care organizatia le dezvolta pentru
sustinerea sistemului de managment al sanatatii si securitatii ocupationale
detalii despre responsabilitati si autoritati
Date de iesire
procedura de control a documentelor
lista documentelor controlate si locatiile lor
nregistrari referitoare la arhiva
registre de documente, indexuri, etc.
2.3.3.6 Controlul operational
Cerinte
identificarea operatiilor si activitatilor asociate riscurilor identificate
planificarea si controlul operatiilor si activitatilor care sunt asociate riscurilor
documentarea n proceduri a criteriilor de operare
stabilirea si mentinerea procedurilor referitoare la riscurile identificate la bunurile,
echipamentele, servichile achizitionate si/sau utilizatede organizatie
comunicarea catre furnizori a cerintelor relevante
stabilirea si mentinerea procedurilor pentru proiectarea locurilor de munca, a
proceselor, a instalatiilor, utilajelor, procedurilor operationale, organizarea muncii,
adaptarea acestora la capabilitatile umane pentru eliminarea sau reducerea riscurilor
Date de intrare
rezultatele identificarii pericolului, evaluarii si controlului riscului
Date de iesire
proceduri
Mediul de munca pentru personal care
satisface cerintele de securitate (social,
organizatoric)
Constinta pericolului
functionala
Mediul de munca material care satisface

cerintele de securitate (fizice, tehnice)
masina
mediu
om
Constiinta securitatii
Adecvare pentru securitate
Securitatea muncii
Securitatea organizarii
organizare
Securitatea mediului
pag. 76/83
Figura 15 Sistemul om-masina (echipament de munca)-mediu

Relatiile de integrare ntre om si mediul material de munca sunt optime. Acest lucru
nseamna securitate angajatului, usurarea muncii acestuia, siguranta partilor material ale
mediului si lipsa deficientei n intractiune dintre ele. n acest caz vorbim de performanta.
Adaptarea deficitara dintre om si mediul material de munca (configurare necorespunzatoare
a elementelor de deservire) are ca efect o integrare ntrziata. Omul este supra sau
bubsolicitat n mod nedorit.n acesta caz vorbim de scaderea performantei.
Relatiile de integrare sunt complect ntrerupte, exista un deranjament cre poate avea ca
urmari vatamari ale peroanei sau pagube materiale, performanta fiind mpiedecata.
n cadrul contolului operational trebuie avut n vedere factorii care pot influenta, securitatea
muncii. Acestia sunt:echipamentele de munca, locul de munca, mediul de munca, sarcina
muncii, organizarea muncii, conditiile de munca.
Manipularea substantelor periculoase:
obligatia solicitarii sau elaborarii fisei tehnice de securitate a substantelor periculoase
obligatia identificarii si marcarii substantelor tehnice periculoase
denumire chimica (pentru preparate denumirea comerciala)
simbolul pericolului si denumirea acestuia;
indicatii prvind pericole deosebite (R)
indicatii privind securitatea (S)
adresa poducatorului /distribuitorului
elaboratea instructiunilor de exploatare a acestora
denumirea substantei periculoase
descrierea produsului pemtru o identificare usoara (aspect, miros, stare de
agregare)
pericole pentru om si mediu
masuri de protectie si reguli de comportament
mod de actiune n caz de pericol
primul ajutor
eliminarea corespunzatoare
instruirea angajatilor
2.3.3.7 Pregatirea pentru situatii de urgenta si capacitate de raspuns
Cerinte
stabilirea si mentinerea planurilor si procedurilor pentru a identifica potentialul pentru
incidente si situatii de urgenta precum si raspunsul la acestea pentru a preveni si
minimalizarea efectelor acestora asupra mbolnavirilor sau raniilor angajatilor
pag. 77/83
analiza si revizuire planurilor n special dupa aparitia unor incidente sau situatii de
urgenta
testarea periodica a planurilor
Date de intrare
rezultatele identificarii pericolelor, evaluarea si controlul riscurilor
disponibilitatea serviciilor locale de urgenta si detalii referitoare la raspunsul de
urgenta sau consultari de punere de acord
experienta din accidente, incidente si situatiile de urgenta anterioare
experienta organizatiilor similare referitoare la accidente, incidente, situatii de urgenta
revizuiri ale exercitilor de simulare si practicilor pentru situatii de urgenta executate si
operatiunile anterioare
Date de iesire
planuri si proceduri documentate pentru situatii de urgenta
lista echipamentelor de urgenta
nregistrari de la testarile pentru echipamentele de protectie
inregistrari de la exerictile practie de simulare
nregistrari ale analizei si masurilor de imbunatatire propuse n urma testarilor
nregistrari ale revizuirii planurilor n urma analizelor
Planul de urgenta cuprinde:
identificarea accidentelor si urgentele potentiale
identificarea persoanei care preia controlul in timpul situatiie de urgenta
detalii despre actiunile ce vor fi intreprinse de personal n timpul unei situatii de
urgenta, incluzatd si actiunile ce vor fi intreprinse de catre personalul extern care se
afla la locul situatiei de urgenta (contractori,vizitatori)
responsabilitatea, autoritate, indatoririle personalului cu roluri specifice n timpul
situatiilor de urgenta (personal cu indatoriri de stingerea incendiilor, acordarea primului
ajutor, specialisti n scurgeri toxice)
proceduri de evacuare
identificarea si localizarea materialelor ce prezinta pericol
comunicarea cu organismele externe n cauza(pompieri, salvare, etc)
comunicarea cu vecini si cu publicul
protectia echipamentelor, datelor si nregistrarilor vitale
disponibilitatea informatiilor necesare pe timpul situatiei de urgenta(schite de
amplasament, instalatie, proceduri de operare, instructiuni de lucru, nr. de telefon,
etc.)
Echipamente de urgenta:
sisteme de alarmare
iluminat si sursa de energie de rezerva pentru situatii de urgenta
mijloace de evacuare
refugii sigure
robinete, ntrerupatoare si sigurante critice pentru deconectare
pag. 78/83
echipamente de stingerea incendiilor

echipamente de prim ajutor
facilitati de comunicare
2.3.4 Verificare si actiune corectiva

Implementare si operare
Audit
Verificare si actiune corectiva
Reactii la feedback din

masurare
performantei
Analiza efectuata de management
Figura 16 Verificare si actiune corectiva

2.3.4.1 Masurare si monitorizare performantei
Cerinte
Proceduri pentru monitorizarea si masurarea periodica a performantei OH&S.
Procedura trebuie sa asigure:
masurari calitative si cantitative necesare organizatiei
monitorizarea gradului de ndeplinire a obiectivelor
monitorizarea performantei programelor OH&S
monitorizarea accidentelor, mbolnavirilor, incidentelor
inregistrarea de date si informatii n urma monitorizarilor pentru stabilirea actiunilor
corective si preventive.
n cazul echipamentelor de monitorizare si masurare a performantei organizatiei sunt
necesare proceduri de etalonare si mentenanta.
Date de intrare
rezultatele identificarii pericolului, evaluarea si controlul riscului
procedura de tratare a neconformitatilor
nregistrari ale testarii si calbrarii echipamentelor
nregistrari lae instruirilor profesionale
rapoartele analize de management
Date de iesire
procedura de monitorizare si masurare
pag. 79/83
planificarea inspectiilor si listelor de control

liste cu echipamente critice
liste de control pentru inspectia echipamentelor
buletine de analiza
inregistrari ale rezultatelor inspectiilor
Monitorizare pro-activa (verificarea conformarii):

inspectii ale masinilor si instalatiilor
luare de probe referitoare la securitate (noxe, zgomot, vibratii)
inspectii ale locurilor de munca
inspectarea conditiilor de lucru
Monitorizare reactiva (investigarea, analiza accidentelor, mbolnavirilor profesionale, daune
asupra proprietatii).
2.3.4.2 Accidente, incidente, neconformitate, actiuni corective, actiuni preventive
Cerinte
Stabilirea si mentinerea procedurilor pentru definirea responsabilitatii si autoritatii n:
investigarea si tratarea accidentelor, incidentelor , neconformitatilor
ntreprinderea de actiuni pentru reducerea oricaror consecinte aparute n urma
accidentelor, incidentelor, neconformitatilor
initierea si finalizarea actiunilor corective si preventive
confirmarea eficacitatii actiunilor corective si preventive
Actiunile corective si preventive vor fi proportionale cu dimensiunea problemelor si potrivite
cu riscul ntlnit. Se inregistreaza si implementeaza schimbarile n documente datorate
actiunilor corective si preventive.
Date de intrare
proceduri
planuri de urgenta
rapoarte referitoare la identificarea pericolului, evaluarea riscului si controlul riscului
rapoarte de audit
rapoarte despre accidente, incidente, pericol
rapoarte de ntretinere si service
Date de iesire
procedura pentru accident si neconformitate
rapoarte de neconformitate
rapoarte de ivestigare
rapoarte actualizate de identificarea pericolului, evaluarea si controlul riscului
registru unic de evidenta a accidentelor de munca
registrul unic de evidenta a incidentelor periculoase
registru unic de evidenta a accidentelor usoare
pag. 80/83
registru unic de evidenta a accidentelor de munca ce au ca urmare incapacitate de

munca mai mare de 3 zile
rapoarte pentru analiza efectuata de management
inregistrari ale evaluarii eficacitatii actiunilor corective si preventive
Procedura referitoare la accidente, incidente, neconformitati trebuie sa trateze:

procesul de
actiunare imediata la observarea unor neconformitati, accidente,
incidente
procesul de investigare
procesul de inregistrare a investigatiei
analiza neconformitatii, accidentului, incidentului
actiune corectiva
actiunea preventiva
urmarirea eficacitatii actiuni corective, preventive
comunicarea rezultatelor
2.3.4.3. Controlul nregistrarilor
Cerinte
Proceduri pentru identificarea, mentinerea si eliminarea nregistrarilor.
nregistrarile trebuie sa fie:
lizibile, identificabile, trasabile la activitatile implicare
usor de regasit si protejate mpotriva distrugeri, deteriorarii, pierderii
Duratele de pastrare trebuie stabilite si nregistrate.
Date de intrare
nregistrari referitoare la instruiri
rapoarte de inspectii
rapoarte de audit
rapoarte de consultari
rapoarte cu accidente/incidente
rapoartele testarilor medicale
rapoarte de supraveghere a sanatatii
rapoarte ale exercitiilor practice de raspuns n caz de urgenta
Date de iesire
Procedura de control a nregistrarilor
nregistrari usor regasibile
2.3.4.4 Audit intern
Cerinte
procedura documentata si program de audituri pentru realizarea periodica a
auditurilor.
Prin audituri se:
pag. 81/83
determina daca sistemul este conform cu dispozitile planificate, a fost implemetat, este
mentinut si este eficace n realizarea politicii si obiectivelor organizatiei
analizeaza reultatele auditurilor anterioare
furnizeza informatii conduceri de vrf despre rezultatele obtinute.
Personalul care conduce auditurile trebuie sa fie independent.

Date de intrare
declaratia referitoare la politica OH&S
obiectivele OH&S
procedurile OH&S si instructiuni de lucru
rezulatele identificarii pericolului, evaluarii si controlului riscului
cerinte legislative si de reglementare
rapoarte de neconformitate
auditori competenti
Date de iesire
Plan/program de audit
Proceduri de audit
Rapoarte de audit
Rapoarte de neconformitate finalizate
Raportul catre analiza de management
2.3.5 Analiza efectuata de management
Cerinte
analiza sistemului la intervale prestabilite
analiza trebuie documentata
analiza trebuie sa evalueze necesitati de schimbare a politicii, obiectivelor, a altor
elemente de sistem n urma rezultatelor auditului intern, modificarilor aparute si a
angajamentului de mbunatatire continua.
Date de intrare
rezultatele auditurilor interne
statistici ale accidentelor, incidentelor
actiuni corective desfasurate ntre doua analize
rapoarte desper situatii de urgenta
analiza modului de ndeplinire a obiectivelor si programelor
Date de iesire
revizuirea politici, obietivelor, programelor
actiuni corective
actiuni de mbunatatire (preventi
pag. 82/83
Material editat n cadrul proiectului cofinantat din Fondul Social European prin
Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013
Domeniul major de interventie 3.2. Formare si sprijin pentru ntreprinderi si
angajati pentru promovarea adaptabilitatii
Proiect: Retea de sprijinire a formarii profesionale n domeniul managementului
sanitar, managementului calitatii si TIC al personalului ocupat n domeniul
medical RUXMED, POSDRU/81/3.2/S/49706
Editat de Centrul de Resurse CREST
Septembrie 2011
Continutul acestui material nu reprezinta n mod obligatoriu pozitia oficiala a
Uniunii Europene sau a Guvernului Romniei
pag. 83/83

Elaborare Ghiduri Si Protocoale PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Elaborare Ghiduri Si Protocoale PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013

[ Asiguratea sanatatii si securitatii la locul de munca ]

[ Asiguratea sanatatii si securitatii la locul de munca ]

[ Asiguratea sanatatii si securitatii la locul de munca ]

simple, repetitive, nu acelasi lucru se ntmpla n cazul proceselor complexe, cu conditionari

[ Asiguratea sanatatii si securitatii la locul de munca ]

Managerii unei organizatii nu trebuie sa se limiteze la a trata, de fiecare data,

[ Asiguratea sanatatii si securitatii la locul de munca ]

[ Asiguratea sanatatii si securitatii la locul de munca ]

[ Asiguratea sanatatii si securitatii la locul de munca ]

Profilul de risc - Un tablou cuprinznd evaluarea generala documentata si prioritizata,

[ Asiguratea sanatatii si securitatii la locul de munca ]

O SINTEZA A PROBLEMATICII RISCURILOR

Orice organizatie se constituie pentru a realiza anumite scopuri n raport cu care se

[ Asiguratea sanatatii si securitatii la locul de munca ]

oportunitate. Incertitudinea exista, indiferent de modul n care o percepem. Am fost obisnuiti

[ Asiguratea sanatatii si securitatii la locul de munca ]

[ Asiguratea sanatatii si securitatii la locul de munca ]

[ Asiguratea sanatatii si securitatii la locul de munca ]

Gestionarea riscurilor trebuie subordonata obiectivelor care formeaza un sistem

[ Asiguratea sanatatii si securitatii la locul de munca ]

Identificarea si definirea unui risc n raport cu un obiectiv este rareori suficienta.

circumstantelor n care se manifesta riscurile identificate anterior, precum si pentru stabilirea

Riscul este o incertitudine, si nu ceva sigur.

Nu ignorati problemele dificile identificate.

Nu constituie riscuri probleme (situatii, evenimente) care nu pot apare

Nu identificati riscuri care nu afecteaza obiectivele

[ Asiguratea sanatatii si securitatii la locul de munca ]

Riscurile au o cauza si un efect asupra obiectivelor

Faceti deosebirea intre riscul inerent si riscul rezidual

Metodologia elaborarii ghidului de practica

[ Asiguratea sanatatii si securitatii la locul de munca ]

Necesita resurse serioase

[ Asiguratea sanatatii si securitatii la locul de munca ]

[ Asiguratea sanatatii si securitatii la locul de munca ]

4. Elaborarea intrebarilor cheie

[ Asiguratea sanatatii si securitatii la locul de munca ]

[ Asiguratea sanatatii si securitatii la locul de munca ]

[ Asiguratea sanatatii si securitatii la locul de munca ]

structurile, influentele interne si externe. Trebuie identificate posibilele bariere si facilitati in

[ Asiguratea sanatatii si securitatii la locul de munca ]

[ Asiguratea sanatatii si securitatii la locul de munca ]

provenind de la alti pacienti sau de la personalul medical. Bacteriemia poate creste ca

pt a reduce procedurile inutile

pt a se adapta la utilizarea crescuta a unitatilor de ingrijire intensiva, a procedurilor

pt a contracara raspandirea agentilor patogeni rezistenti la tratament

In 1985, Centrele pt Controlul Bolilor si Preventie introduc precautiunile universale prin

[ Asiguratea sanatatii si securitatii la locul de munca ]

legate de contaminarea prin picaturi Pfluger si

precautiunile de contact (evitarea

educarea personalului privind importanta unei corecte igiene a mainilor intre

diagnosticarea corecta a pacientilor si recomandarea de precautiuni adecvate contra

[ Asiguratea sanatatii si securitatii la locul de munca ]

dezvoltarea de instructiuni privind controlul infectiilor, instruirea personalului, si

asistarea personalului in implementarea procedurilor si utilizarea produselor pentru a

Izolarea ca metoda de preventie

poate totodata avea ca scop sa protejeze pacientii imuno-vulnerabili de agenti exteriori

sapun sau detergent

optional: agent antiseptic pt spalare, alcool-pentru mainile crapate, perie de

[ Asiguratea sanatatii si securitatii la locul de munca ]

se va acorda o atentie deosebita zonelor de sub unghii si zonelor cuticulelor, precum

chiuveta nu este prevazuta cu un dispozitiv pentru genunchi sau picior de

inchidere a apei, se vor inchide robinetele apucandu-le cu un prosop de hartie uscat