Mara-Ioan Slavici

Mara este cel mai reusit roman al lui Slavici si unul dintre cele
mai bune romane romanesti. Romanul,aparut pentru prima
oara in revista Vatra in 1894 si publicat in volum in 1906,
este considerat de criticul Serban Cioculescu cel mai bun
roman al nostru inainte de Ion.
Opera literaraMara este un roman prin : amploarea
actiunii, desfasurata pe mai multe planuri, cu un conflict
complex, la care participa numeroase personaje.
Este un roman traditional de tip obiectiv prin specificul
relatiei narrator-personaj ,al naratiunii la persoana a treia
realizata de un narrator (omniscient si omniprezent) si al
perspectivei narative de tip obiectiv.
Este un roman realist prin : tematica, obiectivitatea
perspectivei narative (narator omniscient, omniprezent,
detasat), construirea personajelor in relatie cu mediul in care
acestea traiesc, prezentarea unor personaje tipice pentru o
categorie sociala,tehnica detaliului semnificativ,absenta
idealizarii,prezentarea veridica a realitatii (veridicitatea), stilul
sobru, impersonal.
Tema generala a romanului este prezentarea eforturilor unei
femei vaduve dintr-un targ transilvanean, Radna, de a obtine o
conditie sociala privilegiata intre micii negustori ai locului, prin
harnicie si perseverenta si pentru a asigura un trai mai bun
copiilor sai, Persida si Trica. Temei generale i se subordoneaza
tema iubirii, Mara fiind si un roman despre iubire si casatorie,
iar Nicolae Manolescu remarca in roman doua naratiuni
principale : << romanul>> zgarceniei grijulii a Marei si
<<romanul>> iubirii dintre Persida si Natl. De asemenea,
Mara poate fi considerat si un bildungsroman intrucat
prezinta evolutia celor doi copii ai precupetei, de la coliparie
catre maturitate.

Titlul romanului este dat de numele personajului principal, o

femeie vaduva, care munceste pentru a le asigura copiilor ei,
Persida si Trica,un trai decent. Desi titlul putea fi Copiii
Marei , deoarece personajul central ca frecventa a aparitiilor
si intensitate a preocuparilor este Persida, Nicolae Manolescu
sustine ca: in realitate romanul este mai ales romanul Marei,
Persida insasi fiind doar o Mara in devenire (o Mara juvenila,
pe cale de a lua cu varsta, obiceiurile si infatisarea mamei
sale).
Romanul este alcatuit din 21 de capitole ce poarta cate un titlu
semnificativ: Ispita; Datoria; Blestemul casei;Norocul
casei,Saracutii mamei.
Actiunea romanului se desfasoara pe doua planuri : planul
Marei, al zgarceniei si al orgoliului vointei si planul iubirii, al
cuplului Persida-Natl.
In expozitiunea romanului autorul prezinta portetul
personajului principal,Mara Barzovanu,prima femeie capitalist
din literatura noastra-asa cum o numea Nicolae Manolescu ,si
fixeaza locul unde urmeaza sa se desfasoare actiunea-un targ
ardelenesc de la sfarsitul secolului XIX ,Radna, langa Lipova si
destul de aproape de Arad.
Cele cateva capitole introductive o au in centru pe Mara.
Femeia ramasese vaduva cu doi copii mici (Persida si Trica),
caci sotul sau, Barzovanu, care fusese mai mult carpaci decat
cizmar si isi petrecuse intreaga viata mai mult la birt decat
acasa, se prapadise, lasandu-le o livada cu pruni si o vie , la
care se adauga casa primita de Mara ca zestre. Astfel, femeia
munceste din greu ca precupeata la Radna pentru a le asigura
un viitor mai bun copiilor ei. Eavinde ce poate si cumpara ce
gaseste; duce de la Radna ceea ce nu gasesti la Lipova ori la
Arad si aduce de la Arad ceea ce nu gasesi la Radna ori
Lipova.

Pentru a nu-si lasa copii singuri, Mara ii lua mereu cu ea prin

targuri, fiind foarte mandra de ei si afirmand mereu ca nu are
nimeni asemenea odrasle : Tot n-are nimeni copii ca ai mei!.
Din dragoste materna, ea se preocupa de viitorul lor, dar si de
propria batranete, pentru a nu ajunge vreodata o povara, si,
astfel economiseste bani in trei ciorapi: unul pentru zilele de
batranete si pentru inmormantare, altul pentru Persida si al
treilea pentru Trica.
Astfel, Mara doreste ca Persida sa fie o preoteasa bogata,
frumoasa, respectata, intr-o parohie indestulata, iar Trica sa
devina starostele cojocarilor.De aceea, Persidei ii asigura, cu
minimum de efort financiar, o buna educatie la calugarite, in
grija maicii Aegidia, iar pe Trica il da ucenic la cojocarul
Bocioaca.
Intriga romanului intervine in momentul in care Persida il
zareste, de la fereastra manastirii, pe baiatul macelarului Anton
Hubar, Hubarnatl.Persida traieste primii fiori ai dragostei,
Slavici prelucrand aici mitul zburatorului.
Este vorba de o pasiune subita,de o dragoste la prima vedere,
conditionata insa de o tripla interdictie : etnica, sociala si
de incompatibilitate a temperamentelor.Tot ca o interdictie
a iubirii poate fi considerata si diferenta religioasa dintre ei.
Incalcarea interdictiilor constituie conflictul romanului.
Conflictul erotic se manifesta, pe de o parte, exterior, intre
Persida si comunitatea ce nu-i accepta iubirea pentru Natl, iar
pe de alta parte, interior, intre datorie (fata de invataturile
mamei sale) si iubire.
In ceea ce o priveste pe Mara, Magdalena Popescu indetifica
doua posibile surse de conflict, specific realiste si anume:
copiii si banii, iubirea materna si iubirea aurului. Mara
strange bani sub pretextul ca face acest lucru pentru copiii ei.
In realitate, ea tezaurizeaza banii pentru prestigiul pe care
acestia i-l confera in fata comunitatii : Banul este un mijloc de
consideratie si de stima, dar si de echilibru psihologic. Pe Trica

l-ar putea rascumpara de la stagiul militar obligatoriu, dar lasa

pe altii sa plateasca pentru el si il determina in felul acesta sa
plece la razboi. Pe fiica ei nu o ajuta cu bani atunci cand are
nevoie si nu-i constituie zestrea reala.
Actiunea romanului se concentreaza,mai ales, in jurul iubirii
dintre Persida si Natl. Initil, ambii se vor impotrivi sentimentelor
care-i stapanesc. Sperand ca o vaa putea uita pe fiica Marei,
Natl pleaca in lume sa-si implineqasca anii de calatorie necesari
pentru a patrunde in breasla macelarilor. Intre timp, Persida
este curtata de un pretendent acceptat de familie si de
comunitate, teologul Codreanu. Tanara, da dovada de
maturitate si experienta de viata si-l respinge fara jigniri inutile.
Cand Natl isi loveste tatal, este alungat din casa parinteasca si
ajunge de bajocura orasului; Persida hotaraste sa fuga cu el si
sa-si asume, astfel, un detin similar cu al lui. Persida si Natl
sunt cununati in secret de Codreanu si pleaca la Viena.
Neintelegerile, lipsurile materiale si diferentele temperamentale
dintre ei, ii determina sa se intoarca la Lipova, unde isi deschid
un birt la Sararie, a carui responsabilitate si-o asuma Persida,
indeplinind muncile cele mai umile. Natl se schimba radical,
incepe sa bea, sa o loveasca si sa o faca de ras pe sotia sa in
fata slugilor si prietenilor. Nasterea copilului lor domoleste
spiritele. Persida isi accepta sotul asa cum este, iar Natl se
maturizeaza si isi recunoaste greselile. Botezul copilului, in rit
catolic, impaca familia Marei cu aceea a macelarului Hubar.
Celalalt plan,mai putin conturat,il are in centru pe Trica. Ajuns
calfa la Bocioaca, starostele cojocarilor,, Trica devina obiectul
pasiunii Martei , sotia lui Bocioaca. Influentat de Marta,
Bocioaca ii va plati lui Trica rascumpararea de la stagiul militar
obligatoriu. Nevrand sa fie dator nimanui, tanarul se angajeaza
voluntar pentru razvoiul imperiului din Italia. Va reveni insa dde
pe front, ranit, maturizat si va deveni maistru cojocar.
Romanul se incheie brutal, cu uciderea batrunului Hubar de
catre fiul sau natural, Bandi.

Cele doua personaje principale in jurul carora se construieste

actiunea romanului sunt Mara si Persida: Mara e un
caracter, Persida e un destin; prima inseamna stabilitate si
forta,cealalta devenire semnificativa si exemplara. Afirma
Magdalena Popescu.
Geoerge Calinescu vede in Mara tipul comun al femeii de
peste munti si in genere al vaduvei, intreprinzatoare si aprige,
iar Nicolae Manolescu o considera prima femeie capitalist din
literatura noastra. Personaj tipic, Mara este personaj realist
si prin faptul ca e un produs al mediului.
Mara, precupeata de la Radna, domina intregul roman prin forta
ei , prin pregnanta trasaturilor si prin complexitate. Este
energica, voluntara, calculata si optimista.
In ceea ce o priveste pe fiica ei, Persida, ea nu este asa cum
observa Nicolae Manolescu- decat o Mara juvenila, pe cale de a
lua cu varstam obiceiurile si infatisarea mamei sale. Exista si
anumite deosebiri intre ele. Persida vede viata ca pe o
succesiune de datorii,asceze si reprimari. Spre deosebire de
optimismul Marei, Persida are o perspectiva tragica
asupra realitatii, izvorata probabil si din educatia religioasa.
Opera literara Mara de Ioan Slavici este un roman realist,
prin tema, obiectivitatea perspectivei narative realizata de
catre un narator omniscient, omniprezent, detasat,prin
prezentarea veridica a unei lumi omogene si a unui anumit tip
de personaje, prin stilul sobru, impersonal.
Pentru epoca in care a aparut, Mara trebuia sa insemne un
eveniment,si astazi,privind inapoi,romanul acesta apare ca un
pas mare in istoria geniului. (George Calinescu).