Sunteți pe pagina 1din 14

Teologi ortodocsi contemporani

12.10.2011
Tematica
Parintele Dumitru Staniloae
Restaurarea patristica - Traducerea Filocaliei
1903-1993
moare la aproape 90 de ani.
intr-un sat nascut din jud brasov, bradeni, cu trad ortodoxa romaneasca sanatoasa.
viata credinciosilor era centrata in jurul bisericii si a marilor sarbatori crestine.
parintii sai il duceau la biserica.
parintii sai Emil si Rebeca i-au impartasit credinta profunda si autentica.
Parintlee a cautat mereu credinta ca o realitate traita.
Scoala primara in satul natal, pleca apoi la Brasov, de la Brasov la Fac de Teologie la
Cernauti trimis de parintele Nicolae Balan.
La Fac a fost f tulburat de felul in care se preda, fac era dupa modelul german cu
prof pregatiti pt modelul germanic.
Metoda aceasta la nemultumit pe parintele Staniloae.
Se intreba cum putea sa se duca la credinciosii din satul lui cu ceaa ce il invatase la
dogmatica, ce sa inteleaga creinciosiii din sat.
Nu se lega nimic de credinta din satul sau.
A trait aceasta tensiune si dilema, pt ca in manualul de ibu pe care il avea la fac a vz
ca sf Grigorie Palama era tratat f evaziv si ciudat, pt ca miscarea isihasta era
considerata in manualul o miscare bizara, si pretindea ca vad lumina Taborica pe
care au vazut-o sfintii apostoli.
pr a fost f contrariat de aceasta atitudine si va pleca de la Cernauti vine la Bucuresti.
unde are alta deceptie se inscrie la Filologie, unde si-a dat seama ca nu il reprezinta.
Se va intalni cu Mitropolitul Nicolae Balan, care ii va spune , ca vrea sa se intoarca la
Cernauti.
Si va absolvi facultatea cu o teza despre botezul copiilor.

nemultumit de perspectiva teologiei care era scolastica.


Mitropolitul N Balan ii ofera o bursa in Grecia.
Invata limba gr, apoi merge in Germania la Munchen, unde il are profesor pe
Augustin Heisenberg.
La varsta de 26 de ani parintele a fost numit pf de Teologie Dogmatica la Academia
din Sibiu.
neavand manual de Dogmatica a tradus Teologia Dogmatica a lui Hristo Andrutzos.
Parintele era un om responsabil. Traducand si predand dupa acest manual a fost
profund nemultumit.
1929 - a inceput sa traduca din Sf Grigorie Palama.
Opera care a fost incununata de prima opera serioasa despre Viata, opera si.... Sf G
Palama. 1938
caci sf grigorie exprima autentic experienta pe care el o avea de mic dobandita din
sanul familiei.
Mitropolitul N Balan ar fi dorit ca tanarul D Staniloae sa devine monah.
Intre timp D Stanilaoe s-a casatorit cu Marioara, a avut 3 copiii, Dumitru ,care a
murit de mic Maria, a ,murit la 13 ani, a suferit de o boala de plamani, singura care
traieste este Lidia, al 3-lea copil.
Mitropolitul i-a incredintat pe langa aceasta disciplina si telegraful roman 1936, unde
a devenit director la varsta de 33 de ani.
Este o perioada pe care am putea s-o numim teologul in cetate, a avut 3 polemici,Gh
Racoveanu, Nae Ionescu si cea mai cunoscuta cu Lucian Blaga. *pozitia lui Lucian
Blaga fata de crestinism si ortodoxie*
Lucian Blaga - a facut teologia doar ca sa scape de armata.
o data casatorit a fost hirotonit diacon, apoi preot.
perioada aceasta a fost o perioada in care a luat atitudine, atat fata de comunism, in
care s-a apropiat de G Palama, in care a scris Ortodoxie si romanism - 1938.
A fost o perioada bogata in care Pr D Staniloae s-a apropiat de Mitropolitul N Balan.
A scris:
Iisus Hristos sau restaurarea omului. Martin Heineger a spus omul este
transofmrat in masina, in concept si in ratiune abstracta.

Pr a fost si cunoscator al sec XX, al framantarilor al ideilor care se vehiculau.


Comunismul - Petru Groza cere mITROPOLITULUI n bALAN SA-l inlature de la
conducerea Facultatii pe parintele Staniloae. Mitropolitul a ezitat iar parintele si-a
dat demisia si a venit la Fac de Teologie din Bucuresti.
Perioada in care a predat si Ascetica si Mistica, o perioada f grea pt parinte, dupa
perioada teologul in cetate pana in 46, a urmat o perioada pe care am putea s-o
numim perioada retragerii in pustie, nu a mai fost o personalitate publica, a fost de
fapt retragerea in siritualitatea parintilor bisericii.
A tradus primele 4 volume din Filocalie.
A predat si Teologie Dogmatica, a fost un fel de secund, principal a fost Nicolae
Chitescu.
publica o serie de studii, pana in 1958 cand este arestat - Rugul aprins
considerandu-l legionar.
Pana in 1963, a fost eliberat cu un an inainte, a venit o delegatie, din Anglia care il
cunostea Martin Heineger a spus ca este unul dintre cei mai mari teologi crestini,
care a dorit sa stea de vorba cu parintele D Staniloae.
Perioada in care a dobandit experienta rugaciunii neincetate.
***Il cunosti pe D atunci cand vine asupra ta o incercare, prin care nu ti-ai
fi putut inchipui ca treci.***
Nu-l mai cautati pe D in carti , in simboluri, te poti intalni cu D aievea, cauta-l in
viata ta.
Ti se pare ca D nu a venit in viata ta, se vede ca a venit din momente in care nu a
venit.
Nu ai avut momente in care D nu te-a luat de mana, ai simtit mai mult intr-un
moment al vietii tale prezenta lui D.
Dupa ce iese din inchisoare este corector, la ed IBMBor si astfel va reveni in Fac de
Teologie.
68-71 a avut o perioada de deschidere, i s-a permis sa mearga in Occident, sa tina
prelegeri, a fost in Germania, Franta, Canada, Statele Unite.
Parintele D Stanilaoe scrie opera fundamentala a vietii lui la varsta de 75 de ani, a
reluat traducerea Filocaliei, 1978 a aparut Teologia Dogmatica in 3 volume.
A inceput traducerea din Sf Parinti ai Bis , 2 vol din Sf Atanasie cel Mare, l-a tradus
pe Sf Maxim Marturisitorul, a tradus Ambigua Sf Maxim Marturisitorul.

pe langa G PALAMA s-a apropiat f mult de Maxim Marturisitorul.


A tradus cele 5 cuv ale Sf Grigorie Teologul, s-a apropiat mult de imnene Sf Simeon
Noul Teolog.
A trad 5 vol din Sf Chiril al Alexandriei.
Pana in 73 a fost profesor, dupa 73 pensionat fortat, a ramas profesor la doctoranzi.
Parintele s-a apropiat de sfinti ca niste prieteni ai lui, sfintii parca faceau parte din
familia lor cand se asezau la masa.
A tradus Sf Atansie cel Mare si apoi a scris Chipul nemuritor al lui Dumnezeu, in
introducere se gasesc note despre Sf Atanasie cel Mare.
Chiril al Alexandriei - Chipul Evanghelic al Mantuitorului
porneste de la intrebarile contemporanilor si da raspunsurile parintilor Bisericii.
Arhim Vasilios - Intrare in imparatie
1975- a fost o disputa intre prof de teologie de la Atena si monahii de la Athos.
Teologia de la Atena a fost influentata de caltolici, de scolastici.
cele mai frumoase prefete despre parintele Staniloae o fac cei de la Muntele Athos.
triada teologilor de ref ai sec XX - G Florovski
- Staniloae
- I Popovici - reeditat vietiile sfintilor
parintele este un moment esential al teologiei ortodoxe, o opera cum e teologia
filocaliei se face de catre o institutie, noi nu stam bine cu institutiile ci stam bine cu
personalitatile pt ca opera facuta de parintele Stanilaoe treb facuta de o institutie.
in 86 traia intr-o saracie lucie, intr-o garsoniera.

Curs nr 2

19.10.2011

Opera si gandirea Parintelui Dumitru Staniloae


Parintele Dumitru Staniloae se inscrie in asa zisul curent patristic promovat in
special dupa congresul facultatiilor de teologie ortodoxa tinut la atena in 1936.
acest congres a lansat chemarea intoarcerii la Sf Parinti ai Bisericii.

Parintele Staniloae a cunoscut bine lucrarile marilor teologi contemporani si a


acordat un interes deosebit celor ce s-au ocupat de scrierile sfintilor parinti.
El nu repeta gandirea Sf Parinti ci o regandeste folosind un limbaj care ne face
transparenta, vasta sa cultura, reusind sa-i faca pe Sf Parinti contemporanii nostri.
Ii aduce pe Sf Parinti in actualitate, el reuseste sa introduca intrebarile veacului sau,
mai ales in notele Filocalice.
Teologia Dogmatica ortodoxa a Parintelui Staniloae este rezultatul acestui efort de
gandire a teologiei Sf Parinti.
Astfel parintele marturiseste in notele noastre, nu am putut reda decat o prea
saraca particica din bogatia indefinita a continutului atat cat ni s-a revelat in timpul
in care le-am scris.
Parintele a cunoscut opera teologilor ortodocsi, cum ar fi Vladmiri Losky, Ianaras,
Floroski, Schneimann, dintre credinciosii neortodocsi Clar Mart, Yunge Holman,
Martin Heineger.
Diaologul sau cu literatura existentialista se vede in lucrarea sa Restaurarea omului.
Parintele nu a citat din marturisirile de credinta din sec 16-17, nu le citeaza pt a
scapa de influentele scolastice si latinizante.
Si-a dat seama ca dif esentiala dintre teologia rasariteana si apuseana consta in
raportul dintre fiinta lui D si lucrarile Sale.
pr este primul teolog din sec 20 care considera distinctia dintre fiinta lui D si
energiile divine necreate ca invatatura fundamentala a Bis. ne arata intimitatea la
care poate ajunge omul duhovnicesc cu D.
1930 *teologia ortodoxa dupa Sf Ioan Damaschin era caracterizata de obicei in mod
general ca excesiv de traditionalista, ca o reeditare pana la litera a ideilor teologice,
si a experientelor religioase din veacurile anterioare * Intreaga aceasta teologie se
reduce la exegeza dar aceasta nu inseamna o adancire a teologiei anterioare.
caracterul teologiei este sistematic mai ales cand apara si fundamenteaza isihasmul
in veacul al 14, adica metoda apropierii de D, nu prin simturi nici prin ratiune, ci
printr-o intuitie launtrica pregatita anume in singuratate, cu ajutorul rugaciunii, si al
revenirii omului in sine din tumultul impresiilor si reactiilor provocate de lumea
exterioara.
Parintele Staniloae este incredintat ca nu se poate teologisii cu intelectul care mereu
tinde spre autonomie, ci cu mintea pogorata in inima.
Parintele Staniloae nu ezita sa vb de innoirea traditiei si dezvoltarea doctrinei.

Innoirea consta pe deoparte in eliminarea unora dintre excrescentele neesentiale


sau deviate ale traditiei originare.
Pe de alta parte innoirea traditiei inseamna regasirea si profundarea sensului viu al
traditiei, a puterilor ei spirituale, precum si trairea acestora.
aceasta regasirea aprofundare si traire a sfintei traditii, nu o realizam prin citirea
exterioara a textului scripturii , ci prin innjoirea noastra interioara.
prin trairea pe care ne-o impartasesc Sf Apostoli si Parintii Bis.
reinnoirea traditiei se prod mai degraba prin ea insasi at cand e traita prin credinta
de oameni credinciosi, care o accepta si o traiesc.
traditia se poate reinnoi numai in sanul Bis.
demersul neopatristic al Pr D Staniloae este intemeiat pe Sf Scriptura si pe parintii
Bis pe care i-a talmacit in Filocalie, in colectia Parinti si Scriitori Bisericesti precum si
in alte editii.
Dinamismul pr este imprtasit celor care vor sa duca mai departe teologia sa.
Intr-o scrisoare adresata pr Ioan Bria *a duce mai departe gandirea teologia
romaneasca, aceasta imi produce cea mai mare bucurie, o simpla insirare de citate
din studiile mele ar bate pasul pe loc, sau chiar ar face in mod ceea ce este viu in el.
*
in alt mesaj adresat par scrie* ma bucur ca se scrie dsp teologia mea, dar ma voi
bucura si mai mult pt reflectiile altora care vor sporii aceasta teologie.Doresc sa vad
ca gandurile mele fecundeaza gandirea altora ducand astfel mai departe teologia
noastra romaneasca.*
*Mica Dogmatica vorbita - Dumitru Staniloae*
una din preocuparile pr a fost sinteza pe care poporul o face intre latinitate si
ortodoxie, suntem unicul popor ortodox de limba latina.
Rugul aprins - a adunat cei mai de seamna reprezentanti si ai lumii monarhale dar si
a culturii laice.
Teologia si functia sa mistagonica in raport cu revelatia.
pentru pr S teologia are o fct mistagogica, intrucat ea interpreteaza revelatia lui D,
sau mai bine zis porneste de la revelatia lui D.
De aceea teologia nu inseamna descoperirea adevarului in mod abstract. Pr S
accentueaza importanta urcusului omului spre cunoasterea lui D.
La intrebarea cum il putem cunoaste pe D , nu se poate da numai un raspuns

abstract.
Intrucat cunoasterea lui D se fundamneteaza pe propria sa fiinta si lucrare si ia
forma in fiinta si in lucrarea noastra.
Cunoasterea lui D are in vedere experienta din spaiul viu al tradiiei Bisericii.
Experiena sau mai bine cunoasterea experienei Sf Parini care sunt purttorii
harismatici ai adevrului dumnezeiesc.
*Orice inteles referitor la Dumnezeu trebuie sa aiba o fragilitate, o transparenta, o
lipsa de fixitate, trebuie sa ne indemne la revocarea lui si la stimularea spre un altul
dar pe linia lui. Daca intelesul ramane fix in mintea noastra atunci il marginim pe D,
in frontierele acelui inteles sau chiar uitam de D, toata atentia noastra
concentrandu-se asupra intelesului repsectiv sau asupra cuvantului care il
exprima.In acest caz intelesul devine un idol, adica un fals Dumnezeu. Intelesul sau
cuvantul trebuie sa faca mereu transparent pe Dumnezeu, intrucat D nu incape intrun intlees sau intr-un cuvant. El depaseste orice inteles.
Nu poti surprinde lumea doar intr-un cuvant.
Probabil din aceasta cauza in primele secole ale Bis, nu a existat o teologie, ca
disciplina metodica, ca stiinta, teologia la sf parinti a insemnat intotdeauna
contemplatia sfintei treimi.
Teologia pt sf parinti este mai inainte de toate lumina dumnezeiasca revlectata in
oglinda sufletului curatit.
Pt Sf Apostoli si Parintii Apostolici, teologia este cunoasterea prin locuirea cuvantului
lui D in sufletele noastre.
La parintii veacului apostolic nu este vb de a cunoaste ceva dsp D, ci este vb de a-l
avea pe D in tine, a fi umplut de Duhul Sfant.
Teologia face parte din aceea miscare a spiritului omenesc spre deplina unire cu D.
Curs
8.11.2011
Filocalia in lb romana
Cand ne referim la Filocalia in lb romana vb dsp Dumitru Stanilaoe.
Filocalia treb cautata in sec 4.
Sf Vasile cel Mare si Grigorie de Nazianz au scris sub titlul Filocalia cele mai
frumoase scrieri ale lui Origen.

Astfel s-a nascut o intreaga traditie teol, orientata spre iubirea de Dumnezeu.
Cuvantul Filocalia insemana iubirea de ceea ce este frumos si bun.
Filocalia a capatat si sensul de antropoligie a textelor frumoase din parinti si scriitori
bisericesti.
Fericitul Augustin a tradus textul filocaliei in latina, si l-a numit Filosofia iubirii de
Dzeu.
Sfintii Vasile si Grigorie teologul au constantat ca o mare parte din scrieriile lui
Origen au disparut dupa moartea acestuia.
Astfel Filocalia pastreaza in original o mare parte din lucrarile lui Origen, Aceasta
parte ar fi fost astfel pierduta cu desavarsire.
Aceasta culegere a parintilor capadocieni, merita o atentie speciala intrucat ea
constituie o introducere la studiul operei lui Origen.
Ideile cele mai importante ale lui Origen ne sunt prezentate intr-o forma aranjata
dupa anumite teme esentiale.

Treptat literatura filoclaica s-a dezv astfel ca in anul 1782 a aparut la viena prima
editie a filocaliei grecesti.
Aceasta filocalie a aparut prin grija sf Nicodim Aghioritul, care a fost ajutat de un
mitropolit Macarie al Corintului.
Sf Nicodim Aghioritul a fost atras de acei sfinti parinti in a caror viata se intalnea
traditia dogmatica si cea ascetica.
Un mare rol este acordat de Sf Nicodim Aghioritul sfintiilor Maxim Marturisitorul si
Grigorie Palama.
Filocalia in spatial romanesc
Trebuie sa spunem ca o serie de texte filoclaice a fost traduse de scoala lui Paisie
Velcicobski la Man Neamt si au fost publica in Moldova si in Muntenia in secolele 19
4 mai 1976 este publicat de 766 de pag intitulat Filocalia de la Dragomirna.
Contine o buna parte din textele care vor intra in Filocalia de la Venetia si ale
commune 9 scrieri Simenon Noul Teolog, Grigorie Seniaitul, Casian Romanul dar are
si o talcuire anonima intitulata aratarea pt graiurile ce se cuprins in dumnezeiasca
rugaciune a mintii.
Filocalia de la 1800 intr-un manuscris de 1004 pag, este numit Filocalia de la Neamt,

este f aproape de filocalia duhovniceasca si cuprinde si notlee bibliografice ale lui Gr


Aghioritul precum si cateva texte ale lui Marcu Pusnicul si ale lui Maxim
Marturisitorul care nu sunt continute in Filocalia greceasca.
Tot ill b romana tre sa mentionam in sec 20 descoperirea Filoclaiei de la Podromul,
aceasta Filocalie a fost descoperita la Schitul Lacu.
Filocalia contine mai multe manuscrise la care s-a adaugat si o traducere in
neogreaca a monarhului Aristobul de la Man marea lavra care a fost trad in
romaneste de un monah roman de la Chilia Sf Gheroghe.
Introducerea Filocaliei de la Potromul precum si bibliografiile realizate de Sf Nicodim
Aghioritul, a fost traduse de monarhul carturar Chiril de la schitul podromul.
Fata de Filoclaia greasca are in plus cuvant dsp dumnezeieascul nume Iisus,
rosopografia lui Iisus Hr, istorisirea dsp Chipul Maicii DOMNULUI, FRAGMENT DIN
VIATA SF Nifon, contine si texte slavone cum ar fi tipicul vietii nevoitoare a sf Nil
Solschi, invatatura duhovniceasca a omului celui din launtru, a sf Dimitrie al
Roschovei.
Dintre textele romanesti mentionam cele 3 preodoslovi ale stretului Vasile de la
Poiana Marului, precum si o traducere din limba rusa a unui fragment din lucrarea
viata mea intru Hr a Sfantului Ioan de Krondstand,
Filoclaia de la podromul face leg dintre Filocalia lui Piaisie Velcicobsky si cea a pr Dr
Staniloae.
Se paote constata ca scrieriile Filocalice s-au raspandit din Sf Munte Athos in Europa,
prin intermediul staretului Paisie velcicobsky de la Man Neamt acesta a intalnit in
muntlee Athos o spiritualitate in care smerenia, ascultarea si mai ale rugaciunea lui
Iisus erau valori creatoare.
Asadar creaie teologica s-a mentinut pe linia patristica datorita leg cu Sf Munte
Athos.
Parintele Staniloae s-a confruntat in momentul in care a inceput trad filocaliei cu
lipsa unor editii critice ale scrierilor cuprinse in Filocalie.
Astfel parintele Staniloae a fost nevoit sa faca mereu comparatii cu textul din
patrologia alcatuita de Jan Polminte.
Uneori spune parintele a trebuit sa intregeasca textul dupa chipzuinta sa.
Primele 4 volume apar la Sibiu, 1946, 1947,1948 au aparut in ordine cronologica.
1977 apar 2 volume, vol 6 si 7, il al 7-lea a adaugat alte texte decat cele cuprise in
filocalia greceasca

1979 apare vol al 8-lea ultimul vol propus din proict


Nu a fost ultimul 1980 apare vol 9 , apoi are vol 10 si 11.
1981 apare vol 10 in 1990 apare vol 11 iar 1991 apare ultimul volum al 12-lea al
Filocaliei.
Aparitia Filocaliei in lb romana a adus la un eveniment duhovnicesc al vietii
monarhale.

16.11.2011
Notele din Filocalii poate fi impartite in:

Biblice

Ref la colectiile patristice

Ermineutice

Eruditie

Din notele biblice intelegem notele care contin trimiteri la textele vetro si
neotestamentare precum si explicatii la citatele biblice.
Notele referitoare la colectiile patristice sunt notele care contin trimiteri la
diferitele colectii patristice si trebuie sa spunem ca cele mai multe note de subsol
se refera la colectiile patristice care trimit la Migue Teologia Greaca si Teologia
Latina.
In aceeasi categorie intra si analiza si comparatiile patristice.
Note ermineutice incearca sa explice interpretarile personale ale parintelui
Staniloae la dif aspecte dogmatice, morale si ascetice.
In Filocalia volumul 2, nota a 2 a pag 157-158 , nota 1 pag 170-171.
In Filocalia 3 nota 1 pag 276-277.
Unele note contin doar un cuvant explicat in Filocalia 4 notele 2 , 10 , 11 se
refera la un singur cuvant.
Notele ermineutice se gasesc introduse si cate o referinta la literatura secundara.
Notele de eruditie sunt notele care contin literatura secundara.
Aceste note se gasesc de obicei in itroducerile realizate de parintele Stanilaoe la
diferiti parinti filocalici.

Spre ex Filocalia nr 1 notele 140-146 pag 363-364 sau Filocalia vol 2 nota 1 pag
9.
O alta categorie de note pe care le intalnim le putem numi note interfilocalice.
Sunt intalnite mai ales in volumul al 9-lea al Filocaliei si sunt preluari directe ale
unor comentarii din editiile scarii Sf Ioan Scararul precum si din Patrologia greaca
sau comentarii ale traducerii lui Veniamin Costachi.
Semnul distinctiv este folosirea ghilimelelor la inceputul notei si la sfarsit.
Unele volume ale Filocaliilor romanesti contin dupa nota de subsol principala si
una sau doua note de subsol secundare.
Nota 198 mai avem 198a, b, si c, note urmate de subnote.
Notele de subsol din Filocalie nu au o singura tema centrala pe care o dezvolta ci
au mai multe teme.
In Filocalia vol 9 nota 71 pag 75

07.12.2011
Teologia propriu-zisa a pr Stanilaoe
Functia mistagogica a teologiei in raport cu revelatia la Pr Dr Stanilaoe.
Cand vb dsp teologie avem in vedere in primul rand functia ei de interpretare.
Iermineutica mistagogica in cunoasterea revelatiei, si apoi pe cea de prezenta
comunicare pracctica ij transmiterea traditiei.
pR Stanilaoae accentueaza importanta inaltarii omului spre cunoasterea lui Dzeu
intrucat Dzeu ne-a facut spre a cunoaste.
Pr Stanilaoed adauga Dzeu este ratiune, si cuvant ce ni se face cunoscut si ne-a
facut spre al cunoaste, dar in acelasi timp este mai presus de cunoastere.
In nicio cunoastere autentica nu incepem cu epistemologia si apoi pe baza teoriei
continuam dezvoltarea cunoasterii efective, intrebarea cum in putem cunoste pe
Dzeu poate fi o intrebare abstracta deoarece creeaza impresia ca Dumnezeu
poate fi examinat si explicat asemenea tuturor obiectelor .
In revelatia crestina Dzeu este cel care face posibila cunaosterea Sa de catre noi
daruindu-ni-se si aducandu-ne intr-o relatie de cumuniune cu El.
In Revelatia crestina persoana umana este creata cu capacitatea de a cunoste pe
Dzeu, dar inlauntrul acestei relatii Dzeu este cel care ne ofera modul de a-l

cunoaste.
Dificultatea exprimarii modului in care Dzeu poate fi cunoscut este profun
reliefata de pr Staniloae astfel: Orice inteles referitor la Dzeu trebuie sa aiba o
fragilitate, o transparenta, o lipsa de fixitate trebuie sa ne indemne la revocarea
lui si la stimularea spre un altul dar pe linia lui.
Daca intelesul ramane fix in mintea noastra marginim pe Dzeu in frontierele lui,
sau chiar uitam de Dzeu toata atentia noastra concentrandu-se asupra intelesului
respectiv sau asupra cuvantului care l exprim.
n acest caz nelesul devine un idol adic un fals Dumnezeu.
nelesul sau cuvntul trebuie s fac mereu transparent pe Dumnezeu care este
neincaput in EL sau in intelesul cuvantului.
El se descopera in infinite aspecte adarindu-ne infinita sa bogatie.
In primele sec ale Bis nu a existat o teologie ca disciplina metodica sau ca stiinta
si prin urmare teologii acestei perioade nu au urmat o metoda data pentru a
ajunge la cunoasterea lui Dzeu.
Chiar daca initial s-a fol termenul grecesc de gnosis scriitorii crestini din primele
veacuri din cauza unei posibile asocieri cu gnosticismul au adoptat termenul
teologia nu in sensul modern academic ci avand o conotatiei mistica desemnand
meditatia si contemplaia in cadrul Bis.
La sf parinti teologa insemana contemplaia sfintei treimi.
Si aceasta este inainte de toate lumina dumnezeiasca reflectata in oglinda
sufletului purificat.
Sufletul primeste in el discul soarelui si se adanceste in sentimentul prezentei, al
venirii lui Dzeu.
Teologia este tocmai aceast cunoastere prin locuirea in cuvantul lui Dzeu.
Este vb nu de a cunoaste cv dsp Dzeu ci de al avea pe dzeu in tine.
Sau cum arata cartea Sf Apostoli teologia insemana sa fii umplut de Duhul Sfant,
insemana o constientizare treptata a prezentei cuvantului care il lumineaza.
Cunoasterea autentica nu poate fi separata de harisma de iluminarea prin har.
Aceasta iluminare transforma capacitatea noastra de intelegere.
Intrucat obiectul contemplatiei il constituie o existenta si o prezenta personala
adevarata cunoastere implica intalnire, reciprocitate, incredintarefata de
prezenta personala a lui Dzeu care se descopera pe sine.

Este vb de deschiderea gandirii noastre spre o realitate care ne depaseste, este


vb de un mod de a gandi in procesul caruia mintea nu include nu cuprinde ci este
inclusa si cuprinsa rastignita si invists, insufletita de credinta contemplativa.
Invatatura teologica se situeaza intre cunoastere ca harisma si tacere. Este o
cunoastere contemplativa si existentiala.
Potrivit acestei invataturi a parintilor teologia este intelepciunea prin care noi
dobandim capacitatea de a adapta gandirea noastra la revelatie, de a gasi
cuvinte inspirate care sa depuna marturie dsp intalnirea noastra cu Dzeu.
Sau cum spunea Vladimir Loskky este vb dsp o reconstructie launtrica a
facultatilor noastre cognitive conditionata de prezenta in noi a Duhului Sfant.
Parintlee Staniloae a inteles ca Teognostia rasariteana, se intemeiaza pe
transfigurarea celui care cunoaste.
Cunoasterea lui Dzeu de catre noi care suntem creaturi nu poate fi decat
sincergica.
Trebuie sa fie in legatura cu natura si modul sau de existenta si implica o
comuniune reala si actuala cu el.
Dzeu coboara la noi ni se reveleaza si orice manifestare a sa in lume urmeaza
aceasta linie de la Tatal prin Fiul in Duhul Sfant.
In Sf Scriptura este descrisa nu numai coboararea lui Dzeu la noi care culmineaza
cu intruparea Sa ci si inceputul ridicarii noastre la indumnezeire facut prin inviere
inaltarea si cobararea Duhului Sfant.
Prin urmare calea cunoasterii teologice, este in acelasi timp o coborare si o
urcare catre izvorul oricarei energii.
Sf Maxim Marturisitorul este cel care a accentuat incapacitatea mintii de a se
inalta ea insasi pana la cunoasterea lui Dzeu.
Sufletul nu se poate intinde niciodata dupa cunoastinta lui Dzeu daca nu se va
atinge Dzeu de el.
Daca nu va face coborand si nu-l va ridica pe om spre sine.
Mintea omeneasca nu poate sa strapunga atata cale incat sa ajunga la
perceperea vreunei luminari dumnezeiesti daca nu-l atrage insusi Dumnezeu si
daca nu-l lumineaza cu razele dumnezeiesti.
Daca putem cunoaste ceva in Dzeu aceasta se datoreaza Duhului Sfant.
Dzeu prin fiinta sa este mai presus de fiinta sa de cunoastere, dar el ni se face
cunoascut prin coborarea sa la nivelul nostru.

Noi devenim capabili sa-l cunoastem pe Dzeu prin bunavointa sa creatoare si


revelatoare.
Comunicarea dintre Dzeu si noi are ca premiza caracterul personal al lui Dzeu si
faptul ca ne-a facut si pe noi persoane in stare sa primim comunicarile de care ne
invredniceste prin pogoramantul sau.
Cunoasterea este posibila doar prin har, ea este primita de minte, care a devenit
receptiva la descoperirea lui Dumnezeu.
Mintea lui Hr pe care o primesc sfintii dupa cuvantul Sf Ap Pavel care spune iar
noi avem mintea lui Hr. 1 Cor 2,16
Mintea lui Hr pe care o primesc Sfintii nu vine cu noi ca sa ne lipseasca de
puterea noastra mintala, nici ca sa intregeasca mintea noastra ci ca sa lumineze
prin calitatea ei puterea mintii noastre si sa o duca la aceeasi lucrare cu a lui.
Facultatea mintii noastre nu se suspenda niciodata si dimpotriva.
Harul dumnezeiesc nu distruge puterea firii dumnezeiesti, nu anuleaza ci el face
natura slavita sa devina capabila de acitivatea ei fireasca.

S-ar putea să vă placă și