Sunteți pe pagina 1din 16

r..

Aria t!')

PAM21[21 ETU R
ANUL V.
(1 MARTIE 1871-1 MARTIE 1872).
.

Redactor : Jacob Negruzzi.

IASSI 1872.
TIPOGRAFIA TH. BALASSAN.

4.1

Q Mir

www.dacoromanica.ro

No.

23.Anul V.

Itassi, I Fevcruarie 1S72,

CONYORBIRI LITERARE
Apare la 1 si 15 a fiecbrei luni.
Abenamentul pe unu anu pentru Romttnia liberii 1 galbenu; pentru Austria 6 fl; pentru Germania de Nord 1 galbeuu,
pentru Sv Item, Belgia si Italia 15 franci; pentru Francia i Spania 20 fraud.
Abonamentele se facu numai pe imp auu intregu; in Iassi la Tipografia Th. Ba lasan si la redactiune, in Bucuresci
la libraria Soccec et Comp.

SUMARIU,

E tim pal dar a spune acfev6ru1.gi a face lumi-

Clintece de stea r;ti Povestet -turbei; de Anton Pann, dare

de samx de D. V. Aletandri.
Studii asupra Maghiarilon de D, 1, Stavid. tUrmare.
Poesii de Beaudelaire trad, de D. V. Pogor.
Corespondentit.

Publlcaii populaer.

Cantece de stea
9i

POVESTEA VORBEI
de Anton Pann.
Esista la noi 6 carte foarte ketioasa si de o
mare insemnatate, unu adev6ratu tesauru de spiritul si de intelepciunea poporuhil nomanu ; i ams6

acea carte, neeunoticuta de geei care iru trebui si


o cnnoasca, zace lepadata ifl fundal librariilor !

Ca si ddnsa, antorul ei, perduta in umbra, a


tostu pe tiMpul lui victima superbiei ignorante,
qi chiar astdi end societatea noastr s'a democratisatu, astdi c and oamenii literati fi-au
dobanditu unu locu la soare, numele hti Anton
Panu desteapta mai mutt imagiuea unui psaltn
de strana, deck suvenirul unni poetti.
eine aa fosta Anton Pann ?
tJnn simplu cantaretu de biserina.
Eata cc respundu indiferentii 4.Ge a serian
Anton Paun ?
Spitaha
rantii !

&IA ee reapundn irno-

na pe morm6ntul unui omu de :.meritu, care in


cursul vietii sale modeste, a serisU fara a se gandi la recompensa, si a culesu, coordouatu, publicatu Proverbwrile noastre, acele eugetari elite
din cumintia Romanului sub forme concise si originate, acele aforisme nscute la scoala esperientii seculare, acele adeverari
de .prin lutne adunate
pi eardsi la lume date.
Ne pare mult reu ea an posedamn notitii biografice asupra dascalului Anton Pann, pentru en
ad le publicamu Rice, caci totu ce privesce viata
unui autor este interesantu. Ne lipsesce asemene
lista complecti a scrierilor sale si nu putemu inOra deocamdata beat urmatoarele pe care ne
le aduceniu amiUte. Lasdinu dar altora mai bine
informati, multumirea i datoria de a umpM aceasta lacuna.
Anton Pann a publieatu unit poemu in mai matte tomuri tradusu din limba greceasca in versuri
romanesci, sub titlul de Preforrit.
Nasdrdvdnitle tut .Nastratitt llogea.
0 pcletoare la (;:zra, tablon vitt de obiceinri
campenesci, hi care sant diverse hore popolare.

Cantece de Stea, sau verstri ce se eitntd in


sara nascerei Domuului Is. liristos, en unu adaosu de cantece -morale si de note bi7antine de
muziea numite glasuri.
Spitatul atitornfui eolectie de efintece do hi-

me sit de ate va hore gl balade poporai^.

www.dacoromanica.ro

362

CNTECE DE STE

I POVESTEA VORBEI.

Si dracii i impingeau
Cu suliti ei impungeau.

Ceintatorul beciei gi diata befivului pocclitu

Pouestea vorbei sau culegere de picale romnesc (3 tom4 0)

V6edui jimperati

In toate a.cestbe volumul i brosuri Wentl da


probe de unu spiritu adeveratu romaneseu, de
cunoscinta deplina a limbei poporului i de o

Dc galuri cti belovani,


In vapaea cea de focu,
Draci batendu-si de ei jocu.
Vedui negustori in rendu
Care'nselu i lipsa vendu,
Una en inesuri de gatu
Se tangueau amarit ;
Altii en cantare'n nasa,
Se vaitan en mare glasu,
Altii en foarfeci i cotu

mare facilitate de versificare, i chiar unele pasagiuri din brosura cantecelor de stea au meritul kr.
Asa Lin eAntarea XIX gasimu restignirea lui
Bristos.
Atunci Tudii l'au Juatu,

L'au batutu, palma i-au data,


Cu spini l'au incununatn
Si in obrazu i-au scuipatu.
De haiue l'au desbracatu,
Cu crucea l'au inearcatu
Si mergenclu l'au restignitu,
Cu euie l'au pironitu,
Cu otetu l'au adapatu,,
Fiere i-au data de gustata
Si sufietul clad si-a datu
Dim ostasu au alergatu,
Cu sulita l'au impunsu,
Sange i apa au eursu!
Aceste cerul vedendu
$i pamentul nerabdandu
Din temelii s'au clatitu,
Soarele au inegritu,
Luna s'a intunecatu,
Petrele s'au despicatu! etc.
In cantare XX. care urmeaza gasimu o descrie-

re a Iadulni precum se vede zugravitu in pridvearele unor biserici vechi :


Vedui balauru caseandu
Si din gura tocu versandu,
Curgendu ea unu rin intinsu
Inflacaratu i nestinsu.
Vedui popi multi eretiei
Cu dascali i gramatici
Aruncati, eu capu'n jos
In focal celu flacarosu
el)

Afara de aceste, au alai publicatu: Epitufal sea

Ei ducea para in notu.


Vedui i Mu6ii fi nunci
Care-si leapad' a lor prunci
Sau fr miI i doru
In pantece ei omortt
Vedui ardendu in vttivori
Bogati neinduratori

Care tot s'au veselitu


Si.saraci n'au miluitu !.. eto
DupA acteasta deseriere a Iadului, vine ca unit
constrastu veselitoru tabloul Raiului.
Vedui rainl celu frumosu,
Ca soarele luminosu,
Si mese'ntinse de rendu ;

Pe ele fclii ardendu,


Ear imprejur dreptii stu
Si bueurie gusta.
Vedui anti pre luminosi
Apostoli i cuviosi

Si cete de mucenici,
De teneri, betrani si mici.
Vedui i sfinte mueri
Petrecendu in mangaeri
Cu cununi de diamantu
Si podoabe de briliantu
Impreun dantuindu
$i pre Dumnedeu slavindu
ln adaosul de ccintdri morale, se afla unele stro-'

fe luminate de radele poesiei : In cantarea III


Primdvara.

Prohodul Domnului n stru Is. Ilristos Proschinatovia sau inchinittorul sfintelor locuri si Doesastara

www.dacoromanica.ro

Ah ! eat'a sositu earA

Frumoasa primavara

CANTECE DE STEA SI POVESTEA1VORSEL

Ea-i imparateaea'n lame,

Cu flori hi cu verdeatA
plinA de blAndeatit
Precum nol o dorimu.

Ei toate supuse sunt


Dragostea in ori ce rasa
StA to o floare pe masa
Si zimbesce tuturor... etc.
In cantarea X : 7-Pustnieu1:

Durnbrava'nrAraurata

Ce fuse scuturata

Am lasatu mArire, lame,


Am lAsatu luxu i palatu,
Am Watu i rangu i nume
Si'n pustiiu Ream. departatu,

Acum intineresce
Si frunda se mAndresce
ClAtindu-se de v6ntu
,
Prin pomi, prin ramurele,
StAndu feliu de pAsAtele
0

Unde amutita stana


.Si nesimtitorul crIngu,
La'ntristarea cea adancl,
Nu potu aull cand plAngu.
Unde v6nturile sang
Prerump6ndn al men snspinu
$i-lu ducu ea o jertra bunA
Cittra eelu eitrai m'nelinu... etc.
Dupe acestd cate-va esemple se poate cunoaste natura simtirilor precum i stilal lui Anton
Pann.; ear din toate operile sale eea mai importantA este Povestea vorbei la care elu a trebuitu
sa consacre mai multi ani de luerard, cAci pe
Mega proVerbari a adaogita matte anecdote po-

Cu bucurie mare
Resunu duke eAntare
Cu toate melodindu

000

In cAntarea IV : -rata omului:

Omul este ca earba,

pilele ea o &are
Ca timpul treatoare...
Aha va inflori I...
CAnd e in tineretA
Se aflA'n primAvant..,
Caud e in bArbAtie

etc.

In toarenA tie ivesce... etc.


CAnd p p b6trAnete

pnlare, scr1s in verauri, care he leagl strins


intre ele. Trei volumuri formeazA aeea minima-

Atuaci inn% ju earnA


CAnd non ineepu. se eearna

ta colectin ee se poatc cu drepta cuvntu nurnt


Filosoria poporului romiinu. Ele eurindu siruri
lungi de clicale, unele in mien num6ru traduse
.
din limbi statue ear cele mai multe culese din
gura poporului nostrn, i acele cirari sunt coor-

se'nalbesce tan.
Ca floarea cea uscatl
Si'n sam nebAgatd
Se perde sub zapadA

donate ca inteligenta caci de si numerul lor e eonsiderabilu, nu esista nici o cofusie intre dansele.
Astfeliu de pildA inteunu hint gAsimu toate proverburile relative la fried sau la vitejie, in altel
aeele ee se rapoarta la nerogier .. ete., si de fiecare stint lipite anecdote originale povestite ea
destulu talentu

Ca ci and n'a mai fosta...


Astfelin dar este omtil
De ori ce stare'n lame,
Aibl on i ce nume,
Astfelitt ce treatont.
Citt s e osteneasei
Slava, sit dobAndeascl,
Zadarnice Bunt toate
CAA este muritoru!

Sg, resfoimu acele trei tomuri ale lui Anton Paun,

rti de vomu alege cei mai caracteristic ill fie care


ifiru de proverburi, vomu eampune-

.........

In antarea VIII : Dragostea:


Ca cragoltea nai scumpu num,
Na

363

.o

comoara, de

eugettiri care ne va face mandri de prefunda enmintie a neamillui rotninescu.

pc acestu. pam6ntn.

www.dacoromanica.ro

617.Vr&E 1i7:14TEA 8I POVEsTEA tVO'ItI3E1.

3f4

-C1.=

Pomul nii adet &mete de Ittulpinit.


Ovreul piing nu ((nqsAit, n mitnitncit.
Vinovatul inagenitu'datge.
.
Hotul furA i jurA.

TOMUL 1.

1)

Despre,cusururi sau oricjuni:


Nu este rAsuru, s n'aibA cusuru.
Uritu tatA a mai avutu.

6)

FA od ce cu legea ta
Si la alti pa te uit.

Ride emu de omu si dracul de toti


2)

Binele de niWu te )scapA


SA-1n arunci chiar i in apft.

Deepre pedatifi van ccpilato#:


Giudecata-i e oloagA

Dumnedeu tiind t e ejuttt


Plumbul ti He face plutd.
CAnd Dumnedeu vva err tine
Si dracu u fooled trinef
CAnd dai la eei neavutti
Pe Dumne4eu imprumuti.

CA-i lipsescd'n eapu o doagl.


Omu in trnpu destul de Mara
Si minte de topila are.
pile inqirate, fire incarnate,
PAnzA r6u testitA 9i vrerne perdutil
3)

1) spre frica lui .Dunsoae4et4.

Ocbiul Aompalui nu, doerme.

Despre vorbirL:

Pe omul 'to Un insemneazA Dumne4eu.


Pcatul isi caut4 vinovatul,

N'are eine 444u asculte


Si emu spume 'ndrugA write.

Nime nu 4ice ie-mi Donmne, ci IA.mi Doamne

_ Lim)* oase apr are 9i ease efadiuM

Si'n locu de dabitudA se pomenesce ades

Limba indulcesee, limba amAvesce.


Limba dulce mult -educe.

cu osindh...

Gura educe ura.


ToatA paserea pe Ihnba ei pare,
Boul se leaga de eaarue i omel delimbe.
4)

7) Despre prostie.

Prosta din prosta care se nasce


E ca Vita doar nu pasce,
Prostu trAesce, Ara nunie
Prosta se 'duce'n teea quine.

:
Despre minriuni i
Minciuna sparge i cas4 de peatrit
MinciunA cAt toate 4ile1e de mare.
-- Ca o minciuna boereascA treci iu tara un-

Tine oapra ee-lu impunge


Ear altul stA Qi a mulge.
CautA Stan eapa 9i eln eAlare pe ea.
N'a ajunsu la Ida 91 si,a redieatu poalele'n

gureascA.

mAncatu credinta ca tiganul biserica.


Mai bine se4i strimb i vorbesce drept

Pug nu scii sA vApsesei, nu te-apuci

brAn.

CAte. pa.seri 0044 emu credo elme mAnAncl.


'fa flu trimill,lafecu, 41
iAduse basnioca

BA

initnjesci.
8)

Omul care e &cam


Tronclnesce ca min emu.

.Despre nerosip.
13arbA luugA, On in burta

mintea ca eoada scurtk


GurA are 49 vorbltu
Si

A Amblatu cAt a Amblatu

Dar acum i sa'nfundatu.

Si capu !fare de gandit;

Despre nararouri rele.

.Naravul din fire n'are loathe.

PIMA al 4icA: boa breaz.


Vine soarele 1'amea4i..

schimbl Oral dar naravul ba.


Ce ese din Intita soareci prinde.
Toate merge diva neamn.
Pescele de la eapu sempute.

9) Despre iservefu.
CAne surdu dusu Ia -VErVttu,

Cain 9c1iiapu pm la alergatu.

www.dacoromanica.ro

XNTECt DE 81-EA SI MESTEA 46R13t

445
-0111i10.5==

Amb la *tea Merit la inaracini


Se ineaca pe uscatu,
A visatu ca s'Aghimptitn.
Si ambla la piciorn legatu.

Gara omnhtl n jiadu, et sa4dai tot dice ad'

Loaza imblerahl
Vita incaltata.

Cine poate, oase made; eine nu, nici came moale.

Gaina and se vede in gramada racaie en pieioarele.

Vra'bia malain viseaza si pope comndaral.


Omul harpicn are praznicu.
Cu venituri mititele mai opresce din masele.

10 Despre

Lenea e cucoaa mare.


Pana se incalt, soarete ,Pe'11a144, pApI se
gatesce, searele tautens.
Rumega vorba boul cabal
Alteapt imbucatura
Sa i'o dee mura!rn soul%
Mama, 41 et !vie Imes.

Ca sa-mi mai scutnre lenea.


11. Despre be0e.

Betia o vindeca sap l lopata.


Ilettivul ce face la betie
Se citesce la traie.
Cu oala de dimineata
Se litmae toatd, vista.
IFluera in bute, i suge cepu.
A suflatu in fundul oalei.
1-a crescutu musteata '4 mill.
Ce e'n inima treazulai
Este'n gura beatului.
Beutura\-i veselie, Julnearead fudulie,
Apa nu-i buna aid in iminii.
Cu vinul i somnul, pita grijele emul.
Vinu-i pentru noi, nu e pentra boi.
Tit ilu bei pe densul, elu te bea pe tine.

Tu flu bagi in mate, elu iti ese'n fata,


Cat sli. dai ocoln, tot te da de golu.
Betivul and trece puntea inchide ochii
sa nu vada apa.
Hotu 'nvata la hotie i betivul la /belie.
I,JmblA ea ochii logoditi.
Toarna, ample foalele
PAWL 'pi itch poalele.

13. Despre sardele:

De baracu, nici unghii n';tre


La vreme de scarpinare.

Haiva lui mai malt ata decat fata.


N'are nici eas, nici masa,.
De foame se invrtesce
Sub calcaiu locul gauresce.
Se hranesce cu rabdari prajite
Ochii saracului aunt in maaele bogatului.
BogMul e scaryina i aaracul crede ca _Mita
sa-i dea.
Tu foampte !gaga nade, ai FplAtu ?
La saracu'n pung, la saracu 'n patu.

E destul de ru dad, nu-i al ten.


14. Despre neaoScieire-

Cul i se mew r4u,


R6u ii merge tot mereu.

Fuge de la aoleu
Si (la peste oleolen.
Se plange de o intamplare

Si da peste mai mare


Pentru eln mareai cu talazuri
Si lumea plina de nacazuri.
Una necazu abiarfii Wee
Si-i vinu in ,l9cu ,a1te slece.
Curgu belele rehab plebe.
SA nu mai flea Tele donmul.

Cat poate oared oraul.


Pomul Wain de grindiak
Ilu mai bate .qi prijina.

12. Despre mneare

Pane cu sare e gata mancare


Dintr'o ridiche patru feluri de mAncitri : rasa
si nerasit, cute si MM.

15. Despre lutrare i *dui:rare.


Omul lueratoru, de pita nu duce dont.

www.dacoromanica.ro

CANTECE PE STEA.,B1 POVESTEA. VORBEI.

306

Cliei tine 4dde coada-i eade, eine misea tot


,
pisel
Scoala-te de dimineata ea sa mai lungeuci din

Cetesee ea in palint si lice :


Una este una, dou., faeu mai multe, sau
Ta seii una, doue ; ea sciu pan' Ia noue '

viata.

Unu ceasu al diminetii pldtesee cat trei dupa

TOMUL II.

prandu

Nu fii bunu de gura i rEu de lucre.


Numai cu vorba nu se face eiorba.
Luereaza pe mutt i pe putin cad :
Mai bine ceva decat nimieu,
Cine nu luereaza
Cu lipsa erneazit
Si cu ea vdreaza.
Vara'ntiusu la umbra doarme
Si earna moare de foame.
Cand malaiu are, sare n'are, and sere are malaiu n'are.
Remane'n sapt de lemnu trn east tart piemnu

Traesee viatt carpal cu att.


Se tine saracia de elu ea pulberea de cane.
Umbla pe drumuri taiandu anelor frunde.
Se'mbraca numai pe dinhluntru.
Casa-i e cu ttref pAreti i en Lisa prin podu.
16 Despre Sarabtl niandru.
Ambla pe drumu cu alaiu
S'acasii n'are malaiu.
Pe ulitit Chirita s'aeast chiselitt.
Par'ca-lu scotu banii afara die east.
Se resfata'n haine lungi, eu watt banu in douE
pungi.

Se'nfoae ca varza, se 'pganfeaza ca barda.


Bunt e manica lunga, dar panza nu vra s'ajunga.

Se lauda ea oala ca Iva sparge caldarea


Corbule, cum iti sunt pull
frumosi, pe eat
mon, se'negreseu.
17. Despre Invgitturtt.
Tot invEttmu eat trainin

18. Despre visite sau cereetari.


De iubita ce ne iubimu
Tot la anal ne'ntalnimu.

Iltrisor al cereetezi si mai putintel sa sedi.


De 1Sn l'asu mai vede par'c'asu mai Wit.
Sede ea lupul in respintie.
De frate, frate st-mi fii

Dar la noi mai rar sa vii.


Rant intalnire e mai eu iubire.
19. Despre conversa(ii sau petreceri i glume :
Glumele nevinovate

Sunt ea sarea in bucate.


Moarte ftat risu i nuntt titrit plansu nu se poate.
Glumele numai cu gura, earnu sieu'mbrAncatura
Inima mea plange i elu ride.
On
i ceva mai bun decat tacerea,, ori taci.
Nu vorbi peste mEsura, ci puneti laett la gura.
CAnd pornescu toti sd vorbeased
Parea-i haVrA judoveasca.

De multe ori la'ntrebare


Si tteerea respunsu are.
20. Despre iufeald, mane si posdeie.

Otetul tare vasnli strict.


Cine se iutesee eurEndu potienesee.
M6soara de multe on i eroesce odata.

Toatt graba strict treaba


Nu te grabi ca te-i pripl.
Nu te grabl ea fata mare la Argea si ea vecluva
la maritatu.
Cad en incetul se face otetul, ti

Si copacul mare dintr'o aschie nu se tae.


Omul la Intnie cade'n nebunie.
S'a maniatu rat pe sairt i trei ()lie n'a mtneatu

Si neinv6tati murimn. 1

--

coa.la face pe omul, omn.


S'altoiul pe pomul, lion111.
Omului etenvdtatura Ei curge m iere di
Celui ne'nvEtatu niqi bac-4r pasatu.

--

Elu poartit condeiu la ureche ca sa-i qicemu


lopfete.
Sunt logofeta sit te'nvetu
St Krill en eutitu pe bap},

Omul posaeu i1ltcutu, pare ea e surdu i mutu

gura,

Parea i-au friptti serpi p burtil,


Parca i-s'au inecatu corabiile.
Paret-i tot ninge i plout.
Para tcata lumea i-e datoare,
Parcit mi-a torsu i no. i-am platitu.
Elu and ride soarele resare.

www.dacoromanica.ro

CXNTECE DE STEA -SI POVESTEA VORBEL

21. Despre amicie sau Prietenie (?)

BTUD1I ASUPRA MAGMARILOR.

Studii asupra Maghiarilor.

- Timput trece ca Ali, mane

IV.

Ear prietenul remine

(Urma re)

- De'mi esti tu prietenu bunu


Nu te sfii sa-rni 4ici nebunu,

ConstititOunea maghiara .

- Prietenu a mesii, ear nu a nevoiei.


- Prietenu criclutu din nori

367

Ve l'oiu mai vede odata, se face de dou ori.


22. Despre pizmci, vriimiiqie 0 urti.

- Cine va Arabia cu pizma


Isi va sparge singuru cizma.
--J Nu da ciomagn cui nu-i esti dragu-

Yosif

a avutu a se lupta nu numai en cea

mai puternica parte a statului, en nobilimea,


condusa de interesele sale de elasii, ci si cu

traditiunile unei viete de noue sute de ani,

Nici sabie in mitna vrajmasului.


- Zavistnicul are ochi de lupu si auqu de vulpe.
-1-- Omni cu ing ca catele' riegru in gura.
Re eati nu poate musca, le latrii.
- Pizmasu, vraimasu au tot unu nap

i apoi la urma urmelor : aceeasi viatit e pestepatint6, la niste popoare cu total eterogene.
cum aunt eel& cu care Iosif II avek a face.

Nainte de toate ar fi trebuitu ca On-

direa acestor popoare sa se unifice, (ce nu era


cu putinta) si numai dupa. aceea s'airu fi pututu in-

23. Despre ceartd fi tzeinuoire.

-,- eine are rnintea'ntreaga


In cearta altor nu se baga.

trwluce aceleu-si forme de viata. Acestu semi


Iosif incerca a-lu ajunge prin germanisare : nu

- Certasu, vrsmasn, cane si lupu,tot pe unu ealupu

a pututu isbuti, si nici a isbutitu.


Toati
lucrarea lui Iosif nu a lasatu (kat singing o

- Cat& galceava cu luminarea.


'rn-i dai buna dimineata
i ela de ehica te'nhata.

urma adlnei in viata popoarelor de sub corona

.i. Despre pricini de judeatii.


.- Pune-ti eaciula'nalnte si te Mech. singuru.

- Dar and ai vr'o judecatrt

babsburgied: purcederea sp re egalitate individua11. Luci area in celelalte directiuni purcedek din
premise false : resultatele ei au fostu impor-

tante, ans6 efemere.

Pregatesce-te de plata.

- Darea trece marea


Gardnl en propele bune, nu caden timpn de
furtune.

-r Dreptatea ese ca untdelemnul in tata apes.


- Mai bine o invoeala strimbh decat o judecata
dreapta, eaci :
- Dreptul mai totdeauna ambla en capul spartu si
- Pan la Imperatul rabdi incaeratul
(Va urmit)

K Alexandri

Restimput de la moartea lui Iosif II (1790)


ODA la anul 1835 ilu umple domnirea lu

Francis() I (al II) (Leopold II domni numai


2 ani). In acestu timpu cade reactiunea so-6MA palitic6. a Maghiarilor.

Consciinta nationala, ce se desteapta ca reaqiune contra influentelor germane, produse


o ser.e intreaga de gandiri none la poporul
maghiaru, si contribui nemijlocit la o reformit
radicala a constitutiuuei. Maghiaritatea fiecant') din poporu era o insusire, prin care aristocratia devenl egali. cu celu mai diu urinii

www.dacoromanica.ro

set

STUDII AStrPRA MAGHTARLOIL

De aceast egalitate sufleteasca

vernului ; toti ceialal0 functionari comitatelhi

partt a cugetAtoare, fiindu sub influentele principielor marl, ce conducu seculul nostru de la
inceputu,
legi unu iru lungu de meditatiuni politice, ideea egalitAtii de drepturi i in-

se alegu in congregtilliunea comitatensit.


Se sterge or -ce deosebire cle clase soltale

dine tetani.

drepUtirea, ba chiar necaitatea drganicl a


ei, se getiel.alisi en pavl tape4i.
Ala tutrarea spirituall a poporoui hitighiara din Se-,
Ctiltil XIX purcede in done directinni : spre
asigurarea independentei nationald,

spre in
Amendone

i se proclama o egalitate in drepturi si indatorid.


Administran a centre& a terei se di in
mInele unui ministeriu responsabilu compusu
dupl usul parlamentaru.
Toate oficiile, ce in decursul istoriei semi
introclusu, in organismul statului, remanu ne-

treducerei eggiatii in dequiri.


aceste scopuri Se atlhgere la 1848, prin re
formarea constitutiunei i garantarea ei diii

schimbate.

parteit coroanei.
Inteadevertt la 1849 in coliStitutia Jtig

constitutiel de la 1848, vedeniu cthnc ele nu


sunt decAt o intizire ori modificare a institutiunilor de pani acuma4 Autonomia eomitatelor, dieta, indatorirea regelui de a se incorona. sunt institutiuni, ce pretutindenea le
afilmu in istoria Ungariei4 Nou e midgeriul responsabilu i nduA se pard C fi egalitatea in drepturi. Liberalismul in Ungada, Icela
Min la 1848, nu a fosta Anse scopu ci
numai mijloca spre atingerea unul scope mai
naltu. PAO. la 1848 numai clasele privilegiate au aflatu loca in constitutiunea maghiarA ; jobagii nu se potu I rivi ca cetdteni.

riei s'au acute fdarte putine reforme

ce

tuai mare parte a reformelor constl in o mr


ginire ori latire zt drepturilor, B pu actima
au esistatu.

Dacl regele moare tnu !umbra al dinas#


tiei de Habsburg-Lorena ureneaa cii dreptu
de prithogehitu si devine pin incoronare 11

jurarea tonstitutlei rege constitutionalu al ungariei. (Pragmatica sanctio.)


Legislative terii se compune din done Camere :

din eel representativl si cea a mag-

natilor, 4') Camera representativA se compune


prin aIii omitatelor, cea a maghiarilor
dup nascere, oficin, ori de
prin demnitIci
nmuire din partea regelui,
Comitatele sunt corpuri pe deplin auto,.
ndine : administraxea lor internt se conduce
de unu aim& supreinu numitu dirt parte& giuft)

La inceputu diets, era compusit uumai din magoat

mai titrdiu, sub dinastia de tialisburg, trimiger4


%RAW comitatelor representanti :. acuma dieta 64 idea

!obi n dou6 camere.

Daci aruncima o privire mai adAnci in


natura acestor mai insemilitte pulicte a le

Od eine a intratu der in vre una din cla.e13


privilegiate a le Ungariei, fiindu aceste numai
maghiare, elu au devenitu de mime maghlara-,

magyar nemes."
Din acestll faptu foarte simplu maghiaris-

mul a tram o consecinta pe cat se polte de


Largiti marfalsa insusi Szchenyi 4 ce :
ginile constitutiei, dati tuturor popoarelor jntrare in ea, -- ca ele se, devina maghiare."
Tot in aceasta logicA zac i inotivul pentra

www.dacoromanica.ro

STUDII ASUPRA MAGHIARILOR.

anecsarea Transilvaniei cittrit Ungaria : er ca


Transilvania sA deving maghiarit prin indesarea ei in cadrele constitutiei maghiare aceastit
procedere. Desi pornek din cele mai false pre-

mise, ea ar fi dusu la resultate maxi dad inaghiarii nu aru fi lucratu cu vehementa care
trebui si escite reactiunea socialit a popoarelor, acelor care impreunit facu majoritatea
terei : asa procesul a trebuitu sit fie tot acela
care-lu vedemu inauguratu de Iosif II prin
germa-nismu.

Inclt pentra raportul intre Ungaria i imperial intregu,

armata

finantele erau co-

mune. Ungaria avea, dug de asta armata sa


nationalA, magyar honvedsg, o institutiune,
ce in diferite forme, o aflAmu in toate epocele
Ungariei. (Armata nobililor, ce sub domnirea Arpadilor aparA taxa, fatl cu armata
compusI din soldati.)
DupA revolutiune, sub absolutismul centrain constitutia de la 1848 remase neschim-

batA pal la introducerea ei in anul 1867.


De aici inainte se fIcur6 reforme radicale.
Despre delegatiuni, armata comuni, finantele comune i ministerul comunu, despre intreaga sistemA de dualismu, in acestu locu nu
poate fi vorba, fiindcit aceste sunt aedeminte, ce cadu afarA din sfera constitutiunei maghiare regulAndu raporturile terii in afarA.
Vorbimu darA de schimbrrile, ce s'au fAcatu
in marginile constitutiei mAghiare i despre
adeveratele motive ale lor.
JueecAndu nepreocupatu si flit a fi partialn
nu ne putemu indol c constitutia maghiarit de
la 1848 e inteadev6rn liberalA. Flic6nda
abstractiune de cute-va anomalii ce intr'altu
Cony. Lit, No.23

369

chipu stau in contradicere cu principiile fundamentale ale constitutiei, libertatea Mdividualt, autonomia corpurilor sociale i influenta singuraticilor spre formarea vointti
comune sant pe deplin asigarate prin asedi-

mintele de la 1848.
NemultAmirea nu s'a pada dar nasce cleat prin aceea, di in tarl s'au ivitu elemente, care nu potu afib, locu in constitutia
terA, aa cum ea este, cit s'au ivitu pretentiuni, clrora constitutiunea nu le poate
respunde. De locu ce in Ungaria se ceru alte drepturi dal% de cele individuale, si anume drepturi nationale, ce nu aunt maghiare,
constitutia, care e numai maghiarl, nu le
poate da. Sit na perdemu nici cum din vedere, cumcA constitutia nu e a Ungariei, ci
a poporului maghiaru.(Aceastit eredintit d
totodatit adev6ra se esprimit prn acea, cumcA
Maghiarii recunoscu in Ungaria nationalit*,
nu recunosca cleat manu Ans6 nafiuni,
gyar po1gr4 si o natiune politted maghiarl,
CAnd dark natiuidee conceputI de ei.)
nile nemaghiare an pretinsu drepturi natio -

nale, ele s'au pusu pe nnu t6r6mu, ce stAtea afarA de constitutia maghiarA, au decla-

ratu, cuma nu mai voescu a trece de maghiari, omit popprul maghiara nu e mai mult
identicu cu Upgaria,
E o rAtIcire eardivalA, a crede e natlunile s'au pullu pe t6re'mu constitutionalu,
ftindcA pretentiuuile lor eran o negatiune indirectI a valparei constitutiunei. Toata impAciuirea a trebuitu sA se intAmple dui de
constitutiune, intre poporu i poporu, earl nu
in o dietA constitutionall, unde nu poate fi

www.dacoromanica.ro

KUM!, ,ASUPRA MMAIIARILOR..

370

vorha decitt de unu poporu, de celu maghiaru.


Asa legea de nationalititti de la 1868, voindu
a tall locu in constitutiunea maghiatit, a
trebuitu 0. se nasci, moartg. -T-- Aceasta lege

romipe,: slovene etc. sa nu fie predominante,


Dacl darO autonomiile aru fi sustinute 4a,
cum ele au fostu pang acuma, s'aru da conditiunele de esistentit ale uuel noue putri,,

de a trgl cu limba sa pro-

ce sta in contra, celei din dial.


A trebuitu priu urmare c cereal de influenta al autonomiilor si se margineascg,
fiindcg delitturarea pe deplin era nu numai
peste putintg ci totodatl i stricAcioasa ; a

d. unu dreptu

prie in corpurile autonome, adecg in comune


comitate. Pentru ca acestu dreptu sit se facg
ilusoriu, guvernul Andrassy a trebuitu s cerce

a restringe cu on ce pretu influentele autose abate constitutia ma- r


ghiarg de adi de la cea din 1848 : la 1848
vointa statului se ft.rma din jos in sus : adi.
ea se formeazit de sus, Pang cand liberalismul adeveratu s'a pitrutu a fi favoritoru pen,
tru naaghiarismu, elu a fosta sustinutu ; adi
elu se suprimk fiindcg face gu putintg ca elementele nemaghiare sO inflaenteze asupra
vointei statului.
Si formulArau adeverul
in cgte-va cuvinte ; censtitutia Ungariei are
chemarea de a asignri domnirea elementulai
maghiaru peste toate celelalte elemente; ea.
este formularea positivg a , identititii Ungariei cu poporul maghiaru. j That corespunt
de acestui scopu, ea remine neschimbati
incgt nu, ea trebue reformatg conform chemgrei sale (rAticite.)
nomillor.

i aici

Constelatiunea imprejurarilor topografice, sdciale i ecOnomice, intre care pop oral maghi,

ara trgesce, face fail putintl 0 And 'adi sg


se formeze in dieta Ungiriei o majoritate
nemaghiarg : dieta remOne darn sustinutg asa
cum ea este, fiindcg in ea se concentrea0
i manifestO puterild poporului maghiaru.

trebuita ca intre aceste, Maghiard BO se asigureze majoritItii din dietit o predominare absolutI. In scurt : a trebuitu ca sit se introducg
asedgminte, care clan majoritatii din dietg o
domnire absolutit.

Acestu absolutismu constitutionalu se reaIisft prin noua organisare a comitatelor i oraselor libere regesci.
Congregatiunile comitatense, forul ocmitatelor, nu se mai compunu numai prin alegere
caci astfeliu ar fi pututu esi ori-cAnd o majoritate nemaghiarit, ci purce46ndu din deonemasebirea economica intre Maghiari
ghiari, se introduse censul, Din combinatinnea alegerilor cu voturile virile se calculi
apoi in itoate comitatele (afarA de cgteva revolu(ionare) o majoritate maghiari.
S'ar put intImpla cit, pu acestu catcul comitatele ici cole totusi sit. poatil scoate
o majoritate nemaghiarl, oH chiar maghiara,
dar contrarg guvernului. Trebue dar mgrginita
cereal de autonomie a comitatelor, trebue, ca

sit se dee p heath din viata comitatensg in

Cu totul altul e raportul in corpurile antonome. E peste putinta. ca in comunele i

manele guvernului.
Aceasta se ajunse prin
despartirea administratiunei de jurisdietiune.
PAnit acuma aceste dou'e ramuri erau unite in

comitatele nemaghiare influentele majoritittii

man comitelui supremu, earA functionarii se

www.dacoromanica.ro

STUDII AUPRA MAGHIARILOR.

ilegcau toti de atra congregatiune; acumafufictianile din jurisdictiune se Imp lu cu denumitii din parte& guvernului.
.Apoi liberalii
din Rom &ilia i activitii din Transilvania, ne

vett/ sci mai bide spune, ce putere e dreptu


de denumire in Balna unui guvernu
Trei sunt darn, ce guvernul Andrassy le
a datu in constitutia maghiarl : legea pentru
nationalitAti, organisarea comitatelor i despArtirea jurisdictiunei de administratiune. Toate aceste trei chestiuni sl deslegare intr'unu
modu contraru principiilor, din care purcede
constitutiunea maghiarl . . care snnt e-

lementele zonstitutive ale Ungariei ?


V.
Guvernul Maghiaru.

La lulu poporu od intennu statu, oamenii


singuratici in deobte nu c9ntribuescu la desvoltarea iutregului cleat prin desvoltarea lor
individuala; partea cea mai mare a oamenilor cugetA numai atunci asupra chestiunilor
de interesu comunu, cAnd formele esistentei comune impedea desNurarea puterilor individuale, cAnd interesele comune i private, paru
a veni in colisiune. Sub influentele conflictului momentanu, masa scoas& din sfer& regular& a ganclidlor sale neavendu destula timpu

spre a cugeta asupra relelor, ce o bntuescu,


de ordinar purcede numai instinctiv la im-

bunatAtire, WA a ave o consciintl corectA atat despre adeve'ratele cause ale reului,
cAt i despre mijloacele, prin care reul insui s'ar pute inlItura.

Atunci, and relele cu causele lor sunt evidente, and mIrginirea individulni prin so
cietate ajunge la unu gradu neiertatu, and
gonsciinta dapre reu stabate pan& la sufle-

371

tul celui mai din urmA din poporu : acestu


modu oportunu de purcedere spre bine e nu
numai nattralu, ci totodatA i singura form& sub
care s d chestiunilor sociale o deslegare
definitivg.

Cu totul altfelin atunci, and reul nu bantuesce pe intregul statu, ci numai pre o parte
lui, and real e atAt de ascuusu, incat chiar iiici aceia nu-lu simtescu, pre care ehi 6i
bantuesm, and reul e urmarea, unor vaportad 'complicate spre a cAror pricepere se cere
ilnu studiu neobositu.
Si aceasta e viata
normall. Trebue dar ca totdeauna sA fie o
parte mai mare ori mai mica a intregului,
care -i pane de scopu : a cugeta neintrerupt
asupra chestiunilor de interesu comunu ; a nu
ineetit nicicAncl sA urmAreasca firul desvol
WU intregului prin pArtile sale a cerca din
eonstelatiunea raporturilor sociale atat chemarea organicA spre care intregul trebue sa lucrew, cAt ,i formele de viatI sub care aceasti chemare s'ar pate ajunge, i a cercl
iu fine, ca totdeauna sg, prevadk sau cel pa-

tin 0, afle de locu la ivirea lor, relele, care


impedec& desvoltarea comung, i modul de a
Comuniandu
impedeca pAirea bor in viatA.
acqti putini resultatul cugetarii lor asupra
chestiunilor comune cu partea cugetatoare a
poporulul, acestu resultatu devine unu bun u
comunu mai nainte a inteligentei i mai tArcliu prin inteligentl a poporulut intregu. Acesta e procesul, prin care se formeazA convingerile comune despre chestiunde comune, va
sl 4icit opiniunea publia. (adev'eratA, neinfluentatA de interese.)
Prin aceea cit a adusu la consciinta poporului trebuintele i modul rationalu a indes-

tularii lor, inteligenta, ca purtaturul opinianei publice, a flcutu destul chemarii sale : in-

www.dacoromanica.ro

372

UD11 ARUPRA MAGHARLOL

sasi indestularea trebuintelor, formarea a insisi vointei comune


remAne in mfinele intregului poporu. Inteliginta e organul, care
formeazA vointele singuraticilor spre o vointA
comunA, nu Ans6, care formeazA insa-si vointa comunl. Inteligenta, card lucteazi pentru
unu poporn, ftr scirea acestui popOru, pAsesce

pe nun teremu falsu, I vointa ei are numai


atAta valoare, cAtA ar avb fart atributul po
porubii",
Vointa ei, e numai a ei.
Afarl de deosebirea suileteasci dintre membrii singuratici ai unui poporu ori statu, maieste Ancl o serie intreagii de imprejurAri intimplAtoare, ce facu flrA putintA unitate absolutA de voint1.Ficendu abstractiune de la a-

ceea et atAt acelasn ru tomunu, cit si mijloacele de intrebuintatu spre inlIturarea liii
potu fi privite din diferite puncte de vedere,
o imptirechere in opiniunea publical va resu1t1
mai cu deosebire din deosebirea raporturilor Iocale, sufletese,i si economice a oamenilor, ce
au sA o fermeze. Adese-ori unn reu cormunu
pentra cs elasA intreaga de oameni, e inteadevdru unu bine; adeseori rAul e de naturl
ea numai o parte localA ori sufleteascA a poporului poate fi bAntuitA de elu ; si adese-

ori tocmai asupra mijlocului, in care reul sa


se inlatureze, parerile oamenilor vinu in co-,
lisiune din m otivul, ea din r6u e nasee
pentru o parte unu altu rn. 0 asemene
bucatl din opiniunea publicS desbinatI, e
acea, ce noi numimu partida." Acelu statu
in care partidele s'aru form& numai clupl convingeri, ar trebul sA fie idealul vietei comune, adevrul bunatAtii onaenesci : in lumea
noastrA prosaicA partidele purcedu din interese si numai fractiunile lor din convingeri.
Privite din acestu puncta de vedere, partidele

sunt de cea mai mare insemnitate in viata

sociall ele sunt forma sub tare individal


conlucrA Ia4 formarea vointei statului, /a disfAsurarea ideei de statu si a insusi statului.

Ele aunt elementul viu i progresivu in viata Ie


dreptu. 0 miscare vei a partidelor e totdeauna dovada despre unu interesu Gomm
puternicu i despre o purcedere rApecle i

spre bine ori spre rAu.


In epocele de trasitinne miscarea particlelor e mai mare decAt ori cand. Firesce
fiindcA tocmai aceastA naiscare e insusi procesul de transitiune.Nici cAnd individul nu
joaci rolu mai insemnatu cleat in asemene
epoce. De online representantii unei maultimi de oameni, capii partidelor, sunt individnalisarea unei cugetari ori vointe comune ;
in epocele de transitiune, din contra, individul ii generaliseazA cugetarea sa specialA si
flu represent& mai mult, ci conduce. Astfeliu
nici mr aunt particle intr'adev6ru: oamenii
se grupeazA dupA impresiunile momentane ici
pe lalng5 unul, ici pe lAngl altul, fArA multA
cercetare, farA motive adev6rate, ci curat

numai instinctiv

Asta pipAire prin intunericu ne o esplicAmu din ferberea suffeteascl.


a timpului : pentru sufletele obosite de bantuirea neurmata ori ce mijlocu e burin : masa
nu cugetA, cumcI caracterul transitiunei de
pinde de la acei putini, ce prin po6itiunea
socialt ori prin superioritatea spirituall a
lor sunt oaresi-cum chemati de a conduce
miscarea internA a statului.
Una omu singuratecu, fie elu cAt de reu, in deobste, nu
e periculosu pentru statu ca atare. In epocele de transitiune fie care poporu e Ans&
mai slabu decal oricAndu ci asa unu omu singuraticu totdeauna poate fi hotAritoru, cel
*')

Suprafata nefericitei Homing.

www.dacoromanica.ro

STUDII ASUPRA MAGIIIAELOR.

putin pentru unu timpu determinatu.

Dacg
darA transitiunea e condusit de elementul bunu

al statului, de acele suilete nobile, care sunt


in stare a perde din vedere interesele lor in-,
dividuale fata cu ale statului, ea va merge
spre bine, spre desvoltare positivg ; dacg ans6
elementele, care conducu miscarea de transitiune, sunt rele, sunt oameni, care totdeauna
si in toate imprejurgrile se Iasi sedusi de
interese individuale, transitiunea va merge
spre rgu, spre desvoltare negativg, statul de-

cade. *) Caracterul transitiunei depinde totoflata i de la motivele, din care partidele


purcedu. 0 partida purceasa din motive false

s. formeaza i discompune fara oarei-care


partidele, ce se formeaza
grin iuterese positvie, nu potu Ansg ped nainte a fi asigurate aceste interese, i in deurmgri evidente ;

cursul vietei lor ele sunt cu atat mai puternice, cu cat interesele, ce le represintg, sunt
mai generale, cu cat ele sunt mai vitale, i
cu at elementul spiritualu in partida e mai
superioru. Daci aceste interese nu se potu
asigura in statu, sau daca nu sunt alte interese mai superioare, care O. ceara sacrificarea lor, partida tinde spre desfiintarea statului. Daca darg intre partidele si fractinnile
unni statn nu este nimicu comunu, daca ele
nu mai au interese i convingeri, care sl fie
destal de puternice spre a le intrunl pre toate in momentele mari ; esistenta statului nu
e mai mult sustinutit de vointa comung; elu
trebue sa se disolve in elementele constitutive
ale sale (14 locu ce o putere din lituntru
oH din gfarg inceata a mai lucra pentru sustinerea lui.
*)

Presupunu cumcg numai elementele apte von' con


mi@carea, deei adeveratele superioritAti snfletesci. Din contra chiar @i elementul bunu duce
dace

spre didere. BrIteanu, Kossuth.

873

Sa vedemu ca s dicu aa manifestatiunea


atestor teorii in viata Ungariei.
Pe la inceputul secolului XIX intreaga D atiune maghiarg era o singurg partida; o opositiune contra gavernului din Viena. Convinsn
prin lungele sale esperiente despre greutatile
administrative, care purcedu din imbucg,tatirea
politica a imperiului, guvernul din Viena Uncle& a introduce o sistema unitara in intreaga monarchie austriaca. Findu aceasta tendinta negatiunea privilegielor maghiare, ea
dad& in Maghiari de cea mai mare resistenta.

Opositiunea lr de pe acestu timpu era darg


de caractera cu total conservativu maghiarii
voeau a sustii* institutiunile de pang acuma.,
Cunoascema in cat-va din cele dise mai sus
miscarea spiritualg, ce caracteriseazg aceasta
epoca a vietei maghiare. In urina acestei
miscAri fractimiea nationala se desfasura en
incetul din partida conservativg i paindu in
anul 1825, in frunte cu contele Srcheny, pe
bancele dietei, se deosebi prin acea, clime&
ceru mai mult cleat o simplg couservare a
asedemintelor de pang acuma.
Nationalismul, cel putin pang acuma, a
fostu pretutindenea insotitu de liberalismu,
tendinta de progresa i reforme ; elu e adi
oaresi-cum manifestatiunea vointei de a se

misca liberu; partida, sau dad. voimn fracti_


unea nationala din Ungaria a fostu dara totodati si partida liberala, a progresului, si
partida reformei fata cu cealalta fractiune,
care voel a sustin6 institutiunile de pang
acuma.

Fatg, cu guvernul din Viena ambele partide


erau une intregu compactu.
Acuma era ntimai intrebarea, care dintre
aceste done fractiuni are sit devina generalg,
Partida conservativa, compusg din elementele

www.dacoromanica.ro

374

STUDI1 ASUPRA MAGIIIARILOR.

epocei trecute, din aristocratii ruginiti 1 lingaii acestora, avea pentru sine trecutul, dreptul positiva si privilegiile scrise ; partida nationala, compusa din elementele proaspete a
l natiunei, aye& pentru sine viitorul, legile
sociale, care impunu desvoltarea, si avea Va.loarea Mellor, cari le represinta ; generalisarea partidei nationale a fostu sigura ; ea a fostu
inceputul aceluia
ce va sa fie.
In genere inceputul directiunilor nou consta in meditatiuni generale, in discutiunea asupra unor principie mai inalte ; gandirea epocelor insemnate nu apare nici clad in forme
concrete i practice, ci totdeauna i pretudindenea inclina spre abstractiuni mult-putin
poetice. La inceputu domnescu irasele mari
i frumoase pana ce nu'si perda continutul
idealu i cu aceasta nimbul seduc6toru ; a-.
tunci apare numai suprafata adevkata a timpului in forma unei reactiuni sanatoase a carei lucrare serioasa desfaura fruptele din
germenii cresatti la caldura sufleteasca a generatiunei trecute.

Asa e pretutindene; asa a fostu

la
Magbiari.
Szchenyi, Wasselengyi, Etveils,
ceilalti anteluptatori nationali aveau o
vointa bunk si nobila, nu sciau Anse a da
acestei vointe o formulare concreta si traeu
and in lumea principielor marl.
Libertate,
nationalismu i progresu ; aceste erau acele
trei ideale, pe care ei voeau a le transpune
in lumea adevrului ; Forma lins, modul realisgrii lipsea pe deplin.
0 inchipuire corecta, Anse vaga,
si nimicu mai mult.
Si nu ne inelamu ans6 asupra barbatilor,
care conduser6 micdrile spirituale a le aces15 i

si

Ei au avutu nu numai gk'nditui timpu.


rea bung, nu numai nobleta simturilor i vgIn! sinceru, ci si seriositatea i adancimea sufleteasca care o cerea scopul regeneratoru de
la dansii. Szchenyi a sciutu nainte de toate
unu lucru ; 'curaca, elu nu va ajunge realisarea sperantelor sale, si asta e destula dovada,
Elu a lucratu spre a
cit el au cugetatu.
pregatl terenul pentru o generatiune mai fericitrt, - si a lucratu malt si bine i fark
a cerca merite. Findu destul de seriosu spre
a se convinge despre acea, mina regenerarea dorita de densul nu poate resulta de-,
cat din luerarea sufleteasca a mai multor
generatiuni, gi-a iubitu natiunea i patria mai
mult cleat daca ar fi cercatu a se urca la marime si nemurire nimicindu prin vre unu pasu
pripitu tot ce s'ar fi putut ajunge 611 incetul
prin c politica precalcuiata. Asa a fost SzeOhe-

uyi si asa partea cea bung a aderintilor saL


Condusa de asemene barbati, ori-care natiune

ar fi statu in ajunul unei epoce de marire,


nu ans6 natiunea maghiara, care fu condusa
de la inceputu pe terenul gandirei preocupaFund acesti barbati ccescuti in streite.
natate, ci din insusirile, ce le aveau mai na-

iute, la reinturnarea lor in patrie nn au adusu all cu sine decat simpil de patriotismu
gi natioualitate, toate prejudetele maghiare
sau perdutu in esperientele facute in nisce teri

mai fericite ; aa ei nu au putukavea pentru


sine opiniunea public& a Maghiarilor decat pans
atunci, pang, candu alte eleminte mai sang-

vinice, mai rupte paresi-cum din sufletul maghiar, nu vor paras1 fata de ei.
Dupa ce
maghiarii se crescura in patria aceste elew in-

www.dacoromanica.ro

STUDII ASUPRA MAGRIARILOR

te se i disfAcur6 numai cleat : urmi o generatiune de frasiologi cu o necesitate organicA.


Tene'rul jurnalistu Ludovicu Rossuth ineepa
a bate in masa cu nisce frase frumoasti. i

POESII

375

CORESPONDENTA

Vedi, copii stAndu in leaganu, cu feta for zimbitoare,


Vedi marchizetTprefAcute...

Copila, respims' atunce, cu oZvroace muritoare,


Nu'ntelegu cesu aste lucruri i pentru ce sunt fAcute

sedueatoare, ineer a incAnth pre maghiari


prin formele sale ritorice, i peste cAt-va ani
elu stAtea in fruntea unei partide radicale,
1 mai peste cAti-va ani deveni idolul natiunei,
a nemzet balvnya." Aceutia fur6 ro-

Sermana ! nu scia Ana, ce este o jucArie !


Urma' atunce femeea calea cea de serAcie..
Copila cu ea mergei
Incet, pIzitorul Angeru dupa dnsele plAngei.
V. Pogor.

cii ungariei de la 1840-49 postii chemai


i nechemati, beletristu buni i rei oameni Ri-

ll stare si studiu, poporul proletaru; cu unu


cnvantu toate elimintele, Cali se potn uoaru
atita, toate acele urmau comandei lui kossuth
totu ce partida, nationalA spera a ajunge prin
lucrarea Mai multor generatiuni, kossuth voia
a ajunge en ajutoriul adherintilor si intruun
momenta bine venitu.
I. Slavici.
(Va urma)

CERITOAREA..

RUGACIUNEA.
(Dupti Louis Batisbonne).

In genunebi, cu mAni cracite, Max fAcea, o rugAciune ;


Dar eat5. ca. al sea frate, plinu de jocu 1 viociune,
Din apoi se furieaze, 'ilu trage de peru virtos .....

Max, qiceb, tocmai 'atunce.. pe unu tonu evlaviosu:


EartA-mi, doanme atotputernica ! p6cate1e de
mAnie !"

(dupei Louis Ratisbonne).

...Eln se'intoarce... trose o palm& fratelui c'o


DATA. vie ;

'apoi ruga sa urmAndu :

In cale'am .0dutu odatA


0 femee stremtAroasA duc6ndu de mAn'o copilA :

EartA-m 'acuma, doamne, de palma cea de en-

SermAnica intristatA !

rndu. "

Femea intindea mAna l'a trecAtorilor mild.


CAti evlavioi, ca de'nsul, mereu facu la rugAciuni,
Pe ceasloave ceasuri multe, stAndu umilit i

LAng'o dughian'a trecutu,1


Unde luceau, dupA stecle, jucArii copilaresci ;

Ear femea a stAtutu

plecati !
Si, deabie sfirindu-i ruga, metanii i plecaciuni,

Incepu vechile pecate, de care'sa impovorati.

Sua 4isu eopilei flAmAnde O. co ochii Angeresci:

V&A spectaculul divinul


Vedi ce cai, ce dobitoace, i cAte pp* frumoase.
Ve4i ceasornicul ce umbla ; eatA rochii de matasA
RI teatrul de auru plinu ;

V. Pogor.

CORERPONDENTA.
A. M. 1. 1(40. Puteti face incercitri, dar sunteti Anal pre
Oritru pentru a aspira la publicitate.
Red.

www.dacoromanica.ro