Sunteți pe pagina 1din 41

_

CONVORBIRI LITERARE.
ANUL VI.
1 APRILIE 1872

1 MARTIE 1873.

Redactor: JIACOB igEGRUZZI.

IA
TIPOGRAFIA plATIONALA.

1873.
alliallMINENAM1611110111M1111/111111=1. amariMan.max101...

www.dacoromanica.ro

No. 6.Anul VI.

Iassi, 1 Septemvrie 1872.

CONVORBIRI LITERARE
Apare la 1 a fiecrei luni.
Abonamentul pe un an pentru Romlnia liberii 1 galben; pentru Austria 6 fl; pentru Germania 15 Franci; pentra
Svitera, Belgia si Italia 20 fraud ; pentra Francia i Spania 25 franci.
Abonainentele se fac numai pe un an intreg , in Iasi la Tipo-Litografia Nationalit si la redactiune, in .-Bucuresti
la libriEria Soccec et Comp.; in toate celelaIte orase din Romiinia la biuronrile postale.

DIMITR1E BaLINTINEANU.
Dimitrie Bolintineanu, cunoscutul nostru poet, a murit in 20 August in Bucu-

reti in verstA de 48 de ani, dupi lungi i grele suferince.


Numele reposatului barbat e de mult popular i iubit de RomAni, cAci el a tiut cu

frumoasele sale poesii s vorbeascr inimelor i sA entusiasmeze spiritele.

Scrierile sale sunt numeroase i meritele literare deosebite.


Bolintineanu 1as. RomAnlior un ir de poesii ce vor tr1, cAt timp va &Ai i
poporul nostru.

Cu timpul vom face studii speciale asupra sa i le vom comunica cetitorilor.


Aqui insemnAm numai moartea lui, care urmAnd atAt de grabnic dupA acea a

lui Eliad lasA tin gol intins pintre literatii notri.


In zadar cAutAm pintre tinerii contemporani, barbati ce ar put ocupa locurile
lor.

Nu vedem pe nime i remAnem cuprini de mAhnire.

Iacob Negruzzi.
28

www.dacoromanica.ro

DIRECTIA NOUA.

214

DIRECTIA NOla.
PROSA.
Martientu, Odobescu, Strut, Slavici, Xenopol,Burla, Fargolici, L Negruzzi.

A fi regisorul unui teatru trebue a fie un


lucru foarte placut. Te increzi in conventia
tacuta incheiata intre tine 1 public, din par-

tea ta de el amagi, din partea lui de a se


Lisa s. fie amagit, si conduci cu mana sigura
ilusia spectatorilor. Ii trebue un Print, arunci
pe umerii unui actor o mantie cusuta cu codite de ermelin, ii pui o coroana pe cap i
un sceptru in mana, si ilusia este gata. Vreai
un ministru, iai. alt actor, ii coi pe frac o
stea de decoratie in locul inimei i-1 pui at
fad, gesturi cam intepenite. Se cer doftori,
magistrati, academici, profesori (se intelege :

in piese comice), iai c64i-va figuranti, le pui

o peruca mare pe cap si ochelari pe nas, ii


imbraci in talare negre, in fracuri cusute cu
verde sau in fracuri descusute,

ti-ai inde-

plinit scopul.

Cu vremea, spun cei ce cunosc meseria,


regisorul ajunge a fi foarte ptruns de importanta lui i crede, ca el este causa principala,
pentru succesul unei piese. Insui cuprinsu1
si spiritul piesei ii pare lucru de a doua mama.

Pentru dnsul ori ce drama nu e cleat un


balet.

Regisorul este ridicul cu aceasta inchipuire


a lui, Dar dud o parte mare a unei societati ar impart11 acest ridicul, i Ana in in-

trebarile cele mai reale ale vietei publice ?


Intreaba pe cine-va de progresul culturei
literare i artistice la noi : ii va cita. cifrele
dia Statistks: atate scoli de bele-arte", atate

conservatorii de musica, ante jurnale, atate


espositii ale artitilor in viata" etc. Dar
daca este o tara menita a duce conclusiile

obicinuite ale Statisticei ad absurdum, este a


noastra. Mai toate acele cifre nu sunt interesante cleat prin curagiul de a fi asezate in
rubricele, unde le vedem, i noue zecimi din
progresul" nostru se intemeiaza pe delictul
prevzut de art. 208 al Codicelui penal, care
pedepseste usurparea de titluri, ce nu se cuvin. Singura realitate in toate aceste o an
tablele cu inscripiile cele pompoase, pe care
publicul are uneori naivitatea de a le lua in
serios.

De aici se esplica starea cea haslie a opiniei publice in Romania.


Pentru ce D. X. este invtat ? Pentru ca e

profesor la Universitate. 0 stare mai sainttoasa ar cere, ca acest domn sa, fie profesor
la Universitate, numai fiindca este invOtat.

Caci dad, nu este invtat, atunci forma goala


a presentarii sale publice nu-1 inalt, ci-1 face
mai luta ridicul i apoi primejdios.
Pentru ce D. Y. este om politic ? Ffindcii,
e redactorul a cator-va coli de hartie, ce se

publica in intervaluri regulate. 0 stare mai


solida ar cere, ca numai aceia sa publice jurnale, care sunt oameni politici.
Si asa mai departe.
Opinia, ce o vedem astfel predomnind in
judecarea lucrurilor existente, o intalnim fireste i in privinta creatiunilor noue. Ne lipsete activitatea tiintifica4 cercetari originale

in toate ramurile stiintei sau nu exista de loc,


sau sunt prea putine i prea putin indestultoare. Dar indeplinirea acestei lipse nu se
poate improvisa sau lila in antreprisa de comisii guvernamentale ; din contra toate mijloa-

www.dacoromanica.ro

DMECTIA NOW..

cele, de care dispunem, trebuesc deocamdata


concentrate la un invOtanAnt mai elementar ;
scoale incepOtoare mai multe si mai bune,
profesori din

ce in ce mai putin ignoranti,

incetul cu incetul gustul stiintei desteptat in

tinerime, 0 apoi speranta, a peste cate-va


generatii va incepe 0 o mica activitate stiin-

216

pe de alta parte, cu o incantatoare consonant& de idei, guvernul roman a recunoscut gra-

vitatea trebuintei 0 pe and cele mai multe sate nu au de made sa invete a ceti si a
scrie a deschis la Universitate catedra de

au gandit anteluptatorii" nostri de pan acum,


oamenii de progres grabnic, nationalistii zelosi
cu privilegiul exclusiv al fo'cului patriotic: inteo dimineata guvernul a decretat si promulgat in Monitorul Oficial cultura Romaniei prin

istoria literaturei romane.


Toti cunoastem importanta teatrului pentru
un popor, toti stim asemene, ca ne lipseste
acest element de cultura. Vom traduce dar
dramele eminente din alte literaturi," vom incuragia inceputurile noastre cele bune, dad,
le avem, vom descuragia pe cele rele 0 ne
vom interesa, la timp oportun, a forma actori

Societatea Academica din Bucuresti, a patentat

adeverati ....

21 de invtati, impartiti in 3 categorii: cate-

inainte de a se put compune o singura trap& de actori, care sa merite acest nume.
Dar de la Pesta ne a venit o provocare mareata, subscrisa de barbati celebri, insufletita

tifica originala in mijlocul

nostru. Nu asa

goria istoricflor, categoria filologilor si catego-

ria fisicior. Dar cei mai multi membri ai


acestui Malt Institut se tin de o a patra categoric, pe care politeta ne opreste a o numi.
Nu avem activitate literara, si, lucru caracteristic : romanuri si novele nu se scriu de loc,
toate se traduc. Chiar poesiile pareau a fi
disparut, Alexandri era isolat, prosa in cea
mai deplorabila stare. Cu incetul se va schimba 0 aceasta ; 0 mai Ante ceva liniste politica dad ne o va ingadui soarta, apoi in-

dreptare materiala, cu aceasta dupa cate-va


generatii si desteptarea gustului pentru produceri estetice. Vor veni atunci oameni, care
sit simta puternic si sa-si esprime frumos ceea

ce au simtit, si altii, care sa gandeasca bine


0 sa-si esprime simplu ceea ce au gandit.
Nu asa crede majoritatea publicului nostru ;
un representant al ei, intr'un discurs tinut sub
aplausele asociatiunei Transilvane pentru cul-

tura poporului roman" a cerut de urgent& o


istorie a literaturei romane, Panteonul, in care
sii se venereze dejb, eroii spiritului nostru, si

zeci 0 zeci de ani vor trece

prin adunari numeroase, condusa de un comitet al natiunii : este vorba de a stringe banii

pentru ca mai ante de toate sa zidim casele


teatrului. De aci incolo lucrurile vor merge
repede si bine : zidurile le avem, dramele vor
veni.

In contrastul aratat pan& aci se cuprinde


cea mai lamurita esplicare a directiei noue in
osebire de cea veche. Directia veche a barbatilor nostri publici este mai mult indreptata
spre formele din afara ; directia noua 0 juna,
calla mai tinti de toate fundamentul din Man-

tru, si unde nu-1 are 0 pang cand and, nu-1


are, despretueste forma din afara ca neadevrata 0 nedemna.
Dar inainte de a analiza cele doue directii

mai de aproape, s respundem la o objectie


de principiu, care tinde a nega dreptatea 0
folosul criticei noastre.

www.dacoromanica.ro

Intrebarea este aceasta:

DIRECTIA NOTJA.

516

Directia cea noul nu Poate ea exista arg a


nimicl pe cea veche ? Pentru ce atAta ctriticA
neimpAcatA in contra celor mai multe forme
i autoritati de astazi? Admitnd chiar, eta
Academia nu e nc ctiinific, catedra de literaturg, nu e Ana sustinutl, zidirea teatrului
no e Inca trebnincioasA, de ce sA fie totui tip
combatute ? Tot Bunt creatiuni de culturl, forme fie i goale pentru primirea cuprinsului

viitor, tot sunt ceva, sant un semn de viatA


pi sunt mai bine decAt nimic.

La o intrebare serioas nfl respuns serios.


Puterile unui popor, fie morale fie materiale,

au in ofi ce moment dat o cantitate mitrginiU. Averea nationall a RomAnilor are astAzi
o ci.fr llx, energia lor intelectuali se afla asemene intr'o cAtime fixata. Nu te poti jucA

nepedepsit cu aceasta. sumA a puterilor, cu


capitalul intreprinderii de culturl intr'un popor.

Timpul, averea, tAria moral/ i agerimea

intelectuall ce le intrebuintezi pentru o lucrare de prisos, necum pentru o lucrare greitA,


sunt irreparabil perdute pentru lucrarea cea
trebuincioasA i cea adevratA. Amndoue nu
pot merge Ling o laltA, tocmai fiindcA izvonil puterilor unei natiuni nu este nesecat, ci este
din fire mArginit. Dac ii lipsesc o mie de
scolari silitori ci modeti, de industriali i meseriai nationali, de poeti i prosaici mai buni,
causa este, a marginitele puteri de care dispuno
poporul tu pentru aceasta, sunt consumate
de profesori ignoranti, de functionari bizantini,
de academici, secretari, membri onorifici, asociati in cultura, jurnaliti, transoctori" literari, poetastri, claditori de ziduri de teatru,
etc. etc.

Ai an singur bloc de mannurA.: dad, l'ai

intrebuintat pentru o figurl caxicata, de unde


sA mai poti sculpta o Minerva ?
DupA aceastA esplicare introductivA, ne vom
incerca A urmAri mai deaproape aspirArile directiei noue in osebire de cea veche, i fiindcA
vorbim aici de literatura prosaicA, vom impArtl

cercetarea noastrA, dupa cele doue specii ale


ei, in cercetarea tiintificii, i in cea esteticA
sau cel putin stilisticA. Reproduceri din chiar
operile autorilor, precum le-am facut in studiul asupra poesiei, nu pot aye loc aici : intinderea lucrArilor prosaice se impotrivete la
aceasta. Trebue sit ne mArginim a cita numai numele osebitelor scrieri i a scoate la
ivealA elementele comune, care le impreuneazit

in una i aceemi directie.


I.

Ca representanti ai directiei none in privinta tiintificA privim pe dd. A. Odobescu


(disertatii publicate in .Revista .Romlinci, 1861,
despre cAntecele poporane, poeii ITIcArecti,
satira romani, etc.), Strat (Economia politica,
1870), Slavici, Burla, Xenopol, Vargolici (scrlerile acestor din urml publicate in Convorbiri),
pt inaintea lor pe neuitatul Dion. Martianu
(Analele Statistice).
Caracterizarea acestor autori sA e incepem

insa cu o reservi, arit de care

observarile

noastre ar pare exagerate. Nici una din scrierile sus citate, privite din puntul de vedere
al tiintei generale, nu este de vre o insemnfitate estraordinarA : nici o creatie nook, nici
suflare de acea puternicA originalitate, care,,
de pe ingtimea culturei secohilui, impreoneazA
o

elementele date spre o nou4 eombinare sau

atIA. in intuitie primitiva un adevr pAiuit atunci


neptruns de inlelegerea omeneasci ; nimic

www.dacoromanica.ro

DIRECTIA NOUA.

217

.6:11=,:......fisP==.

Caci

greita, ; caci i in acest cas ea are langa sine propriul sea corectiv, aratand isvoarele de
unde a provenit.

o desvoltare aa de inalta a lucrarii tiintifice

A doua datorie de contiinta este : sa avem

presupune alte pature de cultura din trecut,


prin care A i se fi format pamentul roditor
pentru hrana i creterea ei.

destula iubire de adever pentru a spune cu


sinceritate ceea ce am aflat, in bine San in
rem Introducerea d-lui Strat la Economia

DD. Odobescu, Martianu, Strat i ceilalti sunt

politica, studiul d-lui Slavici asupra Maghiarilor, etc. ne dau asemene exemple de sinceritate i nepartinire, i ne fac impresia multamitoare a unei fapte oneste 1 barbateti.
Cele doue insuiri, despre care vorbirem
acum, se gasese in mii de carti germane, englezeti i francese, sunt chiar regula autorilor

din toate aceste nu se afla in scrierile roma-De de pan acum, i nici nu se poate afla i

nu se va afla Ana pentru mult timp.

dar representanti al literaturei noastre tiintifice numai in marginile restrinse, in care o


asemene activitate a fost cu putintA pe treapta de cultura, pe care ne aflam. Dar in aceste
margini scrierile lor, in osebire de celelalte
analoage din literatura noastra, se razima pe
fundamente solide i sunt insemnate prin doue
insuiri bune ale autorilor : cunotinta ce o
au despre starea tiintei de astazi in privinta
materiei, de care se ocup6, i sinceritatea, cu
care spun resultatul cercetarilor lor.

Cad la noi, care suntem vecini cu o cultura superioara, ori ce intrebare de tiinta
este mai ant& de toate o intrebare de conOHIO, i contiinta ne impune aici done
datorii : gag sa, studiem materia, despre
care scriem, inteatat, inat nici unul din

principiele fundamentale, la care a. ajuns Europa culta, sa nu ne fi remas ascuns, aa dar


A ne aflam la nivela culturei in acea privinp. gam, cla 0 espresie francesa, a fun in eurentul ei. Cetiti disertatia d-lui Odobescu
despre canteeele poporane, sau articulele filologice ale d-lui Burla, etc. indata yeti simtl
siguranta fundamentului, pe care autorul isii

ridica cladirea sa fie eat de mica, i folosul


ee-1 WO trage din cetirea unei lucrari, care
resuma in sine resultatul progresului tiintei
enropene in acea materie.
i acest foks este
mare chiar atunci, and opinia autorului este

terile Europei culte. La noi


Anse sunt esceptie, i o esceptie aa de rani,
incat ele singure au fost in stare a marca o
adeverata directie nout, in opositie cu cea
tientifici in

obienuita Rana acum. Meritul junilor autori,


de care ne ocupam, este dar cu atat mai mare
cu cat ei ii pestreaza acele insuiri neaparate in

mijlocul unei vieti publice, in care eel de'ntei


titlu pentru pretentii nemesurate pare a fi lipsa de cunotinta de calls& i cea de'ntei mi.
siune amagirea opiniei publice.
Aceasta calificare a vietei noastre de pan
acum nu este exagerata, toti cei cu esperienta i en huna credinta o recunosc, i daa in
rendurile urmatoare ne incercam a mai aduce

un ir de dovezi pentru a o intarl, o facem


din inerederea, a prin chiar aceasta se va intelege cu atat mai lamurit, in ce consista insemnatatea directiei celei none, ca una ce s'a
produs mai antei din trebuinta instinctiva de

a, ne sapa de pe povirniul, pe care ne-au


Ilisat anteluptatorii cei vechi.
Tinerimea de astazi, de la care atgirn4 indreptarea in viitor, trebue sa inteleag6, odata,

www.dacoromanica.ro

216

DIRECTIA NOUA.

uncle este adevrul i unde este eroarea in


aceastg luptg de idei ; inaintea ei trebue dar sustinut i terminat acel proces de purificare ; inaintea ei trebue doveditg acusarea, ce am adus'o in
contra celor mai multi din publicitii notri

literari i tiintifici, acusarea lipsei de contiint./ WA in privirea cunotintei de causg, cgt


i in privirea vointei de a spune adevrul in
ehestiile, de care se ocupg. Vom reveni dar la
dovedirea acusgrii printr'un nou ir de exemple,
care in impreunarea kr spergm a vor face
o impresie destul de ad6ncg asupra ori cgrii
inteliginti nestricate.
Incepem cu acele grade de netiintl, care
prin mgrimea kr fat& cu datoria positiei i

cu pretentia autorului constitue o adevhatg


lipsg de contiintg. Nu vom vorbi de acel inalt functionar al ministerului instructiunii publice, care propunea reforma metoadelor invtamentului primar i care, auzind de la noi
numele Pestalozzi, ne intreb& eine este ? nici
de acel director de gimnasiu, care la provocarea ministerului de a face o programg pentru inv6IgnAntu1 clasic, aduna din cataloage nu-

me de autori latini i propunea prin adresg


oficialg lectura poemei lui Ovid Ars amandi
pentru clasa a V-a din gimnasiu. Vom cita numai exemple, a cgror controlare sli, fie destul

de uoarg pentru a se put face de ori eine


va vol.
Cel de'nti exemplu il ggsim eargi in Societatea Academia din Bucuresti. *)
*)

Cetitorul nu ne va lua in mune de reu, dad ne ocupiim asa des de acest Institut : aci majoritatea
membrilor sei se compune tocmai din anteluptatorii
cei mai recunoscuti ai nostri, iar rangul, ce-1 ocupi
in ochii multimei, a atras atentia publicului asupra
lucriirilor lui, si astfel critica noastrA indrepandu-se
in contra mini obiect mai cunoscut, oarecum in contra Willi model de cristalizare neregulatit, va cuprinde

Aceastg academie a tiintelor, pe Mpg alte

se crede mai Ant& de toate menitg a


stabili i prom*/ regulele pentru limba i
scrierea romAng i a sustineg unitatea natiomisii,

nalg in 'aceast& privintg. Dupg opinia noastrg,


acea incredere este esential ilusorie. Dar sg
adinitem cg este intemeiatg. Ce fac atunci mem-

brii academiei pentru a corespunde misiei ce


inii i-o atribuesc ?IntrebArile limbistice i
ortografice se hotAresc in acel areopag al tiintei prin votare : se ridicg mgna pentru sau
contra unei propuneri, i majoritatea pgrerilor decide. E dar natural sg ne intrebgm dacg
majoritatea e competent/ pentru aceastg decidere. Toti membrii votanti ai Academiei s'au
pus oare sd studieze filologia ? Sunt in curentul" ideilor europene in aceastg privintg ?
Bopp, Dietz, Renan, Max Muller, etc., le sunt
familiari? Pentru cei ce cunosc membrii i lucrgrile SocietAtii Academice respunsul este neindoit. 0 minoritate de specialiti se ail/ acolo,

marea majoritate voteaz . fir& a ti ce face


i larg a-i da osteneala ca sg-i dobandeascg
tiinta trebuincioasA pentru votul ce-1 dau to,
pentru locul ce-1 ocupg.
Chemarea natural& a acestei Academii era
de a aduna tesaurul limbei romgne aa cum
a vorbit-o i acum o vorbete poporul in toate
provinciile locuite de Romani
lucrare foarte
insemnatg, pentru care numirea membrilor din
diferite teri era nemeritg i pe care membrii
inii, cu bung plecare i silintg, ar fi putut-o
indeplini. In locul acestei simple lucrAri de
culegere credincioasg, academicii i-au arogat
autoritatea de a pronunta, cum ar trebui sit
mai sigur in sine elementele pentru judecarea chestiei. In fine el nn uitiim cit Gazeta Trans ilvaniei

(6 Aug. 1869) asteapt de la societate Academia


cu mare sete urzirea grandetei romane entice",

www.dacoromanica.ro

DIRECTIA NOUA.

fie limba 1 scrierea i au inceput a tortura


ortografia i cuvntarea, dand sentinte in privinta fonetismului i a etimologismului, in privinta coruptiunii eufonice" i a radicalismului

in derivare. Dar dad, majoritatea membrilor


Academiei erau in stare a face serviciul modest ans foarte important a unor culegtori
de cuvinte, le lipsete ori ce competenta de a
se pronunta in materii controversate ale tiintei filologice i de a prescrie Natiunii lor, cum
sa vorbeasca 1 cum sh, scrie, i dad totui
in asemenea chestii ii riclica mhnele pentru
da sau nu, dovedesc lipsa de contiinta. Ce

sh ne miram de cei obscuri, cand insui Cipant, de altmintrelea un representant eminent


al etimologismului intre Romani, respunand
in archivul su filologic la nite objectii limbistice ce-i facusem in academie, afirma ca nu
cunoate

scrierile limbistice a le lui Max

Muller i dupa atata timp nu chutase Arica a


le cunoate. Dna D. Cipariu, each tot ce putem respunde la aceasta, nu cunoate pe Max
Muller, paguba nu este a lui Max Miller.
Un alt academic, d. Buil, vorbind in unui
din ultimele numere a le Transilvaniei (15
Apr. 1872) despre dictionarul 1 glosarul Societatei Academice Romane, adaoga cate-va
observari la adresa Columnei lui Traian i a
Convorbirilor. Estragem pe cele din urma :
Oamenii seriosi n'au aflat demne de atentiunea
lor criticele esite in Iasi, care presupun cA filologii romani, dac voiescu a studia, vorbl si scrie
bine limba romneasca, au se invete mai Antei toate
limbele Asiei, antice si moderne, sa, cAlAtoreascA pang. pe sub muntele Himalaya, precum fac unii literati
maghiari, in interesul limbei lor, si numai chip& ace_

ea sA se apuce de gramatica si de dictionar. Limba elinA are espresiunea Morosophos, care in limba noastrA si in alte limbi mai mult analitice cle-

at sintetice nu se poate traduce cu o singura

219

espresiune. Nu ar fi vre un lucru plAcut, and


unii literati de ai nostri ar da romanilor ocasiune de a se folosi de aceasta espresiune in limbs. bor. Acela care voeste sa critice cu bun resultat pentru limba si literatura noastri, trebue
sA lase ori ce jucarie la e parte, a se si fereascA de ori ce pedanteria.

Aceasta critic& pare a fi indreptata in contra articolelor D-lui Burla, care, aretancl erorile filologice ale D-lui Cipariu, dovedete
prin acest exemplu importanta neaparata, a studiului sanscrit pentru filologia moderna. Acura

ce vrea d. Barit ? D-sa afl . de bine, ca filologii romani, care vor sa studieze limba lor,
A, nu invete limba sanscrita ? 1 gasete lucru
de ris, cand d. Burla pretinde ca dupa, starea tiintei limbistice de astazi afiarea legibar variatiei, analogii i eufoniei unei limbi
este imposibill. fat% studiul filologiei comparate ? Dar d. Barit pe ce studii se intemeiaza pentru a sustine aceasta in contra

d-lui Burla? De uncle ii scoate autoritatea


de a negh valoarea neaparata a studiului sanscrit.

In Europa culla de astazi nu existi

unu singur filolog, care sa indrasneasca a se


numl astfel i a se ocuph de legile vre unei
jimbi, and nu posede acel studiu comparativ;

i opositia ce D. academic o face in contra


filologiei sanscrite, este o dovada mai mult

pentru ceea ce voim A dovedim cu aceste


exemple.

Dar sa dam un alt exemplu clinteo sfera


cu totul osebita. Este obicei cunoscut al guvernelor noastre de a se ocupa de lucrhri
de prisos, negrijind pe cele trebuincioase. Nu

ne vom mira dar, vaz6nd i pe actuala administratie a instructiunei publice bantuit de


grijile ortografiei i limbei romane, care nu
stint de compete* ei. Dar ce este lucni

www.dacoromanica.ro

220

DIRECTIA NOTJA.

de mirat, e modul, cum a incercat BA se usureze de aceste griji. Uit And, cl Societatea AcademicA a publicat deja regulele ortografice

a le limbei, sau ne voind a le tin in samA,


Consiliul permanent al Instr. publ. cu ministrul in frunte publicA un nou regulament pentru indreptarea limbei si scrierii romane. Acest
act literar este nascut in edinca consiliului

din 28 Octomvrie 1871 si se caracteriseaz

in ortografia si spiritul liii din urmAtoarea citatie :


PREIORIPTII-VERBALII

'Faint(' di,12 28 Octombre 1871.

AvndA in vedere diversitatea orthographielorA


que se observi in limba scrisA i typirit&, inquit
nu numai fie-quare carte, ci i fie-quare individA

'0 are orthographia sa particularA;


ConsiderindA greutatea que intimpin& din aqustA confusiune, atAt colarif quAnd invata a
citi i a scrie, gnat i chiar publicuhi matur,
neavAndil o regula, de quare sA se tinA;
ConsiliuM permaninte, sub preedinta D-lui
Ministru ahl cultelor i instructiunii publice, in
dorinta de a face sa, disparA aqust& anarhie orthographic& si a ajjunge la o uniformitate in mo-

dulA de a scrie i a ceti etc. etc.


MODIFICAREA UNORU FORME A LE DICERILOR.

Substantivele derivate de a treia declinatiune


latinA, facii nominativul in limba roman& qua
ablativuhi in cea latina, precum; professore, revi.
sore, pontifice, carnifice, s. c. 1.
Adiective1e participiale, derivate de la a 2-a
si a 3-a conjugare latinA, facti dupe regula precedinte, nominativulA qua ablativulil latinti; dar
dupe analogie se scrid 0 se pronunt& inte, prequunk: presinte, absinte, putinte, existinte, dependinte, descendinte, s. c. L Asemenea se scriu si
se pronunt i substantivele formate din acele
adiective participiale, prequum : presing absinfd

existing s. c.

1.

Aceste regale orthographice, se vor introduce

in scoale in mod obligatoriu. eat in artile didactice 0 in ocupatiunile scripturisice ale scolarilor, pat 0 in correspondinta corpului didacticii cu autoritatile instructiunii publice i vor
servi de norm& generalA.

Pretentia regulamentului este dar de a hotAri intrebArile controversate ale limbei si ortografiei romAne i de a impune hotArirea sa
tuturor scolarior si profesorilor, chiar profesorior filologi, a cAror chemare este in parte
de a sustine tocmai acea controversA tiintificA. Subscrisi sunt ministrul Chr. Tell, membrii Consiliului A. Orescu, Aron Florian, G.
Zalomit, A. Marin i D. Petrescu. Cine sunt
aceti domni ? D. Cristache Tell e general, d.
Orescu arhitect, d. Aron istoric, d. Zalomit
profesor de filosofie (pentru a nu zice filosof),
d. Marin fisic i d. Petrescu matematic. Nici
unul din dumnealor nu este limbist. Dar atunci
de unde ii aroagA dreptul de a impune opiniile d-lor nemistuite asupra scrierii si limbei
ca regule obligatorii scoalelor romAne ? Cum
generalul Tell, arhitectul Orescu, fisicul Marin,
i ceilal yor sg. o rdoane filologilor Laurianu,
Maxim, Circa, Columb, Paicu, etc., profesori
specialiti in aceastA materie, ca sa-i pArAsasci

scrierea lor de pAn'acum si sA primeascA pe

aceea a Consiliului permanent ? Nemtii au


un proverb de batjocurA Cui i-a dat Dumnezeu un post, i-a dat i mintea trebuincioasti
pentru el. Nu cumva domnii de la Consiliu au

hat acest proverb in serios ?


Trecem acum la o altA ordine de idei. A
nu cunoate lucrul, de care vorbeti, este am
grad mic de gresall in comparare cu deprinderea, de a ascunde adevrul, de a resptindi
cu intentie tiri false i de a nu le rectifica
niciodatA. Acesta Ans6 este vitiul caracteristic

www.dacoromanica.ro

DIRECTIA NOUA.

al publicitAtii, in special al jurnalisticei, romA-

ne, i de aceea presa noastrA, cu cele mai ra-

re except* de i toti anteluptAtorii" contribuesc la conducerea ei, a ajuns a-i perde ori
ce valoare i ori ce inriurire i a devenit un
object de desgust pentru oamenii cu minte.

Un exemplu destul de tare, cu care incepem dovedirea acusArei, este strigAtul de

Cos-

cu care de cAtiva ani incoace


s'a obicinuit presa romAnA, nu cea de rind,
a combate juna directie din Iai. Atacul s'a
incercat Anti inteun discurs solemn rostit la
1869 in Societatea Academia din Bucureti
decAtrA d. Barit care cu claritatea i mai
ales sinceritatea limbagiului, pentru care este
renumit, s'a pronuntat in contra directiunei
noastre cosmopolite". D. Misail, par nobile
fratrum, l'a secundat indatA pe calea jurmopolitism !"

nalisticA, numindu-ne cu acea ocasie in limbagiul

d-sale, tot aa de elegant, lipoveni. De aci incoth Columna lui Traian, Trompeta Carpatilor, Federatiunea, Uniunea liberals, etc., s'au
grAbit care de care a-i pune cunoscuta gingA,ie i bunA cuviintA a stilului d-lor in serviciul sfintei cruciade in contra cosmopolitismului, pe care jurnalul Prahova il numete in
ultimul rAnd o immondicitate."
Ei bine ! tot strigAtul acesta e o mistificare a
opiniei publice. Adevrul este, cl poate in
RomAnia intreagA, dar de sigur cel putin in
Iai, nu esistA Cosmopolitism, dacA sub acesta se intelege frumoasa utopie de a cAuta fericirea omenirii inteo constituire comunA a ei cu negarea individuaIitAii nationale.*) Nici un singur articul din Convorbi-

241

rile literare in genere, nici o singurA propositie scrisA san pronnutatA de subscrisul in
deosebi nu sustine cosmopolitismul; atAt sub-

scrisul, cat i ceilali membri ai Junimei din


Iasi sunt partizani ai ideii nationalitatii i
s'au pronuntat totdeauna in acest inteles.
EacA o declarare foarte lAmuritl pe care e
dovedim indatA.

Incep6nd istoricete, prima atingere a aces-

tei intrebAri din partea vre unnia din noi s'a


acut in 1864, in una din prelectiunile publice
populare ce le tinem in sala UniversitAtii din
Iai. (Vezi Convorbirile de la 1 Mantic 1867).

Era. prelectia a zecea din acel an tinutA de


subscrisul asupra temei individualitatea poporului 0 cosmopolitismul. Tinta acestei prele-

geri fusese de a se pronunta pentru individualitate i in contra cosmopolitismului.

In anul 1866, avnd trebuintA pentru lacrArile SocietAtii Junimea a ne lAmurl asupra ortografiei romAne, am scris

publicat

disertatia despre scrierea limi romtine. Cuvintele puse in fruntea acestei cArti sunt urmAtoarele :

Seculul al XII se va numi in Istorie cu


drept cuvnt seculul nationalitAtilor. In el s'a
Ilmurit si se realizeaza, idea cA popoarele sunt
chiemate a se consolida in cercuri etnografice,
specializAndu-si fie-care misiunea istoricl dupi
propia sa naturA. Pe lAngA tesaurul comun al
popoarelor civilizate, mai are fie-care terenul seu

aparte, in care ii desvolta in mod special individualitatea i, separAndu-se aci de toate celelal-

te, ii constitue nationahtatea sa. Astfel se cere


ea poporul modern sA'si alb/ o formA de stat
nationalA, o impartire a societAtei nationalrt, o
desvoltare sciintificA a sa si mai ales a litersturA i o limb& nationali.

$i in acest inteles s'a Meat critica in contra noasta, dupti


cum probeazit urmAtoarele cuvinte delicate in suscita-

tul discurs al d-lui Barit: in zilele noastre a inceput


a se fermi o acoal asa nnmitli a cosmopolitilor ca-

re-si bat joc de ideea naionalitii, pe care nici a


pricep de loc." (Analae Societ. Acad. Rom. II,
pag. 65).

29

www.dacoromanica.ro

222 -

DIRECTIA NOUA.

'

A fost dar urmarea cea mai justa a ideior tim-

In fine tot in Convorbiri au apgrut arti-

pului in care tram, dad, i intre Rumkni s'a

culele noastre in contra germanisgrii limbei ro-

desceptat in seculul acesta consciinta nationalitatei lor si a cktigat astacli valoarea unui
adever lgtit i inradkcinat in popor. Fie-care
Ruman scie cIt e Roman, si in ori ce va face

el de acura inainte, va cauta cu necesitate a


se pune in legAturk pe cat va pute mai nemijlocitk cu traditiunea latink de la care insui e
primit viata sa intelectuala. Noi suntem vita'
latin
eaca puntul de plecare al civilisatiunei
noastre, eaca adeverul ce este menit a deveni
eel mai important in clioa in care pe toate sferile desvoltarei noastre vom sci a'i trage conse-

mane din partea jurnalelor de peste Carpati,


care se terming cu urmgtoarele cuvinte :
Ne marginim la exemplele citate pink acum
terminkm aceste observari asupra germanismelor, provocknd juna generatiune de autori romani din Austria sa parksasek directiunea urmata pan& acum de jurnalele lor. In mijlocu
luptelor de nationalitate, ce in imperiul austriac
se agita mai mult deckrt ori unde, si in lipsa
ei

de o literatura proprie romkna, compatriotii novtri de peste Carpati au indoita datorie de a pas-

tra cu scumpatate spiritul distinctiv al limbei

cintele practice.

In Convorbirile din 15 Ian. 1868 se at%


publicat un articul al subscrisului asupra poesiilor populare romane &Innate de D. Alecsandri, in care se aratg valoarea acestei publicatii, inaintea tuturor celorlalte, ca o adev6ratg comoarg nationalg.

Mai inainte And, in No. din 1 Iulie 1867,


s'a publicat o scurtg dare de samg asupra acelorai poesii, din pana D-lui V. Pogor, in
care se cuprind cuvintele :

materne si de a nu-1 falsifica cu elemente straine.


Caci o cans& nationalk aparat& cu o limb& stri-

cata este pe teremul literar o causil perduta, si


de sigur cu organe corporale", cu music& de

pisici", cu legktori de atentiune", cu cutite


canonice" etc. etc. nu vom pute inthri resistenta
patriotick in contra germanizarii i a maghiarizarii din Austria.

Togmai aceastg apgrare a elementului national in limbd in contra germanizgrii D-lor


Barit, Babe, Roman, Vulcan etc. a fost puntul de plecare al polemicei intre no!, i DD.

Am fost adanc miscat la lectura pkrtei din

Barit i Vulcan, declarInd de bagatele ger-

urma, intitulata Cdntece din Besarabia.


Am aflat probe nerecusabile ck Romanul nu
perde nici odineoara simtul national ci, pe

manizarile D-lor, au inceput, printr'o stratage-

mg de mult cunoscutg, sg strige in contra

cand corpul genie sub jugul streinilor, inima

anti-nationalismului nostru.

este intoarsa catra patria independenta 1


Pe aripele poesii spiritul sboara in mijlocul nos-

Ne-am oprit poate prea mult la constatatarea acestui fapt. Dar fiindcg s'a facut a,
tgta vorbg deartg despre el in jurnalistica

lui

tru spre a cere partea sa de libertate i de


fratie 1

romana, (numai din lunele Tunic, Iulie i August

In acelai an (Convorbiri din 15 Iulie 1868)


public& d. Xenopol disertatia sa despre cultUra nationalg, care incepe cu cuvintele :
Trebue bine sg, ne insemnam noi Romanii,
ca ori ce progres pe calea civilisatiunii nu are
pentru noi o adev6ratg valoare, decat intru cat
reflecteaz& asupra nationalitatii noastre. Cosmopolitismul nu e pentru noi.

1871 avem inainte-ne 86 numere de jurnale


romane pline de insulte la adresa noastrg ca
pretini cosmopoliti), ne-am crezut odatg datori a restabili adeve'rul factic in mijlocul falsificarilor cu care jarnalisticei noastre 6i place
a-i ingana publicul.
Este dar dovedit, cg Societatea Junimea din

www.dacoromanica.ro

DLRECTIA NOW..

223,

tra lui Barnut, fiindca adversarii nostri se refer totdeauna la ea ca la o blasfemie" in contra semi-zeului". Ans critica noastra, nu se
atinge de persoana lui Barnut, i nu puma in
indoial patriotismul lui, din contra meritele

Iasi nu e cosmopolith, ca. in Convorbirile literare s'a sustinut totdeauna nationalismul de


eatra fiecare din noi, dar ce e drept
nu
ca pretext pentru a ascunde sub drapelul lui 1
ub strigatul Stefan cel Mare" i Mihai Viteazul" toate miseriile i cruditatile celor neellemati i nealei, ci ca punt de pornire pentru o desvoltare mai energica i mai contientioasa a activithtii literare i tiintifice in mij-

virea in contra erorilor manifeste de tiint4,


in contra inexactitatilor i confusiilor, de care

locul poporului roman.

este Ong, cartea citata i care erau cu atat

Dar dad, este aa, atunci cum remthie cu


acusarile D-lor Barit, Boliac, Misail, Holban
i celorlalti in contra cosmopolitismului nostru ? Respunsul la aceasta intrebare il lasam
in sama cetitorilor nepartinitori.
Mai trebuete un exemplu?

lui de la 1848 sunt anume relevate acolo ;

dar ceea ce eram datori a face, era impotri.

mai primejdioase, cu cat provineau togmai de


la Barnut. Ce impresie au produs aceste
cruri asupra barbatilor nostri serioi, se poate
ved6 din urmatoarele cuvinte, ce le gasim in
Transilvania din 1 Aprilie 1868 ;

Reposatul Bar-

nut in ura ce o avea in contra tiintei fraucese i germane i pe care voia sl o imprteasc i scolarilor, scrie la inceputul cartii sale
de scoala Dreptul public al Bonainilor (pag.
'11) urmatoarele ;
Juiisprudenti'a Romana nu desparte sistem'a
juridica si politica de catra morale si religiune
asia cumu facu politicii Franci si, Germani mai
nuoi ; acesti'a credu, c legelatiunea cu atatu va
fi mai deplinita cu catu va fi mai departata si
mai desbracata de toate ideele i sentimentele najiunil cele religioase, morali i omenesci."

Acesta este un neadevr, i sunt acum 5


ani, decand in o critic& mai intinsa a lucrarii
.reposatului magistru, unde s'au aratat i alte
erori tiintifice, am provocat iii zadar pe partizanii D-sale s ne citeze un singur politic
.frances sau german, care s fi vzut perfectia unei legislatii in departarea ei de la toate
.simtimintele cele religioase, morale 1 omeneti

'ale natiunii:
Ain 'revelfit inadins la acesta critica in'con-

Pupa ce D. T. Maiorescu isi incheia critica


sa nemicitoare asupra desmemorabilului op, noi

inca ne simtimu indatorati a pune in interesulu culturei si al vietiei nOstre uationali acestea intrebari:
1) Dca Sim. Barnutiu a cutezatu a propaga
si a propagatu in adeveru la tinerimea academica idei atatu de bolnave, confuse, fanatice,
destructive, comunistice, cum se like esplica nepasarea, lenea, orbi'a, imbecilitatea aceloru senate academice, acelor efori, ministeriuri si dom.nii, care au suferitu pe Barnutiu, ca elu in calita-

te de profesoriu in cursu de atati ani se adape


cu veninul seu pe atat'a tinerime ? Cine censurdza la Dv. prelegerile profesoriloru academici ?
Nimeni ? Nici macar pres'a ? Nici puclicula in
ecsamene ? Cum se intempla, ca nici in timpulu
turburarioru din ministeriul lui Cantacuzino nu
.respirase nimicu despre doctrinele acelea peel,
culse ale lui Barnutiu?
2) Dca manuscriptulu lui Barnutia copriudea
acelea doctrine si confuse, si forte periculse,
orbi au fost aceia carii nu l'au aruncatu mai virtosu

in focu, decatu se se faca complici pe fatia


la propagarea atatoru rataciri i blastamatii ?
Cum se pdte ca unu asemenea opu se se. arunce pe aripele Publicitatfel 4Ofeldu adea usriora.

www.dacoromanica.ro

DIRECTIA NOIIA.

114

am

tate, ea care s'au tiparitu pana acum in limb'a

u6stra atatea sterpituri de a le scaei romantice din Francia ?

nu vre un amic
al nostru, vre in partizan al directiei din
I.10, vre un cosmopolit," ci insui D. Bar% care in chestiile, unde persoana D-sale nu
este in. joc, are destuli petrundere i experientA pentru a intelege, ca dreptul public
indeobte renaterea unui popor nu se poate
intemeik pe neadever i netiinta.
Pentru a termina, sA citAm un ultim exemplu mai non. Cu ocasia desbaterii unui budget al Instructiunii publice, in Iunie al antilui trecut, sub-scrisul impreuna, cu D. I. Negruzzi i en alti deputati am propus in Camera Romaniei, a se schimba done catedre politice de la Universitatea Iai, cu. done alte
catedre, pe care le credeam mai importante,
a se inlocul adeca dreptul constitutional i economia politica, prin istoria nationall i lintba romana. De era, intemeiati sau nu propunereN nu examinam aici. Dar ceea ce trebue
aceste cuvinte le scrie

examinam, este modal, cum a fost discutatA

in jurnalistica noastra.
Romdnul a inceput chorul prin a zice ca am
facut propunerea in intelegere cu D. de Radovitz, consulul general al Prusiei. Acesta era
un neadever i o necuviintA. An, urmat apoi
Telegrafut, Trompeta, Uniunea liberal&
Fecleratiunea, relatand cele petrecute in Camera, spune in No. ei din 11 Julie 1871 :
Titu Maiorescu calomniazA gintea romAnA,, nu-

anind-o necultA, necapabila de pe inaltimea tri-

bunei, ia parlamentul romen. EatA programa


Canaerei presente:
1), Stirpirea

a tot ce este rominesc, 2) into-

ouireaRominilorprin staid i. evrei.

i minis-

terul ? Ministerul a promis, c. va lucre. intogmai dupa programa lui Maiorescu.

Toate aceste ziceri ale Federajinnii sunt neadeverate, din euvent in euvent. Monitorul
Oficial unde stau reproduse discursurile din camera o atesta. Aceleai neadeveruri, cu plangeri
duioase asupra cinismului i cosmopolitismului nostru, le cuprinde i articolul respectiv al

Albinei din 18 Iulie 1872. CA i D. Babe


s'a putut aluneca, pe aceasta cale, am inteles
la inceput. D-sa se va fi luat dupa confratii D-sale
in jurnalistica, i fiindca, acestia spuneauneadeve-

ruri cu voie, D-sa le va fi spus far& voie. Dar


dupa ce au aparut discutiile budgetare in Monitor? Dar dupli, ce s'au reprodus intr'un suplement a1 Curierului anume propunerile i
cuvintele subscrisului ? De ce a tient Albina
i nu. i-a rectificat neadeverul ?

Intelegem foarte bine, ca cineva sa. tacit asupra cuvintelor noastre, dar dad. le ia in bagare de soma i vorbete asupra lor, atunci nn
face bine, cand spune neadeveruri.
Nu face bine in nici un intelesrniei pentru
demnitatea sa, nici pentru scopul, ce in acel
moment ei poate pare folositor, adeci de a ne
descredita pe noi.
Calomnieo, il en reste toujoun quelque chose,
poate sa fie un proverb adeverat in relatiile
personale. Aceasta nu o tim i ne este indiferent. Ceea ce tim inse este, ca. in pri-

vinta vietei publice proverbul e foarte greit.


dovada ne o dA togmai resultatul atacuriion facute pe acea beet. de cea mai mare parte
a jurnalisticei romane in contra directiei junimei din Iai. Sutele de jurnale, care au vorbit in contra ei, an sustinut mai Antei neintrerupta atentia publicului asupra-i. Marea maimitate q. eetitorilor in primul moment a tre-

www.dacoromanica.ro

DIRECTIA NOIIA,

ce e drept s reran& sub impresia.


buit
neadeverurilor cuprinse in acele jurnale increzendu-se numai in ele. Dar fiindg eel putin
atentia era deteptati in privinta noastg. a
fost cu neputintk ca aceastA ascultare unila-

teral. g tinit mult timp. Audiatur et altera


pars e o regull prea naturalA a dreptAtei,
ingt g poata remlne totdeauna neaplicata.
Cei de'ntai, care an simtit trebuinta de a
ceti inainte de a condamnh, au fost de sigur
cei mai drepti i cei mai cuminte dintre adversarii nostri. Ce impresie ing a putut produce asupra unui om drept si cuminte descoperirea teseturei de nestiintA i neadever, cu care

jurnalitii an crezut de bine a ne intimpinh, aceasta i-o poate inchipul ori eine: neincrederea in contra celor ce i-au amAgit pAnit, acum,

interesul de a urmArl mai de aproape o


directie, in contra greia nu s'au intrebuintat
ing armele adeverului. Pe chi inse este de
sigur, c. un om cu minte face mai mult clesi

at o mit& de mirginiti, pe atitt este de sigur, c.


indatA ce din mijlocul unui public este cAtigatA opinia celor cu judecati independentit, i cei-

lalti din public le vor urma in curend, ca unii


ce sunt deprini a se lua dupit judecata altora.

Festivitatea de la Putna a fost un inceput


pent'," aceasta.
i eacA cmn se explicit neaparata respitndire a teoriilor foarte combittute, dar reu combAtute. Mei nu ceea ce spun altii despre
scrierile noastre, ci numai ceea ce este cuprins
in chiar aceste scrieri, poate hotAri despre
soarta bor. Soarta lor este astazi de a fi mai

tespAndite degt erau acum 6 ani, and au


inceput a se arittit in public, i va fi mult mai
greu acum, cleat a fost inainte, de a- lAti atAte neadevernri asupg-ne. Aceasta. o i simt

fel

adversarii nostri, i incep a-si schimba tom).


Federatiunea in timpul din urmit laudA Convorbirile literare, i Columna lui Traian le
intinde pe viitor o mem& de frAtie" pentru
noul lor event francamente romitnesc". Nu,
onorabile redactii, cu aceastA intorsIturA de
condei ar fi prea eftin cA sit eiti din positia

falsA in care v'ati pus atatia ani fatl cu noi.


Tinem a constata indatAr cA nu este vorba de

vre un nou avent" al Convorbirilor mai rominese dealt pinit acum, directia acestei reviste a fost de la inceput ceea ce este astAzi ;
singura osebire este, di astazi vine mai greu
de a spune publicului in privinta noastrA tot
ce spuneati ping, acum.
Dag dar, in andurile de mai sus, am deplans lipsa de iubire de adever in majoritatea
publicitior nostri, nu a fost din teamA, cli

invectivele lor vor fi putut remAne puternice


in potriva Boast./ : cAci asemene ggeti se intone totdeauna in contra celui ce le-a slobozit.
Causa deplangerei este alta. Este simtirea
insemnAtAtii, ce o are critica in ori ce manifestare a yield publice, i pitrerea de nen, cit
juna noastrA directie a fost lipsitit de un asemene control, fie citt de aspru, numai sA fi
fost adeverat. 0 mie de insulte i de calomnii am primit, dar o mie de insulte nu fac
Ang o singurit critick i o singuri critic& Ancii

nu am prima.
Barbatii, pe care din copilArie eram obicinuiti a-i admirk in truntea micArii noastre natlonale, in loc de a fi venit, in experienta i
maturitatea ce o aveau, sh, lumineze L sli modereze cu bunii-vointA aspirArile cele none, par
a fi privit viata publicit a poporului roman

ca o posesie esclusivA a lor, i astfel, uitAndu-si dipitatea )ierstei, an inceput a se purta

www.dacoromanica.ro

DIRECTIA NOIIA.-ILEANA CEA IREATA.

226

in contra-ne in modul dovedit mai sus din


atitte exemple neplitcute.

Din vina lor, viata noastra public& au ajuns


astitzi inteattt, incat scepticismul i desilusionatea au devenit semnul de recunoastere pentru
oamenii de bunt, credinta. Din vina lor, junimea
este condemnatt a-i ctutt singurt, calea viitorului: in combinare nefireasca, ea trebue 0,
impreuneze energia verstei sale cu prude*

altei verste i, betrant inaintea vremei, st ia


asupra-i sarcina indoitt, ce un timp mai fericit o imparte intre osebite generatii.
Ne lipsete insotirea celor betrani intru eautarea adeverului, ne lipsete controlul experiontei i critica oamenilor mai maturi.

cu densul pentru o mare pricint imperateasca.


Imperatul se puse la sfat cu betritnii terei, i,
cand vezure cumat nu-e in cotro, porunct
voinicilor ca st incalece pe armasari, sa-i
apuce armele, i st se pregateascrt de bataia

cea grozavt, ce-avea st se fact i sit fie.


Inainte de ce inctlect, insui, imperatul chem&

pe nicele sale la sine, le gill vorbe bltnde i


pttrinteti, i apoi dete la fie care cdte o floare

frumoast, cate o 'Astrid, veselt i cate un


mer fraged.A cui floare va vetezt, a cui
'Astrid, se va intrista i a cui mer va putrezi,
despre acea voi ti, cumcit nu 'a pitzit credinta," grti imperatul cel intelept, inctlect
apoi pe cal, zise stnetate bunt," i porni CU

Cine inse ftra critict poate p61 cu signrantt ? Si de dud lipsa de combatere lealt
nu ar fi fost primejdioast ? Curat iti este focul, ce-1 aduci pe altar ; va fi inse curatt i
aceasta numai urma o poate alege,
flactra

voinicii sei in calea cea mare.

urma, pe care o atepti, lucrand deocamdatt cu


inima impartita iutre incredere 1 indoialt,
(Sfiritul in Nr. viitor).

cetatea cea cu trei fete de imperat, A rt-

T, Maiorescu,

ILEANA CEA ;IEEATA.


POITESTE,

A fost, ce a fost ; dad n'ar fi fost nici nu


s'ar pove stl.

A fost odinioart un imperat, care avea


trei fete, dintre care cea mai mare era frumoast, cea mijlocie mai frmnoast, cart cea mai
tenera, Beam., atilta de frumoast, inclit i santul
soare se oprea in cale ca s'o vadt i st, se
desfitteze de frumuseta ei,
Inteo zi imperatul priml carte i veste

de la vecinul seu, imperat mare i puternic,


cumcleact -7- nu-e bine, i are s6, se bata

Cand cei trei trei feciori ai imperatului vecin


prima-6 veste, cumci impratul a pornit in cale
i ct, el s'a dephrtat de a cast, ei se'ntele-

sere intre sine, i inctlecare ca sit meargit la


peascl credinta fetelor, i st, fact imperatului

superare.Cel mai betran dintre feciori, voinic i viteaz i frumos, merse inainte, ca st
vazt ce-e i cum,
i apoi A aduct veste,
i st spuie,
Trei zile i trei nopti a stat voinicul pe sub
ziduri fdrt ca vre una din fete st se fi al-Rat
la fereasta. In crepetul zorilor de a patra zi,

el perda rtbdarea, ii intari pe inimit i Ma


la fereasta celei mai marl dintre fetele de imperat.

Ce-e ?cine-e ? i ce vrea?intrebt fata


trezitt din somnul cel mai dulce,

Eu sunt sorioart ! gal feciorul de ixnperat,voinic imperttesc, ce stau de trei zile


cu dragoste la tine la fereasta,"
.

www.dacoromanica.ro

ILEANA CEA IREATA.

Fata cea de imperat nici nu se apropie de


fereasta, ci grai cu glas intelept.

Mergi pe calea, pe care

ai venit : flori

227

Sa, n'ai parte de altul !zise fata de imperat tergendu-se pe buze cu maneca cea tesuta cu altiti . . . Mergi pe calea, care ai ve-

flon sa-ti creasca in cale, i ion sit-ti

sa-ti creasca in cale, i spini sa-ti remane pe

nit :

urma."

Peste trei zile i trei nopti feciorul de imperat earai bath la fereasta". Acuma fata de
imperat se apropie de fereasta, i gr cu glas

remane pe urma."
Feciorul de imperat merse la fratii sei, le
spusecum i ce,i cel mijlociu porni in cale.
Duprt-ce feciorul eel mijlociu stete de noue

bland.

ori cate noue zile i de noue ori cate noue

Ti-am zis sa mergi pe calea pe care ai


venit : spini sa-ti creasca 'n cale, i ion sa-ti

remane pe urma."
And, trei zile i trei nopti stete feciorul de
imperat la fereasta fetei. In crepetul zorflor
de-a zecea zi, adeca dupa ce au trecut de

trei ori cate trei zile i de trei ori cate trei


nopti, el ii netezi perul i bt, acuma d'a
treia (Ara, la fereasta.
Ce-e ?
cine-e ? i ce voiete?" intreba
fata de imperatacuma mai rastit cleat in
celelalte renduri.

Eu sunt sorioara!

grid feciorul de im-

perat.De trei ori ate trei zile stau cu dor


la tine la fereasta, : vreau sa-ti Ted fata, sa-ti
privesc in ochi i sit ved cum curg vorbele de
pe buzele tale."
Fata de imperat deschise fereasta, privl cu
superare la voinicul cel frumos, i apoi gral
cu glas neauzit :
Eu ti-a privi in fata, i ti-ai grad o
vorba : mergi anse mai 'nainte la sora mea
cea mijlocie,
mine."

i numai dupa, aceea vina la

Am sa tramit pe frate-meu cel mijlociu,


gal feciorul de imperat.
Sa-mi dai Anse o
serutare, pentru ca sa-mi fie calea mai uoara."

nici n'a zis bine, pana-ce 1 fura un serutat de la fata cea frumoasa.

nopti la fereasta fetei celei mijlocii, i bata


de a noua ow% la fereasta ei, ea deschise fereasta, i ii gral cu glas dragostos:
,Eu tra, privl in fata i ti-ai gral o vorba :
sa mergi anse la sora mea cea mai tenera, i
numai dupa aceea vine la mine."
Am sa, trimit pe frate-meu cel mai teller,

grid feciorul de imperat. Sa-mi dai o serutare ca se pot merge mai iute." Si nici nu
zise, pana-ce i fura un serutat.

Sa nu ai parte de altul;grai i aceasta


fata.Mergi in calea, pe carea-i venit: flori
sa-ti creasca in cale, i ion all remane pe
urma.

Feciorul cel de impel-at merse la fratii sei,

le spuse cum i ce,. i, acuma de-a treia


oart, porni feciorul de imperat,cel mai teller fecior de imperat. Cand el sosi la cetatea
cea cu trei fete, Ileana stit la fereasta, i, cum
sta, ea il veza i gral cu glas vesel :
Cel voinic frumos cu fall de imperat,
ce cale ti-ai ales de maul apinfocat ?"

Gaud feciorul de imperat veza fata Ilenei


i auzi vorba Ilenei, el stete locului, privi la
ea, i apoi grai cu glas voinicesc:

,Am pornit la soare, ca sa-i fur

raza,
sa-i incredinti sora 1 s'o due acasit, sit mi-o
Acura sorioara me opresc in
fac mireasa.

www.dacoromanica.ro

ILEANA CEA cIREATA.

sale sl privesc la tine, in raza fetei tale, si


s.1-ti zic o vorbA si sl-ti fur o vorbl.
Deana ii respunse cu intelepciune : De ti-ar
fi nAravul cum iti este vorba, de ti-ar fi si
sufletul cum iti este fata, mAndre si frumoase,
blAnde drAgostoase; te-as chema in cash, te-a
pune la mask si te-as ospAta si te-as seruta."
Feciorul de imperat sAri de pe cal, cAnd
auzi aceste vorbe, apoi gal cu glas voincesc:
CA-mi este naravul, cum imi auzi vorba ;
cl-ini este sufletul, precum imi vezi fata: laslme in cask pune-me la masA: si, din zori in
sera, reu sh, nu 'ti para." Si nici nu-si grAl
vorba
pAnA-ce si sari pe fereasti si peste
fereasta in cash, si in cash, la masi si la mas1

tocmai in frunte, unde sedea imperatul and


era mire.

Eit. stiti!grAl Ileana.SA ved inai inainte

Acum Deana incepA sit strige primejdie"

si cAnd se adunare toti argatii ca sh. vad1 ce


e si Pentru-ce, ea le spuse, mind a auzit
troncote prin pivnitl, si sA teme cumcl a intrat cine-va in pivnit1 ca sh. lure comoara imperatului.
Multe vorbe n'au fAcut argatii, ci de loc deschisere usa cea de fer,

si intrare in pivnitA, si aflare pe feciorul cel


de impel-at, si cu rusine il adusere la judecatA.
Deana spuse judecata :

Doue-spre-zece fete pedepsite sel scoati


afarl din ;ark si, cAnd vor ajunge at el la
marginea tArei, fie care si-i dea cAte tin serutat."
Asa s'a poroncit ; asa s'a intemplat.

and feciorul cel de imperat a sosit acas1


la fratii sei, le-a spus toatA intemplarea si,

ince-

dupa-ce le-a spus-o, mare superare a intrat in


sufletul lor. Ei au trimis darA vorbA la cele
doue mai mari fete de imperat, cumcA ele A

pem dragostea.---Poti tu face sit 'nfloreasch. din


brusture trandafir?

facA ce vor face ca sA trimitA cumva pe Deana


la curtea imperatului celui cu trei feciori, pentru-

esti ce-ar fi sl fiisi numai dup' aceea sit


graim vorba si sa gustam poama si

sh,

Balgral feciorul de imperat.

ca ei A se poatA resbuna asupra eipentru

Atunci floarea ta este scaiul!


zise
Deana, cea inteleapt1.Poti tu face ca sa elute
liliacul in glas frumos?"

batjocura, ce a pus pe capul lor. CAnd


cea mai mare fatA, de imperat primi cuventul

Bal"gral feciorul cel de imperat.


Atunci zioa ta e noaptea!zise Deana cea
inteleapt.Poti tu face sa rodeasch, mer pe

pe Deana la sine la pat, si ei spuse, cumcA

earba lupului?"

Pot!"grAl feciorul de imperat,


El sa fie poama ta!zise Deana cea frumoa,si si sireata.Asaza-te la masa."
Feciorul de imperat se arm), la masi.Ei dar
Ileanae Ilona cea sireatAl El nu se asez1 lnei

binesi eataca si cazA, cu scaun en tot, in


pivnita cea adencl, in care era ascunsa coluoara imperatului.

feciorilor de imperat, ea se fleA bolnavA, chiemi

ea numai asa se va pute insAnetosk dac1 Deana


ei va aduce mAncare de pe vatra feciorilor de
imperat.
Deana de dragul surorei sale le facea toate :
ea lull, dar cofita, si porni Writ, curtea celor

trei feciori de impel-at, ca sii meargit sit cearl


sau sit iee, si sA aducl.

Sosind la curte, Deana intra in ruptul sufletului in cuhnea imperAteascA, si grAl Mr/
bucltarul cel mare.
n'euzi ta
Pentru numele lui Dumnezeu!

www.dacoromanica.ro

ILEANA CEA IREATA..

cum te strigh, imp eratul ? mergi iute ca sl


ce-e i pentru ce i care pricing !"
vezi
Bucgtariul ii lu picioarele pe umere i se
depArtaca i la porund impergteasca adeci.
Ileana remase singurg in cuhne, ii implu yasele de bucate ; versa, apoi pe jos toate bucatele cele scumpe, ce stau la foc,

i dui*

acea se feri din cale.


Dupg ce feciorii de imperat intelesere i
despre aceasth batjocur, ei se superare And
mai tare decgt ce-au fost Ong acuma, trimisere din nou vorb la cele doue surori, i se
preggtire din nou la resbunare. Abea primi
sora cea mijlocie euventul voinieilor, ea se
fitc bolnavg, chetah pe Ileana la sine la pat,
i ei spuse, cumcg numai aa se va insanatoa,

dad, va gusta din vinul, ce se aflti in pivnitele feciorilor de imperat. Ileana pentru soya sa le ficea toate : ma dar cofila 1 pornl
ca sg mearg1,--i sg ving. Sosind la curte,
ea intri in ruptul sufletului in pivnitg, i gra!
cgtra pivnitariul cel mare :
Pentru numele lui Dumnezeu! n'auzi tu
cum te strigg imperatul ? fugi i vezi cum,
ce i pentru ce pricing !"
Pivnitarul ii lua picioarele pe umere, 1
se departa ca i la porunca impergtesei adecg.
Ileana ii umplu vasele cu vin ; -dna,

ce-a remas, prin pivniit, i apoi porn! alit


casg.

'Dragi surorile mele, gal Ileana cittrh


ele, pentru voi me due i in foc i in aph, ;
cn eat mai bucuros la voinicii cei imperateti." Ii luh chip& acea cofita, i porn! ca
pl meargg, sg aile, sg iee, s'addcg i sg scape
pe dragele surorile sale de la moarte.
Dupg ce-au inteles feciorul de imperat tel
mai teller, cumcg Ileana are sti, ving la el in
grading ca sg fure merele cele de aur, el po:-

rune! cg, dad va auzi cine-va vaete in grgding, nirne sh, nu cuteze sit intre, ci sit lese
pe cel ce s'ar vaeta, ca sg se vaete inpace.
i sgbii, i sulite
i fel de fel de lucrurii le ascunse in phment, pe sub merul cel cu poame de aur ; le
ascunse aa, cg numai verful asculit le eea
LuA, dupg acea cutite mari,

din pgment.

Dupg ce au &it tot, el se as-

cause intr'un tufi, ateptand sosirea Ilenei.


Ileana sosi la poarta grgdinei, 1 and ea
vezii leii cei mari, ce stau part la intrare, le
anima cgte o bucttic5, de came : leii incepure
a se bate ; earg Ileana merse la mei., phI incet printre cuite, sgbii, sulite i alte lucruri,
i se sul in porn.
Sg-ti fie de bine sorioarg, gritI feciorul
de imperat acuma.
la casa mea."

Ind pre bine di te ved

A mea sg fie bucuria!respunse Ileana,


el am voinic impergtesc i frumos i viteaz
de tovarti. Aide, sui-te in pom, i-mi aju-

Feciorii de imp erat trimisere, acuma d'a


treia oarg, veste la cele doue fete de imperat,
cumcg ele sa trimitg pe Ileana cum n'au trimis'o Ana Fetele de impel-at se %cure, acuma amendoue. bolnave, chemare pe sora lor
la sine, i ei spusere, clime& ele numai atunci

el avea de gaud ca sit trap, pe Ileana din


porn intre cutite.
Eti bung tu Emig, grhi
el, fii slag Ana mai bung i-mi da mAna de

se vor insenatoa, dad Beana le va aduce

me ajutg in pom !"

done mere de la feciorii cei de imperat.

tg sa culeg mere pentru dragele surorile mele,


ca le-au cerut cu limb& de moarte."
Feciorul de impel-at nici nu dorea mai mutt,

Bell e &dui tau,

www.dacoromanica.ro

ii gin& -ille-ana; clan


30

ILEANA CtA IREATI.

230
MEC

parte sa ai de el !" ei dete apoi mana, il redid pe trupina pang, la cracuri, il lasit apoi
ca sl cadit intre cutite, i sabii, i sulite i
fel de fel de lucruri, ce erau gatite spre per-

zarea ei. N'ati! gritI dupa aceea, sa tii i


tu ce-ai avut de gand."
Voinicul eel reu la suflet incepui ca sa stri-

ge i sa se vaete: hei ! dar nime nu venea


ca sa-i ajute, ci-1 lasau ca, dupa porunca lui,
sa se vaete in pace, i se sufere i se rabde

imperat, el era pe pragul mortii; nu mai erau


in el dealt trei resuflari.
Fetul meu, gral Ileana popita, m'ai chemat la tine, ca sa-ti marturiseti pecatele.
GAndete dar la' ceasul mortii, 1 spune-mi
ce-ti zace la
superat de cine-va
ori ba ?
Bo! de nime ! grA1 ficiorul de imperat, de
nime dui de Realm, fata cea mai teller& a
imperatului vecin.

i o urasc cu dor i dra-

listorAxile eete grozave.

goste, vorbl mai departe feciorul de imperat.

Beam ii luit merele, le duse acasA, le dete la surorile ei, se intoarse dupl acea la
curtea imperatului i spuse argatilor ca sa
mearga sa scape pe domnul lor din primejdia
cea mare.
Feciorul cel de imperat, batjocorit ca vai
de el, trimise dupa cea mai vestitA vrajitoare
din tarA, ca sa vina, sa-i fad, leac i sa-i
vindece ranele. Ileana s'a fost dus Anse mai
inainte la vrajitoare, i i-a dat bani multi
pentru Ca s'o lase pe ea, pe Deana, sit
meargA in locul vrajitoarei. Asa ajunse Deana ca vrajitoare la curtea imperatului: ea po-

Daca ar fi sa nu mor i sa me insenatoez,


me due s'o petesc la imperatul, i dacA n'a
perl in noaptea cea d'anteiu, atunci ea sa-mi

runcl apoi ca sa, se iee pelea unui bivol i


sa se punA trei zile i trei nopti in muratura

rorile,

grata, i dupg, acea s'o scoata i sl invaleas-

rat pasarica ; dar acum e vai 1 amar de Capul nostru."


and Ileana auzl astfel de vorbe, ea merse
la sine in casa i aflA cumca floarea e Ana
aburita de roul, cumcl paserea e flAmAndit i
mica merul numai nu zice: manca-me soriCa sA ajute dar, la dragile surorile
oarA."

ca,

in ea pe feciorul

cel

ranit.Usturitrile

feciorului de imperat se Scure And mai stranice, durerile lui and mai nesuferite. and

el vezt dar cum c'acuma nu e bine, trimise


dupl un popl, ca, inainte de ce-ar murl, sa-0
uureze sufletul i sit se impartaeasca.

Dar

Ileana nii acuma nu dormea; ea merse la


popa, ii dete multi bani, 1 fc ca el sit o
trimita pe ea in locul seu.Aa ajunse Deana ca popa la curtea imperatului.
Cand Eeana ajunse la patul feciorului de

fie sotie credincioasa i dupa lege."


Beam asculta aceste vorbe, zise itneit i ea
putine, i apoi merse acasa.

Aici intelese

cuma surorile ei plang i se vaiere pentru


c'au fost simtit ca imperatul are 0, soseascA acas1 de la lupta cea mare.
Bucurie s'aveti, le zise Ileana, cand auziti,
cumca taica nostru cel bun are sa yin& a Casa, intreg i sanatos."
Hei! ca noi ne-am bucura, respunsere Su-

dad, nu ne-ar fi vetezit floarea, flu


ne-ar fi putrezit merul 1 nu ni s'ar fi supe-

ei, ea dete la una dintre de floarea, la alta


dete plsarica, earl sie-i tinA numai merul
cel fraged.Aa ateptare sosirea imperatului
celui aspru la poruncit.

Imperatul, de loc ce sosl a cast, intl.& la

www.dacoromanica.ro

ILEANA CEA IREATA.

fata cea mai mare i o intreba de floare, de


pasarica i de mei.. Ea ei areta numai flearea ; i asta era Anse pe jumetate vetezita.
Imperatul nu zise ninfic, ci merse la fiica-sa
cea mijlocie. Asta-i areta numai paserica; i.
asta era Anse pe jumetate intristata, Imperatul earai nu zise nimic, ci merse tetra vorba la fiica-sa cea mai mica, la Beane, cea inttleapta.
Cand imperatul vezif merul pe dulapul Ilenei, el era sa-1 manance cu ochfi, de frumos,

251

tul cel betran, tata Ilenii, ii zise cu vorba parinteasca, and el ii spuse gandul, care l'a
facut sa porneasca in cale : Fetul meu, voinice, mergi i intreaba pe Deana; cum ea dorete, cu ajutorul lui Dumnezeu, aa are sa fie.'

Eara Ileana nu zise nici o vorba, ci lash,


ca voinicul cel Oft sa o sarute. Atunci imperatul pricepa toga treaba i gral: Dragi
copii mei, bag same aa a fost dat ca voi
sa, ve fiti sot i sotie ; sa ye fie dart de
bine!"

ce era. Unde ai pus floarea i, ce-ai facut

Multa vreme n'a trecut pan/ ce Deana se

cu pasaruica ?" intreba el de Ileana.


Beane nici nu respunse, ci fugl la surorile
sale 1 aduse o floare proaspeta i o pasere

cununa cu feciorul cel voinic i frumos 1 viteaz i imperatesc, i li se flea o nunta, incat i-a mers vestea in epte tali ... Hei ! dar
Ileana n'a uitat vorba i gandul cel reit al
feciorului de imperat ; ea tiea cumcg, in cea
d'antei noapte dupa cununie are sa o primej-

vesela.

Mare sa creti, fate mea!gral imperatul,


acum ved ca ti-ai pazit credinta,

De la Beano, imperatul earai merse la

dueasca. Poruncl dart ca sa se fact o pa-

fiica-sa cea mijlocie i apoi la cea mai mare.


Dupa ce el le intreba de cele trei lucruri, ce
le-a incredintat, ele ii adusere cu graba pa-

pua, de zahar tocmai atat de mare cum era


ea insui,... cu fatt, cu odd, cu buze, cu toata
faptura Ilenei ... Si cand papua fu gatita,

i merul de la Ileana. Hei l

ea o ascunse in patul, in care ea ma sa se

dar bunul Dumnezeu nu rabda minciunit : la


ele floarea era veteda, paserea era trial, 1
numai merul era proaspet, fraged, rumen i
imbietoriu la fata.
Clad imperatul le vezu aceste, el intelese

culce in acea noapte.


Sara, cand cuscrii i corinteii s'au fost ae-

serea, floarea

poruncl dar ca pe cele doue


fete mai mari sa le ingroape pan la siniori
in pament, i aa sa le lase ca sa vesteasca
toata, treaba :

asprimea pedepsei imperateti.Eara pe Beane o lauda i seruta i multa vorba bung, i


imperateasea flea cu ea, zicandu-i: Mult noroc sa ai fata mea caci tu ti-ai pazit credinta."
Dupil, ce feciorul cel mai teller a imperaturi vecin s'a insenatoat, el incaleca, i .pornl.
ca sa villa i sa petasca pe Ileana. Impera-

zat la odihnt i Ileana s'a fost culcat in pat,


feciorul de imperat gral end mireasa lui:
Drag lima, sa mai atepti putintel, di
en yin indata." EI dupa, acea din cast.
lleana nu se gandl mult, ci serf din pat,
lasa, papua cea de zahar in locul seu, i se
ascunse sub o perdea, ce sta la capul patulni.
Ileana nici nu se ascunsese bine pang ce
feciorul cel de imperat i intra in cast cu o sa-

bie ascutita in Etna.


Sa-nai spui acme, Beane draga mea,
gral el, tu m'ai aruncat pe mine in, pivnitii."
Eu !" grill Ileana de sub perdea.

www.dacoromanica.ro

IIEANA CEA SIREATA.

32

Feciorul de imperat dete odatl cu sabia


peste siniorii pApuei.

Tu m'ai scos cu batjocurA din ta,rA, intrehA el d'a doua oarA.


Eu," grM Ileana.
Feciorul cel de imperat dete peste fall.
Tu mi-ai versat mAncArile ? intreba, feciorul de imperat d'a treia oarA.

Eu," gral Ileana.


Ficiorul de impel-at dete cu spada din sus
in jos.
Tu mi-ai vrsat vinul?" intrebA feciorul
de imperat d'a patra oarA.
Eu," grAl Ileana.
Feciorul de imperat dete cu spada odata,
crud 1 odatI curmezi..Ear Ileana incept
a resufla aburi de moarte.
Tu m'ai aruncat in cutite ?"intrebt. feciorul de imperat de a cincea oarl i mai in
urrnti.

Eu," gal Ream.


Feciorul de impel-at impunse acuma cu sa`bia in inima Ilenei, incept apoi sA, dea in
toate pArtile, i. crud i curmezi, i in lung
i in lat, sA dea din toate puterile, ce avea,
inclt ii curgeau lacrimele pltrAu. and se
apropiare zorile de ziuA, el incept sl plAngl
din

toatA inima. OdatI ei sArl o

bucAtica

de zahar in gull,.

Heil IleanA! duke ai fost vie, dar dulce


eti i naoart,A! zise el plAngnd Ana mai tare.

,,Dulce zeu! grAl Bean, eind de sub perdea, dar pe de-o sutA i pe de-o mie de ori
mai dulce am A fiu de aid inainte."
Feciorul de imperat stete impietrit de bucurie cAnd v6zil pe lleana intreagg, i sang,toasft : el o euprinse in brate, i de aici ina-

POESII.

inte trAir multi ani fericiti i imperAtire peste tarA cu pace i cu noroc.
I. Slavici.

POESIL
DE LA TARA.
EPISTOLA.

Amicului tneu M. G. B.
Precum stii, eu sunt la tarA
Singur ca intr'un pustiu
i cat e zioa de varA,
Alerg cmpii pan& 'n sara
*'ostenit a mit viu.
Eri, azi, maid. ...nici o schimbare I
Totusi oarele se duc.
Zioa, in ameaza, mare,
Sonambul Amblu'n picioare
Si visez ca un nuc.

Nu e vorbA, ci am treabA ;
Dar s'o fac, nici in6 gandesc,
Ci cu paseri ce n'au grabli
cu firele de earbA
Oare 'ntregi stau si vorbesc.
Mai eri, o privighetoare
Despre Dundrea sburAnd,
Pe un v6nt usor calare,
Se opri din intmplare
Pe o salcie plAngnd.

Eu stam jos, langa tulpina,


UitAnd de al vietii val
'ascultam trist cum suspin1
Undo, limpede si lila,
Ce trecea pe laugh, mal.
Multe, unda caletoare
Sufletului povestea,
Cand fantastical cAntare
S'auzi incet, mai tare
$i vzduhu 'ntreg Amplea)

www.dacoromanica.ro

POESII

233

INRIIMPREA SLAVONA.

Tacit unda, tacit ventul,


Ai naturei dulci poeti;
Se parea ca tot pamentul
Tacit, ca s'asculte cantul
Maestritei cantareti.

Anse cat de iute sboara

Acu'ncet, acu mai tare


Respandea ea melodii,
Melodii care de care

Incat astazi fie-care


Povesteste in felul seu:
Ventul campului cu soare,
Unda malului in floare
Si eu tie-amicul meu.

Mai dulci, mai fermecAtoare

Sus in aer si in cAmpii.

Timpul astfel inselat I


Vent si unda ascultara.

Ca si mine Nina in sara


ce-a spus, n'am mai uitat.

Cotu-Lung 1872.

i spunea, cum stie-a spune


Trubadurul aripat,
De-alte timpuri, De-alta lume,
Care astazi macar urme
Pe pament n'au mai lasat 1
De Ilene Cosinzane
$i chiar de Cenuseriti,
Fete mandre, nazdravane
Ce cu ochii faceau rane
i furau si ochi, si minti 1

$i de Feti-Frumosi cu plete

Namai aur, voinicei


Care pentru-astfel de fete,
Se luptau cu-amor si sete
Cu balauri si cu zmei.

SONET.

Zori de zioa se revarsa,


Ear campia in fiori
Isi deschide mult voioasA

Ochii sei in mii de fiori.


i padurea somnoroasa
Suna de privighetori;
Ear in zarea neguroasa
S'aud sgomote de mori.

Unda pare abAtuta


CA, nici noaptea cea trecut
Calea nu si-a mai oprit.

Isi jur tie scumpa, drag&

Ca de dorqi noaptea intreaga


$i de cai cu-aripi usoare

Ce-au supt lapte de la vent;


Ce 'n iutala lor cea mare,
Abea le-ajungea sa sboare
Intre cer si 'ntre 'Amend
Timpuri vechi cu simturi noue,
Cand acei care iubeau

Undelor m'am tanguit 1


T. qerbeinescu.

Studii asupra atirnarei sau neatArnarei


politice a Romanilor in deosebite secule.
I.

Isi taiau viata in doue


pmblau lumile-amendoue,
Pan'ce draga lor gaseau.

Inriurirea Slavona.

Fost'au fost asa odata


Pe acest betran pament;
Despre acestea lumea toata
Are stire intemeiata,

Dad ne intoarcem acum a privi institutiile


terilor noastre, atunci principiile statornicite
mai sus ajung a fi v6dite. Dar mai inainte,
A arunctim o privire asupra popoarelor din
apus, cici analogia, dud ne lipsesc alte mil-

aci chiar scrise prin carti stmt.

(Urmare).

www.dacoromanica.ro

234

INRIURIREA SLAVONA.

loace, este singurul criteriu care poate s ne


dui la incheeri serioase. Galli si Spaniolii
in minutul navalirelor erau deja popoare romanisate. Ei ii perdusere o mare parte din
limba kr intrebuintand, mai cu soma, prin orase
colonii, un fel de latina stricatl. Institutiile
Romane care se intindeau ca o nesfarsita retea

peste toata lumea cucerita, inadusise vechile


obiceiuri nationale ; regimul municipal, cea mai

curata vedire a vietei romane, le luase locul;


dasupra acestuia vineau delegatii imperiali cu
toti ceilalti functionari, cu un cuvent totul dovedea caracterul roman adanc intiparit. Astfel ffind lucrurile, eata, a in seculul al 5-le
popoarele germane yin pe rend de se stabilesc

positia anarchica si de desfacere totall a unei


societati betrane face ca elementele tinere aduse cu ei sit se introduca in ea spre a
o redestepta, cu un en-vent popoarele apusene prin atingerea cu elementul german ki
pastreaza mai bine limba i i0 perd mai mult
institutiile.

Acelasi fapt se intempla i cu colonistii


romani din Dacia care aveau inainte de navaliri aceleasi forme sociale romane ca i popoarele apusene. Navalirile germane Anse pe
ei ii incalca antei, Gotii, Ortogotii, Gepizii etc,
petrec secule intregi pe teritorul Daciei i

german contopindu-se eu cel roman, slujesc la


reintemeerea unei noue societtifi care poarta

numai dupa aceasta, inainteaza spre apus i


Ana i atunci, ei nu plec cu totii, ce las/ in
urma, triburile cele mai slabe. Afar/ de acest
element german, colonistii primesc inriurirea
unui puternic element, strain popoarelor apusene,?a caruia aflare au avut urmitrile cele
mai insemnate asupra vietei kr, voim sit intelegem: elementul slay. In partea documentall al acestui studiu vom areta de and si pe

in sinul ei un al treile, acel celtic 0 iberic

unde era, statornicita aceasta intinsa rasa slava.

ascuns sub lustrul civilisafiei romane, dar pururea traitor. Care din aceste elemente predomneste ? Francii, Gotii etc. venind in atingere cu alte popoare mai cultivate si mai numeroase, ei incepu a-si perde limba, intrebuin-

De o cam data atata spuuem ca deja and se


intemeiazii irul navairilor germane i mai

in aceste tari. Ei aduc cu densii elementul


nou a obiceiurilor kr. Acest element nou vine
fat./ cu vechiul element roman. Ciocnirea lor
se face in mijlocul unor resturnari sociale de-

pline, urmeaza o lupta dupa care elementul

tand pe cea latina pana si in redactarea legilor lor; pe and institutiile lor si le pastreaza mai cu tarie, 'i isbutesc a le impune in
noua zemislire sociala ca element predomnitor.
Acest fapt se intempla din urmatoarele cause:
mult limp dupa, venirea lor in Galia, Spania si
Italia, Germanii se conduc si se judeca dupa legibe lor, apoi ca popor cuceritor ei pot dup/

cum am stabilit mai sus, ca sa opreasca sau


sa schimbe legile gsite la cuceriti ; in sfarsit

tarzia mongole, Slavii erau in atingere cu noi.


ei in tot cursul navalirilor mai sus amintite,
au acelasi rol suferitor i nelucrator ca 1 colonitii, cu toate ca numerul lor au trebuit s/
fie foarte insemnat.
Astfel lasand la o parte inriurirea mongolit
destul de neinsemnata, done elemente au trebuit sit lucreze asupra colonitilor, unul ger,
man mai nestabil, mai trecetor, i altul slay,
neintrerupt si statornic ; cel antei ca resultand
din starea de popoare cuceritoare, cel al doile
ca amestecat cu colohistii i suferind domnirea
acelora impreuna. Sa mai luam aminte ca chiar

www.dacoromanica.ro

INRIURMEA SLAVONA.

dupa ce nvlilirlie incep a inceti, Europa despartindu-se in state i provincii, imprumutit


obiceiurile i o parte din institutiile germane,
i aceasta o fac i popoare de alta rag precum
o parte din Slavi i Unguri, afara de celelalte

state nude se ail& o dosa puternid de element german i care devin vatra feodalismului;
prin urmare colonitii pe cale de a se schimb&
in un popor nou numit Romanii, din atingerea

pe de o parte directa, cu popoarele germane


pe de alta parte indirect& prin popoarele megier, primesc in sinul societatei lor resfrangerea institutiilor germane i feodale. Din acestea urmeag di in institutiile noului popor
ce se formeaM, elementul german este alaturea

cu cel slay pe un fond care set cunoaqte a fi


roman. *)
Pan& acum putine1e cercetari ce s'au facut
asupra acestei materii au mers pe o cale gre-

ita, toate s'au facut avnd in privire numai


lnstituiile romane. Un studiu serios i
tific ar fi cand s'ar analisa institutilie noastre
ce le videm artndu-se odat& cu poporul, in
raport i in legaturi cu acele a tuturor celorlalte popoare Europene. Din aceastA cercetare
ca i din limb& am videa deosebitele atingeri
cu popoarele straine i intensitatea Mr, i am

235

de viata ce am avut i noi pe acest colt de


pamnt.

Pentru a intarl i sustinea opiniunea mai


sus declarata c& institutiile noastre sunt formate din trei elemente : roman, german i slay,
vom incepe prin a cerceta pe cel german intea-

tat, intru cat ne va fi de ajuns pentru dovedirea lui fr ca sTi intram in desvoltari pe
care nu ni le earta nici cunotintele nici spatiul, i apoi vom analisa tot asemine i pe cel
slay, lasand de o parte pe cel roman care a

mai fost cercetat i care nu int& in cadrul


nostru, scopul ce ne-am propus fiind de a arata numai inriurea stritinit asupra fondului
roman pe care l'am luat de bag.
Este cunoscut ate pedici punea regimul
feodal comertului i indutriei atat national
cat i international prin nenumaratele vdmi
i tare ce trebuiau negustorii s plateasca la
fiecare pas pentru marfurile Mr. Europa intreaga fiind imbucatatita, in miei provincii, ducate, comitate, marchisate etc., fiecare neatIrnate in cercul lor, regnlandu-se in privinta
moral i unitarl numai prin legaturele de
vasalitate ce erau foarte felurite ; comerciantii,

trebuiau g plateasca vama la frontiera fied-

rui mic feud ce inalnea, sau dad Statul

lega de marele corp European mica pgrticid

era mai intins, apoi la fiecare provincie sau ora


insemnat in folosul seniorului. Acest sistem

Ca sit nu remfin loc la tfilmaciri gresite, ne mai es-

economic era in lucrare in toata Europa.


La Romani nu er& un altul. Prin un tra-

IF)

plicam Ind odat. Popoarele germane care au stat


Cava timp in Dacia au trebuit sit aibit o inriurire
oare care &supra colonistior precum si asupra celorlalte popoare. Aceasta se dovedeste din cuvintele gotice ce ne-au remas de atunci in limbL Pe langli aceastA inriurire se mai adauge o alta, tot germani,
indata ce Europa devine feoda1, astfel incit este cn
neputinti de crezut c atat cea Octets, prin sederea
Golilor in Dacia, cit i cea a doua, prin respiindirea
institutiilor germane in toad Europa, s nu fi avut nici
o lucrare asupra institutiilor noastre. Aceasta este
ideea noastri pe care ne vom incercit a o desvolti.

tat comercial mai urr de cum au fost in


trecut", Alexandru cel Bun (1407) reguleag
comertul de intrare, de eire i de transport
a negutitorilor thi G-alitia i Podolia cu Moldova ; eata cateva esemple : Dad negustorii

galitieni voiau sa. tread postavuri prin tar&


in spre pcirtile tdtitreqti, ei trebuiau sa. plii-

www.dacoromanica.ro

236

INRIIIRTREA SLAVONA.

tease& vama in urmatoarele locuri: in SuceaIra, in Iasi, in cetatea Alba sau in Teghena ;
ducndu-se la Bistrita in Ungaria ei plateau
vaina in Suceava, in Baia, in Moldavita; intorandu-se negustorii de acolo cu marfuri tot
prin Moldova trebuea sa, plteasca vama eariii in acele trei orase. Cumparand cai moldovinesti in valoare numai de trei grivne (cai
buni moldovinesti fiind opriti a se esporta) si
voind a-i duce in Galitia, negustorii trebueau
sa pla'teasca vama in urmatoarele locuri : la
Suceava, la Siret si la Cernanti, i aa mai
departe pentru toate marfurile ce se duceau,
aduceau sau treceau prin tara. *) In un alt
document tot de aseminea natura de la Stefan
cel mare (1460) starea negustorilor se ingreueaza; eata un esemplu : Cine va duce postavuri la Basarabia (Valachia) va plati vama in
Suceava, in Roman, in Baca'', in Adjud, in
Putna, in Vaslui, in Berlad i in Tecuci" **)

Cu alte cuvinte in toate orasele din cale intocmai cum se obicinuia i in Apus.

In tot cursul Evului mediu au fost in lucrare urmatoarea me'sura legislativa adusa de

Germani in materie de justitie. Dad, cineva


faptuia un cleat sau o crima, atunci el putea
ea sa scape de ori si ce fel de pedeapsa chiar
si de moarte, rescumparandu-se prin darea
unei sume de bani nAsurata dupa insemnataAceasta suma o respundea slat
partei daunate cat i judecatorilor. Acestia
tea vinovatiei.

in timpul lui Carol cel mare si a fiilor sei


umblau prin toate partile imperiului judecand
*)

**)

Arch. ist. Ilasdeu pag. 130-132. Este foarte insemnat acest document in toatit intinderea lui pentru Inminele cele limpezi ce dd asupra sistemului nostrn
economic, acupra productelor noastre nationale, asupra objectelor ce se imports in tarfi etc.
Arh. ist. Hasdeu pag. 172-173 V. 2.

i amendand pricinele gasite in fiecare provin.


cie. *)
0 multime de documente vechi romanesti area acelas lucru. Ionascu Voda (1572)
intareste prin un crisov tiganului Nicola o par-

te din satul Bolotesti cu o moara, pe care le


cumparase de la Toma i familia lui trebuind
bani lui Toma a se rescumpara din pedeapsa
Motoc vatavu de Dorohoi prinde
un fur; rugandu-se la popa Matias ca sa-1
scape de la osancla, acesta au dat vatavului
pentru acel fur un cal i o eapit care i-au
plata capul".***) Aceste amenzi se numeau
gloabe, functionarii care le implineau erau in
acela timp i judecatori, ei se chemau globmortii." **)

nici pentru delicte sau abateri mai naici, qugubinari sau dekugubinari pentru fugubine sau
crime. Ei umblau ca i judecatorii lui Carol

Marele prin tail cautand pricinele i globindu-le. t)

Cand un cetatan din o comuna sau un stat


oare-care, datorea altuia din alta comuna sau
stat, bath ori alte lucruri de pret, obiceiul
feodal era astfel : mai marele terei in care era
creditorul, instiinta pe acel sub a carui stapanire se afla datornicul invitandu-1 ca sa fad
pe supusul seu a respunde pretul sau banii
datoriti ; la cas de neurmare creditorul putea
sit se despagubeasca, din averea sau marfa ce*)

L'Europe an moyen-age. Hallam V. 1. pag. 268.


Arch, istorica Hasda V. 1. f. 1. pag. 111.
***) Ibid. pag. 71.
t) Priclacianile ce fficeau aceti functionari care citiitau pricina cu luminare'a, hotitreQte pe Miron Mr*41

novschi (1628) a regula ca sit nu umble prin tarit


decfit numai odatA pe an in luna Septemvrie afari
de casul cAnd vor fi chemati de impricinati. Arch.
ist. Has. V. 1. f. 1. pag. 174. In privinta acestni institutii facem urmAtoarea reservfi : dui am pus-o in

tre institutfile germane am Scut ca se arfit mai mult


originea ei, noi Ans, credem el am imprumutat-o de
la Slavi in legile care o gisim ili in aceasta suntem
intAriti prin invillipl slay ce-1 poartA.

www.dacoromanica.ro

INRIEMIREA SLAVONA.

237

lui intei om intalnit facend parte din comuna


sau statul datornicului.*)
Eat& un cas aseminea : Isac logofetul, &Ica
find vames in Suceava, garantase cu o suma
oare care pentru un Anton din Leopole; aces-

Romani nu este o institutie RomanA sA ne


oprim un minut asupra acestei chestiuni de
cea mai mare insemnatate. Eata organizarea
justitiei la Romani in timpul republicei, incepend din secuhil al 7-lea :

ta nu-i mai trimese banii de si Bogdan fiul

Pretorul forma in tot anul o lista de cetAteni ce implineau doue conditii, sa fie de 30
de ani i s aiba indeletnicire legal& La densul fAcendu-se ori i ce plAngere in materie
judeciara, dupa ce primea bunl-oarl o reclama, el lua din lista pe vre un cetAtan care
sa esamineze procesul si sa'si dea hotarirea.
Pentru aceasta pretorul il hal-Ad cu puterea
magistrala (jus dicere) i acela inainte de a
infra in cercetare, depunea jurdnieVul a va
judeca dupd lege. Acest jude trebuea sa fie

lui Stefan instiintase de mai multe ori comunitatea leopoleana ; vezend aceasta Domnul
trimete un act oficial acelei comunitati in care,
dupA ce inir drepturile lovite ale supusului
seu, inchee: deci acum noi am poroncit si am
invbit panului Logofet Isac ca sa-si implineasca el banii de la ofi cine ei va da mama si
gasind de o cam data pe Bartos fiul panului,
Martin de la Leopole, panul Logofet apucatau de la el banii. . . ." **)
Multi cred cg, institutia juratilor ma, cum
o gasim la noi din hrisoavele ce au remas
este de origind remand. Pentru sustinerea
acestei pareri s'au adus mai multe argumente
intre altele i urmatoarele : S'au citat cateva
randuri din Montesquieu si din Terrason din
care ar resulta esistenta aceleia la Romani,
s'au staruit asupra sfinteniei juramentului la

Romani si s'au conclus ca chiar dad juratii


se OA la Serbi si la Englesi, cei Antei i-au
luat de la noi sau Italiani, cei al doile de
la Romani in timpul ocupatiei Engliterei de
densii.***) Noi nu impartAsim aceasta parere ;
liniile citate din Montesquieu si Terrason se
indreapta la o institutie deosebita de a noastra;

sfintenia juramentului e un caracter obstesc a


tuturor popoarelor, dar mai cu sama, a Germanior. Totusi ca sit se vada ca juriu la
Economie politique du moyen-age. L. Cibrario V. 2.
pag. 123.
**) Arch. ist. Hitsdeu V. 1. f. 1. pag 7-8.
***) Vezi in aceasa privina Turiu la Romani i Serbi.'"
Arch. ist. Hasdeu V. 2. pag. 145-157.
*)

priimit de amendoue partile impricinate; in cas


de neintelegere asupra numirei lui, pretorul

sau tragea la sort pe un altul sau II alegea el.


dea pareOdata ales judecatorul trebuea
rea numai asupra faptului conform cu legea
dupa formula legala pe care i-o infAisa pretorul. El se numea ate oda-ta si arbiter atunci
cAnd luand in videre objectul neintelegerei pu-

tea sa hotareasca cu o largime mai mare de


chibzuinta si de apreciare *). Cate odall puteau sa fie mai multi judices jurati si anme
se tragea la sorti dupa lista pretorului un numr oare care de cetAteni, din numerul acelora fie care parte avea dreptul sa, respinga

pe ori care nu i-ar fi placut, si daca dupa aceasta lucrare nu remAneau in deajuns, se mai
fAcea Inca o tragere cu care se indeplinea numerul cerut. Cate WWI, fie-care impricinat ino lista din care amendoi aveau dreptul

fia

se respinga reciproc pe acei ce nu voeau sal


*) Institute de Justinien. Ortolan V. 1. pag. 151-15 ,
31.- .

www.dacoromanica.ro

AftrtritliftEA gLAVONA.

288

aibl de jtidecAtori, si cei ee remitneau din ainendoue listele forman juriul. Odata constitift sub preSedinta pretorului carele indreptA
numai desbaterile, Se aducean inaintea lor toate

dovezile de apArare, de invinuire, marturi in


urma cArora se pronuntau. *)
EatA in ce sta acum institutia jurAtorilor la Ro-

mani. Doue persoane avend proces pentru moii, hotare de mosii, pentru vre o crimA oare-care,

bunt oarg omor, adulteria etc. se infatisau inaintea divanului domnesc. IntrAnd judeciitorii in
desbaterea causei, dub,' videau cA nici una din
WO mi. avea acte doveditoare sau acele ce
le infAtisazA mi erau destul de lAmurite, atunci
ei hotArau ca partea reclamantA sA'si &easel
6, 12, 18, sau 24, dupit, cum era causa de
mare, oameni cunoscuti de onesti, care sti jure
po aufletele bor cit in adever cunosc a reclainantul are dreptate. Pe acesti jurAtori trebuea
.8n iee din imprejurimile locului de edere a
Mi. La zioa hotAritil, el se arAth inaintea divanului sail la fata, locului cu numarul cerut
de oameni care jurau pentru densul. Dad,
partea etalaltA, nu avea nimic de impotrivit,
procesul era terminat. Nevoind Anse sal pearilA el trebuea, A aducA un mmier incloit de
jurAtori care sit jure contrarul, cu alte cuvin-te acela dintre impricinati cAstiga procesul care
putea si aducA mai Multi jurAtori din nume-

din jos. Vlad Tepes (1490 da dreptate alitglrilor prin un hrisov ; moti-vele sunt nrinatoarele : cad s'a fost sculat Petru de a jurat
cu 12 boeri i luat-a hotarul de jos, dar pe
urma earAsi s'a sculat si staretul Matei de a
jurat cu 24 boeri i a recaltigat acel hotar
de jos". *)
Razesii de la 13A1Aeti tin in judecata pe
ealugarii de la SAcul pentru o bucata de loc.
Venind inaintea Divanului, rAzesii (leclara eg,

im au cu ce sta la Ora fiindu-le uricul sau


actul lor de movie perdut in tara munteneasca. Atunci Domnul cu Divanul hotareste ea
sA se trimatA doi boeri la fata locului, care
se pung, 12 oameni buni betrani" sa jure cA
in adever li s'a perdut acelor razesi urictil i
ca nimeni din ei nu i-au vendut partea sa
cAlugArilor. Acestia raporteazA el razesii au
cautat patru zile 12 oameni juratori pentru
densii i nu au glsit ; prin urmare au perdut
procesul.**)

Dar nu totdeauna jurittorii se pronuntau asupra veracitAtei faptului in proces. De multe


ori ei jurau farA, ca sA fi vezut petrecendu-se
faptul, ci numai dupti increderea care le insuflui invinovatitul; jurAmentul kr avea de punt

de purcedere credinta eA o persoanh pe care


ei o cunosc de onestit, i en bune purtitri, nu

rul de 6, 12, 18 i 24, ate odatA chiar ori

au putut sti, fAptueasca, o astfel ,de Vila. EatA


un cas : Vasile Spatar invinovAteste pe sotia

at de multi. Acest fel era institutia jurAtori-

sa de muere rea i neinteleapta" si isbute-

lor, cAteva esemple sunt trebuincioase.


Un Petru trage la judecatA, pe calugarii monastirei Tismana sub cuvent ca la moia Ciaurii proprietate monastireasca i-ar fi luat o
bucatA de pament a lui din partea hotarului

te a se despArtl oprindu-i zestrea ; aceasta s'a

*). Traite de l'instraction criminelle. Faustin Helix V. 1.

pag. 40-52.

*)

Arch. Ist. Hasdeu. V. 1. f. 1. pg. 66.

**)

Eatd qi pasagiul: Deci; noi dupft judetul Mdriei


tale le-am dat sti. jure 12 oameni buni qi sit rebde
calugarii de acel loc ; juratori n'au gisit, noi dupft
zioa (Antia) am aqteptat patru zile, dacil am vzut
a. n'au juiatori Balsiqestii, am purees cu oameni buni
megieqi qi am stilpit despre Balrtqeqti pe hotarul cel
lotrin". Ark ist. Hasdeu V. I. pag. 47.

www.dacoromanica.ro

INRIURIREA. sLAVONA.

plans lei Leon Voda cum a nu este vinovata,


si s'au cersut in zilele lui Leon Voevod legea

29

La Romani.

Acele

1) Juratorii mufti nu aveau imputernicire


magistrall, nici nu erau 'tint* a se intocnal cu
legea ; ei jurau numai pentru afirmarea faptului, hotarirea lor avnd caracterul unei marturd intemeieta pe jurament.
2) Juratorii romani nu infatiau cleat numai pe una din pArti, hotArirea lor avea in

12 jupinese nu cunosteau faptele in deama-

videre numai nevinovatia aceleia ; partea pro-

runtul de care era invinova.tita spatareasa ; ele


s'au condus in juramentul lor mai mult de
increderea care aveau in onestitatea aceleia.

tivnica trebuia sa-si aduca si ea juratorii sei


care sa o sustina, prin urmare se da doue hohotariri opuse una alteia; procesul era castigat
in cea din urma instanta de acela care putea
sit aduca cel mai mare numer din 6, 12, 18

terei ea 0, se direpteze

i sa'sit moat& capul

din nevoe" dar sotul ei au inlaturat toate prin


dare de bani. In sfirsit in timpul lui Matei
Basarab, ea isbuteste t fi ascultata, si ei dada
voe ca sa, jure cu 12 jupinese ct nu este vinovata astfel incat scapa de osinda.

Fie-care au putut sa vad4 o deosebire depling in amendoue instituiile romana i mm40,, nu numai in forme dar chiar si in principiul lor fundamental ; cu toate aceste este
bine de a se formula puntele de deosebire
pentru a se da lucrtdui cat se poate mai multa lumina.

si 24. La cas and numai o parte ii aducea


juratori, hotarirea lor termina procesul, fara,
ca cealalta parte se poata recusa pe vre-unul
din acei juratori.

3) Juratorii erau cel din urma, mijloc de


cercetat adev6rul in o causa, in lipsa de alto

La Romani

inaintea lor nici se acusa


sau sit apara partile, nici se produceau mar-

probe lamuritoare ;

1) Judices jurati erau investiti la fiecare


proces de catra pretor cu caracterul magistral
,,si depuneau jurament ca vor judeca faptul dupa lege dandu-si sentinta in marginele sacra-

turi, remanea la densii ca sa se lamureasci


cand era vorba de pronuntat asupra unui obiect

mentale, fara nici o Alta consideratie personal&

de cearta bunk ()ail asupra nnor hotare, sau


sa se pronunte niencti dupd convingerea /w

2) Dupa invoiala partilor sau dupa recusarile reciproce, remanea un singur judex sau
un singur torp de judices jurati care pronunta
o singura, hotarire lucratoare pentru amandoi

and cunosteau persoana invinovatita -de -onoTAM, in toate actele sale.


Ne remane de zis cate-va cuvinte despre
Cate odata se vede a se fi obicinuit c macar c. erau
probe doveditoare asupra dreptatei uneia din parti,
totuki ei cerea .ca sii jure ,cu 12 pained pentru suei

impricinatii.

3) Judices jurati er un tribunal legal inaintea caruia se cerceta procesul in toate antanuntimele, se invinovatia si se apara partile,

multi dovada. In un primes judecat inaintea lui Mihnea

Von, intre Ctilugarii de la Ezereni i boerul Ivaru,


pentru niste sate, acest din urrad dovedgte cu hrisoave de la mai multi domni cum-a acele sate sunt
drepte a lui, apoi jurtt i on 12 boeri i Divanti nu
pe rnultumelte nici en aceasta i trimete pe an Vhi-

se areta, actele doveditoare, se produceau mar-

turd, se intrebuinta chiar schingiuirea pentru


co, s. lasa adevaul i sit poatA pronunta intocmai dug,. lege.

did la feta locului ca s intrebe pe megiqii de pe


;

imprejur dacit este adevrat cum a,u jurat ,acei 12


boeri. Arcb. ist. V. 1. f. 1 rag. 69. Asemiuna casuri
insli stint foarte rare.

www.dacoromanica.ro

240

INTUURIREA SLAVONA.

juriu cum il gsim la Germani in cele antei


legi scrise ale kr i cum se aplica.
Intemplandu-se proces intre doi oameni, atat in materie civil& cat i criminala, in lipsa
de documente doveditoare faptului, eful Ord
cu judecatorii sei hotarea ca sa se cheme locuitori oneti i gospodari din vecinatatea invinovatitului sau a invinovatitorului, care se
marturiseasca despre moralitatea aceluia pen-

tru care erau chemgi i sa'i dea parerea asupra fondului causei. Acetia jurau impreuna
cu acusatul seu acusatorul despre dreptatea
causei negand acusarea sau afirmand apararea.

Ei se numeau Conjurdtori. *) Ei nu erau jujudecatori in intelesul de judices jurati a ROmanilor; de multe ori nu aveau cunotinta deplina asupra faptului; ei declarau atunci sub
juramnt numai ca persoana pentru care s'au
infaciat ei este vrednici de credinta ca ea nti

cea parte catiga procesul care pute sa aduca


un numer mai mare de conjuratori *)
In legea Burgunzilor numerul de doi-sprezece conjuratori il gasim necontenit, in a Bavarilor cel de doue-zeci i patru. **) Legele
Saxone cuprindea urmatorul text:

Data cine-va invinovalete de omor pe un


nobil al regelui, venind sa se indreptaceasc A,
ei este invoit a o face cu doi-spre-zece nobili
ai regelui; daca cine-va acusa pe un nobil de

im rang mai de jos, acesta va pute sa qua


cu un-spre-zece:nobili de rangul seu i cu un
nobil al regelui."***) Numerul de doi-spre-zece
i multiplii lui era in intrebuintarea i la Scan-

dinavi in judecatile lor. f) Cu un cuvent acest


obiceiu a juratorilor este dovedit la toate popoarele de origine germana; el le este particu-

lar, i e prea general pentru a se pute pune


in indoial. El.se pare a fi esistat inainte de

este in stare de a face o asemine fapta ce i

introducerea cretinismului. tt) Dad aceastli in-

se imputa i ca sunt incredintati ca ea spune


adeverul. Juramentul lor era sfinlirea celor al-Rate de acusare sau aparare. **)

stitulie s'au pastrat numai la Englezi, earl la


celelalte popoare s'an perdut, aceasta credem
ca vine de acolo ca, pe cand Englezii ii desvoltar vechile lor obiceiuri i libert4i sub
numele de constitutie, in celelalte partilputerea regeasca i aristocraVa le nimicirl. ttt)
Dupa espunerea facuta asupra celor trei
forme de juratori la Romani, Romani i Ger-

Deosebitele legi a popoarelor germane regulau numerul conjuratorilor ce trebue eineya sa aduca dupa insemnatatea casului. Legea
Mica cerea ese conjuratori and pretul lucrului in proces nu intrecea 35 solde ; aceeai
lege voia doi-spre-zece and suma era de 36
sau 40 solde, opt-spre-zece and era mai mare,
doue-zeci si patru sau doue-zeci si cinci and
era insemnata. Dad, invinovalitul ii aduce un
numer de mai sus de juratori care atestau ne.vinov4ia lui, atunci invinovatitorul putea i
el sa impotriveasca conjurtorii sei. Atunci a-

.) De l'autorit judiciaire. Henrion Chapitre XX.

*1 Traite de l'instruc. Crim. Faustin Heli.V. 1. pag.


149. Lex Burgand. tit. 8 art. 1. Si ingenuus per sus-

0.)

t)
if)
if}

picionem vocatur, sacramenta praebeat et cum uxore


et filii s et propinquis Lillis doudecim juret.
L'Europe au moyen-age H. Hallam V. 8. pag. 80.
Ibid.
Theorie du Jury. C. F. Oudot pag. 46.
Mai era un fel de jurin si anume: acusatul pe ling&
cei 12 juritori ai sei trebuia si mai primeasci And 12
impuFli de partea acusitoare sau de judeciltor. Aceasta

*)
**)

de sigur era o msurA inteleapta prin care se mai

Theorie du jury. par C. F. Oudot pag. 45-46.


Traite de l'instruction criminelle.Faustin Hlie V.
pag. 149.

1.

neutralisi marturisirea cea prea priincioas& a rudelor


sau amicilor acusatului. Faustin Mlle V. 1 pag. 150

www.dacoromanica.ro

TICRIURIREA SLAVONA.

math, credem a lectorul au remas isbit de asemanarea cea deplina, acestei institutii la cele
din urma," doue popoare. Aceleai forme, aceleai principii fundamentale se TH. Atat la
Germani cat i la Romani aceasta institutie era

intemeiata pe ideia c increderea ce un om


insufl vecinilor qi semenilor sei incat sunt

gata sa jure pentru el and este invinuit, este


cea mai bung, dovada despre onestitatea lui.
Incheem prin a zice ca, institutia juratorilor aa
cum 'o gasim la noi este de origine germana
Dad, Serbii o au, dupa cum foarte bine au do-.

vedit un eminent istoric, de sigur i ei au adoptat'o sau de la noi sau pe aceiai cale pe
care s'au introdus i la noi cu atat mai mult
cu cat nici un alt popor slav nu o are. Chiar
faptul ca in vechile noastre institutii gasim
urme germane, ne intarete in idea ca. i aceasta institutie este una din acele urme.
Anca cate-va apropieri intre institutfile noas-

tre i cele germane. In ori-ce cumOrare sau


trecere de proprietate, dupa dreptul feodal interesatul trebuia sa plateasca o taxa oare care,*)

de multe ori i se da ca dar arme bune sau


un cal. **) De aseminea seniorul avea asupra
locuitorilor feudului seu dreptul judeclifei locale cercetand i pedepsind pricinele i neintelegerile ivite, afara de cate-va casuri precum
omoruri, furtiaguri mari etc. pe care trebuia
sit le trimita inaintea consiliului regesc fiind
de imputernicirea lui.
Acestea le vedem aflandu-se 1 la Romani:
Vlad Tepe intarind unor boeri nite sate
adauge ca sii fie frati nedespartiti, ear ori

cui din ei s'ar prileji a murl, sa nu se vnza


partea lui ci sa se tread, la cei remai dein*)
**)

Economie politique an moyen age V. 2 pag. 168.


L'Europe au moyen age V. 1.

241

du-se domnii mele un cal bunl;*) de ordinar


ans6 se platea o taxa oare care pentru aceete

treceri sau vnzari earl pentru

scoaterea
crisovului de moie au dat 50 de aspri." **)

Stefan Vova harazete lui Jurja Atoc un sat


,cu dreptul judecatei locale ans6 in atarnare
de la curtea noastra din Iai" ***) Stefan cel
mare (1472) in un crisov de scutire a satelor
Manastirei Poeana zice nimenea din vatavii
i boerii notri O. nu judece intru nimic pe
oamenii din acele trei sate manastireti, cart

cei ce se vor crede strimbatiti intru ceva,


mult mu putin de catre acei oameni, sa al
a-i calla dreptatea inaintea Egumenului etc."
i ceva mai sus i niminea din vatavii notri

si nu alba a lua alta gloaba de la acele trei


sate mantstireti, afar& numai ca sa ia globasii notri pentru noi gloaba ce ni se cuvine
pentru morti de om sau rcipiri de fete. . ." t)
0 curioasa asemanare sa mai poate baga
de saint in forma, de guvern la Romani cu a.cea a popoarelor occidentale. Francii, Germanii, Gotii, Englejii etc. aveau ea forma de
stat in cele anta secule sistemul electiv re-

strins in sinul unei singure familii adeca ei


ii alegeau pe regele sau eful lor numai din
o singurlt familie fara, nig a observa, cu strictell numirea celui mai mare dintre frati sau
acelui mai de aproape motenitor.ff) Aceti
principi aveau consilfile lor formate din mai
marii palatului, nobilii curteni, efii celor mai
insemnate provincii. Toate actele, hrisoavele i
alte lucrari ale efilor staturilor erau facute cu
.s'fatuirea acelor consilii. La Romani, dad, voim
*)
**)

Arch. ist. Hasden V. 1 pag. 6.


Arch. ist. Hasdeu V. 1 f. pag. 145 Hrisovu de la Ale-

***)

sandru Mircea 1577.


Ibid.
pag. 81.
pag. 124.
Ibid

t)
-1-1-)

L'Europe au moyen-age L. Hallam V. 1 pag. 185.

www.dacoromanica.ro

mujitIATIA SLAVONA..

242

st precishm in lin chip oare-care felul alegerei


Domuilor, trebue sa zicem eh era aseminea un
4liatem electiv, mhrginit mai cu samd in sinul
enei familii, din care se alegea cu priintd mos-

tenitorul icel mai de aproape, cu toate ch nu

4 greu de v6zut tazuri in care nu se lua in


sam ). dealt calittile personale ale vre-unui
mostenitor mai 4Iepi'utat pentru a pate 4 nunit dome. Ill familia Dragosestior cu laterala
ei Musatestii videm astfel de casuri. Stefan I
murind lash doi feciori, pe Stefan si Petra ;
-domnia, dupd dreptul de succesiune, se cuvinea
114 Stefan ea celui mai mare, dar zice Croni-

tarul Petril Vodh macar ca era frate mai


mic, Kira pentru blandetele i obiceiurile sale
mai mult plecate spre inimele a mai multi au

tras partea tea mai mare la sine..."*)

A.stfel

incht tara il alese pe d6nsul down. Dan Vodh


domnul Valahiei (1356) murind far d. mo5tenitori drepti, urma ca Mircea fratele seu sa'l
inlocuiascd, dar nu se int6mpla aceasta ; &caul

este cuprins de un Alesandru Vodh Campulungeanul tot din familia intinsd a Basarabilor,
cu toate cd era mostenitor departat, i numai
dupd moartea acestui Mircea ajunge Domn. **)
Aceasta se repeteste foarte aclese in Romania
dar numai in cercul familiei Basarabilor duph
cum in Moldova in familia Dagosestilor si a

tronul cu toate c6, cel din urmil, coboritor


moare pe la inceputul veacului al 18-1e.
Acum dupd ce am vzut in cite-va puncte
principale asemAndrile institutiilor noastre, cu
acele ale popoarelor apusene, asemiindri care
trebuesc cercetate i lh'murite in nn studiu deosebit, sh trecem acuma de la aceasth parte
feodald la elementul important al institutiilor
slave. In adevr i acest element este unul
din insemnatii factori formhtori a formelor vietei noastre sociale.

0 mare parte din aceste forme sunt intiphrite cu caracterul slay. Asa bund-oar h. chipul ochrmuirei intereselor unui sat sau a unei
comune, in privinta administrativd era intocmai ca la toate popoarele slave de pe imprejur. 1) Numele functiilor intregei mashie ocArmuitoare, a ddrilor ce se stringeau si a tot
felul de alte indatoriri la care erau supusi locuitorii, sunt slave. Aceasta se vede din tele
Anti crisoave ce avem. Am putea BA, inseram
mai pe toate, ne vom mdrgini numai la chteva din justitie, administratie, perceptie etc.
Uriadnic, 2) Dvornic, 5) Desugubinar sau Sugubinar, 4) Globnic, 5) Camanari 4) Brhnisteri, 1)
Desetina, 5) Gosstina sau Gostina, 2) etc.
In privinta juridica ans nu.
Diregetor domnesc in crave, cite odatA il glisim

Musatestilor.

Cu inceperea amestecului de-a dreptul -a


Turcilor in numirea Domnilor si a nenorociri-

lor ce urmeazh, nici o reguld nu se mai poate


deosebi, cu acest fapt coincideazd stingerea fa-.
miliei Dragosestilor i Musatestilor, eara cea

a Basarabilor din and in and se vede tiind

zi)

4)

**)

15)

6)

Letopisitul tarei Moldovei. Neti1ai Costii V. 1. pag.1-01.

Magasin istoric pentru Dacia, V. 1. pag, 91-95.

de la Berlad vi Dorohoi care judecau pricinele in cir cumscriptia lor cu recurs la Donin; ei niai aveau representanti ai lor prin fie care crave, chiar vi sate
care priveghea justitia.
Idem functionari de justitie darti mai mici deciit Dvor-

nicii de orave de care ascultau. Acevtia erau insttr-

7)

*)

pe la sate.
Fun ctionar in justitie, earl de cei doi vornici mart

9)

cinati cu urmarirea crimelor i amendarea lor.


Acestia amendau pricinile cele mici sau corec tionale,
NAM, neimplinirea de ordine etc.
Care stringea zecimele din ceari.
Ce stringean fannl Donmesc.
Darea pe stupi.
Dares, pe oi i mascuri.

www.dacoromanica.ro

lATRIMIIREA SLAVONA.

2 40
-=.117131e11=2

Cele late dabile si angarii" la care erau

limba ? Pent% cit o nou5, idee se nascuse, dar

supusi locuitorii pearta asemenea numiri slave

nu din mijlocul traiului lor social, et din so&tele lacome ale Turcilor care pentru a stoarce mai multi bani de la Domini acestor taxi

precum : Zloti,

1)

Podvezi, 2) Jold, 3) Caina-

na *), Ialovite 6) etc. etc.


Este stiut ca primind un popor o notiune
!mita in cugetarea lui sau un lucru non in viata lui de la un altul care le avea mai de demult in intrebuintarea zilnicit, lipsa in limba,
a unor nume potrivite cu valoarea lituntrica a
notiunei i ea adev6ratu1 inteles a lucrului, face

ca atat una cat si celalta sa se introduca impreunA si cu numirile lor asa cum se gusesc
in poporul de la care se' imprumuta, fiind ca
este foarte greu a-si nascocl un popor numiri
a lui proprii pentru niste idei sau lucruri care
nu s'alt nascut din sinul vieii lui, ce le-au
priimit desvoltate desevrsit de la un alt popor. 6) Asa bung, oat% Spaniolii i Francezii
adoptand in luptele cu Maurii felul de sabie ce
acesti din urma intrebuintau, adoptar6 in acelasi
timp si numele de cimeterre ce'l avea aceasta
arm& in limba araba, cu toate cit Francejii aveau : epic i sabre in limba lor, i Spaniolii
asemenea. Prin secolul al 18-le Domnii in-

cepu a arunca pe Ora o dare in bani numita


Mucarer. Pentru ce aceasta dare care se
platea de Romani, se botezase cu un cuvnt
lIe care ei nu'l intelegeau nici nu'l aveau in
Inseamna in siavoneste aur, o dare in bani.
Luarea vitelor locuitorilor in beilic pentru trebuintele
domnesti.
Idem.
4)

Dare pe ceari.
De la cuvntul Ialova, vaca stearpiti. Asupra tuturor
acestor vezi Cronies Husilor de episcopul Melhisedec pag. 31-89.
Se intelege liisam casul substituirei cuvintelor adeci
and cu toate c nn popor ii are cuvintele lui in cutare materie, inriurirea altuia il face a-si perde pe
acele si a adopta altele noue de la celalalt popor.
Bunii oarii noi am avut de Sigur cuvinte latine prin
care ne exprimam idei pe care, dupa contactul cu
slavii, le exprimain cu suvinta slave.

regulaser6 ca dupa trei ani de guvernare, ei sit


se dud la Constantinopole spre a-si inoi dont-

inoire se numea in limb& turceasca mucarel", Romanii adoptard cuvutal


neavnd in limba, un altul care sa infatiseze
ideea de care era legatit noua dare. Asa erenia ; aceasta

dem ca s'au intmplat cu toate functiile i dhrile ce poarta numiri slave : noi am adoptat
aceste forme sociale impreuna cu numirele co
purtau ele in limba slava. Prin seculul al 17-le
si al 18-le deosebitii domni nascocesc o mul-

rime de dari noue, dar fiind ca ele se nasc


din imprejurarile sociale afiatoare la noi, apoi
toate poarta in privinta numirei caracterul romanesc : Vacarit, fumarit, vadrarit, hartii etc,

aceasta ar fi trebuit sa fie si cu &rile mai


vechi dacit poporul romanese ar fi fost lasat
in adevratele lui trebuinti i in fireasca liii
desvoltare, fitrit ca alta inriurire, cea slavk BA
vie a-si amesteca elementul seu.
Titlurile i denumirile de nobleta ce le ga-,
sim in cele anthi seethe cunoscute sunt boer,
japan sau pan, tustrele cuvinte slaver cea
ce arata cit chiar in aceasta privinta Romauii

a avut de model pe

Slavi.

Nu mai putin

hrisoavele i actele ce le dadeau DOInnii Ro-

mani se par a fi intocmite dupa feluI cum se


faceau la Slavi. Vom aduce numai ate un
esemplu : Dupa, ce regele polon Vladislav in
un hrisov (1431) ii num6ra titlurile lui, apoi
urmeaza : Eata cit au venit inaintea noastra,
respectabilul intru Christos parintele Iohanes
din mila lui D-zeu Arhiepiscopu Leopoleanu
i cu boerul Iacusis de Potozani, de nime si-

www.dacoromanica.ro

INRIURMEA SLAVONA.

244

.1

liti, nici asupriti, dupa ce au avut o bunt i

matura intelegere cu consinatirea i voea


noastra la aceasta, au schimbat mutual i succesiv prin un schimb nemutat i vecinic" etc.,
urmeaza apoi num6rarea ocjectelor schimbului
ce sunt nite sate. *) S, luain 1 un hrisov

romanesc: Ieremia Movil dupa ce'i pune


titlurile urmeaza : Eat ca au venit inaintea
noastra 1 a boerior rugatorul nostru Gerva-

siu cu toti in Crist frati soborul Man i tOr din Sf. manIstire numita Galata de buntt
voia lor, nime siliti, nici asupriti in cugetarea
lor &and schimb cu respectabilul boer al nostru" etc., se arata mai departe objectul schimbului ca 1 in documentul polon. **)
iTe oprim cu cercetarea instituii1or, trebue
at zicem ans C formele de viata a poporului sunt acele a carora origina este mai greu
de statornicit. Viata popoarelor mai cu sama
in epocele de barbarie, find o necontenita fluctuare, deosebite intemplari le fac ca sa, east

din albia lor, i a se amestece unele cu altele. Prin acest amestec ii incruciaza i imprumuta unele altora institutiile, limba i obiceiurile, astfel incat studiarea lor iti arata mai
mult atingerea deosebitelor elemente nu ans6
i originea bor. Aa noi am afirmat ca obice*)

Akta Grodzkie i ziemskie z czasiiv Rzeczyposlitej Pols

kiej ete Tom. 2 pag. 89-90


**) Arch. Ist. Hasdeu V. 1. f. 1 pag. 77. Este adev6rat
ca i documentele popoarelor apusene au destul de

mare aseminare cu ale noastre, dar aceasta nu restoarni intru nimic idea c noi am adoptat formularul de la Poloni. Este stiut cum acestia prin religiunea lor catolici se leagi strins cu apusul imprumutand de acolo forme de institutii feodale potrivnice Cu spiritul slay chiar i dacii noi am luat modul

intocmirei crisoavelor, apoi l'am hmt de la Poloni

sau cum se zice de la a doua mind. De a dreptul nu am putut sal adoptam fiind c pe dud am

iul de a scapa cineva de pedcapsa prin plittirea de amenda fie pentru casuri mici fie chiar
pentru omor, este german; oH eine s'au indeletnicit cu cercetarei sistemului feudal nu va
zice altmintrelea. Cu toate astea, aceasta institutie germana poarta la noi un invItli slay.
Implinitorii se numeau globnici sau desugubinari, amenzile gloabe i sugubine, toate cuvinte curat slave. Incurcatura se lamurete dacit
vom spune; dupa cum am anuntat in o nota, ca
asemenea institutie o aftam i la Slavi i Inca
din o vechime foarte adancit. In legile lui Iaroslav, cel anti codic ce au byut Ruii (1016),

amenzile baneti joacit rolul insemnat, moartea de om, batai, raniri, furtiaguri, totul se
reguleaza prin mijlocul banilor, nu mai putin
1 in acele ale fiului seu Isiaslav I. *) Este

autorul de care am scos acest


fapt dovedete ca Slavii l'au luat 1 ei de la
adevrat

ca,

Germani. **) 0 solutiune care impaca lucrurile este ca, Romanii fiind din timpuri foarte
vechi in amestec cu Slavii, poate au adoptat
in acelai timp aceasta institutie i fiindca
elementul slay domnea prin numr pe cel roman, acest din urma l'au priimit cu invaliul
slay in care se i imbracase. Apoi nu este
peste putinta ca doue popoare de rase deosebita sa aiba acelai obiceiuri, fara, imprumutare

reciproca, ci numai ca o urmare &ease& din


aceleai nevoi i imprejurari ce ar avea amendoue popoarele. In tot casul, restringand observatia numai la institutiile noastre, repetam
cit ele se simtesc de doue inriuriri, cea slava
i cea germana. Inriurirea slava nu este de
nevoe a fi statornicita decand au inceput i

fost in atingere en acele popoare, prin seculii al 4-1e,

al 5-1e, al 6-le etc., ele fiind in stare And barbara


nu au putut s6, aib asemenea acte resultatul unor

"`)

Histoire de la Russie ancienne par. M. le Clem, V,

epoce mai inaintate.

**)

1. pag. 363-373.
Ibid.
V. 2. pag. 251-263.

www.dacoromanica.ro

INRIURIEEit KavoNA.

cum, cAci vom vorbl in partea documentall


cat despre cealaltA, instituii1e ce le aveam de
la ea, le-am priimit in doue epoce i pe done
cAi, anume : unele ne-au remas din atingerea
directA in care am fost in cele Antei secule
de la Christos cu deosebitele popoare de rasA
germanA, intre ele vom cita institutia juratior.
AceastA opiniune este intAritl prin faptul insemnat cA de prin seculul al 10-le nu se mai
alla

la nici un popor german afarA de En-

gleji, perzendu-se din mai multe cause, astfel incAt au fost peste putintA s. o adoptAm
in o epochA mai noun neavend de unde ; prin
urmare nu am putu-o lua decAt in cele Intel
secule and dupd, cum am vezut toate popoarele germane o avea in deprinderile lor. Alte
institutii tot germane au Anse un caracter pronuntat feudal cea ce dovedete cit le-am adoptat in un secul mai none chip& ce Europa ii
regulase viata sa, devenind feudald. Pe acestea le am priimit mai cu samA prin atingerea
necontenita in care am fost cu Polonii, asemenea cu Ungurii, amendoue popoare ce apoptasere in cea mai mare parte formele feudale. Intre aceste vom amintl sistemul economic, responsabilitatea intregei comune sau
municipalitati pentru datoria unuia din supui,
ceremonia cu care Domnii Romlni depuneau
jurAmentul de vasalitate etc.

446

pAstra o mare parte din credintele i obiceiarile romane *) Deosebitele n.vit1iri i ocupAri au

putut avea chip& cum am vezut inriurirea asupra limbei i a institutlior obiceiurile ns
au remas la adApostul vietii casnice.
Dar data. au remas adApostite de alte inriuriri7 mi au putut sa scape de cea davit' cars
este puternic incuibatA in obiceiuri, traditii i
povestiri.

0 multime de reminiscenti pAgAue a Mitologiei slave au remas in gloatele poporulni


nostril. Dimitrie Cantimir ne vorbete de pro-

, care este foarte plecatt asupra eresurilor si nu este spllata de -aria sa eea yule,
incitit si la nunti, la ingroptri si la alte intmplari stiute de al:10i einstesc prin stihuri
stime

niste Dumnezeiri necunoscute si duhluitoare a

idolilor Daci."**) Aa poporul la nunti data


un fel de cantee care se incepe totdeauna cu

Lado, Lado. La slavi Lado sau Ladu era


zeitA care preidea placerile amorului i a cisAtoriei ; ***) aceasta zeita avea un fiu ce se nua)

i 'u

Nu vom cita deck putine fiind cii eau aerie


vorbit mult despre ele. Toate scenele resboinice ce

se intrebuintau la cunttnii; jocul cAluseilor cu deose-

bitele lor skituri i glume despre care Callumr ae


spune cA chiar dad. din pricina lid se intAmpla moarte

de om se erta find a era un obiceh4 vech;u; bocitoarele ce conduceau pe morei pan la mormnt tot felnl
de colinde intre care plugusorul: s'aa sculat mai.an
badica Trojan, etc. In general priimirea and rellgiuni nu poste stkirpi eresurile inrAdkinate a celeia pa

care o inlocueste, asa Colonistii crestinindu-se au

Remane acum de analisat obiceiurile cu toate


cele ce aternA de ele. Am spus cit ele fund
manifestarea vietii casnice lAuntrice, sunt acele
care se perd sau se schimbA mai in urmA

conservat in datinile i obiceiurile lor deprinderi cc


trislituri pagane. Asa a pune in secriul mortului un
banut di care sa poatA trece prin cealaltA hune, a
gati podurile, toate astea ne aduc aminte de cele 4
fluvii a Iadului Eli de luntrasul Caron. In povestile
chiar ce le-au luat de la Slavi, Rominii au vrit e-

prin atingeri streine. Pentru aceasta eredem


ea nu e nevoe de a aduce dovezi. In adever
RemAnii en toate bAntuirile ce le-an suferit,
cm toate amestecurile atator natiuni streine de
rasa, de eredintil, de nbiceinri, an isbatit au

resurile mitologiei romane. Prin o ciudatA amestecA-

tura de multe ori videm pe Sf. Petru alaturea cu Sfs


Vineri, Ores crestinite. A. stropl pmntul inainte de a
bea (libatii) etc. etc., toate poarta caracterul roman.
*4)
***}

Descrierea Moldovei, D. Cautimir pag, 276.


Riatoire de la Ruasie =dense par le Cleve V.
pag. 193.

32

www.dacoromanica.ro

246

INRH.JR[REA SLAVONA.

inea Leliu sau Lelia, zeal care facea sa nasca


amoral in inimi, Cupidonul Romanilor; in cantecele- populare a Ruilor sunt multe care se
incep cu Lelia precum : Leala malina etc.*)
Cine nu remane isbit de numele de lelia pe
care Romanii il dau mai cu soma femeilor care
aprind in inimi focul amorului? Gine nu tie
ce voete sa inteleaga poporul cand vorbind

fata lui Decebal, inamorandu-se de ea o nrmarete, dar ea ca sa scape s'au prefacut in


stand,. Pastorii romani o arata i astazi pe
vrful Ceahlaului numindu-o baba Dochia. Ase-

Pana astazi poporul tine en stranicie o serbatoare numita _Rusalii; in aceasta zi niminea

menea timpul cel sehimbacios care este inaintea patelor, poporul il esplica, prin acea el
baba Dochia 4i scuturd cojoacele. D. Mickievicz vorbind despre Capadocia zice: numele
chiar de Dak, Dok este foarte respandit in aceast& Ora, intdcmai ca i in imprejurimele
Carpatilor. De sigur acest cuv6nt inseamna om,

nu lucreaza temndu-se sa nu fie luat de (Mnsele.

din el se mai afla o urma in cuv6ntul

Aceasta e o serbatoare pe care Slavii pagani


o celebrau in acelaii timp in care se obicinuete i astazi. Rusaliile sau Rusatki erau
nite zine sau nimfe pe care, daert le supara
cine-va, necinstindu-le apoi atragea eumplita
pedeapsa. *-4) erpii de casa erau de aseminea

Dotchka sau Doczka (Dokia noastra) care inseamnd fatd.*)


Foarte multe din cantecele populare, adev6rata comoara literara a noastrii, sunt intiparite cu caracterul slav, mai mult sau .mai
putin i aratit la fiecare pas atingerea de aproape -al amanduror popoarelor. Aa unele
sunt care prin natura lor sunt lipsite de orice caracter romanesc, eroi populari fiind stiltini, precum S6rb-Sarac, Badiul, altele care s'au

de o femee zice: asta e o lele?

in mare onoare, teranii slavi le faceau saerificii

de lapte i de oue, i era oprit de a le face


vre-un ru atragnd mare pedeapsa i nenorocire. Aceasta credinta se afla i astazi pintre
Romani. 17n autor slay vorbind despre Mitologie citeaza ca nite particularitati, ce le au
numai Litvanii i Slavii de la Nord, urmatoarele credinti care sunt i la poporul nostru.

Cand un om se nate, se arata totdeauna o


stea pe cer, stelele copiilor 1 a barbatilor
care n'au sa traeasca Bunt foarte mici 1 stau

numai cat-va pe cer ; and cade o stea insamna ca au murit un om. *"*) Un fapt curios

pe care il dam gra a ne pronunta este relativ la legenda urmatoare de toti cunoscuta
Traian mergnd la vnat intalnete pe Dokia
Did pag. 194.
L'eglise primitive des deux rites chez les Slaves.
par V. A. Maciejovscld pag. 208.
***) Les slaves, l'glise officielle. A. Mickievicz. V.
1, pag. 284.
*)

**)

impam6ntenit eu desev6rire, land corp

slay.

suflet national i legandu-se strins de un subject cunoscut precum Meterul Manoli, Doncila etc. Balada Meterul Manoli este legata
la Romani de zidirea manastirei Argeului, la
S6rbi de funclarea cetittei Scadar sau Scutari.
Doncila romanesc este Dojcin bolnavul serbesc etc. Acest fel de aproprieri nu sunt nite
imitatii in intelesul strins a euv6ntului ; geniul
romanesc se arata in toatit libertatea i stralucirea lui ; idea 1 credintele esprimate in ele
arata numai un isvor comm. Meterul Manoli
*)

Bid pag. 121. Relativ la rAdAcina Dok fli Dak ce


autorul polon zice ci se mai gAseqte in imprejurimele Carpatilor, vom cita din RomAnia urmAtoaiele:
Doka, Dokolina, Dokani, lunca Dokiei; Dokica, Daculefiti, Dacirova. Dict. Frunzescun pag. 1 62 qi 161.

www.dacoromanica.ro

INRIURIREA SLAVONA.

romanesc i balada corespunztoare serbeasca


pureed din acelai fond : credinta superstitioasa

in stafii care e o credinta slava.


Ariile acestor balade precum i a doinelor
sunt in mare parte arii slave, nu mai putin jocurele ce se obicinuesc la Romani sunt earai
multe comune Slavilor, aa jocul de bran
au i Srbii in tocmai ; este tiut ca o muiime altele se numesc chiar : bulgareasca, leas-

cl, serbeasca, rusasca etc. Cobza este un instrument de origine curat slava ; un autor de
multe on amintit, eata cum o descrie la popoarele slave : aceastA grosolana ghitara este
de lemn tare taeata ca o jumtate de parA cu
un lung gat cu cap de lebAdA ; epte sau zece

corzi de par de cal intinse pe un timpan de


pele subtire i pe care le atinge cu manele
sau cu o pang, completeaza instrumentul."

*)

Ne remane de zis doue cuvinte asupra povestelor noastre populare. i aid o puternica in -

riurire slava se vede, chiar poveste i basmci,


amndoue slave, ne arata originea. Aa palatun de cristal, copaci crescuti Oa la noun

purtand cuib de pajuri pe care eroul se sue


erghelii de cai ce es noaptea din fundul marei, pajuri uriee ce ascund sub aripa lor oameni, etc. etc., toate acestea le gasim in tocmai la Slavi. SA nu se zica ca astfel de povestiri minunate se gasesc la toate popoarele,

in adevr miraculosul este inherent in viata


tuturora, dar fiecare din ele i-1 inchipuete
dupa geniul seu deosebit, fiecare

ii creaza

eroi dupa natura ideilor care le are i prin


aceasta se deosebesc unele de altele. Spatiul
neertandu-ne ca sa facem mai multe apropieri,
ne marginim a cita din D. Mickievicz un pasagiu care ne dA o idee luminata in aceasta
*) La slava de Turquie. Cyprion Robert V.1 pag. 75.

114.7

privinta. D-voastra tii ca nici un popor nu


are poveti inchipuite aa de bogate, aa de
minunate i poate nu se va videa nici odat4
un auzitor aa de luator in sama ca acela
care incunjura pe un serman teran (slay) recitand o poveste in coliba sa . . . In poves-

tire el da a intelege ate odata ca au luat


parte la oare-care lucrari sau fapte ale eroilor sei, i in povestile cele mai minunate, el
se slujete cate odata de mijloace foarte simple pentru a reinsufleti bagarea de soma a
auditorilor sei. Polonii i Rusii ce sunt de MIA

cunosc de sigur povestea in care eroul cautci


paseirea tainicd, fabuloasa pajurei. Aceast pasere trecend prin o farei slava, lasd sei cadei
o pand pe care eroul o stringe 0, care adusei
in, locuinfa lui aruncd o aqa de vie streilucire
inceit umple de lumina toatei coliba. In acest
minut, povestitorul are obicei de a aprinde
surcele i lumina ce ese, face sa tresara auzitorul. In o alta poveste cand e vorba de palatul de cristal locuit de zine care Mate samind cu stelele i dintre care e afa de greu
a deosebi pe acea pe care eroul o cautei, ter
ranul intredeschide atunci ua 1 arata auzitorului seu cerul de earn& strelucitor de stele
1 nourii cu forma lor fantastica infatiaza mai
bine de cat ori ce decoratie, palatul de cristal."*)

Cine nu cunoate in aceasta descriere tabloul teranilor romani stand la ezetoare i ascultand cu aceeai atentie pe care autorul slay
o crede a fi numai la poporul sett. Nu mai putin toti cunoatem povestea cu feciorul de imperat care ducendu-se la resboi las amorezatei sau sofiei sale o naframd i o sable, zicendu-i cand neiframa a vede-o c rugineqte
*)

L'Eglise officielle et le Messianisme. A. Mickievies V

1. pag. 312-313.

www.dacoromanica.ro

INRIURIREA fiLAVONA.

2415
=1111.

atunci el are se fie in mare pericol, si and


din sable a curge piaturi de &Inge atunei se
Ttie ta et au murit. *)
Sfarsim en urmatoarele cuvinte ; din arialisarea in treacat ce am facut asupra celor trei
mijloace de viata a poporului roman : limba,
institutiile 1 obiceiurile, am vzut ca in fiecare din acestea trei se vede o inriurire slava
din cele mai puternice i din cele mai statornice. Pe cand alte elemente straine sunt slab
infatiate i numai in un chip partial sau in
limbl sau in institutii, cel slav s'au adancit i s'au

guranta. Acum la sfarit, fiecare poate videa ca am statornicit un punct insemnat in


viata noastra, amestecul ce noi l'am avut cu
slavii i aceasta au reesit nu pe calea documental pe care ear face mai en greu, ci
pe acea a, cercetarior, care o am facut noi.
Paca cercetarile noastre pacatuesc prin ceva,
de sigur pacittuesc prin neajunsurile i lacunele ce aunt in ele i pe care le recunoatem noi cei Mita, nu ans6 prin felul sau
prin inetoada care am intrebuintat-o. In a-

dev6r daca oameni competenti ar face ter-

buit ca 0, fie in un amestec indebmgat, in o

cetari nepitrtinitoare asupra limbei, institutiilor


i obiceiurilor, analisand i clasificand dupa un
ir sistematic deosebitele elemente straine, insemnittatea lor, originea lor i chipul prin care
s'au strecurat, atunci viata social& a poporului,
atingerea lui cu celelalte, trecutul lui istaric

atingere zilnicl, sa impartaasca. aceleai nevoi


0. pasuri, pe acela panAnt 1 sub acela cer.

en un cuvftt s'ar lumina de adev6rata lumina


stiintifica. Cercetarile documentale ar stator-

avem in Mb cuvinte slave a-

nici epocele in tare s'au Mut acele lucruri,

retnd cele mai launtrice trebuinti, i obiceiuri

ar da amanuntimi 1 ar indeplini ceea ce prin


generalitatea celorlalte cercetari, ar lipsi.
In capitulul at doile vom trata partea documentala 1 vom vedea daca ea tonfirma cele
sustinute de noi.

strecurat in intreaga viata si sub toate formele.


Pentru ca el sa strebata in obiceiuri, cea
mai ascunsa parte din viata unui popor, nu au
fost de ajtins ca amendoue popoarele sit fie
in relatii obicinuite 1 comune altora. Au tre-

Pentru ca

aft

slave care prin firea lor nu paritsesc vatra

-casei, o mai repetam, au trebuit ca amandoue


popoarele at fle impreuna, i sit fad, parte din
una i aceiai viata in care elementul slav
incunjurandu-ne din toate partile au schim-

bat o mare parte din vechea noastra viata


romana. Ori i ce alta cale prin care ar voi
cine-va sa i limpezascit aceste lucruri ne pare

peste putinta.

La inceputul acestui capita ne-am propus


s. vedem daca prin analisarea formelor noastre de viata nu am strebate in veacuri mai
departate decal acele cunoscute istoriei cu siDd. 'V. 3. pag. 283.
CAnd nafranaa a ragent
SA tii dragA e'ai Inuit
V. Akcsandri, Poesii populare.

www.dacoromanica.ro

0. Panu.
(Va urma).

VOCABULAR ISTRIANO-ROMAN.

9.49

Vocabular Istriano-roman
jii mannscriptele lui
I

OAN MAIORESCU.

a. I) artic. femin. in singul. and &plied

Romnii Istrieni acest articul la substantivele fem. terminate in e, de multe


ori pe e nu-1 diftongesc intr'un sunet.

D. es. muhere--muhera, i nu ?mawrea; alte-dati diftongesc aceste sunete.


to. es. cale, calea, ca noi. 2) a se zice
in loc de la: de es. in Jeiune: a munte
in loc de: 7a nyunte, intocmai ea la
Moti in Ardeal. 3) Ca nota a infinitivului, insd mai rar. [1) Weibl. Artikel: die, 2) PiiipoRit, das franz. a,
3) Infinitiv-Partikel: au.]
abandon iaband tin, a abanduna, abandona, abandunat, abandonat, a pirksi.
(L-au primit i slavii.) (Verlasse)

abat, a abate (0 abate), abiitut, abat


din loc, din linie.A s'abate peceva,
a-i scrinti ceva. D. es. in Schitazza:

aizot-a i s'a abatut pre metal, a cdzut si 51.a scrintit mama. (Verrenke,
lenke ab.)
ab, ab5, obi, abe, alb, and c. 1. Se

zice mai des a diftongit in oa, clupit


datina Rominilor istriani, adecti: oab,
oabd,
c. 1. (Weiss, Adj.)

aeat, a al itth, aed(at, pripd, inhat. E


insb foarte rar usitat; zic ni numai
simplu cat. V. acolo. (Grege.)

acea, plur. acele, pron. dem. fem., ca


la noi. (Jena, wethl.)

aemoce i aemocca, acum, amn,V. acmu


(Jetzt.)

tiepin, acorn, anna. Acmu se OA si in


citrtile noastre cele vechi. Se zice qi
acmocea (Jetzt.)
Ito, plur. ace, de cusut, ca la noi. (NMnadel.)

ndlip, a aditpd, adIpat, adip. (Trdnke,


Ztw)
azi, astIzI, azi, astizi. (haute.)
adue, a aduce, adus, aduc. Sorele nu
aduce ploctie, mi zise o fatit in Susnevizza. (Bringe.)

adur, a whit* adurat, a adunk. Nue


usitat pretutindinea. (Sammle.)
tier, aer. Zic 0 aria chip/ italiani. (Loft.)

aft, a utlal aflat, aflu. (Finde.)


amid, ca si la noi. (Tier)
aida, (Schitazza), arisca, iaica. (Him.)
aide, ai de m. Ca lombardovenetianul
andemm', andenzmo I sit rnergem, si
plecaml Se zice tot asa de des haida,
haidem, ca si in Dacia lui Traian. (Auff
gehen win !)

ailti qi alti, se afld adeseori in loc de


comunul Yeti, oati. (Andere.)

nista, fem. si masc., plur. Mill masc. si


nista fern. V. Aist. (Dieser.)

aist, aista, plur. aisti, aiste, aiesta qi


aiasta in Moldova, acesta, aceasta. V.

51

aeeasta, aceste, pronurne demonstrativ


fern. de la acest. V. aces& Se zica qi
simplu ceasta. (Diese.)

acel, plur. tweet: femin. area, acele,


ca si la noi. (Jener.)

Acest. (Dieser.)

ad i scalognu (ital. scalogno), ai, ins


nu ca aiut in Moldova, Ardeal q. c. 1.

adecd usturoi, ci un fel de ceapi cu


catei ca usturoiul, ceea ce ardelenii numese hajrna, de la maghiarul hagyma.

(Eine Art Zwiebel.)

sweat, plur. neesti, pron. demonst. mascul.

aiure, aiuren, adv. aiurea, ca la noi.

acest, acesti. Se zice qi simplu cest si


.ist.
B. In toate aceste, prin o escep-

ajut, a Oath, ajatat. Mai des usitat

thine singular* c se pronnntd cu tin

in scurtarea jut. In Schitazza usitat


numai intreg. Tamolin la plecare ipii

Alma ce e un mijloc intre ce i t. (Dieser.)

neik 84, aici, ins ceva mai la Q parte-

Acia se aude si in Ardeal 0 in alte


01.0. ft Berdo in Istria se zip i cia
tot in aceast4 jaelianarg. (4111400:0

(Anderswo.)

zise: rog Doninul sci v6" ajutry (nu ajute, prin urmare ca la Tracoromini.)
(Helfe.)

albira, plur. albire, 411:44a.

www.dacoromanica.ro

371148#i in

VOCABTJLAR ISTRIANOROMAIL

Jeiune s'a conservat acest cuvent. Stup,

stupina nu se 01. (Biene.)


alerg, a alergaalergat, alerg. (Benne.)
aluat, plur. aluate, aluat. Mai zic alvat

apii-viia, in Jeiune: apt,. curgetoare.


(Fliessendes Wasser.)
apoi, apoi. Se zice ipoi. (Dann, nachher.)

apostol, apostoli, se zice ca si la noi

qi avlat. (Teig.)

andinat, la Jeiune, ceea ce zic cei1a10


mnat i mdnat, adv. tarziu. Intreband
pe un carbunar, ce vrea sa zica arnXnat,

mi-a respuns: cdnd vire cireva seara


pre scwr, clad vine cineva seara pe intunerec. (Spat.)

ftmblu, a ambla, imblat, a umbla. In


aceasta forma numai in Jeiune. Ceilalti: a Lima, si a 'mna. V. acolo.

de persoane si de carte. (Apostel.)

aprind, aprind. Se aude foarte rar, usitat mai numai prind in aceasta insemnare. (Ziinde an.)

aprope, aproape, ca la noi. Aprope de


mire, de tire, de noi, aproape de mine,
de tine, de not. Aprope urul de oatul.
Se zice i prope. (Nahe.)

aria, a arAta, arittat, a arati. Aratavor omirii calea, mi-a zis Brancell in

(Gehe.)

a men, a mea, a mei, a inele, V. Io.


amn, a amna i amna, amnat i dmn,
dmnat, a umbla. (Gehe.)
am, a at% avut, a ave. Se conjugh: am,

at, are, si ca auxiliar a; arem, arefi,


ar si ca auxilisx am, afi, a imai rar
au Om Arem, arefi in loc de avem,
aveti, e pretutindine sub Monte Maggiore ; in Schitazza amndoue, in Jeiune numai avem, aveti ca la noi. (Habe,
Hulfsztw.)

ancit, Anat. Se zice i encd i inche


(Hach.)

ancea, aici. D'ancea i dencea, de aici,


pre-ancea, pe-aici. Zic i oancea, pre-

oancea dupit datina lor de a diftongl


pe a in oa. (Hier, von hier, hier durch.)

and, aici, dar mai des ancea. Pre-anci,


pe-aci. (Hier.)
angioliia cheotoare, copcia, cu care se

prinde sau se acaci un lucrn de altul


or o parte a nnui intreg de celelalte
parti. Usitat in Schitazza. (Hdkchen,
.Agraffe.)

Angust, angnstit, ingust. Se ziee foarte


rar, commun e prescurtat gust. (Eng.)
apir, a apitrA, apArat, are doue insemnari, a) a apara pe cineva de ceva or
incontra cuiva, b) a oprl pe cineva de
la ceva, si mai des en dativul: a opri
cuiva ceva. D. e. Macar de are intra
figarii in casii, noi nu-li vom apdra,
macar de vor intri Tiganii in cash, noi
nu-i vom opri eau nu le-o vom opri.

Gradigne. (Zeige.)

arbore gi arbor, plur. arbori, in Jeiune:


ca la noi. (Baum.)

ard, a arde, ars, ca la noi. (Brenne.)


arel, plur. arele, (de la lat. anulus sau
anellus) inel. Acest cuvant, mai aproape

de cel latin, s'a conservat numai in Jejune, unde vitifa e numai veriga, eand

la ceilal0 votifa e

i inel

i veriga.

(Bing.)

arete i ariete, plur. are% berbecele


nescobit, berbecele taur, (lat. arias.)
Aceasta distingere intre ariete i berbece este usitata la oierii din Munlii
dintre Ardeal i Romania munteana,
si in aceasti din urmi de la Olt pink'
la Arges. (Widder.)
argint, argint. S'a conservat numai in
Jeiune. (Silber.)

aria, (ital.) zic cite-odata. in loc de aer.


(Lug.)
arma, plur. arme, arma. (Waffe.)

armez, a aria, armat, a arra.. (Bewaffne.)

artijan, plut artijani, meserias. (Handwerker.)

ar, a ark arat, ca la noi.

(Pflitge.)

ai, wilt. (So.)

ascand, a aseunde, ascuns, ascund. In


Schitazza e usitat numai ascund; la
ceilali vine rar intreg, ci mai tot de-auna prescurtat in scund. (Verberge.)

ascut, a ascuta, asentat, ascult. Se a-

Asa mi-a zis Brancell in Gradigne.

tide i ascult in Schitazza. (hdre, ge-

(Seltiitsen, wehren.)

)orche, &ans. couter.)

www.dacoromanica.ro

%I

VOCABULAR ISTRIANO-ROMAN.

asigur, 'a asigura, asigurat, asigur.


V'asigur mi-a zis Brancell in Gradigne.
De altmintre, cAnd vorbesc cAtra per-

scene de distingere, se servesc de a 3


persoand in plur. (Versichere.)
asir si asira, asin, asina , mtigar. Asemene oasir, oasiril. Mager nu le e cunoscut, dar ei stiu, cd. la Dalmatini
Muntenegrini se zice magarif. (Esel.)

asta, pron. demonstr. in loc de ceasta,


asta. (Diese, dieses.)
astitzi, astAzi. V. Azi. (heute.)

mirile usitate in Villa-Nova. Vezi ponestra la Schitazzani. (Fenster.)


bandierd, plur. bandiere, bandierd, vesil, flamurit. (Fiagge.)
baneca i baniea, plur. baneee, bancd,
bancele din Bisericit. (Sitzbank.)

barba, plur. barbe, barbit (Bart.)


barbat, plur. barbell, bArbat. Astazi e
usitat munai in Schitazza. Pe timpul
lui Ireneo della Croce era usitat si in
celelalte parti, qi ar fi sA se afie in
Jeiune, pentruci Ireneo vorbeste anume

astara, adv. prescurtat din astd seard


si cn aceeasi insemnare. Se zice i in
o parte a Ardealnlui tot aster& (heat'
abend.)

asta-searit, adv. de mark esti-seal* &deer' in seara de astazi. Se zice si pre-

scurtat astara, ca in Ardeal. (heut'abend.)

de Rominii de acolo; cu toate aceste


astAzi n'au acest cuvent. (Mann.)
baretI ci beret, e un fel de citita alb
cu margini late si increlite, pe care in
Jeiune si muierile qi fetele cele mici

o pun pe cap peste cosite in loc de


invelitoare ce nu o an. (Eine Art
Haube.)

astern, a asterne, asternut, astern.


alte. Se zice mai des oat, oata. NB.
RomAnii de la Adriatica au singularia

baseloe, busuioc. (Basilienkraut, Ocimum basilicum, L.)


bltserica, plur. bitserice, biserici. In
Schitazza femeile zic mai numai beseried, barbatii bitsericd. Aceasta din

datine de a elide pe i, cand e urmat


nemijlocit de consonantl; d. e. ab in

baste, (ital.) adv. se zice rar in loc de

(Breite aus, mache Bett.)

at, eta, plur. atl, ate, alt, al* alti,

loc de alb, cue in boa de culc, etc.


(Anderer).

atit, altt de cusut, ca la noi. (Zwirn.)

ata-leri, alalta-ieri, si alta-lerl, T. at,


ata. (Vorgestern.)

urmA forma e comund la toti. (Kirche.)

dostd, destul. (Genug.)

batit, plur. bati, bald. (Teich, Pfittze.)


batez, a bateza, batezat si batez, batezat, a boteza. Se zice qi botee. In
Schitazza anume sant usitate amndoue.
(Taufen.)

ati-vota, oetd-vota, alti-datd. V. vota.


(Ein andermal)

bitticiu, plur. bdtiel, ciocan de coasA.

atutrat i oatutrat, alai:date:. V. Trat.

V. Mldticiu. (Dreschflegel, Hammer.)

(Kin andermal, sonst.)

bat, a bate, bdtut, a bate. (Schlagen.)

and i avd, aud. (Hore.)

bat, plur. bete, bat, baston, bitti (Stock.)

anr, s'a pestrat numai in Jeiune. (Gold.)

batun, plan Muni, in Jeiune:

ftC cu

giimalie, bold. (Stecknadel.)

avd, v. aud.
avlat, v. aluat.

bauld, plur. battle (ital.) giamantan, cufer. (Soifer, Felleisen.)

Baleen, plur. balere, baierit. Se zice numai de cdtiva pen impletii spre a tine
cositele. D. e. plea (in loc de: pleteste)

perfii (perfi) in baierii, mi lea zis in


Villa-Nova. Afar' de pletitura perilor
n'am anzit (Flechtband.)
Milan-ton, canter. Zic i bulanfan. In
Jejune studird. V. acolo. (Hangewage.)
baleen si eena, fereastrA, amendoue nu-

be-at sail beat, be-ata sati beatd, plur.


UV, bete, beat (Betrunken.)
beelug, plur. beeingi, bumb, nasture.
(Knopf.)

bedra, plur. bedre, pulps de sus a piciorului; cea de jos o numesc pupd.
V. acolo. (Muskelileisch am Oberschenkel.)

Beneti si Benetla, Venetia. (Venedig.)

www.dacoromanica.ro

202

VOCABULAR ISTRIANG-ROMIN.BIBLIOGRAFTE.

berbeee, plur. berbeci, arietele scobit,


care nu mai e taur. Despre distingerea intro arete sau ariete i berbece
inDacialui Traian v arete. (Hammel.)
beseriel, v. bdsericd.

bear, botiri, !Rhin, botire,

betray.

(Alt.)

belt, a bee, beut i bevnt, se conjug:


beu, bei, bee, beem, beeti, bem Impf.
beeam, beeai,beea, etc. Futur: beevoi
el beavoi, etc. De aici beuturd Ca noi.
Bitrima Strozzu mi-a zis in Schitazza:

mal taur. Cuvintul taur o necunoscut.


(Stier, aber in allgemoiner Bedeutang
von jedem uncastrirten Mier.)

bill, beret. (Bier.)


bire, adv. a) bine, ca la noi, b) pentru
superlativ in loe de foarte, prea; d. e.
bire duke, foarte duke. Au inso pentru
euperlativ crudo, crud si prea. V. aeolo
(gut, wohi als Adv. Zugleich ads eine
e
Art Superlat iv. Bezeichnung, ZB.

dulcesehr sibs, wie das franzdsische


bien duux.)

de doi oani nu-i vir, beem numai

bisajo, bisajele, disagi. E usitat mai

oapli. Bund (0 bard) beuturd, aind

malt in Schitazza, uudezici bisaghe.

nus oata. (Trink n.)


beaturi, plur. beature, beuturi. V. beu.

(Doppelsack.)

biseop, episcop. (Bischof.)

blittese, a bliti, blitit, a iinbliti. ic

(Getreink.)

bevandi, un fel de cidiriu (cum zie in


Ardeal), beuturi ricoritoare, din vin
si api on din api turnati pe storsurele strugurilor. Ceea ce Italienii numese vin-piccolo. Se mai zice 0juntei
ut scavet (slay.) (Eine Art khlenden
Getrdnks,Wein mit -Grasser, oder auch
Tresteraufguss ; ital. vin-piccolo.)

biolu, plur. biee, biciu. (Peitsehe.)


Waive, plur. biefve, cioci eau coltuni ci
ciorapi lungi pini la genunchi, impodobiti de reguli en cusuture. Se zice
ci caltete. V. aeolo (Kniestrumpf.)
bio, taur, iamb in insemnare generali, nu

Imolai de boul tau, ci de ori ce anilbJ,

-.11

pi

mldtese i 'mbliitesc. (Dreschen.)

bobloiu, plur. bobioi, bucAic, un pic.


V. Cus ci cur. (Stiickchen, Bissohen.)
bob, plur. MA, bob, lat. faba. (Bohne.)
bocuu, plur. bocune, bucatura. ur boat%
de pdre, o bucituri de pine. (Bissen.)
bojitele (slav.), eniciun. Numirea criciun
nu le e cunoseuti. (Weihnachten.)
boom, plur. lbegebe (ital.), pidure. (Wald.)

bose, bosele, in Jeiunej male, ca si Ia


noi, (Roden.)

bolK, plur. note, in Jeiune, carafit, butelie. (Flasche.)


botez, v. batez.,
botTeali, plur. botTele, popio. (Keyed.)
pia urma.)

BIBLIO Glum.

N. Culianu prof. la Universitatea de Iasi. Curs eMmentar de Algebra. I vol 8; Iasi 1872; pr. 3 L n. 25 b.

Notiuni de Istoria Bondin4, pentru Clasele ifi


0 IV primare, de un amie al tinerimei. I vol, 8,
Bucuresti 1872, pr. 70 bani.

A se adresa la autor, strada St. Teodor sau la bi-

Societatea Acadenzied Roinetneit Dictionarul limbei Romne. Fast. VEL Bucutesti 1872.
Miculescu, Clavigo de Goethel traducer 4U fortre i biografie a lui Goethe. (Publicatiune tt KOciettei Renasterea,) I vol. 8, Bucuresti 18'72. Strada
Coltei No. 41.
Gr. C. .71Idndtic prof. la Liceu. Elemente de Zo-

ologie cu figuri intercalate in texti pearl' Clasa II


gimnasialtt de ambele sexe. I voL 8, Iasi 1812; pr.
2 lei noi 50 banL
Redactor, Iacob Negruzzi.

blioteca Institutului Academic, Iasi.


C. Grigorescu 1 V Baceatin. Inv6t5.torul Copiilor pentru clasele primare cu litere noue i vechi.

I Vol. 8; Iasi 1872; pt. 90 bani.


C. Crigorescu i V. kiceanu. Metoada noua
pentru usul clasei I primare. I vol. 8; Iasi 1872;
pr. 48 bani.
A se adresa pentru =bele la autori in Iasi.
Albert de Reville. Poporul Iudeu pe timpul formatiunei Talmudului, trad. de C. Dimitriade. I voL
8. Bucuresti. 1872.
Tip o-litografia Nacionala.

www.dacoromanica.ro