Sunteți pe pagina 1din 17

'^*,,,,'*0

%-M-/N

N,9

Il To 3t9

EV

)S7( ,), -j.).;,.. ....-4

,.....

ANUL IV.
(1 Martie 1870

Martie 1871.)

Redactor: Iamb Negruzzi.

IASS1 1871.

(ee

TIPOGRAFIA SOCIETATII JUNIMEA.


+%,,,%++

www.dacoromanica.ro

No. 20.

Anul IV.

Iassi, 15 Decemvrie 1870.

CONVORBIRI LITERARE.
Apare la 1 i 15 a flee6rei luni.
Abonamentul pe unu anu pentra Roin4nia liberit 1 galbenu; pentru Austria 5 fl; pentru Germania de Nordu 1 galbenu;
pentril SviOra, Belgia si Italia 15 franci; pentru Francia i Spania 20 franci.
Abonamentele se facu numai pe unit anu intregu: in Iassi la Tipogratia Societitch Junimea i la librria Junimea,
in Bucuresci la libaria Soccec & Comp.

SUMARIU.
Despre Filosofia la Universitate, de D. T. Maioresc
Giuerele lui Hagi Petcu. Comedie in doue acte de D V.
Alecsandri.
Ucigasul, poesie, de D-ra Matilda Cugler.

Desge Filosofia la llniversitate.


(0 preseurtire din Arthur Sehopenhauer.)

Nu e de agIduitu, cg propunerea filosofiei la Univer'sitAti gi este in multe privinte


de folosu. Prin aceasta dob6ndesce o ecsistentl public
i stindardul ei este impltintatu si desNuratu inaintea ochilor omenesci;
astfeliu ea insa0 se lechiamiE totcleauna in
memorie i devine ma-lifestil. De aci Inse" va
result a. c4tigu1 mai insemnatu, c dintre capetele tinere i intehgente uncle von ajunge la
cunoscinta ei i se voru induplech a o studa.
Cu toate aceste trebue s ngduimu, ca," celu
ce e destoinicu i prin urmale simte trebuinta
de a o studi, ar Mittel-a i pe alte ci i nu
ar remne lipsita de cunoascerea ei. Oki ceea
ce se iubesce i este n6scutu pentru o
se intalnesce uor : sufletele amice se salutg 0 din Idepartare. Vreu s 4icu, c5, mai

puternic i cu mai mare resultatu, va atrage pe uuu asemene omu ori ce carte a unui
filosofu adev6ratu care i-ar cad6 in mIna,

deal prelegerea vre-unui aa numitu filosofu


din cei ce se urc 4ilnic pe catedrl. Apoi
in gimhasii ar trebui s'a se citeascg cu silinta Platon, care este escitantul celii mai
tare al spiritului filosoficu. Indeobsce Ans6
am ajunsu cu incetul la convingerea, cg, pomenitu folosu al....filosofiei de pe eatedrAse
intrece de paguba ce filosofia, ca meserie o
aduce filosofiei, ca cercetare liberl a adeveruliti, sau filosofia dupa insarcinarea guvernului, filosofiei dupit insarcinarea naturei

0 a omenirii.
Cried mai Infe'i guvernill nu va solaria oanieni, care sA coltraqicl direct sau numai

indirect iev4Iturei ce o propunu de pe amvo me mii de preoti oriinduiti tot de eln ;


flindcti aceasta, in proportia in care ar ave
efectu, ar paralizh lucrarca celeilalte institutii.

CN.ci, duo,' curn se scie, judeatile nu se anuleazA, numai prin opositia contradictorie, ci

i prin cea contrarie

d.

e. judeatei rosa

e roie" nu-i contraqice numai judecata

nu e ro0e," ci i cI este galbena,"

c6,

care

are aceea0 putere de a o Deg* ba Ana mai


mare. De aci principiul improbant secus docentes. Prin aceasta ttns6 filosofii de la Universitate ajungu inteo positie foarte curioasat

www.dacoromanica.ro

328

DESFRE FILOSOFIA LA trNIVERSITATE.

a earei secretu publicu e bine sa-lu arItamu


o data cu cuvinte lamurite. Mei in toate ceHalte sciinte profesorii lot. au numai datoria de a propune, dui)/ mijloace i putiuta,
ceea ce este adeve-ratu i justu, dar la profesorii de filosofie i numai la ei lucrul trebue
intelesu cum grano salis. Aici adeca numita
datorie are o relatie particulard, care provine din identitatea problemei sciintei lor cu
problema, pe care o resoalve i religia in fe-

liul ei, din care causa en am numitu religia


metafisica poporului. Astfeliu dar profesorii
filosofiei de propusu trebue sa propuna i ei ce-

ea ce este adeve'ratu i justu, numai aceasta


sa fie in fuudamentu si in esenta identicu cu
ceea ce propune religia prei, care 0 ea este
adeve'rata si justa. De aci se nasal propositia

vndu dar a 01)6 prelegerile cu aceastA marginire, profesorilor nu le remaue decat de a


cauta forme i fraseologii none, prin care espunu cuprinsul religiei terei mascatu in cuvinte abstracte i ilu facu astfeliu nesaratu, ceea
ce se chiama apoi filosofie. Irrea totu0 unul
sau altul sa mai faca ceva pe deasupra, a-

tunci sau va divaga in specialitati vecine sau


ii va lua refugiul la totu feliul de comedii
inocente, bunaoara la calcule analitice grele asupra echilibrului representatiilor in capul omenescu i alte asemene glume. Intre
aceste filosofii Universitatilor astfeliu marginiti
remanu cu voie buna la chestie, fiindca propria
seriositate consista in a-i castigh ea cinste
panea lor de toate qilele pentru ci i pentru ne-

secundaru i, dad, se cere, trebue sa se scoale

vast/ i copii, asemene intru a aye oare-care


vada i trecere inaintea oamenilor, pe cand
din contra inima adanc micata a unui adevratu filosofu, a carui seriositate mare i intreaga e concentrata numai in afiarea cheei
pentra esistentanoastra atat misterioasa pe cat
nefericita, se socotesce de ei intre fiintele mitologice; de nu cumva unul ca acela, daca
s'ar intampla sa-la intalneasca, le pare po-

pentru a da locul altei ca1ititi. Prin aceas-

sedatu de monomanie. Caci a la, filosofia cu totu

ta dar se osebesce in universitati filosofia de


toatecelelalte sciinte, care au acolo catedre

dinadinsul in seriosu i Inca in seriosul profundu, ce i se cuvine, aceasta Ci poate trece


oH cui pnin visu mai de graba decal, unui
docentu al ei, togmai precum papa este de
regula celu mai necredinciosu dintre cretini.
Deaceea i este foarte rar, ca unu adevCratu

naiva a uklui profesoru de filosofie foarte repu-

tabilu clink a. 1840, citata de mine in critica


filosofiei lui Kant : daca o filosofie neaga ideile
fundamentale ale crestinismului, atunci sau este
falsa, sau, dad, i este adev6rata, este nepracticabilI." Aa se vecle, ca in filosofia
Universitatilor adeve'rul ocupa numai unu locu

deschise.

In urma aratatei relatii, cata vreme esista


biserica, va aye voie a fi propusa la Univers.
numai o filosofie conceputa in respectu perpetuu
cu religia t6rii ii condusa in esenta paralel
dei poate
cal aceasta, i care totdeauna
figurata i schimosita cu cuvintele cele mai

stranii i astfelia greu de intelesu nu va fi


in priviutele importante nimica alta decat o
parafrasa i apologie a religiei statului. A-

filosofu sa fi fostu totodata docentu al filosofiei,


ca togmai Kant representa o asemene esceptie,
am esplicat dejii. in vol. II al opului men

principalu, c. 17, p. 162, aratandu aeolo cansele i efectele acestei imprejurari. Be altmintrele intamplarea cunoscuta a lui Fichte

www.dacoromanica.ro

DESPRE FILOSOFIA LA UNIVERSITATE.

57

d. o dovada pentru sus aratata esistenta

care ce e dreptu i-a ajunsu scopal; fiindca

conditionald a intregei filosofii de Universitate,

ii cunosceit publicul. $i apoi pentru filosofia


pe catedri acea espresiune este in realitate
i propriamente absoluta, adeca trebue ab-

ne

de0 in fondu Fichte a fostu numai unu sofistu


ear nu unu filosofu adevOratu. Elu adeca in reflectiile sale filosofice ii luase indrasneala a sea-

pit din vedere dogmele religiei Vrii; resultatul a fostu casatiunea lui si insultari din
partea populatiei. La de"nsul ans6 pedeapsa
a prinsu bine, fiindca mai tarlia, dupa ce s'a
numitu profesoru la Berlin, Eu-1 seu absolutu,

ca unu pre plecatu servitoru, s'a prefacutu


in bunul 1) I:E.11ef1eu i doctrina sa in gencre a

prim itu o spoire foarte cretineascg, despre care

marturisesce mai alesu cartea ceiletuzu pentru


viato

De insemnatu este Inca la


intamplarea lui, cii vina principala ce i s'a
imputatu, a fostu Kopositia, ca D-leu nu
ar ti alta decat insai ordinea monad a lumei, pe cand totui aceasta este putin osebe-atit."

bita de cea euprinsa in evangelistul Than: Bum-

neleu este iubirea.

Este dar upr de intelesu, ca in asemene


imprejurari filosofia de pe

catedra nu pre
poate sii faca altfeliu deal, cum lice poetul,
Ca unu cosasu cu lungi picioare,

Ce tot sare, si ear sare,


Dar tot (14 la earbit in vechea antare.

solut i numai cleat sa fie adev6rata, daca


nu
! Altii earasi, din acesti scrutatori
ai adev6rului, contopescu filosofia i religia intr' anti centauru i-lu numescu filosofia religiunii ;
nu mai putin au obiceiul a spune cii proprie vorbindu religia i filosofia sunt aceleasi lucruri

care propositie ans nu pare a fi adevrata,


decat in intelesul, in care f;ii Franciscu I se
spune ca, ar fi lisu foarte conciliatoru in pHvinta lui Carol V Ce vrea fratele meu Carol, vreau i eu"
adeca Milanul. Ear
altii nu facu atatea frase, ei vorbescu deadreptul de o filosofie cretineasca;
ceea ce vine

ca i cand ai vorbi de o arit-

metica cretineasca, in care cinci O. fie num6ru dreptu. Mara de aceasta este evident,
ea asemene epitete imprumutate de la credintele religionare sunt necuviincioase pentru
filosofie care vrea sa fie incercarea ratiunei, de
resolvi problema existcntei din propriele
sale mijloace i independent de ori ce autoritate. Ca sciintA nu are a face cu ceeace,

poate san e bine sau trebue sa fie

lucrul n'ar aye nici unu inconvenientu,


dad, nu ar trebui sa se admit& macar posibilitatea, ca 'ultima intelegere cc o poate do(Audi omul despre natura lucrurilor, despre
fiinta lumei i a sa proprie, nu se va potrivi numai decat cu inqtaturele, ce parte
s'au datu odinioara poporasului Ovreilor, parte

s'a produsu cu 1800 de ani inapoi in Ierusalimu. Pentru a remedia acestui inconvenientu
cu o singura lovitura, profesoral defilosofie Hegel a inventatu espresia religiune absoluta," cu

6-e6lutu,

ci numai cu ceea ce se poate sci.

i eand accasta sl'ar \Tea a fi cu total osebitu de dogmele


credintei, credinta tot4i nu ar fi jignita; clici de
aceea este credinta, ca sacuprinda ceea ce nit se
poate sci. Mud cuprinsul ei s'ar pate, sci, credinta

ar remin cu total inatila i cliiar ridicall,


precum bunloara dad asapra objectelor matematicei s'ar mai alcatui. o credinta religioasa. Datil ans6 profesorii sunt incredintati, ca
adev6rul deplinu i intregu e cuprinsu
esprimatu in religia terii, atunci sa se tina

www.dacoromanica.ro

328

DESPRE FILOSOFIA LA UNIVERSITATE.

de aceasta si sa se lase de filosofie. Dar sa


nu-si den aerul de ceea ce nu sunt. Pretextul de cercetare imparpla a adeverului
cu hotarirea de a lua religia terii ca resultatu i chiar ca msur i controlu al lui,

cum, petrecendu-si viata cu atate heresii inverunate, au sciutu totusi in luntrul lor a-i
pasta inocenta filosofica cu atata curatenie.
Cu toate aceste echitatea cere ca sa nu

este insuportabilu si o asemene filosofie, legata

judecamu filosofia Univeraitatilor, precum am


facutu aci, numai din puntu de vedere al sco-

de religia cerii ca unu cane de zidu, nu este


cleat o caricatura revoltanta a aspirarii celei

pului ei pretextatu, ci si din al celui adeveratu si realu. Acesta este de a da viitori-

mai inalte i mai nobile in omenire. Deocamdata Anse tocmai acea filosofie a religiunii, pe

lor referendari, advocati, doftori, canclidap i

care mai sus am numigo centauru

si care
se resumn inteunu feliu de gnosis, este adieulul celu mai lucrativu al filosofiei de la Universi-

tate si titule de pe programe, precum de philosophiae erga religionent pietate, o inscripOe


potrivit pentru asemene staule filosofice de oi,
arata cu lamurire tendinia j motivele filosofiei
de pe catedr. Uneori, ce e dreptu, aceti
filosofi dumesticii isi dau unu aventu care pare
a fi periculosu: dar sfirsitul se poate ascepth
cu linisce, bine sciindu-se, ca voru ajunge tot

la Onta ce le este impusa odata pentru totdeauna.

Uneori ii vine chiar sa crqi, ca

cercetarile lor filosofice intrucat sunt serioase


le-au terminatu inaintea virstei de 12 ani i ca
deja atunci si-au fixatu pentru totdeauna
opinia lor despre esenta lumii si ce se Cine
de aceasta; fiindca, dupa toate discutiunile

invqatori, chiar in intimitatea convingerilor


directia, care este potrivita cu intentiile statului si a guvernului in privinca-le.
Aci nu am nimicu de intimpinatu si me
tinu in reserva, necredendu-me, competentu a
judeca, dad, unu asemene mijlocu de guverpare este trebuinciosu sau nu.
Aceasta o lasu in judecata celor ce an
sarcina grea de a guverna oanzeni, adoca de
a susCiu lege, ordine, pace i linisce intre
multele milioane ale unui neamu nemarginitu
de egoistu in marea sa majoritate, injustu,
fr echitate, neonestu, plinu do invidie pi
malitiosu, si pe langa aceste foarte margi-

i indaratnicu, i a apara pre cei pqini


la numeru, care s'au intamplatu sn. aiba, vre
nitu

filosofice i peregrinarile periculoase sub condu-

o avere, in contra celor nenumerati, care nu au


decat forca lor fisica, sarciva este asa de grea,
in cat cjeu! eu unul nu indrasnescu a discuta,
cu ei asupra mijloacelor intrebuincate. Caci

cerea de calauzi indrasneti, ajungu totdeauna


earni la catechismul care ni se inculca de

dicetoarea vechie: lui D-geu in toate 4ilele


ei mulcamescu, ca de impare4ia Romana n'am

reguth in acea etate si pe care ei paru a-lu

sa me ingrijescu a fostu totdeauna parola mea.


Dar altceva este raportul tilosofiei Universitatilor cu statul i altceva raportul ei cu insasi

lua, chiar de criteriu al adeverului. Toate


filosofemele heterodoxe, cu care au trebuitu sa
se ocupe dupa aceasta iu cursul vietei lor,

tute si a stabili dar cu slat mai tare doctri-

filosofia in sine, care in aceasta p rivirqn s'ar pute


numi filosofie purlt in osebire cu cea antei, care
este aplicata. Cea pura nu cunoasce altu

na catichismului. Trebue chiar sn-i admiramu,

scopu cleat adeverul, si in respectul lui pare

paru a exista, pentru ei numai a fi comba-

www.dacoromanica.ro

DESPRE FILOSOFIA LA UNIVERSITATE.GINERELE LUI HAGI PETCH.

a resulth, c ori ce altul la care se tinde


prin mijlocul ei, i devine stricAciosu. Ina lta
ei misiune este satisfacerea acelei trebuinte
nobile, numitA, de mine trebuinta metafisica,
care in toate timpurile este viu simtith in
interiorul omenirei, mai tare Ans6 atunci, cAnd,

precum se intImpla in dilele noastre, autoritatea credintei religioase devine diu di in qi


mai slabA. Caci aceasta, rnenitI pentru multimea cea mare a neamului omenescu i potrivita cu ea, nu poate contine deal adev6ruri alegorice, pe care Ans6 vrea s le presinte ca adev6ruri sensu proprio.

Prin aceasta

4us6, cu ct cunoscintele de totu feliul, istorice, fisicale, i chiar filosofire se latescu mai
lt cu atdt vt cresce nume-rul oamenilor, ck"rora

teligia nu le mai este de ajunsu i care voru

caua din ce in ce mai mult adev6ru sensu


proprio In- fa ta un..A asemine autdri ans6
ce v put face o phTql de pe c.itedra nervis alibnis mobile? Uncle va mai ajunge cu
filosofia octroiatI din cleru, cu cldirile Je cu-

vinte goale, cu fraseologia fdr cuprinsu sau


cu unu cuprhhu (i dad., ar fi adevrul celu
mai banalu i uor intelesu) inecatu i intunecatu iu valuri de cuvinte, si in deosebi uncle va

ajunge cu nonsensul absolutu al lui Hegel ?


(Va urmh.)

T. Maiorescu

GINERELE LIU RAGI PETC11


Comedic in 2 acte prelucrat din
frantuzesee.
(Urmare.

ACTUL II.
Scena I.
Rada, Adela, (intritudn).
Rada.
A
Ce minunatti primblare !. Ce aeru placutu
de primvarA... S'ar credo cineva in luna lui Main.

ns

Adela.

Nu ti-a fostu uritu en mine, Radule ?


Rada.

Uritu !. cu tine!. Da nu scii tu Adela di esti

cea mai dragalasa din toate damele ce cunoscu?


Adela.

Complimenturi ?

. .

Rada.
Ba, 1en, nu !. Adevrul in toga, sinceritatea..

In cateva minute, am facutu adi eele mai frumoase descoperiri.


Adela.

Care descoperiri?
Rada.

1.-in c ai unu snfletu nobilu de adevarata princesa; 2-le ca. ai umi spiritu incantatoru... 3-le

ca am traitu pan acum langa tine fara a te cunoasce.. . Am fostu ea unu teranu care ar fi
gazduitu o regina deguizata... Deodata regina
isi pupa corona pe frunte i bietul teranu remane
incremenitn, cu ochii holbati i cu litnba legata
de uirnire.
Adela.
? o regina?. pretentia mea nu se inalta,
ma de, sqs.. Radale.. Totu ce dorescu este sa-ti

pleeu.
Rada.

Dorinta iti e realisata, Adeluta, caci te iubescu


ca unu amorezu de 18 ani.
Adela.

Iubesce-me mai biue ca barbatul meu ; oiu fi


malt mai fericita..
Rada.

Pentru ce ?
Adela.

Pentruca imi inchipuescu ea o femee poate incet de a-si iubi amorezul ear barbatul niciodata.
Rada.

Bravo !. imi pare bine ca nu esti ecsaltatI.


Adela.

Nu!. Ans6 am unele idei care nu-su de moda,


poate, dar carele-su inrAdacinate in minte-mi ca
toate impresiile din copilarie. and eram mica,
imi inchipuiam ca, tatul meu i maica mea erau
rude, si de atunce castoria o considerezu ca cea
mai dulce i strins rudire. Amorul pentru unu
altu omu, decat barbatul meu, pentru nun strainu,
imi pare unu simtimentu contra naturei.

www.dacoromanica.ro

GINERELE LUT HAGI PETCU.

330

Rada.

Eata idei de matroana romana, draga Ade la..


Pstreaza-le in totdeauna in interesul fericirei si
al onorului meu.
Ade la.

Ie sama ans6, Radule.. mint totodata si geloasa geloasa, dar.. cu toate ea gelosia e o simtire
bogasiereasca precum ai qisu... Pentru
mine unu singuru omu ecsista pe lame ; acelui omu
i-am datu totu sufletul men, i pretindu ca totu

dreptul sit am dragostea lui deplina. In clioa and


asu descoperi cu eln o impartesee cu alta femee,
simtu c toate legaturele intre mine si elu s'aru
desfiinth!. Barbatul ar redeveni pe locu unu strainu in ochii mei, i at pentru mine .. din minutul acela, m'asu crede ca-sn vaduva.
Rada, (in parte).
Hum ! (tare) N'ai grip despre asta, scumpa Adela

o s traimu impreuna ca done turturele intr'unu cuibu auritu .. Si apropo, vreu sit dau unu
balu stralucitu pentru tine ; vreu sit intuneci prin
gratiile tale pe toate doamnele noastre; vreu ea
toti barbatii sa-mi pizmueasca fericirea... Mergi
indata de-ti pregittesce tualetele, armele codetariei, ea sit faci pe toti a admira eleganta princesii mele.
Adela.

Me ducu, dar sa vii, ca sit alegemu impreuna


armele cele mai victorioase.

marca urmatoare : Hagi Petcu, fabricantu de anOcatu namai ea esti maniosu pe mine.
geri
Petcu.

Eu ?. Nici de cum D-ta, credu ca te-i mani mai degrabiti cand vei afl hotarirea ce am
luatu.
Rada.

Ce audu? ai luatu vr'o botarire inspaimantatoare ?. in ce privire ?. . in privirea creditorilor


mei ?
Peteu.

Ba nu, iu privirea D-tale chiar.


Radu.

Cum asta ?. Stint curiosu sit o attn.


Petcu.

ginere, cand ti-am data fata cu o zestre de 40,000 galbeni am nadajduitu cit vei fi ouat
seriosu, i ca-i intrA in ecpaeoa ocarmuirei..
Arhon .

Radu.

Ear !
Petcu.

M'am inselatu ea uuu prostu, o intelegu acum,

de si cam titrjiu. . si tot ca unu prostu, te-am


lasatu sa dai sama in averea mea. Fiind dar ea
averea mea nu-i destul de mare peutru ea sa se
poata acoperi cheltuelile onornlni D-tale de beizade, am chititu ea asu nimeri ea unn own ea minte
faendu oare-care forme neaparate in casa mea.
Rada.

Forme ? .

Rada.

Oiu veni, seumpa mea regina. (6i Banda mitna. Adela intrU in dreapta).

yrCi sit tiei reforme ?


Petcn.

Forme, reforme.. tot una-i.

Scena II.

Daca-i tot una.. bine-voesee, te rogu, a mi le

Radu i apoi Petcu.

incunosciinta,

i mie.
Petca.

Radu (singuru).

Orbu am fosta pan acum de n'am veclutu ce


comoara aveam sub ochii mei !. , Adela-i de o mie

de ori mai placuta, mai gentila decat D-na Rozescu !.. Sa., me iee dracu daci nu me simtu inamorata de dnsa !. . Bine a lisu nu sciu care

poetu cit amorul e ca uuu visa incantatoru ce te

face a yea pe...

Radu.

(v646ndu pe Petcu) Hagi Petcu !

.. Bine ca te v&lu, iubite socrule. . cram nerabdatoru sa-ti spunu ca esti parintele unui angeru
Peteu.

Bueurosu!. Cea antei...


Radu.

Forma ?. .
Petcu.

Forma, fie.. cea anti forma este ca sa-mi faci


placerea de a nu me mai la& peste picioru. M'am
saturatu de duhurile D-tale.

Duhuri !...

Radu.
Peteu.

Sciu ca me privesci ca pe unu .

ca pe unu prostuletu...

Eu ?
Rada.

Dar! de ai mai aye dugheanit, ai put sit pui

soerule...

www.dacoromanica.ro

Radu.

negustorasu,

GINERELE LUI HAGI PETCU.

331

tru mine ; dar am ganditu si la mine... Ce reu

Petcu.

Dar afla, Domnisorule, ca se gasesce mai multa


judecata in papucul meu cleat sub palaria D-tale;
anditu-m'ai, arhon beizade ?

gasesci D-ta intru aceasta?


Radu.

Nici cat de putin reu, iubite socrule. Ai fostu

in dreptul D-tale... De esti gresitu intru eeva.


este numai ca nu ai avutu destula incredere in

Rath'.

0 !. fi!. fi!. aste-su vorbe bogasieresci


Petcu.

Se poate.. eu nu-su beizade.. nu-su tintilom.


Radu.

Te credu, te credu. N'ai nevoe sa strigi.

mine.
Peteu.

Dapoi cum era sit am incredere intr'unu omu


care hojma ride si glumesce?

Peteu.

Radu.

Eu isu liberariu.. si-mi batu joeu de arhonto-

Haide !. . te-ai suparatu pentru nisce glurne de

o scii D-ta ? Eu judeeu oamenii dupa


meritul lor, ear nu drip titliiri. . evgheuia nu
platesce nici mut zlotu in (Aril mei...

nimica ?. Me mint din partea unui omu en minte

logie

Radu.

Nu ?.

Petcu.

Nu!

sa pretindi de la mine totu concursul, totu ajutorul

Radu.

Pre bine!., care vra sa qica, me gAs3sei pe


mine cu meritu?
N'ai meritu nici de o leteae.
Radu.

Apoi dar pentru ce mi-ai data fata D-tale ?


Peteu.

Pentru ce ti-am datu ?.

Peteu, (in parte).


Rada.

Eau sa vedemu, iubite socrule, la ce te pota


servi ?. Spune-mi fara nici o sfiala.
Petcu.

Sit spunu.. ritosu ?

Rada.

Rada.

Fie si ritosu.

Ai avutu dar vre unu gandu ascunsu and m'ai


luatu de giuere ?
Peteu, (tulburatu).

15nu gandu asenusu?.

de care ai ave trebuinta.


Sa-lu credu ? sa nu-lu credu ?..

Peteu.

Ba nici de cum

coapta ca D-ta.. In adevern, o marturisescu nu


sunt uuu ginere foarte... respectuosu ; imi place
a ride, a glumi, dar in lucrurile serioase sciu a
fi seriosu ca ori eine, si gaseseu cit e cu dreptul

Peteu.

Daca-i asa.. iti marturisescu ca asu dor


te vertu bine cu curtea.

sa

Radu.

Dar ce-i pasa curtii de mine ? Nu curnva ai

Rada.

Negresitu... Adela nu me iubea cand m'ai


atrasu in casa D-tale; pe de alta parte cunosceai numeral datoriilor mele
si nu credu cit

acelu numilru monstruosu te-a indemnatu a me


gineri ; flindu dar ca, nu am nici unu meritu
ea nesocotesell titlurile de nobleta, sunt silitu a
crede ca ai avutu unu gandu ascunsu in privirea mea.
Peteu.

Ei!. chiar asa fie.. Nime n'ar aye dreptate sa


me eatigoriseasca ca am cautatu sit impacu interesurile mele cu fericirea Adelei.. Scotendu din
plmga 40,000 galbeui, am vroitu sit ieu Bun giuere care sa me poata despagubi de jertfa ce faceam in favorul lui si a copilei mule.. Am gan-

ditu la Adela mai antei, cci erb, o datorie pen-

gustu stt joci la balurile cele marl ?


Petcu.

Nu-i vorba de jocu.. N'am asemene desertaciune

Radu.

Dar ce ai ?. insfirsitu ?.. Ce ai ?


Petcu, (ruOnosu).

Am .. hambition !.
Radu.

Hambition !.. Nu trebue sit te rosesci pe obrazu


pentru asta, hagi Petcule... Hambitionul este dorul sufletelor marete
Peteu, (ineurandu-se).

Na-i aa ?
Rathi.

D-ta in vreme de 30 de ani de bogasierie ai


dobanditu o ecsperienta eeii dit dreptul de a

www.dacoromanica.ro

832

GINERELE LIT! HAGI PETCH.

pretinde ja ori ce.. Comerciul este scoala camenilor de Statu.


Paten

Toemai aste cuvinte le-am cetitu inteunu jurpain de la Bu .aresci... Le-am rostitu i lui Ver-

dulescu...

Radu.

Ean sa vedemu, eau sa vedemu ce ar pate

cuveni mai bine lui Hagi Petcu ?. o prefectura ?

pre putin.. Hai aa..? Unu locu la Curtea de


Casatie?.

Petcu.

Nu pre cunosca pravilele.


Rada.

Vre-unu postu diplomaticu ?. . Aghentia de la


Tarigrad?.. Scii turcesce socrule ?
Peten.

Sciu.. Ans6 acm clod sg nu me departezu de

langa Adela.. i...

Stefan.

Pentru ca sit te facg a intl.& in serviciu ?. intelegu cum !..


Petcu.

Scii, beizade, pentru ce am lucratu 30 de ani


din viata in ? pentru c3 am adtmatu para cate
para, 100,000 de galbeni, lipsindu-rne de multe
piaceni ?.. pentru cn pan evghenia sa B izade
Radii Movilg care nici s'a luptatu cu Ungurii
pe Stretu, nici au muritu la Resboeni, nici au
dommtu in tara Moldovei, sa poata, marl de 1)6tranete pe unu crivatu moale, dap, ce-si va petrece viata in trandavie.
StPfau.

Bravo.. bine ai rL1 hetu D-le Petcu.


E ad a.

Are apucaturi de )ratkau...

unu ben numai bunu .

Cucoane Petcule, am fostu la Doftoral, i m'a


insarcinatu sit ye spuuu eg ie in chirie randul de
sus a casei.

Petcu.
Radu.

Judea insui.. Senatoru !..

Rada.

Petcu.

Care ranch, din care casa ?

Rada.

Chiar aoesta in care ue aflitmu.

Senatoru !.. (En parte) ca fiul hti Sir Manoli.

Iti place ?.

Cum ? dai in chiria ap trtamentul men?


Peen.

Radu.

Ilu primesci ?. spune.. ritosu..


Primeseu...

Asa... si asta-i uua diu rJormele ce-ti spu-

Peteu.

n,,am Mal dini-iare.

Hada.

Si eu .. tin& oiu

Da sit nu-ti intorci cnveutul...


Pam.
Rada.

Ha, ha, ha, ht !. pardon.. nu me po4u stapani.. ha, ha, ha .. Seuatorul h-tgi Petcu !.. ha,

Scena III.

Ving degrabg, Stefane, alearga . . scii tu pentrn ce Aprodul Purice, in resboinl cu Ungurii, pe
Siret, a fostu poreelitu Movila de Stefan Voda ?.
Scii pentru ce, Hatmanul Stefan Movila, au muritu vitejesce luptandu-se en Tureii, lit Resboent?
Scii pentrn ce pe tronul Moldovei au domnitu
stramosi de-ai nostri, Movilesci ?. Pentruca in
anul de la Hristos 1870, Hagi Petcu sa devie Senatoru!.
Stefan.
Radu.

A fi.. ca corabia hit Noe.. uncle er& trAn soinl


2recum dici n L numai frumosu dar si cu sciintit de cif:Luta scriotura... Asemene am do gandu
sa inchiriezu si grajdiul f,Su ra.
Rada.

Dar cati mei?. unde ai de gandu sa-i pui ? tot


in apartamentul de josu?
Peteu.

Dc vremc ce-i corabia ha Noe..

ar aye loon

Ans 6i vet vinde mai bine ea sa nu te stinghereasca


Rada.

Sa-i vdndu?. i eu st umblu pe josn ?.


Stefan.

Ei face miscare, Radule, i ti-a merge bine.

Eata secretul asaltului ce am sustinutu adi dimineatg din partea lui Hagi Petcu cu tot neanaul lui.

Itada.
Detco.

Buda, Petcu, Stefan apoi Vutatna i Bucatarul.


Rada

Ce vrei sa dici ?

De desuptu, la tandui de josu.. impreura cu


mine.. Departameutul e incapatoru.
de dobitoace ?

Petcu, (in parte).

M'a pusu mesa berbautul

BAR.
qPi-L; ?

Pet u.

Imi clan pa rola Inca de bogasieru.

ha, ha...

Petcu.

Rada.

Petcu.

Cum nu ?

se pregatesce

(IntrI Va.avn1).
Tat avul.

Asceapta... (Hu lovesce poste =gra) Ti-am gasitu

E semandicos?.

pentru Senatu.

Radu.

Petcu.

Dar;. chicloforia ei bunt pentru sanatate.


(intrit bucataruL)

www.dacoromanica.ro

GINERELE ROI HAGI PETCH.

Bucataral.

Maria ta...

Paten.

Rada.

Ce este ?. Ce ai patitu artistule?. de esti asa


de posornoritu ? Ti s'au resturnatu tingirile pe
focu ?

Maria ta

ve rogil sL primiti demisia mea.


Rada.

Dimisia ?.
Bueatarul.

Nu mai potu fi bucatarn, Wit a me desonori,


intr'o casa uncle mi se cot-nal:1dd borsu, curechiu

cu rata, reeituri

Rada

Cine ti-au comendatu asemenea laturi ?


Peteu.

curechiul cu rata
Eu.. borsul e stornahicon
stint bucatele favorite a liti Kir Kor... i Hagi
Hristodulu se nebunesce dupa recituri cu usturoiu
Rada.

Kir Kor ?. Hagi Hristodulu ?.

Impreund

Paten.

prietinii mei !. i-am poftitu pe

U amicii fllC ?. (curl bucatarn) Esti

liberu sit te duel .. (lincatarul ese). Ha, hal. vra s


dicit mani o sa avemit bucate cu cheltueald, Hagi
Petea.

Dupit cum imi tilt mama, arhon Beizade... (caLK Stefan) Ned sjdueqcu ea evghenia voastra flu s'a
risinit sit sada la masa intre Is.. i Kor i Kara

Varvara sotia lui Kir Manoli ?


Stefan.

Nici de cum ?. . din protiva


poarta testemelu ?
Peteu.

Kara Varvara

Poartit.. cu fioraru mare pe ureche


cu fesu albu, daca-ti place.

i chiar

btefanu.

Minunatu !... am sa-i preseutezn simlmri de


mere pe irful cutitulni.. si drip masa omu be.
vutca ?

De odogacie .

omu face o partida de ma-

riesu

San o toncina ?..


De (lace parale.

Radu.

notniile lui Hagi Petcu, bogasierul... m'ai auita


sa ne videmu
(ese prin stNnga).

Scena IV.

Rada, Stefan.
(Se uittl unul la altul unn momentu. Stefan incepe a ride).
Radu.

Iti vine a ride tie ?

Stefan.

Ha, ha, ha !. Acesta-i pravoslavnicul acelu de


socru, sositu inadh.su de la lernsalim pentru ca
sit realizeze toate dorintele tale ?. . Pare-mi- se
din protiva ed 0-ai ga situ pe dracu, vere... ha,

ha, ha..

13

A I.. jupane .P( ?cr,le, te p( rti cu mine ca cu o


calra din dugheana ?. foarte-ti mul tamescu de lectia ce mi-ai datu... Oiu profita de densa eat
mai in graba. fist ic pX1Aria).
Stefauu.

Radu.

Me ducu la Doamna Rozescu ca sd me desbogasierescu, caci am inceputu a mirosi a taraba


Stefanu.

Radu.

mineatd.

Te duci la Doamna Rozescu! dar, femeea ta,


ce faci cu densa ?
Rada.

Femeea mea 2. inchipuesceti, vere, ea era cat


pe ce sa, me acoperu de ridicolu.. inamorandume de clOnsa.. Norocu cit m'au trezitu Hagi Paten
la vreme.
Stefan.

Mi-a par% foarte ran

Nu-ti pad, D-tale.

5000... care pusi la dobanda cu 10 la mita dau


sorta 500 galbeni pe anu ! . asa este?. acum te
intrebu cu aceste 500 galbeni ai sa-ti hritnesci
prietinii cu fazanuri, cu mushi de cdprioara impanate cu trufle ?. . si celelalte ?. . Ascultd-me,
fatul meu... secji mai bine la mine ; i te gdndesce la copii ce-i aye, claca a da Dumnecieu..
(And or cresce marl, ei vont fi multdmici se ga-

aici.
Stefan.

Da biue.. o sa petrecemu impariltesce.. Casa


D-tale, Hagi Petcule, are sit devie unu raiu...
fiindu ns ca me socotu pre cu pacate .... me
voiu gritbi a pardst rain! D-tale chiar mane di-

ghenia ?

Peten:

Fd-ti socoteala.. ai priimitu 5000 galbeni ednd


te-ai insuratu ?. isu papati de malt !. asa-i ? am
platitu 10,000 galbeni lui Sloim i lui leosaridi,
datorii de-a D-tale, facu 15,000; Adela le-au mai
datu o obliga de alte 10,000 ?. facu 25,000...
Mai adaogi alte 10,000 amanetati in mosioara ce
ti-au mai remasu, in Movilesci ?. facu 35,000..
scade-i din banii zestrei 40,000 ?. ce remanu ?

Ce vrei sd faci ?.

Peteu.

si

Cum? 500 galbeni ?

seased in busunaral beizadelei Rada Movilit eco-

Rada.

Petcule ?.

Si de ce ai sa, te apuci ?. . de doftorie ?.. de


advocatie ?.. de geambaslicu ?... cad flit cretin
sd-ti poti tin ifosul i ighemoniconul cu unu yenitu de 500 galbeni.
Radu.

Bueatarul.

Si Kir Manoli
mane la masa.

833

Rada.

undo sa.-ti dud. ev-

Femeea ta nu-i responsabila de mojiciile


ni-seu. . Ea-i dinprotiva delicata, placuta...
R.du.

Dit-mi build pace.. Seaman/ en tatu-sen,

Cony. lit. a. IV, Nr. 20.

www.dacoromanica.ro

334

iliNEREtt tin HAGI PETCV.


Stefanu.

Adela.

Adela ?. Nu-i cat de putin ; . te ine1i !


Radu.

Ii spunu en ea, are unu aera de familie bogasioreascl !. . Deacum inainte, nu yoin pate nici-

odatA s o sarata fdrA a gandt la Hagi Petca.

Ba nu.. sa-mi spui totu pornirea tatalui mea


mi poate sA departeze pe Rada de litnga mine..
Elu face carte tine' femet ! mArturisesce, Domnule .

am o

!. .

Adio.

Stefan.

Stefan.

Linisciti-ve.. Doamna mea.. Rada ye iubesce.

Radu.

De ce dar nu a venitu sa se planga mie de

Radule.. stAi.. nu te duce.

Adele.

Degeaba eati s me opresci

purtarea tatani-meu ? De ce s'a dusu aiure ? la


o straina ?

Stefan.

Ascultl-me, frate...

Dar.. ye insalati

Radu.

Nu aseultu nimicu.. Adio.


Stefan.

Asceapt macar sii-ti graeseu doue yorbe des-

pre duelul teu.

Minunatu !. Am sa-i taiu urechile Comitelui de

(Adela 1ein

Rada, Stefan, Adela, si mai pe urmii Verdulescu i Petcu.

AdelutA.. (cttra Stefan) Alearga la unu


doftoru, Domnule Moyill. (Stefan ese).

Radu.

(Petcu intra prin stAnga).


Petcn.

Ce este ?. ce este ?. a lesivatu Adela ?. Cum ?

Adela.

Radule!.. (atilt Stefan). Ce are ?. Cine l'a

mA-

din care pricinA ? (aleargd Hind Adela).


Torduleseu.

Din pricina ta, Peteule.. nebunule !. (o face sit

Stefan.

resufle colonie).

Adela.

Stefan.

berbantule ! ghidi
Pazvantoglu!.. (ratit amundoi s deslesine pe Adela).
pumnul spre usa din fundu) Ghidi,

Verdi:deem, (intrandu din stfinga).

(.1do1a se desteap incet).


Verduleseu.

Ambitiosu Petcu!. (in parte) A nebunitu !


Stefan.

Visul seu este de a se face senatoru prin ajatorul lui Rada si in ciuda cA ginere seu se rental de a-i servr ambitia, Hagi Petcu cauta acum
a se resbun ca niece icane mici carele potu sA
ve causeze multe superari chiar D-voastre, D-na
Mie ?

Peten.

Ba din pricina hotului eel de Rada.. (ardtiindu

Parintele D-tale e ambitiosu ;..

mea.

i cade pe canape).

Terdulesen.

.Adela.

Esu, Doamna mea... (ese).

Cum ?. CAnd ?.

Vra al dicA Rada ?.. Ah !.. ant perdutu intr'unu minutu toatA iubirea lui.. toatit fericirea
mea !. .

Scena V.

Parintele D-tale.

Jura pe ouorul D-tale de gentilomu cil Rada


nu se gAsesce acmn la D-na Rozescu.

Adela.

Radu.

nietu ?

uru..

Adele.

Stefan.

Ye bateti peste o orA, la Rediu.

Esi, Radule ?

St
..mefeani

Chiar de alit face acestu jurame-ntu, elu n'ar


probk, nimiert, ciici unn galantu omu are dreptul
rig minteasca in asernene casu...

Radu.

A !. ilu uitasem.. Ce-ai pusu la cale ?


Stefan.

Tasleo.

i acum Radu se MIA

langa (Musa Inima mea o presimte.

Adela.

Eaca!

ii vine in simtiri, drAguta mosului.

(Adela desceptandu-se incepe a pliinge).


Adela.

Ah! nanasule, tare-su nenorocitA...


Terduleseu.

Ba nu, Adeluta.. ba nu.. (plunge) Te inseli..


deu, te inseli...
Peteu.

Eau aucli-lu cum se scAncesce!..

Yerduleseu.

Verdulescu.

Negreitu, tie Adela.. Cu cAt tatu-teu a face


casa lui nesuferitA, cu atat Radu a fugi din ea
si a Wit petreceri aiure.

Nu mai plange, draga Adeluta; nu-ti inchipui


lucruri care nu sant.

D. Verdulescu are dreptate, Doamna mea...

Da-te deoparte, Verduleseule, e tu nu scii sit


0 mAngAi. (ie locul lui Verdalescu) Nu mai plange
Adelit dragA; nu-ti inchipui lucruri..

Stefan.

Numai D-voastr puteti departa, periculul


amenintit.
Adela.

ce ye

Periculu!. ce periculu ?. in contra carui periculu


am a me apara, ?
Stefan.

itt contra pornirei pArintelui D-tale..

Peten.

Adele, (plange.)

ce r6u am fAcutu eu pe lame ca sA flu


astCdia pedepsital... Deabia mAritatit de trei
luni.. sA me vdda sacrificatA unei cochete! Barbatu-meu... Rada sa me insele... 0! DurnueOh!

www.dacoromanica.ro

GINERELE LIII HAGI FETCH.

deule!... simtu

elu a sa-mi pricinuease

cit

moartea.

Petcu.

Ba fereasca, pronial. Decat sit mori mai bine


sit ne resbunamu.
Terduleseu.

Nu 401 focul, Peteule; nu vorbi de resbunare.

Radu nu-i vinovatu..

Nn-i vinovatu?.

din mltnti.)

Adela.
0 1! (pillage en desperare.)
Verdulesca.

Adelutg... Adeluta.. nu te desperit..


Verdulescu.

Petou.

Petcu.

Terduleseu.

Vedi bine.. Ce te-ai anucatu sg-i faci sicanuri


pentru c. elu nu vrea sd devie puntea ambitiei
tale ?

Tu!. de ce nu m'ai opritu sit maritu pe Adela


cu berbantul cel de Radu ?
Verdulesen.

Da flu te-am statuitu in destul ?.


de mine ?

Yerdulescu.

Ti-au iutratu in
.
capu gargauni.. Vrei s'ajungi senatorn . Ama!
Dar, dar; sciu eu ce (lieu

Petcu.

Ce amal. peate c. n'asu fl bunu de senatorlieu ? (Verdulesen ridia din umeri) Ce dai din umeri ?
Terdulescu.

Vrei sa-ti spunu una si 1311110. Ai strechietu la

Ce neghiobie am tacutu! sg-mi aruncu en bunAtate de copila erescutit en cheltueala prin pensioane.. . in gum lupultd. . (dAndu-0 purnull) Na,
na. . prostule.. dobitocule ! ginere evghenistu iti
trebnea, ?. na !
Adela (sculgedu-se)

Tata.. nu te desperA.. ea' en.. privesce.. nu


mai plangu.. mi-am luatu hotarirea... de-acum
scin ce-mi remane de facutu. (Ese, cu batiste pe ochi.)
P etcu.

Unde te duci ?.

Verdulescule nu o litsA. sin-

gurg... mergi en &Ova_ me temu sa nu eada

Petcu.

in apelpisie.

(Unu fecioru mitre o scrisoare)

Verdulescu.

Fecior ul.

0 scrisoare pentru luminarea sa printul.


Poen.

Liniseesce-te, Petcule.. nu fii copilu..

( Ese dupti

Adele.)

Scena VI.

0 scrisoare ? de unde-i ?

Fedor ul

.Petcu.

A adus'o sluga d-nei Rozescu.


Ad'o incoace. (le seri-

soarea i mai la (Musa cu multit curiositate, i dice in parte)

0 scrisoare de la dCnsa ? indraznesce sg-i eerie


chiar aice.. in casa mea.. o! (Pigage.)

Pam

Ce este ? Ce mai are, Verdulescule ?


Terdalescu.

Ce sit aib0. Nu intelegi, frate,

.Radu.

Peteu.

Adela.

cg-i zuliara?

Bree !. ce berbantlic !.. Imi ie fata, i naanancit


zestrea si sare garduri !... (veVendu pe Rade) Eata.-ln. . Cauti ceva, domnule ?
Rada.

Dar, o scrisoare.

Petcu.

De la doamna Rozescu ?. Nu o cauta de geaba,


e in buzunaru la mine.
Radu.

Petcu.

Nu cumva ai deschis'o ?

Verdalescu.

Ba, d-ta sit fii einatosu.

Zuliarit de... serisoarea asta ?.

Petca.

Ba de persoana ce-a trimis'o lui Radu.


Petou.

Cine ?. . Rozeasca ?. Rozeasca 0, fie ibovnica


lui !. . Add, atraqul sa-lu deschidu.
Adela.

Tata nu deschide.. secretul scrisorilor trebue respectatu.

Petca (handl' scrisoara.)

Respectatu ?...

Ce te legi

Petcu.

Petcu.

Ce punte, Inn ?.. Ce ambitie?.. Ce drdaesci


din guru?

Iubite Radule."

Eu ?

En !

De la D-na Rozescu?.

(cetesce)

Bree, ce catergar ! are ibovnici I (6i cade scrisoarea

Ta etifi pricina de ceea ce se'ntampllt.

Da cine-i vinovatu?
Verdulesen.

Ce face ?.

Petcu.

i-a plAce...

Petcu, (lui Verdulescu, furiosu)

Petcu.

Tu

batranete..

Dicit ce

886

Ean sit-i aratu eu respectu.

(descbide ravasul.)

Adele.

Nu cetl, tata, peutru numele lui Dumnedeu 1..


Ce-a dice Radu ?.

Rada.

Ai indritznitu a o deschide ?.
asta-i o faptit de miselu ?

Da scii d-ta cit

Petou.
Miselu i neeinstitu e feciorul tittadni-t6u. Auditu-m'ai ? berbantu nerusinatu ce esti ? ti-am

datu eu in parte !. ti-am aflatu eu biastamatiile.


scin en in sfirsitu ce poamit esti ?
Rada.

Le-ai aflatu toate aceste, insusindu-ti unu dreptu


pc care nu l'ai avutu, . deschidendu o scrisoare
8W:dna,

www.dacoromanica.ro

GINERELE LUI HAGI PETCII.

336

Petal.

Radu.

esti mahnitu.. o intelegu.. Ai toatit dreptatea..


Imi recunosca gresalele.. dar daca m'asu jura
pe ce am mai scumpu de-a nu mai vede niciodata pe d-na Rozescu.. daca m'asn jur ca de
adi inainte oiu consacrA toata viata pentru feri-

Petea.

cirea Adelei..

Radu.

D-ta ?. unu omu deprinsu a tral in trandavie?.


Cine te erode?

Cum 7. unu parinte nu are dreptul.. da ce-mi


mai perdu eu vorba de geaba... Ne-omu talmacl
la tribunalu.
La tribunalu!

Dar.. unde am sa, citescu scrisoarea ibovnicei


d-tale in publicu.. ca sa o vorbeasca targul...

Rada.

Vrei sh compromiti o biata femee ?

In adev6ru, trandavia m'a perdutu...

Pete.

Vreu.. dar !

sa o desonorezi...
Are si ea onoru ?

Petca.

Rutin.

Nth.. Vedi d-ta ca-i unu (Tacit la mijlocu..

Petcu.
To procopsamen !

Rada.

de-aceea

Rada.

Domnule Petca.. Ea nu-i vinovata.. Eu sin-

guru meritu toata asprimea.


Petcu.

Cat pentru d-ta.. te dispretuescu ca pe celu


de pe urma pehlivanu din teara Moldovii.. Na-ti
e rusine olorazalui !... sa te porti cu Adela ca
nun tarae-bratt !. Da ce-i lipsesce copilei de ai
apucatu a calca in strachini verdi ? Gasesce-i unu
cusuru macar, cat de mica . N'are ochi frumosi?
n'are nuri ? n'are inimit bunh i crescere cum se
cade ?.. WO, am cheltuitu si oehit din capu pana
cand am vedut'o mare i spudacsita.. (induioandu-se)

d-ta, in locu sit scii a pretui uuu odorn ca Adeluta, iti bati jocu de (Musa !. . hai la tribunalu.
Rada.

Hagi Petcule, te rogu.. lasa pang mane.. Nu


asculta indemnul maniei... Resgandesce-te
te rogu.
Me rogi ?. A ! me rogi acum ? Beizade Movila
maga pe Hagi Petcu !.. Mare cinste peutru mine,

dar nu se prinde Petcu cu tertipuri... hai...


Rada.

Ie sama, domnule; te sama la ceea ce vrei

sa faci. Nu me adnce in desperare.. intelege ca


aunt responsabilu de reputatia d-nei Rozescu

ca

sunt datoru sa o aparu cu ori ce chipu.... ie


sama, iti 4icu.. ca pre viul Dumnedeu!...
Petca.

sX

Ce face ?.

Nu me credi.. Ei bine, iti dau parola mea de


onoru.

Fleacuri !..

me omoriti in casa mea ?..

(vrea

eas.)

Rada.

Vrei o garantie mai mare?. Pastreazit scrisoarea la d-ta, ca o arma.. si cand nu mi-asu indeplini juramental.. te-i servi de (Musa cum ti-a
place.

Petcu, (in parte.)

S'asa se poate. (tare) Te juri ea na-i mai fi


lenesu ?..
Me juru.

Radu.

Petcu, (apucandu clopotelul de pe masa.)

De-i face unu pasu mai mult, traga clopotelul


sa vie slugele, i te legit butucu ca pe unu apelpisitu.
Rada.

Rada.
Petcu.

ca-i intra in ecpaeoa ocarmuirei ?.


Radu.

Dar.. gaudesce, Hagi Petcule, ea prin mine ai

pate i d-ta sit ajungi..

Peteu, (in parte.)

Senatoru!. helbetu ! la asta chitescu.


Te primesci ?
Petcu.

Fie. cat pentru mine, asu fi in plecare sa me


imblandescu i sa-ti indeplinescu rugamintea

dar...

Dar ?..

Aveti dreptate.. mi-am perdutu mintile.. Asculta-me, Hagi Petcule; Nu esti unu omu
nu te-a MO, inima se impingi in prapastie pe o
biata femee ce-i nevinovata.... Esti indignatu,

Rada, (cu ingrijire)


Petcu.

Remane acum sh dobandesci iertaciunea Adelei.


Me duel" sh-i Lea cunoscutu hotArirea ce-ai luatu
si jurrtmentul ea care te ai legatu... si crede,
beizade, ea oiu cerca toate mijloacele (ea sit o
(Ese prin dreapta dicaudu in parte) Senatoru !. hait !...

impacu..

Scena VI.

Nu te lasu sit ei de-aice.. Da-mi scrisoarea..


da-mi .

Petcu.

Rada.

Petcu.

Anse

daca m'asu hotari a intra in vre-unu serviciu?. .

v'ati ingurluitu impreung ?

(vrea se eta.)

Petcu.

Rada.

In ce gradu de injosire am picatu! sit atarne


soarta mea din manele unni Hagi Petca !... si
asta.. pentru o fautasie.. o intriga de amoru..
fara amoru adeveratu, caci nu o iubescu pe d-na
Rozescu.. si ansd onorn1 imi comanda sa o apgru in contra furiei socrulni men.. sit o ferescu
de unu scandalu spaimitutatorn.. 0! Radule, Radale !. ce-ai facutu ? in ce conditii utnilitoare teal pusu.. (cade obositu pe unu acaunu.)

www.dacoromanica.ro

GINERELE LIR HAM PETCU.

Scena VIII.

Rada.

Ba te-ai ucide, de vreme ce m'ai intelesu..

Stefan.

Radu.

837

Stefan (intrandu).

Ce ai, Radule, de esti asa de obositu ?... ti-a

muritu socru?

Rada.

Ce am, iti aduci aminte de pretentia lui Hagi

Stefan.

Radule...

Radn.

Nu cerch sa-mi schimbi hotarirea.. singnra avere ce-mi remane pe lume este numele Orintilor mei, i vren sa-lu pastrezu nepatatu.

Petcu ?

Scena I.

Stefan.

Ca sa intre in nu sciu care ecpaea?

.Radu,

Stefan,

Verdulescu, i mai pe urmit


Petcu.

.Adela,

Rada.

Dar !. ce-ai qice daca ti-asu spune ca prii-

mescu ?

Stefa n.

Au dice ca nu se poate.
Radu.

Ei bine !.. Sunt silitu sa plecu capul dinaintea


bogasierului.

Tu ?.

Stefan.

Adela.

Rada.

Rozesen si, in furia lui, vreu sa o duet la tribunaln ea o dovada in contra mea ... A trebuitn,
pentru ca sa In oprescu, a trebuitu sa me mum
la dispositia lui.
Stefan.

Serviane Radule ! in ee haosu ai picatu !


Reda.

A ! daei m'ar ucide contele de Tazlco in duelu,


(Is mare serviciu near face ! Caud ue bateum ?
Stefan.

de oarl.. Dar ce oiri tn.. sa


te ucida mut eunte false ea ausul!.. ar fi unu
ridicule pentrn tine.

Printnl nu m'a inbitn pan' acurn..


Terd nlesen.

Dar te-a iubl, Adeluta, de-acum inainte.


Adela.

Nu-mi trebuesce lubirea cu sila.


Terd al esen.

Da.. graesce i d-ta, Radule.. spune-i..


A dela.

D-Ini seie bine ea nu l'asu mai crede, ori-ce ar


dice . . si face bine ca tace... Scie cit ori-ce icgait it dintre noi este desfiintata.. Nit ne remIne
dar decal- a ne mina fie-care libertatea sa..
O dispartenie

Verduleseu.

Adela.

Dar !

R Ida.

Fie ! in cale asu seta de-o viata amarita!


Stefan.

Viata amaritil... la virsta de 25 de ani I.


Rada.

Si ec-mi folosesce tinereta ?. Privesce node me


gasescu, Stefane !. . ruinatu, selavul mud socru
despotu i ambitiosu, kirhatul !mei fernei tanita

in sufletu prin pnrtarea mea.. Tn credi ca viata


mai poate a multatuiri pentru mine ! ... Dar
sunt desgustatu, frate, de toate si de mine (liar!.

Nehumile, ratacirile mele m'au adnsu in as:a stare


eat toate imi lipsescu deodatii, i libertatea,
fericirea casnica, i stirna lurnei.. i stirna mea I
0 1 Stefane, tare'su nenorocitu. (p.tinge in brEole mi
Stefan)

Verdulesen.

Dii gandesce, Mehl, Ia scandalul..


Adela.

Durerea mea e mai presus decat scandalul...


(catra Racial) Demnul meu, pnrtarea ci-tale catra
mine cere o resbnnare.. Resbnuarea o tinu in
mana mea.. Eat'o.. (Raaradt:. serisoarea)
Rude.

Scrisoarea tl-nei Rozescu!


Adela.

d-na.. Rozeseu n'a avutu mliii


de suferintile inimei mete.. Ea, pentru o simpla
fantasie de cochetarie, a stinsu ferieirea i liniscea vietei mele.. Spune-mi ce merita, o aseO cunosci ?.

mene fapta ?

Radn.

Stefan

Doamna mea.. fii generoasa..

Curagiu, frate... nu te dispera...

Adela.

Radn.

O aperi ?. indraznesaa.
cidsa o aperi in fata mea?
Rad.
Doamna...

Stefan.

Sciu cit onorul d-tale de printu iti comendeaa


ea sa o feresci de scandalu.. Ei bine eata cum
se resbuna fata lui Hagi Petcu... fii multamitu.

0! sunt unu miselu!. Adev6ratul gentilomu are


dreptul a perde totu afara dc cioru!. Scm ce-mi
remane de facutu.
Cel

Tordalesen.

Da... a fagaduitu ea n'a mai ved6 pe d-na


Rozescu.. ca te-a face fericita..
Nu mai poate esista, fericire pentrn minc!...

Eu !. Socrul men a deschisu scrisoarel d-nei

Pesto 0 jnindtate

A dela.

Degeaba, nanasule, degeaba.. de adi inainte


printul Movila nu mai este decat unu strainu pentru mine.

Radu.

Ceea ce-ai face tu, iii local meu.


Stefan.
Eu? nu m'au ucide!

Adela.

(rape scrisoares i o aimed{ jos.)

Peten, (intig.)

Ce fad AdelA? 11 dai arma din mama.?

www.dacoromanica.ro

$38

GINERELE LTJI HAGI PETCt.


Ade la.

SA moarft !..

Nobilu sufletu ! (srut pe Ade la.)

SA moarA, dar ! pentru ea BA. remAneti veduvA,

Verdulescu.

Stefan.

Radu.

fli

Adela.

Datoria imi facu, tatA.

0 ! Doamna mea, cum sl ye esprirnu admirarea


recunoscinta mea.. D-ta porti numele men mai

bine decal mine... Esti o adeverata princesa..

Ah ! toatA viata mea vei fi pentru mine de-acum..


Adela, (eu mandrie)

Peteu.

Radule..

Adela.
fti intinde nntna.)

Petcu, (in parte).


Stefan.

dar ye iubesce Radu, doamna mea

Veduvit !

Ah taci Stetane !.. taci ca, nu mai vrea sA me


creadA.
Stefan.

Elu s'a trezitu din ratacirea in care s'a gAsitu; ochii lui s'au deschisu si au veduta in sfirsitu cat sunteti de superioarA..
Adela.

Superioarl d-nei Rozescu ?. Mare triumfu pen-

tru fata lui Hagi Petcu I

bogasieru i DU te-ai coborita en hirzobul din ceru

Mud ai venitu pe lume ?. Fata Ini Hagi Petcu!.


(aratii
Trebue si fie cineva una orbit ca d-lui .
pe Radu) pentra ca sa, nu fi vedatu din capul loesti unu luceafera in protipendeoa
Rada.

Aveti dreptate, domnule Petcu; am fostu anti


orbu I. Fiica d-tale era demnA de amoral celu mai
Angeresou si eu am luat'o numai pentru zestrea

ei !.. Am fostu unu orbu pentra eft am meows-

cutu gratiile i uobleta sufletului sea.. Ant fostu


unu orbu i unu nerecanoscAtora, cAci ea mi-a sea;

patu onoral de doue ori intr'o di si ea nu i-amu


citdutu Li pichare ca sA-i inchinu toattt viata mea.
Vedeti CA imi mArturisescu insumi gresala.. A-

yeti dar toatA dreptatea sA me despretuiti, d-na


mea; despretuiti o inimA nedemnA de d-voastrA;
am perdutu pAnA i dreptul de a me plAnge, si
nu-mi remAne decAt sk ye ieu adio pentru totdeauna.. Haide, Stefane.
Stefan.

AsceaptA.. Sciti d-na mea, uncle merge Rada?


merge sA se batA la duelu.
Toti.

Ha, ha!" d-lai b mral e i duelgia !. Frumosu !..


da ean intreab:i-la Adela, pentru ce vrea S 5
batA?. pentra ochii tei, ori pentra ochii altie ?
A dela.

Ce vrei sd qiei, t tA ?
I eteu.

Mi-asu pane mAna in foul

d-lui e duelgiul

doamnei Rozescu.

Adeverata e, Radule ?. . Nu respandi ?


Petcu.

Na-i dA curaoa se respandA.


Rada.

Asa pute sA mintescu, AdelA... dar nu e obiceiul meu.. E adeveratu.


Petcu.

Ancli ?..
turisi.

AncA si are nerusinarea de a mArAdela.

A !. domnul men., me caescu de slabiciunea


ce am avian ca sA cretin pe verul d-tale cfind
m'a. incredintata ea me inbesce...
stefan.

V'am spusu adeveral, doamna mea.. Anse fatalitatea cere ca Rada BA se batA pentru doamna
Rozescu, de si nu o iabesce.
Peteu.

DacA nu o inbesce, nu are decAt a nit se daelgi


pentru densa.. Mi se pare eA-i bobu numeratu
CearA-si pardon de ertAciune de la protivnical sea.
Rada.

Ea ! sA facu scuss ?
Terdulescu.

E pre mare jertfa, Petcule.. unu evghenista..


en onoru..
Petcu.

Eaca! i tu te-ai onorlificarisitu ? Amal. Verdulescu onorlificarisitu!

Radu.
Stefan.

isi bateA jocu de mine.. Ei ! lasu motpane.. (tare)

Adela.

Petcu.

Ce fata lui Hagi Petcu ! da tu esti mai patina


decAt una ca Rozescu 9. pentra c tatul a fostu

La duelu!

Audi pehlivanu I vroia sA moarA la duelu, si


imi fagadaise pe de altA parte cA a intrA in

slujbA.. ca sft ajunga senatoru.. vra se qica, ear

Rada.

Stefaue..

Rada.

Radu, (ei sitrutit ralina.)

ve iubesce ca anti nebunu.

culla cA
Iadului.

Radule !..

Angerul men !

Verdalesca, (oprind'o.)

Adell...

(Radu si Stefan plead{ spre usit.)


Adela.

Adela!"

De-acum sant veduvd, dotnnul meu. (vrea se easa.

Ce tlice ? ce dice ?

precum doriti.. Haide..

Rada.

De vreme ce femeea ta nu te mai iubesce, putemu sA-i spunemu totu.. Dar, doamna mea, Radu
merge sa se bata la dueltt cAci vrea sA moarl!

Asu face cu multamire sacrificial vietei mele


pentra ca stt-mi reseal-110ra gresalele, dar sA-in
sacrificu onorul !. Credu cA nici princesa nu ar
priimi-o.

www.dacoromanica.ro

GINERELE Mil HAGI ?ETCH.

af39

Adela.

$i daca te-ai insela, domnul meu ?. dacg, ti-asu


cere insumi acestu sacrificiu ?
Rada.

Cam, d-na m6a, ati pretinde ?


Adola.

Ce se pretindu ?, ca aft faci peutra mine ceea


ce faci pentra d-na Rozescu ?. Dar, o pretindu
Pentru dnsa ai renuntatu La datoriile d-tale easetoresci, i pentru mine nu ai reliant& la unit
duelu.. la unit duelu ce me inspaimanta ? Cum
vrei aft credit in annual40 cand elu e mai mica
deck desertaciunea d-tale ?
Pam.
S'apoi !. eine scie ?. poti chiar aft fii ranitu..
nu-i poate.. Crede-me.. paza bung, foresee priniejdia rea.. frica pazesce bostanaria.
Rada.

Auditi doamna mea ?. Eata ce ar dice lumea


de mine.
Adela.

$i eine ar indritznl sa se indoeasca despre curagiul d-tale ?. Nu ai datu o Bata de dovedi ?


Peteu.

$1 pe de alta, parte ear, ce-ti pasit de ceea ce


ar (lice lumaa.. E destul sit ai ipolipsul men i
ai prietindor mei, a lui Kir Kor, a lui Kir Manoli
Rada.

pi

Vedeti, doamna mea.. asu ajunge de risa


nedemuu prin urmare de stima d-tale.

..

Stefan.

Nime n'a ride de tine, Radnle.. Oiu duce insumi scuzele tale lui Tazleo, i fii incredit.tatu ea
nici n'a zinibl macar.
PeLca.

Cine ? Tazleo ?. Contele Tazleo !. elu e duelL..tul


protivnicu ?.. Primejdie !..
Rada.

Cum ? Stefane,

se ?....

i tu me indemni st facu 'sou-

Eaca !. si de ce nu ?.. Eu unul asu face fara


doar I i poate.
Verduleseu, (incot liii Petcu.)

Da bine, mai mule, vrei numai deck sa-la


Pet^u
ceil I

note chipurile sA-lu

asu pritul.

Rada.

Ei bine.. souse unui ea Tazleo!... fie! cam


vreti!.. E.ti multanlita, Adela ?
Adela.

Dar, Radule !. sant fericita.. te ertu, te credu,

te iubescu. (se apropie dn Radu ce st obositu, i ie capul cu manila,


sArutii pe frunte) pi acum mergi de

te bate, mergi!

Rada, (veselu.)

0!. Adela !. ai unu sufletu nobilu ca a maicei mole !


Adela.

Am sufletul maieei mole.. Radule.

Petca, (in parte.)


Do imne !. adica proaste mai sant femeile, Pe

lumea asta !

Radu, (lui Stefan.)

Hai de graba la Roelia.. sa nu ajungemu cei


de pe urml.
Adela.

Sell sa maniezi armele ? Radule ?


Stefan.

Nu aveti grija, e perfecta si la pistolu si la


floretu.
Adela.

$i nu-ln ueidi pe bietul conte?


Hada.

Nu; am de gaudu nutnai sa-i sgariiu titlul cola


falsa ca virful floretului.. Hai, Stefane..
(Unu tecioru mit( e o scrisoare.)
Adela.

Ear o scrisoare ?

Radu.

Adela, (deqcludindu scrisoarea)

E de la Coutele Tazieo.

Rada.

pea ?
Adela, (cetindu.)

Rada.

Adela.

de impacare intre noi..

nada

Mai bine sft moru de o mie de ori decat sa me


injosesen.

Rada.

Am data amundoi destale probe de curagiu."


Hada.

Amundoi !. audi Stefano ?

Prin urniare, itni este permiso de a face scuse


unai omit care va sci sft apretueasea purtarea

mea.."

Rada.

O apretueseu dar, precum audit?.


Adela.

Petcu.

To, ta, ta.. Vorbe.. palavre ! fanfaronade !


Daca te-ar raga d-na Rozeseu, te-ai supune ?.
Adio dar pentra totdeauua, (vrea se easK)

E familiaru rezesul.

Adela.

ba nu.. nu potu.

Adela.

Scumput men Prinpt.."


Adela.

Hai, Radule.. implinesee ioriuta femeei tale..


Da-i aceastft dovada de iubire.
Asta-i singura cond ti

Stefan.

Radule.. curagiu.. iti giuru ca eu iu local Mu

17

Stefan

Ah !.

Adela.

A! vdu cit nu-ai nimicu in sufletu decat o mandrie oarba.

Deschide-o tu singura..

Petcu.

trimii sa se bata ?
Eu ?. dinprotiva..
oprescu.. Na veli ?

Rada.

Adelal. pentru numele lui Dumnedeu.

$i Du me indoescu ca le veti primi ca una


galantu oniu precum stint incredintatu cil consi,,derati pe al d-voastre devotata . . . Conte de

Tazleo.."

www.dacoromanica.ro

840

GINERELE LIJI IIAGI PETCII.

1? 0 7E' s I I.

Rada.

Ce se potrivesce!. galantu omu!.

(incet lui Ste-

fanu) ea Hagi Petcu.

IICIGAPUL

Verdalesen.

Vra sa dick pacea-i incheeta.. (ui Radu) Credu


a de-acum inainte ?.
Rada..

0 ! de-acum inainte, intru pe calea vietii serioase, i pentru cn sa facu unu inceputu bunu,
am sa me apucu de plugarie.. me retragu la
mosioara mea.
Peteu.

Cum ?.. cum ?.. Ear te-ai lsatu de ecpaeoa


ocitrinuirei ?.. (in parte) 0, remuu ear afara din
Senatorlicu ?

Rada.

Domnule, mai bine sa fad unu plugaru


decat uuu biurocratu prostu.

blintz

Petcu.

Da bine.. la ce mosie ai s. te retragi.. c.

Movilescii s'au vOndutu la meclata acli dirnineata.


Rada

S'a v6udutu.. mosioara mea stramoseasca ?


Verdulesett.

Ans am cumparat'o eu ca s o dau zestre Adelei..


AdeIa.

0! nanasule cat esti de bunt' I.. (Hu sikuta) sg


vii sa sedi eu noi..
Peteu, (in parte.)
Nanasu-i lninu !.. intrigautul !.. sa me aratu
eu eu megaloDrepie.. (tare) Foarte bine, arhou
ginere.. hid place sa to vdu seriosu si lib irarid.. Acum mai vii de a casa.. si no putemn
intelege impreuna.. Uru beizade sa se hob.reasea,
Aferimu ! end vieduicu sit te lasci
la plugariu
bog isieru.. Viii sa dAmu mama. si sell ea pan'
aeual iu cuss, mea.
Rada.

In easa d-tale?. Hagi. soernle?. bl me earta.


mi-ar fi pre bine si no maitu
Peteu.

Da ce? vrei sn-mi iei copila? 14 me lasati (well


aice 2.
Adela.

Oin vent st te valu in toate i1e1e, tata..


nnasul..

cu

Petca.

De la tara.. fepte poste!. cu Verdulescu !..

Pe d'ensul ilu luati ci pe mine ba ? Ah! Toti copii'sunt nerecunosatori !.. bine dicea tatu-meu..
Terdalesen.

CumpArit si tu o mosie alature cu Movilescii.


Petea.

Bine

ici.. buna idee.

Verdulescu.

Si te fa plugarn.. in !Oen de Senatoru.


Petea.

Dar.. dar... (in parte) Me facu proprietaru


s'apoi metubru Cousiliului Judetanu.

i de-acolo.

topu in Senatorlieu.. ca fiiul lui Kir Manoli...


Crisu eu!
(Fine)

POESIL

Multu si inbitti de acmes


si multu 1 s's erts.

,,Ce v uitati la mine cc fete spaimantate ?

De credeti ca-i minciuna faptul ingrozitoru


Duceti-ve 'n pildure pe doi gItsii acolo
Ucii, si eu aice aunt ucigasul loon.'
Pe doi 1 a tiles iubiti ' unu omu strainu cu de-nsa,
Din arma mea unu glonte deodata i-a lovitu,
Elu nu mnri Matz, cii inana mea atuncea
De-o peatrit ascutia cu reunite& i-amu sdrobitu.
Sbucnea ferbinte situ 8 e i ritnele deschise
Par.au ca strigit groznie si.re-tinu Deu resbunittoru...
Eu nu simteani mustiare eAci ciue-mi ia a vietei
Intreaga fericire, pe-ak,el i potu sa-lu omoru".

Apoi cu ura'n sufletu r iutorceam spre ann. ...


Dar and vedeam pe earbi cum panda zaceil,
C' unu zirnbetu tristu si duke pe mica ei
Nu sciu, ea ai unu nouiu pe ochi-mi s'asada."

Nu era vinovatal peifidu era stritinal


Cu ochii rei i negri ca i sufietul seu,
Ea slabit era numai, caci slabit e femeea

$i nu poate sit simta amorn, cum ilu simtu ea.'


Lung me nitam la d isa, si dilele trocute
In gladul melt atuncea incet e r levineau
Citud me Mit)) ea Aiwa! citnd o inbeam atata L...
Dar dileie t.ecute acum uptle erau ?
Atnnci a Mika jale, unit don ne.pasti, ferhinte,
In peptul m.r deodata selbatiou s'a tiezitu
Eu o s ringeam in brate si o ,'Idemam e unme....
In mintea mea neouni, cred am cit u'a muritn.
Era spre inserarc. i linisce'n p idare,
D. nude-st?stea soapte dtiod tI sa teezeau ?
De unde-atItea glasuri ce nu strigau pa Imre
$'apoi ear acigase" in taina murmuiau ?"
,$1 risete grozave.... file spIimantatoare....
In fug a mele pasuri prin codin rittled

Dar tie cart arboru pitme cit dupit mine


Ca brate ivamice crengele intinded.*

Cum am esitu de-a-colo nu sciu, nici cate vreme


Eu am umblatu prin uampuri de groazit ametitu
Vedeam tot raid ..si sauge.. si-o paha. femee,
Pan ea din visuri giele aice m'ain trezitu."
,,Acum luati-mi viata, luati-mi-o in grabit

Prin china cum


fomtu altul aa amar i greu
SI potu pe ceea lume sit fiu ear langl dgnsa
Cited ea in rain traesce, si'n iadu e locul meu.'
Si china giozavu i crancenu a fostu a lui pedeapsa.
Dar in momentul niorii fata-i se lumina

Ca'nteo &Aire sauta, chi murmura in aka


Cat amu iubitu o Doamue tu scii si me-i era.'

V. Ale csandri.

Redactoru: .lacub Neyruzzi.

Matilda Cugler.

Tipografia Societacii Juuimea.

www.dacoromanica.ro