USAMV BUCURESTI

Facultatea: Management Inginerie Economica in Agricultura si Dezvoltare

Rurala
Specializarea: Inginerie Economica in Agricultura
Disciplina: MODELARE I SIMULARE

TEMA PROIECTULUI DE AN:

MODELAREA I SIMULAREA ACHIZIIILOR N

EXPLOATAIA AGRICOL SC.CRISTI.SRL

Student Bonteanu Cristian Alexandru

Grupa 8401

Anul univ 2014-2015

CUPRINS

Introducere: Necesitatea dimensionarii optime a activitatilor

Capitolul 1 - Mediul in care isi desfasoara activitatea exploatatia
1.1 Situatia exploatatiei localizare, date despre zona aleasa, suprafata totala, statutul
juridic
1.2 Suprafata agricola pe moduri de folosinta, culturi posibile
1.3 Rezultatele previzibile si costuri pe hectar
1.4 Rotatia culturilor, disponibilitati in forta de munca, disponibilitati banesti

Capitolul 2 - Tabelele ajutatoare intocmirii variantelor logice multiple

2.1 Calculul necesarului de zile om pe luni si pe culturi
2.2 Stabilirea necesarului de zile norma mecanizat si a necesarului de tractoare
2.3 Necesarul de motorina /ha
2.4 Necesarul de retributii /ha
2.5 Rezultatele economico financiare pe ha
2.6 Intocmirea variantelor logice multiple

Capitolul 3 - Intocmirea unui model matematic cu ajutorul programarii

liniare
3.1 Construirea modelului matematic
A Activitati si resurse
B Formula algebrica a modelului matematic
C Forma matriceala a modelului matematic
3.2 Fisier NotePad - model matematic
3.3 Rezolvarea modelului matematic
3.3.1 Solutia primala si interpretarea acesteia
3.3.2 Solutia duala si interpretarea acesteia
3.4 Parametrizari

Capitolul 4 - Memoriu justificativ

1.1

Amplasare geografic

Judeul se afla in sud estul Romaniei, la grania cu Bulgaria. La o distan

de 65km la sud de capitala Bucuresti. Este situat in lunca Dunarii, pe malul stang
al fluviului Dunrea.
Are o suprafa de 3.526 km2 i se nvecineaz la Est cu judeul Clrai,
la Vest cu judeul Teleorman, la Nord-Est cu municipiul Bucureti, la Nord cu
judeul Dmbovia, la Nord-Vest cu judeul Arge, iar la Sud, pe o lungime de 72
km, fluviul Dunrea l desparte de Bulgaria.
Din punct de vedere teritorial-administrativ, judeul Giurgiu cuprinde
municipiul Giurgiu, oraul Bolintin Vale, oraul Mihiletii 51 de comune cu 166
sate.
Relieful judeului Giurgiu este caracterizat de o varietate de forme,
specifice poziionrii de-a lungul fluviului Dunrea: lunc, zone terasate, insule,
bli, canale.
Teritoriul oraului Giurgiu este situat la contactul dintre silvostep i lunc
i reprezint unitatea geomorfologic cea mai tnr a reliefului, n mare parte
rezultat al aciunii Dunrii, constituit fiind din lunc, insule, blti i canale (brae).
Suprafaa dintre fluviu i Cmpia Burnazului, cu limi de peste 10 km, este
subdivizat n: grind, lunca intern, lunca extern i uneori terasa de lunc,
dispuse longitudinal i inegal dezvoltate; lng albia minor se desprinde fia
grindurilor, cu nlimi de 1-5 m i cu limi de la cteva zeci pn la cteva sute
de

metri.
Dup o fie de tranziie, se contureaz zona mai joas a depresiunilor i

cuvetelor lacustre mai spre nord, la contactul cu terasele detandu-se uneori

nc o fie. Prima teras, situat la doar 3-4 m deasupra luncii, este urmat de o
a doua, ce se nal cu 13-14 m deasupra luncii, culminnd cu cea mai nalt,
Cmpia Burnazului, de 60-65 m, ce domin lunca fluviului. n spaiul Giurgiu lunca
are altitudini de 20-27 m, fiind ndiguit i canalizat pe mari suprafee i
transformat n teren agricol. n apropiere se ntlnesc brae i canale, adaptate
pe foste grle, a cror utilitate este legat de navigaie, agricultur sau potenial
turistic.

1.2

Clima

Clima este de tip continental, cu ierni reci i veri clduroase, existnd

diferene termice mari de la zi la noapte i de la iarn la var. Temperatura medie
anual este de 11,5C , iar radiaia solar depete 125 kcal / cm . Nivelul
precipitaiilor, cu puternice variaii n timp, este de 500 - 600 mm. Un fenomen
frecvent l constituie uscciunea i seceta.

1.3

Solurile

Formarea i evoluia solului oraului Giurgiu se leag de factorii climatici, biologici,

litologici, morfologici i de timp. Tipurile de sol caracteristice sunt protosolurile aluviale i
solurile aluviale, formate n zona Giurgiu n condiii de pajiti mezohidrofile i pduri de
leau, unde materialul parental predominant l constituie depozitele aluviale sau aluvioproluviale, lipsite n general de structur.
Structura predominant aluvionar a solului de pe malul romnesc al Dunrii duce la
formarea, n dreptul oraului Giurgiu, de noi plaje care pot fi amenajate in sensul de a oferi
puncte de atracie pentru localnici i turitii aflai n tranzit.
SC.SOLPLANT.SRL avand resedinta in comuna judetul Giurgiu, comuna Greaca, satul Tataru
,are in exploatatie o suprafata agricola de 85 ha si 4 camere agroturistice.

1.2 SUPRAFAA AGRICOL DISTRIBUIT PE MODURI DE FOLOSIN

Tabel - Suprafete pe categorii de folosinta

Nr.
Crt.

Categorii

Ha

1.

Total teren

85

100

2.

Agricol
din care:

83

97,65

2.1. Arabil

75

88,24

2.2. Vii i
pepiniere viticole

3,53

3.

2.3. Pomi i
pepiniere pomicole

3,53

2.4. Puni
i fnee

2,35

Neagricol
din care:

2,35

3.1. Construcii
i curi

1,18

3.2. Ape i
Bli

3.3. Rpe i
Ravene

1,18

CULTURILE EXPLOATAIEI
CARACTERIZAREA CULTURILOR
1. GRAU - face parte din familia GRAMINEELOR (POACEAE)
-

pentru germinat semintele de grau necesita temperaturi de 1-3 C

plantele de grau de toamna bine infratite se caracterizeaza printr-o mare
rezistenta la temperature scazute -15 20 C
plantele premergatoare culturii de grau sunt :mazare ,rapia ,in
cerintele fata de umiditate sunt moderate dar echilibrate pe intreaga perioada si
varaza intre 225 mm si 600 mm
graul prefer soluri mijlocii, lutoase si luto-argiloase cu capacitate mare de
retinere a apei (ph 6-7,5)

2. PORUMB - face parte din familia GRAMINEELOR(POACEAE)

-

semintele de porumb germineaza la 8-10 C

daca umiditatea solului este suficienta pentru germinare rasarirea are loc in 1620 de zile
porumbul se afla in conditii bune atunci cand precipitatiile anuale sunt peste 500
mm,

3. FLOAREA SOARELUI face parte din familia ASTERACEAE

-

procesul de gerimnatie sa desfasoara la 7-8 C

rasarirea are loc la 7-20 zile de la semanat

desi are un consum mare de apa,totusi aceasta are o rezistenta sporita la

seceta,cel mai bine dezvoltandu-se in zonele unde cad 450-600 mm
este o planta moderat toleranta la salinitate,dar se dezvolta normal la o salinitate
de 6,4-7,2
sunt considerate nepotrivite solurile nisipoase,pietroase ,compacte,precum si
cele acide

4. SOIA - face parte din familia LEGUMINOASE, subfamilia Faboideae

-

semanatul se practica la 45 sau 70 cm

nu este pretenioasa fata de plantele premergtoare. Ea poate fi cultivata dupa
cereale paioase si pritoare
cerintele fata de apa sunt destul de ridicate chiar de la germinare, cand are
nevoie de o cantitate de apa ce reprezinta 120 130% din greutatea semintei
uscate
samanta trebuie sa aiba puritatea peste 97%, iar germinatia minimum 80%.

Restricii pentru camerele agroturistice, amenajarea, suprafaa:

1. maximum 10 camere si maximum 30 de locuri in zonele rurale.
2. maximum 20 de camere in zonele urbane.
3. pensiunile pot funciona n casa proprietarului sau n cladiri independente care asigur
a. spaii de cazare adecvate i spaii pentru alimentaie pentru turiti.
4. pensiunile agroturistice trebuie s aiba capacitatea de a-i produce 30% din
ingredientele pentru mas.
5. amplasarea pensiunilor, att rurale ct i urbane, trebuie realizat n zone ferite de
a. poluare sau alte elemente care ar putea afecta viaa sau snatatea turitilor.
6. spaiile destinate turitilor vor fi n totalitate la dispoziia acestora.
7. depozitarea oricaror obiecte personale ale proprietarilor n camere sau n grupurile
sanitare (mbracaminte, ncalminte, alte obiecte personale care ar putea crea
disconfort pentru clieni) este interzis.

1.4 ROTAIA CULTURILOR

Sola 1
Soia
10

Grau
32

Porumb
30

Fl soarelui
15

Soia
10

Sola 2

Sola 3

Sola 4

Fl soarelui
14

Porumb
19

Fl soarelui
12

Grau
20

Porumb
28

Grau
21

Soia
8

Fl soarelui
14

Soia
12

Porumb
32

Grau
23

RESTRICII ALE ASOLAMENTULUI:

Suprafata de cereale paioase nu trebuie sa depaseasca 50 % din suprafata totala

cultivate
Suprafata de floarea soarelui nu trebuie sa depaseasca din suprafata
Suprafata de porumb nu trebuie sa depaseasca 1/3 din suprafata cultivata
Plantele cu sistem radicular profund, dupa plantele cu sistem radicul arartificial
Plantele care saracesc solul de substante sunt plantele tehnice: in, rapita, bumbac,
floarea soarelui.