DEZVOLTAREA SOCIO ECONOMICA

Judetul Timis este situat in vestul tarii, punctele extreme ale judetului fiind cuprinse intre
coordonatele 20o16' (Bebe Veche) si 22o33' (Poieni) longitudine estica, 45o11' (Latunas) si
46o 11' (Cenad) latitudine nordica.
Cu o suprafata de 8697 km2, Timisul detine 3,6% din teritoriul Romaniei, ocupind ca intindere
locul I pe tara.
Relieful se caracterizeaza prin predominarea cimpiilor, care acopera partea vestica si centrala
a judetului, patrunzind sub forma unor golfuri in zona dealurilor, pe vaile Timisului si
Begheiului. In estul judetului se desfasoara dealurile premontane ale Poganisului si partea
sudica a podisului Lipovei. Inaltimile maxime corespund culmilor nord-vestice ale masivului
Poiana Ruscai, culminind cu virful Padesul (1380 m).
Clima este temperata de tranzitie, cu influente submediteraneene. Temperatura medie anuala
este de 10,7oC (1900 - 1990), inregistrindu-se maxima de 41oC in data de 16.08.1952 si
minima de -35,3oC in 29.01.1963. Temperatura medie in 2000 la statia meteo Timisoara a fost
de a fost de 12,90C, minima fiind de 20,10C (26.01.2000) si maxima de 39,50C (22.08.2000).
Cea mai mica temperatura in 2000 s-a inregistrat la statia Lugoj in 26.01.2000 de 24,1 0C, iar
maxima de 40,10C in 22.08.2000 tot la statia Lugoj.
Cantitatea de precipitatii cazuta in 2000 in Timisoara a fost de 296,3 mm, la o media anuala
de 591,9 mm (1901-1990). Maxima lunara s-a inregistrat in luna martie de 45,1 mm.
Vintul bate in cimpie dominant din nord.
Teritoriul este strabatut de la Est la Sud-Vest de riurile Bega si Timis. In nord isi urmeaza
cursul de la Est spre Vest riurile Mures si Aranca.
Din totalul de 869.665 ha, un total de 702.398 ha (80,7%) este detinut de terenurile agricole
dupa cum urmeaza : 530.215 ha arabil, 129.231 ha - pasuni, 29.313 ha fanete, 4313 ha vii,
9326 ha livezi si pepiniere pomicole, iar 109.026 (12,5%) de terenuri cu vegetatie forestiera.
Suprafata totala a sectorului privat este de 607.129.
In 1999 s-au inregistrat productii de : 3.924 mii m2 de tesaturi din bumbac si tip bumbac,
2.659 mii buc. tricotaje din bumbac si tip bumbac, 1970 mii perechi incaltaminte, 22.248 hl
vin pentru consum si 69.549 hl bauturi racoritoare.
La 1 iulie 1999 populatia judetului Timis a fost de 687.377 locuitori, din care in mediu urban
423.715, iar in mediul rural 263.662, densitatea fiind de 79 loc./km2.
Din punct de vedere al organizarii administrative a teritoriului, judetul Timis are 2 municipii,
Timisoara si Lugoj, 5 orase: Sannicolau Mare, Jimbolia, Buzias, Faget si Deta, si 76 de
comune.

CAPITOLUL 1
STAREA ATMOSFEREI

Determinarea nivelului de poluare a aerului cu noxe (NO2, SO2, NH3, pulberi n suspensie probe medii de lunga durata) pe parcursul anului 2000, s-a efectuat n 3 puncte fixe ale
municipiului Timisoara, (1 n zona centrala a orasului bul. Mihai Viteazul si 2 n zonele
industriale - Calea Sagului si Calea Stan Vidrighin).
S-au executat astfel de analize de catre A.P.M. pentru determinarea unui numar de 4111
indicatori prelevandu-se:
2386 probe medii de lunga durata pentru determinarea poluantilor gazosi;
569 probe medii de lunga durata pentru determinarea pulberilor n suspensie (366 - bul.
M. Viteazul si 203 - Calea Stan Vidrighin);
337 probe lunare pentru determinarea pulberilor sedimentabile;

91 probe de precipitatii.
1.2.1. Poluarea cu SO2, NOx, NH3
Nu s-au nregistrat depasiri ale cocentratiilor maxime admise (CMA) n conformitate cu
STAS 12574-87 n cazul poluantilor gazosi: SO2, NO2, NH3 (graf. 1).
S-au nregistrat nsa depasiri ale pragului de alerta (PA) n cazul NO 2 n 2 si 10 februarie,
maxima reprezentand 140% din PA, proba fiind prelevata la statia din Calea Sagului si n
cazul NH3 n 16 mai, nregistrandu-se o valoare ce reprezinta 101% din PA (punctul de
prelevare din bul. M. Viteazul).
1.2.2. Poluarea cu pulberi n suspensie si sedimentabile
Din totalul de 569 probe s-au nregistrat 32 de depasiri ale CMA (5,6%), atat n cazul probelor
prelevate pe bul. M. Viteazul, cat si pe Calea Stan Vidrighin, valoarea maxima determinata
fiind de 0,247 mg/dmc (164,6% din CMA), n 13 aprilie pe Calea Stan Vidrighin (graf. 2).
n anul 2000 s-au prelevat 337 probe lunare de pulberi sedimentabile (164 n municipiul
Timisoara si 173 n principalele localitati din judetul Timis). S-a nregistrat un numar de 107
de probe care au depasit CMA, 31,7% din total. Cele mai multe depasiri s-au nregistrat n
lunile: noiembrie (17 probe), iunie (15 probe), august (15 probe) si octombrie (14 probe).
Valoarea maxima a fost prelevata n luna mai n localitatea Utvin, valoare ce reprezinta
221,6% din CMA. Punctele de prelevare din localitatea Utvin si de la Agrovest Sag sunt
amplasate n apropierea depozitului de cenusa ce apartine de UET - Sud. Pe parcursul anului
2000, 50% din totalul probelor prelevate au depasit CMA n lunile aprilie, mai, iunie,
iulie,august, octombrie si noiembrie, pentru probele prelevate din localitatea Utvin si n lunile
mai, iunie, septembrie, la Agrovest Sag. 62 probe au depasit pragul de alerta (18,3%) n toate
lunile anului, cele mai multe depasiri nregistrandu-se n luna septembrie (12 probe), n aprilie
(9 probe) si n martie (7 probe).

S-au inregistrat urmatoarele cantitati anuale :

199,45 g/m2an Timisoara, bul. M. Viteazul;
188,28 g/m2an Timisoara, Calea Sagului;
227,98 g/m2an Timisoara, Spitalul Judetean;
187,45 g/m2an Sannicolau Mare;
201,79 g/m2an Lugoj;
203,30 g/m2an Utvin;
186,48 g/m2an Birda.
1.2.3. Calitatea precipitatiilor atmosferice
S-au recoltat probe de precipitatii din localitatile: Timisoara (statia meteo, bul. M. Viteazul),
Lugoj, Sannicolau Mare, Banloc, Jimbolia. Din totalul de 91 probe de precipitatii recoltate sau determinat 819 indicatori: pH, aciditate / alcalinitate, SO 42--, NO2-, NO3-, Cl-, NH4+, Ca2+ si
Mg2+.
Valorile indicatorilor determinati in anul 2000, se incadreaza in urmatoarele intervale :

Valori precipitatii 2000

Nr
crt

Punct
prelevare

Cantitate
totala
l/m2an

Acid./Alc.

pH

mEq/dm3

SO42-

NO3-

NO2-

Cl-

NH4+

Ca2+

Mg2+

mg/dm3

mg/dm3

mg/dm3

mg/dm3

mg/dm3

mg/dm3

mg/dm3

Meteo

296.3

25.27-661.27

6.30-8.20

4.4-23.46

1.5-18.0

0.04-1.81

0.5-5.7

0.0-2.0

4.52-18.87

4.0-11.34

APM

263.3

21.80-210.95

6.35-7.31

6.8-50.8

3.5-25.9

0.0-1.09

0.0-6.2

0.3-6.2

4.90-18.69

2.09-12.06

Lugoj

473.1

30.81-230.41

6.20-7.16

1.1-24.2

2.0-20.0

0.02-0.31

0.0-5.0

0.1-3.7

2.90-13.17

1.62-10.71

Sannicolau
Mare

267.7

9.81-745.56

6.21-8.63

4.7-24.9

1.0-24.0

0.01-0.52

0.0-8.8

0.0-2.9

5.59-15.11

1.62-15.73

Jimbolia

218.5

14.40-457.28

6.08-6.58

9.2-57.8

4.0-31.4

0.03-0.47

0.9-5.7

0.1-10.75

4.91-10.75

3.20-7.14

Banloc

297.3

6.64-340.66

6.0-7.76

2.0-23.2

2.0-20.7

0.02-0.57

0.5-8.3

0.1-5.0

4.22-18.05

3.24-11.76

1.2.6. Situatia ozonului stratosferic

In anul 1999, in judetul Timis, au fost inregistrati 3 importatori de freon 141 b (SC Spumotim
SA, SC Energoterm SRL, SC AMA SRL), cantitatea totala importata fiind 50,99 t. Aceste
substante au fost introduse in anexa C grupa I a substantelor reglementate prin Ordonanta
24/2000 pentru acceptarea Amendamentului la Protocolul de la Montreal privind substantele
care epuizeaza stratul de ozon, ca fiind o substanta viabila din punct de vedere comercial cu
un potential de epuizare a stratului de ozon de 0,11.
In evidenta IPM Timisoara au fost luate societati care utilizeaza freoni de pe lista Protocolului
de la Montreal pentru mentenanta. In acest sens, conform programului national de eliminare
treptata a ODS-urilor si a Legii 159/2000 au fost autorizate 17 societati din judet, cu
specialisti in service pentru instalatiile frigorifice. Acestia au primit echipament de captare a
freonului R22 si urmeaza sa se puna in functiune centrul zonal de colectare si regenerare a
freonilor la "SC MIDAL ALF SRL" Bucuresti, filiala Timisoara.
1.2.7. Situatia gazelor cu efect de sera. Extreme climatice si manifestari ale schimbarilor
climatice pe teritoriul tarii
In vederea estimarii emisiilor de poluanti in atmosfera, in anul 2000 au fost inventariati 31 de
agneti economici din judetul Timis. Dupa prelucrarea chestionarelor-declaratie, s-a constatat
ca principalele activitati generatoare de poluanti atmosferici sunt: arderea combustibililor
pentru generare de energie electrica si caldura, traficul rutier, depozitarea si distributia de
carburanti, productia de asfalt, productia ceramica, depozitarea deseurilor si epurarea apelor,
cresterea animalelor si a pasarilor.
Emisiile de poluanti s-au calculat utilizand factorii de emisie prezentati de metodologia
EEA/EMEP/CORINAIR in functie de cantitatile si tipul combustibililor utilizati (gaz metan,
combustibili lichizi, carbune, lemn), tipul si cantitatea de materii prime utilizate in procesele
de productie, categoria si numarul de capete de animale si pasari crescute pe teritoriul
judetului.
In judetul Timis, din categoria gazelor cu efect de sera mentionate in Protocolul de la Kyoto,
s-au calculat cantitatile prezentate in tabelul urmator:
Nr crt.

Denumirea poluantului

Cantitatea
t/an

CO2

8.40.108

CH4

2.23.104

N2O

1.57.104

Conditiile climaterice sunt prezentate in tabelele urmatoare :

Statia meteo

Temperatura
medie
multianuala
o
C

Temperatura
medie pe
2000
o
C

Precipitatii
media
multianuala
mm

Precipitatii

Timisoara

10.6

12.9

591.9

296.3

Sannicolau Mare

10.5

12.9

527.5

267.7

Banloc

10.7

12.9

597.4

297.3

Lugoj

10.4

13.3

672.0

473.1

Jimbolia

10.7

12.8

566.7

218.5

2000
mm

Timisoara

Luna
media

Temperatura
max./data min./data

ianuarie
februarie

-2.8
2.8

10.3 / 21
15.0 / 7

-20.1 / 26
-7.0 / 23

viteza
medie
1.3
1.6

martie
aprilie

5.7
14.8

23.5 / 29
28.0 / 18

-5.6 / 20
0.0 / 9

1.8
1.7

mai
iunie

18.7
21.7

31.5 / 28
37.5 / 14

5.4 / 4
8.0 / 18

1.4
1.6

iulie
august
septembrie
octombrie
noiembrie
decembrie

22.0
24.0
16.7
13.2
9.6
2.8

38.5 / 4
39.5 / 22
33.4 / 21
28.5 / 13
23.8 / 17
14.7 / 3

8.7 / 10
10.5 / 27
5.4 / 7
-0.9 / 23
-3.5 / 29
-11.0 / 23

2.3
1.5
0.4
1.3
1.6
1.1

2000

12.9

Vantul
dir. vitezei
maxime
VNV
N
NNV
NNV
NV
VNV
SV
SV
NNV
S
N
SV
S
SSE
S

vit. max.
lunara
12
10

Precipitatii
cantitate
max
lunara
24ore/data
21.5
4.9 / 24
8.5
5.0 / 9

Zile cu
soare

Nr. zile cu
precipitatii

16
26

3
5

9
10

45.1
34.3

12.8 / 2
12.8 / 5

30
29

15
9

9
8

31.5
40.9

12.0 / 29
24.0 / 16

31
30

10
6

20
6
10
8
9
7

25.3
8.6
23.7
1.8
20.6
34.5

8.8 / 9
6.4 / 14
5.6 / 6
1.8 / 27
5.4 / 10
6.4 / 30

30
31
26
30
28
23

10
2
9
1
9
13

330

92

296.3

1.2.8. Investitii de succes, cu efecte majore sub aspectul protectiei atmosferei

Nr
crt

Denumirea
agentului economic

SC Detergenti SA
Timisoara

UET Sud
Timisoara

SC Dermatina SA
Timisoara

SC Legumicola SRL
Sannicolau Mare

Obiectul investitiei

Inlocuirea sistemelor de
desprafuire la descarcarea
materiilor prime
pulverulente, silozurile de
materii prime si la sectia
de productie detergenti
granulati
Retehologizarea
instalatiei de transport
zgura si cenusa prin
introducerea sistemului in
fluid autointaritor
Retehnologizarea
centralei termice
Modernizarea instalatiei
de exhaustare si colectare
a rumegusului

Valoarea
Obs
realizata
in 2000
-mil lei1782.5 Incadrarea imisiilor in
prevederile STAS
12574/87, evidentiata
prin automonitorizare
(indicatorul pulberi
sedimentabile)
2500

2000
1506.2

Investitia totala de
24000 mil lei a fost
demarata in anul 2000,
avand preconizata
finalizarea in 2001
Respectarea limitelor
prevazute de Ordinul
462/93
Reducerea emisiilor de
praf in atmosfera

CAPITOLUL 2
STAREA APELOR DE SUPRAFATA SI SUBTERANE

2.1. Starea raurilor interioare

Sistemul de monitoring al calitatii apelor, prin observatii si masuratori standardizate si
continue pe termen lung, implementat in Spatiul hidrografic Banat si gestionat de Directia
Apelor Banat, este integrat in Sistemul National de Monitoring al Calitatii Apei (SNMCA) si
are ca scop: cunoasterea si evaluarea calitatii resurselor de apa, aprecierea starii si tendintei de
evolutie a resurselor in vederea elaborarii deciziilor in domeniul gospodaririi cantitative si
calitative a apelor.
La definitivarea acestui sistem s-au avut in vedere:
dispunerea in teritoriu a retelei hidrografice cat si volumele anuale de scurgere;
zonele de concentrare economica si sociala cu impact asupra gradului de folosire a
apelor;
resursele de apa subterana si forajele hidrologice de studiu si cercetare din reteaua
nationala, existente in Spatiul hidrografic Banat si aflate in administrarea Directiei
Apelor Banat a CN Apele Romane;
principalele lacuri de acumulare care servesc ca surse de apa pentru potabilizare.
In acest cadru, in Bazinul Hidrografic Bega - Timis - Caras, functioneaza urmatoarele
subsisteme de monitoring a calitatii apelor:
ape curgatoare de suprafata:
- sectiuni de ordin I si II cu transmiterea informatiilor in flux lent;
- sectiuni in flux rapid cu:
transmiterea informatiilor zilnic;
transmiterea informatiilor saptamanal.
lacuri artificiale de acumulare;
ape subterane;
surse de poluare.
In cursul anului 2000, calitatea apei in B.H. Bega - Timis - Caras in judetul Timis a fost
urmarita in 15 sectiuni de supraveghere, din care de ordinul I un numar de 12 sectiuni si de
ordinul II un numar de 3 sectiuni. Din cele 3 sectiuni de supraveghere de ordinul II, in 2
sectiuni (Cheveres pe r. Surgani si Moravita pe r. Moravita) s-au prelevat probe lunar; aceste
sectiuni functioneaza in regimul sectiunilor de ordinul I.
Recoltarile de apa s-au efectuat lunar in sectiunile de ordinul I cu trei recoltari pe zi la un
interval de 8 ore exceptie facand primele sectiuni de pe rau, respectiv sectiunile martor de
control, unde s-a recoltat doar o proba lunar in lunile de iarna (decembrie, ianuarie si
februarie) cand intervalul de recoltare s-a redus la 6 ore incepand cu ora 7 dimineata.
Analizele fizico-chimice s-au efectuat individual si distinct pentru fiecare recoltare. In

10

sectiunile de ordinul II, recoltarile si analizele apei s-au efectuat de 6 ori/zi din 2 in 2 luni cu
cate o recoltare pe zi.
Programarea campaniilor s-a efectuat lunar de catre biroul PCA pe baza vitezelor medii la
debitele medii multianuale de la principalele posturi hidrometrice.
Pe langa sectiunile de control de ordinul I si II pe cursurile de apa au intrat in fluxul
informational si sectiunile de supraveghere a calitatii apei cu transmitere zilnica (flux rapid) la
CN Apele Romane un numar de 4 sectiuni. Sectiunile au fost stabilite in general la prizele de
alimentari cu apa potabila ce reclama categoria I de calitate (exceptie sectiunea Otelec pe raul
Bega).
In anul 2000 au functionat urmatoarele sectiuni de control:
Nr.
crt.

Cursul de apa

Denumirea sectiunii de
control

Ordinul

FLUX LENT
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15

Bega
Bega
Bega
Bega
Bega Veche
Bega Veche
Nadrag
Timis
Surgani
Poganis
Timis
Timis
Barzava
Barzava
Moravita

Luncani
Balint
Amonte Timisoara
Otelec
Pischia
Cenei
Am. confl. Timis
Lugoj
Cheveresu Mare
Otvesti
Sag
Graniceri
Gataia
Partros
Moravita

I
I
I
I
I
I
II
I
II
I
I
I
I
I
II

FLUX RAPID ZILNIC SI SAPTAMANAL

1
2
3
4

Timis
Bega
Bega
Barzava

Lugoj
Am Timisoara
Otelec
Birda (Manastire)

- alimentare cu apa Lugoj

- alimentare cu apa Timisoara
- alim. cu apa Comtim Birda

Calitatea globala a apelor inregistrata in sectiunile de supraveghere de ordinul I

Incadrarea calitatii apelor curgatoare de suprafata, conform STAS 4706 / 88, s-a efectuat in
raport cu concentratia ponderata a valorii indicatorilor calitativi cu debitul raului in momentul
recoltarii probelor de apa. In tabelul anexat este prezentata calitatea apei raurilor in sectiunile
de control pe cele 3 grupe reprezentative de indicatori de calitate, respectiv: regimul de

11

oxigen, grad de mineralizare, toxice speciale si calitatea generala a cursului de apa, care
reprezinta categoria cea mai defavorabila a celor 3 grupe de indicatori de caracterizare a
calitatii apei pe cursurile de apa comparativ cu anul 1999.
Raul BEGA
Calitatea raului Bega a fost urmarita in cursul anului 2000 in 4 sectiuni de supraveghere de
ordinul I, respectiv: Luncani, Balint, Amonte Timisoara si Otelec.
Sectiunea LUNCANI
Este considerata sectiune martor si este amplasata in zona superioara a cursului de apa Bega,
unde nu exista surse de poluare punctiforme. Toti indicatorii ce calitate determinati se
incadreaza in categoria I de calitate, fara sa se inregistreze valori crescute la nici un
indicator de calitate.
Sectiunea BALINT
Se afla amplasata aval de unele surse de poluare de mica importanta cum ar fi S.G.C.L. Faget
sau SC Solventul - sectia Margina, sectie care incepand din cursul anului 1999 si-a redus mult
activitatea, dar cu toate acestea prezinta un potential pericol de poluare cu fenoli de pe
campurile de aspersie (ape fenolice), in special in perioadele cu precipitatii abundente.
Calitatea apei se mentine in categoria I de calitate la toti indicatorii in afara de "fenoli"
(0.0010 mg/l) si "fier" (0.43 mg/l) care au valori usor crescute incadrandu-se in categoria a IIa de calitate. Aceste depasiri provin din cadrul natural, fiind specifici zonei.
Sectiunea AMONTE TIMISOARA
Este una din cele mai importante sectiuni de control din bazin, fiind situata in dreptul prizei de
captare a apei pentru potabilizare la Uzinele 2 si 4 ale municipiului Timisoara, cu un debit
captat de 2.2 m3/s.
Calitatea globala a apei in sectiune se mentine de categoria I la toti indicatorii, exceptie
"fenolii" care sunt de categoria a II-a avand concentratia medie ponderata cu debitul de 0.001
mg/l, cu provenienta din cadrul natural in perioadele cu precipitatii.
Cu toate ca "fierul" se incadreaza in categoria I de calitate, s-a inregistrat o valoare maxima de
0.95 mg/l (cu aport din cadrul natural) in luna martie 2000, in perioada cu precipitatii
abundente, dar fara sa influenteze negativ concentratia ponderata cu debitul in aceasta
sectiune.
Sectiunea OTELEC
Amplasata aproape la frontiera iugoslava, calitatea apei se incadreaza in categoria I de calitate
la indicatorii aferenti grupelor "grad de mineralizare" si "toxice speciale" si in categoria a II-a
la "regimul de oxigen".
Valorile maxime inregistrate in masurile directe la indicatorii aferenti grupei de calitate
"toxice speciale" sunt de: amoniu - 4.67 mg/l (octombrie), fenoli - 0.006 mg/l (februarie),

12

fosfor - 0.52 mg/l (septembrie), zinc - 0.73 mg/l (mai), dar aceste depasiri nu influenteaza
defavorabil calitatea grupei "toxice speciale".
Categoria a II-a la "regimul de oxigen" se mentine si in anul 2000 la fel ca in anul 1999 si este
determinata de indicatorii: CBO5 - 7.5 mg/l si CCO-Mn/O2 - 11.3 mg/l, ca medie ponderata cu
debitul.
Calitatea apei in aceasta sectiune este afectata de evacuarile apelor uzate de pe vatra
municipiului Timisoara cu un debit de pana la 3 m 3/s, (24 % din volumul colectat din
canalizare a fost evacuat fara nici un fel de epurare, dar numai in lunile ianuarie-iulie; in
lunile august-decembrie a intrat in functiune o noua gura de evacuare pentru ape uzate epurate
mecanic, dar eficienta epurarii pentru aceste ape uzate (epurate numai mecanic) - 5.4 % din
totalul epurat, este foarte scazuta), cat si datorita fermentarii accentuate a namolului in
perioadele calde ale anului, namol depozitat pe patul albiei canalului Bega.
Factorii care contribuie la marirea anuala a cantitatii de namol ce se va depozita pe patul
albiei canalului Bega sunt:
viteza redusa de curgere a apei in cele doua biefuri;
debitele relativ scazute ale canalului Bega in perioada de vegetatie.
Namolul depozitat are influenta majora asupra calitatii apei si in special asupra oxigenului
dizolvat din apa in perioada calda a anului din primavara pana toamna, cand are loc o scadere
a cantitatii de oxigen sub limita biologica.
Din analizele de apa efectuate zilnic de catre laboratorul satelit din Otelec in 43 zile din anul
2000, oxigenul dizolvat are valori sub 4 mg/l, valori mai mici decat categoria a III-a de
calitate din zona de frontiera, ceea ce reprezinta 12 % din numarul zilelor dintr-un an.
Din cauza importantei majore pe care o reprezinta sectiunea Otelec pentru Comisia
Hidrotehnica Romano- Iugoslava, in anul 1965 s-a infiintat Laboratorul satelit din localitatea
Otelec, pentru efectuarea zilnica de analize fizico-chimice si cu transmiteri telefonice zilnice a
datelor privind calitatea apei la autoritatea bazinala de gospodarire a apelor, respectiv Directia
Apelor Banat.
Raul BEGA VECHE
Bega Veche este cel mai poluat curs de apa din Banat, incepand de la confluenta cu Apa Mare
pana la frontiera. Pe rau sunt amplasate doua sectiuni de supraveghere la Pischia si Cenei.
Sectiunea PISCHIA
Se afla amplasata in zona superioara a cursului de apa, iar calitatea globala a apei in aceasta
sectiune este de categoria I. In amonte de aceasta sectiune nu sunt surse de poluare organizate,
totusi apar unele depasiri la indicatorul "azotati" (20.7 mg/l) cu provenienta din cadrul natural,
in general la ape mari.
Sectiunea CENEI
Aceasta sectiune este situata pe cursul inferior al raului, aproape de frontiera cu Iugoslavia.
13

Calitatea apei este grav afectata de aportul poluant cumulat al unitatilor zootehnice din cadrul
COMTIM, care nu si-au rezolvat problema epurarii apelor uzate si folosirea acestora in
agricultura.
Calitatea apei in aceasta sectiune este de categoria a III-a la indicatorii aferenti grupei RO
(CBO5 - 14.1 mg/l) si de categoria a II-a la "toxice speciale", categorie determinata de
indicatorii: amoniu - 1.76 mg/l, azotati - 18.7 mg/l, fenoli - 0.001 mg/l, fosfor - 0.24 mg/l,
zinc - 0.056 mg/l.
Pentru caracterizarea calitatii apei in perioada ianuarie-decembrie 2000, s-au luat in calcul
numai 11 luni, eliminand luna aprilie, luna in care s-au produs inundatii in partea de vest a
tarii. Calitatea apei in luna aprilie a fost grav afectata de cantitatile mari de precipitatii cazute,
care au produs spalarea solului si antrenarea unor cantitati insemnate de suspensii si materii
organice de la fermele zootehnice COMTIM, precum si de la sursele de poluare difuza (halde
gunoi, asezari rurale) de unde, prin canalele de desecare, apele uzate au ajuns in raul Bega
Veche.
Valorile maxime inregistrate in campania din luna aprilie sunt: CBO 5 - 5.0 mg/l, CCOMn/O2 114.6 mg/l.
Raul TIMIS
Calitatea apei s-a urmarit in 3 sectiuni de control pe cursul de apa principal: Lugoj, Sag,
Graniceri si in 2 sectiuni de control pe afluenti: Cheveresul Mare pe raul Surgani, Otvesti pe
raul Poganis.
Sectiunea AMONTE LUGOJ
Este o sectiune importanta fiind amplasata in amonte de Uzina nr. 2 de apa potabila a
municipiului Lugoj, pe raul Timis.
In cursul anului 2000 si in aceasta sectiune ca si in sectiunile din amonte de pe raul Timis se
inregistreaza usoare depasiri la indicatorul "fenoli" (0.002 mg/l, medie ponderata cu debitul)
cu provenienta din sursele de poluare difuza si din cadru natural.
Sectiunea CHEVERESU MARE
Sectiunea este situata pe raul Surgani aval de zona de poluare a orasului Buzias si a
complexului de porci - ferma Bacova din cadrul COMSUIN Birda, care si-a incetat activitatea
din anul 1999, ramanand o potentiala sursa de poluare prin batalurile in care s-au stocat
dejectiile semilichide, afectand calitatea apei in perioadele cu precipitatii.
Calitatea apei in aceasta sectiune se incadreaza in limitele categoriei I la "grad de
mineralizare" si in categoria a III-a la "regim de oxigen" (CBO 5 - 16 mg/l, CCO-Mn/O2 - 25.9
mg/l) si de categoria a II-a la "toxice speciale" (amoniu - 7,19 mg/l, azotati - 10.6 mg/l, fenoli
- 0.006 mg/l, fier - 0.5 mg/l, fosfor - 0.71 mg/l, zinc - 0.045 mg/l).
Concentratiile maxime de poluant (CBO5 - 200 mg/l, CCOMn - 272 mg/l, reziduu fix - 1363
mg/l, amoniu - 135 mg/l, fosfor - 7.5 mg/l) s-au inregistrat in luna aprilie, luna in care s-au
produs inundatii mari in partea de vest a tarii.

14

Sectiunea SAG
Este situata pe raul Timis, aval de derivatia Timis-Bega, aval de evacuarea apelor uzate
insuficient epurate provenite din canalizarea municipiului Lugoj, aval canal descarcare BegaTimis si aval de confluenta cu paraul Surgani si Poganis. Calitatea globala a apei in sectiunea
Sag este de categoria I la toti indicatorii, exceptie fiind fenolii care au valori ale concentratiei
ponderate cu debitul de 0.002 mg/l, fierul cu valoare de 1.11 mg/l; depasiri ale categoriei I de
calitate la acesti indicatori sunt datorate cadrului natural si sunt determinate de valorile
masurate in lunile februarie-aprilie, perioada de precipitatii, la debite cuprinse intre 177.6-208
mc/s.
La mentinerea apei in categoria I de calitate au contribuit urmatorii factori:
scurgere medie relativ bogata, urmare a precipitatiilor cazute;
procesul de autoepurare avand in vedere distanta mare de 67 km intre cele doua
sectiuni (Lugoj si Sag);
debite relativ scazute de ape uzate evacuate de sursele de impurificare.
Sectiunea OTVESTI
Se afla pe cursul inferior al raului Poganis. Absenta surselor punctiforme de poluare din
amonte, conduce la mentinerea categoriei I de calitate a apei la toti indicatorii, exceptie de la
categoria I de calitate, fac unii indicatori cum ar fi: CBO5-5.8 mg/l, CCOMn/O2-14.8 mg/l,
fenoli-0.002 mg/l, fier-2.04 mg/l, cu provenienta din cadrul natural si din sursele de poluare
difuza.
Sectiunea GRANICERI
Sectiunea este amplasata in apropierea zonei de frontiera cu Iugoslavia. Regimul de scurgere
al raului Timis in zona de frontiera este influentata de regimul de functionare al barajului
Tomasevac de pe teritoriul iugoslav, remuul se resimte in amonte de sectiunea Graniceri pina
in zona Gad (aval confluenta raul Timis cu Lanca-Birda).
Calitatea raului Timis in zona de frontiera este de categoria I la toti indicatorii exceptie facand
anumiti indicatori din grupele: regim de oxigen (CBO5-5.8 mg/l, CCOMn/O2-11.8 mg/l) si
toxice speciale (NH4-1.07 mg/l, fenoli-0.004 mg/l, fier-0.54 mg/l, fosfor-0.1 mg/l, Zn-0.035
mg/l).
Calitatea acestor indicatori este influentata defavorabil de evacuarea apelor neepurate de la
complexele de porci din zona Birda, care prin canalele de desecare ajung in canalul LancaBirda, afluent al raului Timis la cca. 10 km amonte de sectiunea Graniceri. Din aceasta cauza,
de la confluenta cu Lanca-Birda se constata o crestere a concentratiei anumitor indicatori din
grupa toxicelor speciale amintiti mai sus.
In anul 2000 in primele 5 luni ale anului s-au produs scurgeri mari, culminand cu viitura din
luna aprilie, fiind afectata calitatea apei urmare a spalarii solului si a antrenarii in apa a
suspensiilor de natura organica. Depasiri ale categoriei I de calitate la amoniu, fenoli si fosfor
sunt in mare parte datorate Complexului de porci Birda, Ciacova si Peciu Nou precum si
celorlalte ferme de porci care au fost inchise.
15

Raul BARZAVA
Urmarirea calitatii raului Barzava s-a facut in 2 sectiuni de control: Gataia si Partos.
Sectiunea Gataia
Este amplasata amonte de captarea Uzinei de apa potabila a celor trei ferme de porci de la
Comtim Birda.
Calitatea globala a apei este de categoria I. Toti indicatorii de caracterizare a calitatii apei au
valori in limitele categoriei I, exceptie - "cianuri" de categoria a II-a (cu valoare de 0.011
mg/l).
Degradarea la cianuri este determinata de evacuarile de ape uzate neepurate provenite din
zona industriala Bocsa.
Sectiunea Partos
Calitatea apei in sectiunea de frontiera cu Iugoslavia este de categoria I neschimbata fata de
sectiunea amonte Gataia. Se mentin si in aceasta sectiune valori usor crescute la CBO5-6.1
mg/l, CCOMn/O2-10.5 mg/l, fenoli-0.002 mg/l si degradare la fosfor-0.11 mg/l si Zn-0.031
mg/l. Pe tronsonul Gataia-Partos sunt mai multe descarcari de ape uzate de la fermele
zootehnice Comtim Birda si din canalizarea localitatii Deta.
Raul MORAVITA
Sectiunea Moravita
Situata in apropierea frontierei cu Iugoslavia, fara surse de poluare organizate. Categoria de
calitate globala este de I, exceptie: CBO5-5.5 mg/l, CCOMn/O2-10.6 mg/l, amoniu-1.10 mg/l,
fenoli-0.001 mg/l, zinc-0.037 mg/l, cu provenienta din surse de poluare difuza.
Calitatea apei in sectiunea Moravita a fost monitorizata doar in primele 8 luni ale anului 2000,
deoarece incepand din luna septembrie raul a secat urmare a secetei.
Calitatea globala a apelor inregistrate in sectiunile de supraveghere de ordinul II
Raul NADRAG
In vederea cunoasterii calitatii apei afluentului Nadrag pe cursul de apa Timis s-au prelevat
probe din sectiunea amonte cfl. Timis pe raul Nadrag. Amplasata in amonte de confluenta cu
raul Timis la 1 km, categoria de calitate a apei este de I la toti indicatorii. Calitatea apei in
aceasta sectiune este influentata numai de Gospodaria Comunala Nadrag, intrucat SC
Ciocanul Nadrag si-a incetat activitatea din semestrul II 1998. Depasirile la indicatorul fier
(0.37 mg/l) sunt un aport din cadru natural, in perioade cu precipitatii.

16

Stadiul calitatii apelor pe ansamblul bazinelor inclusiv sub aspectul repartitiei pe tronsoane
de rau
Raul BEGA
Tronsonul de rau izvoare - aval Timisoara
Calitatea apei raului Bega de la izvoare pina in aval de municipiul Timisoara, unde intervin
importante surse de poluare, pe o lungime de 136 km reprezentand 80% din lungimea totala a
cursului de apa, este de categoria I de calitate la toate cele 3 grupe reprezentative de indicatori
de calitate: RO, GM si TS. Aceasta satisface conditia de calitate la Uzina nr.2-4 Timisoara de
alimentare cu apa pentru potabilizare.
Intrucat sectiunea de supraveghere a calitatii apei este situata in amonte de Timisoara si pe
sectorul pana la statia de epurare oraseneasca nu intervine nici o sursa de poluare importanta,
s-a prelungit categoria I de calitate pe toata lungimea municipiului Timisoara.
Pe acest tronson se inregistreaza usoare depasiri la fenoli-0.001 mg/l si fier-0.43 mg/l in
sectiunea Balint si fenoli-0.001 mg/l in sectiunea amonte Timisoara.
Comparativ cu anul 1999, pe tronsonul de rau izvoare - aval Timisoara, evolutia calitatii apei
este stationara mentinandu-se in limitele categoriei I de calitate.
Tronsonul Aval Timisoara - frontiera
Zona de puternica concentrare industriala si dezvoltare hidroedilitara Timisoara, evacueaza un
debit de ape uzate de cca 3 mc/s (din care 24% reprezinta ape uzate neepurate in prima
jumatate a anului, iar diferenta de 76% reprezinta ape uzate epurate, dar eficienta statiei este
redusa), evacuate prin canalizarea municipiului Timisoara, ceea ce conduce la inrautatirea
calitatii apei aval Timisoara.
Datorita acestui fapt, raul Bega pe o lungime de 34 km ce reprezinta 20% din total, sufera o
inrautatire, trecand de la categoria I in sectiunea amonte Timisoara la categoria a II-a in
sectiunea Otelec - incadrare data de indicatorii aferenti grupei regimului de oxigen (amoniu3.39 mg/l, fenoli-0.003 mg/l, fosfor-0.27 mg/l, zinc-0.051 mg/l).
Raul BEGA VECHE
Tronsonul izvoare - confluenta Apa Mare
Pe o lungime de 80 km, de la izvoare si pana la confluenta cu Apa Mare, reprezentand 75%
din lungimea totala de 107 km, calitatea apei este de categoria I la toate grupele reprezentative
de indicatori de calitate RO, GM si TS, exceptie indicatorii, CBO5-5.2 mg/l si azotati-20.70
mg/l.
Tronsonul Aval Apa Mare - frontiera
Pe tronsonul aval confluenta Apa Mare si pana la frontiera pe o lungime de 27 km,
reprezentand 25% din lungimea totala a cursului de apa, starea apei este de categoria a III-a la
indicatorii aferenti regimului de oxigen CBO5-14.1 mg/l, CCO-Mn/O2-14.0 mg/l si de

17

categoria a II-a la toxice speciale (NH 4-1.76 mg/l, azotati-18.7 mg/l, fenoli-0.001 mg/l, fosfor0.24 mg/l, zinc-0.56 mg/l).
Pe acest tronson, raul poate fi considerat un canal colector de ape uzate ale fermelor
zootehnice Comtim din zona. Apele uzate neepurate se descarca fie in Bega Veche de la
fermele Beregsau (ferma I), fie indirect prin canale de desecare si prin cursul de apa Apa Mare
cu afluentii acestuia, unde sunt descarcate apele uzate neepurate de la fermele zootehnice
Beregsau si Birda.
Se poate spune ca pe acest tronson de rau se inregistreaza cea mai mare poluare din Spatiul
Banat, poluare inregistrata incepand din anul 1971, cand a intrat in functiune Complexul
porcin Beregsau. Functionarea fermelor zootehnice Comtim fara a se rezolva si problema
epurarii si folosirii apelor uzate si a namolurilor pentru fertilizare, a condus la poluarea
masiva si la degradarea calitatii apei acestui rau, facand-o improprie folosirii in scop potabil,
industrial cat si pentru irigare.
Raul TIMIS
Tronsonul amonte Lugoj
Calitatea globala a apei raului Timis se incadreaza la toate grupele de indicatori in limitele
categoriei I de calitate, cu toate ca incepand de la confluenta cu Lanca-Birda (aval sectiunea
de ord. I Sag) calitatea apei se inrautateste la anumiti indicatori.
In sectiunea Sag se inregistreaza depasiri ale categoriei I de calitate doar la indicatorul fenoli0.002 mg/l si categoria degradat la fier-1.11 mg/l, restul indicatorilor incadrandu-se in
categoria I de calitate.
In sectiunea Graniceri, fata de sectiunea Sag, se remarca cresteri la anumiti indicatori cum ar
fi: NH4-1.07 mg/l, fenoli-0.004 mg/l, fier-0.54 mg/l si la fosfor-0.10 mg/l si zinc-0.035 mg/l.
Aceasta inrautatire este din cauza aportului de pe Lanca-Birda din zona complexelor
zootehnice Comtim.
Paraul SURGANI
Afluent al raului Timis, acest parau se incadreaza in categoria a III-a de calitate la grupa regim
de oxigen si toxice speciale din cauza evacuarii de ape uzate insuficient epurate din orasul
Buzias. Debitul relativ mic al paraului nu are o influenta defavorabila majora asupra calitatii
raului Timis in aval de confluenta.
Raul POGANIS
Calitatea acestui rau, fara surse de poluare punctiforme, important afluent al raului Timis, din
punct de vedere al aportului deosebit se incadreaza in limitele categoriei I la toti indicatorii cu
exceptia "fenoli" si "fier" care au valori usor crescute aval sectiunea Otvesti si pana la
confluenta cu raul Timis, datorita structurii solului si a surselor de poluare difuze.

18

Raul BARZAVA
Din fluxul informational rapid zilnic la folosinta de apa a SC Comsuin Birda care capteaza
apa pentru potabilizare in vederea alimentarii complexelor de porci, se indeplineste conditia
de calitate pe tot parcursul anului cu urmatoarele exceptii: amoniu mai mare de 1.0 mg/l in 15
zile (max.2.4 mg/l) si CCO-Mn/O2 mai mare decat 10 mg/l in 5 zile (max 85.9 mg/l).
Analiza si interpretarea rezultatelor obtinute prin fluxul informational rapid
In anul 2000 supravegherea operativa a calitatii apelor sub aspectul efectului imediat al
impactului surselor de poluare asupra calitatii apei resurselor de suprafata curgatoare s-a
efectuat prin fluxul rapid zilnic in urmatoarele sectiuni: amonte Timisoara si Otelec pe raul
Bega, Birda - Uzina de apa COMTIM pe raul Barzava, Uzina de apa Lugoj pe raul Timis.
Fluxul rapid zilnic a functionat operativ, liniile telefonice fiind legate la reteaua ALCATEL
Potrivit analizelor de apa zilnice (temperatura apa, pH, O2, cloruri, CCO-Mn/O2, NH4)
efectuate de laboratorul satelit Otelec, sectiune integrata in sistemul informational de
supraveghere in flux rapid, rezulta ca in anul 2000 numarul zilelor cu oxigen dizolvat cu
valori cuprinse intre 3.29 - 3.98 mg/l a fost de 43 zile an, (in intervalul iulie-august) ceea ce
atesta starea de degradare a calitatii apei canalului Bega aval de municipiul Timisoara pana in
sectiunea de frontiera cu Iugoslavia.
In sectiunea Amonte Timisoara pe raul Bega de unde se face alimentarea cu apa in scop
potabil a municipiului Timisoara, indicatorii ce se determina (temp. apa, pH, O2, CCOMn/O2, rezidiu fix, cloruri, amoniu, azotiti, azotati, fenoli, fier) s-au incadrat in limitele
categoriei de calitate I necesara, exceptie fierul in 151 zile cu valori peste 0.3 mg/l din care 5
zile cu valori peste 1 mg/l (provenienta din cadrul natural), CCO-Mn/O2 in 15 zile (max. 33.9
mg/l) cu valori mai mari de 10.0 mg/l, fenoli in 4 zile (max. 0.004 mg/l) cu valori mai mari de
0.001 mg/l in perioadele cu precipitatii.
In ceea ce priveste continutul de oxigen dizolvat in anul 2000 in sectiunea Amonte Timisoara
nu s-au inregistrat valori mai mici de 4.0 mg/l.
In sectiunea Amonte Lugoj pe raul Timis de unde se alimenteaza cu apa in scop potabil
municipiul Lugoj, indicatorii ce se determina (pH, cloruri, CCO-Mn/O2, amoniu, azotiti) s-au
incadrat in categoria de calitate necesara la priza de captare.
In sectiunea Uzinei de apa Birda de pe raul Barzava cu preluarea apei in scop potabil in
vederea alimentarii complexelor zootehnice din zona (Birda, Voiteni, Gataia) cu determinari
zilnice (pH, cloruri, CCO-Mn/O2, amoniu, azotiti) in laboratorul propriu al Uzinei de apa
Birda, cerintele de calitate au fost satisfacute, exceptie indicatorul CCO-Mn/O2 mai mare de
10 mg/l in 5 zile/an cu valori cuprinse intre 10.08-85.97 mg/l (valoarea maxima de 85.97 mg/l
s-a inregistrat in data de 6 aprilie 2000 in perioada de inundatii)si amoniu mai mare de 1.0
mg/l in 15 zile (max. 2.4 mg/l) depasiri in perioadele cu precipitatii.

19

INCADRAREA
sectiunilor de supraveghere in categorii de calitate in anul 2000

B.H.BEGA - TIMIS CARAS

Nr
crt

Cursul de apa

Sectiunea de
supraveghere

Categoria
RO
GM

de

calitate
TS
General

1.

BEGA

Luncani

2.

BEGA

Balint

3.

BEGA

AM. Timisoara

4.

BEGA

Otelec

II

II

5.

BEGA VECHE

Pischia

6.

BEGA VECHE

Cenei

III

II

III

7.

TIMIS

Lugoj

8.

TIMIS

Sag

9.

TIMIS

Graniceri

10. NADRAG

Am. cf. Timis II

11. SURGANI

Cheveresu Mare

III

II

III

12. POGANIS

Otvesti

13. BARZAVA

Gataia

14. BARZAVA

Partos

15. MORAVITA

Moravita

20

TABEL COMPARATIV
privind tendinta de evolutie a calitatii apei pe cursurile de apa pe termen scurt
- sectiuni de ord. I
B.H.BEGA - TIMIS CARAS
Nr
crt

Cursul de apa

Sectiunea de
supraveghere

Categoria de
calitate
1999
2000

Tendinte de
evolutie

1.

BEGA

Luncani

stationara

2.

BEGA

Balint

stationara

3.

BEGA

AM. Timisoara

stationara

4.

BEGA

Otelec

II

II

stationara

5.

BEGA VECHE

Pischia

stationara

6.

BEGA VECHE

Cenei

III

imbunatatire

7.

TIMIS

Sadova

stationara

8.

TIMIS

Am. Caransebes

stationara

9.

TIMIS

Lugoj

stationara

10. POGANIS

Brebu

stationara

11. POGANIS

Otvesti

stationara

12. BARZAVA

Moniom

stationara

13. MORAVITA

Moravita

stationara

14. CARAS

Carasova

stationara

15. CARAS

Varadia

stationara

21

Principalele folosinte din bazin

Tabelul anexat cuprinde principalele folosinte din bazin menite a atrage atentia asupra celor
mai importante zone care trebuie sa faca obiectul unei supravegheri sporite in ce priveste
calitatea apei la prizele de captare.
Astfel, pe total bazin exista un numar de 3 folosinte de apa care reclama cerinte de calitate a
apei corespunzand categoriei I-a fiind necesara pentru potabilizarea, alimentand localitati ca
Timisoara si Lugoj si Comsuin Birda care deserveste complexele zootehnice din zona.

LISTA PRINCIPALELOR FOLOSINTE DE APA

care preleva din cursurile de apa in mod organizat in anul 2000
B.H. BEGA - TIMIS - CARAS
Nr.
crt.

Beneficiarul folosintei

Sursa de
apa

Q reglem.
l/s

Categ.
necesara cf.
STAS
4609/68

Tipul
folosintei

Primaria Tomesti

Bega

9.2

pot.

Fca. de Sticla Stitom Tomesti

Bega

12.5

III

ind.

R.A. Aquatim Timisoara

Bega

2325

I,III

pot.+ind.

C.E.T. Centru Timisoara

Bega

60

III

ind.

C.E.T. Sud Timisoara

Bega

86.5

III

ind.

Platforma.Ind.Alim. Timisoara

Bega

160

III

ind.

E.G.C.L. Nadrag

Nadrag

31.2

pot.

S.C. Meridian 22 SA Lugoj

Timis

110

pot.

Priza Uzina de apa Comtim Birda

Barzava

150

pot.

10

Pescotim Timisoara-f. Ghiroda

Bega

208

II

piscic.

11

Romsilva Tm. pastrav. Romanesti

Bega

70

pastrav.

22

Raul ARANCA
Sectiunea Amonte Sannicolau Mare
Amplasata amonte de zona de impurificare a orasului Sannicolau Mare, calitatea apei este cea
preluata din raul Mures prin Priza Periam si Cenad, aportul izvoarelor din bazinul hidrografic
Aranca fiind redus. Categoria de calitate pe grupe de indicatori este categoria I la "grad de
mineralizare" exceptie indicatorii: rezidiu fix - 922.1 mg/l, magneziu - 51.1 mg/l, sodiu 189.6 mg/l si "toxice speciale" cu exceptia indicatorilor: fenoli - 0.003 mg/l, fosfor - 0.16
mg/l, zinc - 0.12 mg/l si de categoria a II-a la "regim de oxigen" calitate influentata de valorile
indicatorilor CBO5 - 6.9 mg/l si CCO-Mn/O2 - 12.7 mg/l.
Categoria a II-a de calitate la "regim de oxigen" este determinata de aportul surselor de
poluare difuza (localitati rurale) si de debitele de dilutie scazute, urmare a secetei prelungite
instalata incepand cu luna iulie.
Sectiunea Valcani
Amplasata la Valcani in zona de frontiera cu Iugoslavia si aval de zonele de impurificare si de
evacuarile de ape geotermale din orasul Sannicolau Mare.
Afluentii Cociohat si Giucosin sunt integrati in reteaua canalelor de desecare din zona, canale
cu aport de poluanti proveniti din sursele de poluare difuza, zootehnie, ape geotermale si
zonele cu extractie a petrolului.
Calitatea apei este de categoria I la grupa de indicatori ce caracterizeaza "gradul de
mineralizare" avand concentratii mai mari decat limita categoriei I la indicatorii: rezidiu fix 914.1 mg/l, magneziu - 51.6 mg/l si sodiu 213.2 mg/l, precum si "substante toxice speciale"
cu concentratii ponderate mai mari decat limita categoriei I la indicatorii: amoniu - 1.25 mg/l,
fenoli - 0.003 mg/l, fosfor - 0.21 mg/l, zinc - 0.062 mg/l si de categoria a III-a la grupa
indicatorilor aferenti "regimului de oxigen", CBO5 - 9.1 mg/l si CCOMn/O2 - 17.2 mg/l.
Categoria a II-a de calitate la "regim de oxigen" este determinata de aportul surselor de
poluare difuza ( localitati rurale) si de debitele de dilutie scazute, urmare a secetei prelungite
instalata incepand cu luna iulie.
Din masuratorile din flux informational rapid, in sectiunea Dudesti (Valcani), continutul de
oxigen dizolvat se incadreaza in 98 % din timpul anului in limitele categoriei a III-a, iar
consumul chimic de oxigen se incadreaza in limitele categoriei a II-a in 82 % din timp si in
categoria I-a de calitate in 18 % din timpul.
2.5. Starea fondului piscicol si a altor resurse biologice din apele naturale dulcicole,
salmastre si marine.
Conform informatiilor furnizate de Asociatia Pescarilor Sportivi din Timisoara, in anul 2000
populatia piscicola de pe apele naturale, colinare si de ses aflata in exploatarea APS, a
prezentat boli si paraziti specifici. Fondul piscicol existent pe apele aflate in folosinta APS
este de aproximativ 350 tone peste. Productia proprie in anul 2000 a fost de 4 605 kg peste.

23

S-au realizat repopulari: 10.350 kg peste. S-au inregistrat cazuri de mortalitate la 705kg.
O alta resursa biologica exploatabila din apele normale este reprezentata de Tubifex tubifex.
Compania Nationala Apele Romane - Directia Apelor Banat recolteaza din canalul Bega
50tone Tubifex anual conform studiului de evaluare a resurselor naturale realizat de catre
Institutul de Biologie din Cluj, recoltarea acestei cantitati neafectand major echilibrul
ecosistemului in cazul in care se respecta conditiile speciale de recoltare precizate in
autorizatie.
2.6. Progrese realizate in implementarea prevederilor Conventiei de la Helsinki privind
protectia apelor transfrontiera
Reglementarea problemelor hidrotehnice de pe sistemele hidrotehnice, cursurile de apa, vaile
si depresiunile care traverseaza frontiera cu Iugoslavia se realizeaza pe baza acordului aprobat
prin decretul nr. 242 din 17 iunie 1955, Iugoslavia nefiind semnatara a Conventiei de la
Helsinki.
2.8. Starea apelor subterane
Calitatea apei in strat freatic
Pentru forajele de ordin I, II si poluare s-au determinat urmatorii indicatori fizico-chimici
caracteristici pentru verificarea balantei ionice si indicatori specifici de poluare a zonei
respective: temperatura, pH, conductivitate/reziduu fix, CCO-Mn, Na, K, Ca, Mg, Fe, Mn, Cl,
SO4, PO4, CO3, HCO3, NO2, NO3, fenoli.
In caracterizarea calitatii apei din foraje s-au avut in vedere concentratiile admise si admise in
mod exceptional in STAS 1342-91.
Privind situatia depasirii limitelor admise si admise in mod exceptional se pot constata
urmatoarele zone de poluare:
zone critice inregistrate in forajele de poluare - pentru care au fost comparate
concentratiile indicatorilor chimici cu cele din STAS 1342-91;
zone critice inregistrate in forajele de ordin I si II - pentru care au fost comparate
concentratiile indicatorilor chimici cu limitele din STAS 1342-91.
Comparativ cu anul 1999, in anul 2000, in zonele de poluare aflate in supraveghere, starea
calitatii apei in zonele critice se mentine degradata, neinregistrandu-se o ameliorare a acesteia.
Zonele afectate de poluare au fost stabilite in baza valorilor indicatorilor de calitate
inregistrati in anul 1999 in toate forajele unde acesti indicatori au ajuns la situatii critice.
Situatia depasirii concentratiilor de poluanti admise in mod exceptional conform STAS 134291 este prezentata in tabelul urmator:

24

Denumire
indicator
- NO2

- NO3

- Ca
- Cloruri
- Rez. fix

- Fier

- Mg

- Subst. org.

- SO4

- Mn
- NH4

Nr. de ori de
depasire a limitei
admise in mod
exceptional
max. 5.8
max. 3.3
max. 5.3
max. 1.1
max. 8.3
max. 2.0
max. 3.2
max. 2.2
max. 2.4
max 2.1
max 3.2
max. 8.3
max. 1.6
max. 2.35
max. 2.6
max. 2.4
max. 1.2
max. 3.1
max. 3.3
max. 3.0
max. 1.4
max. 5.3
max. 5.3
max. 3.4
max. 1.5
max. 346
max. 6.9
max. 8.1
max. 4.3
max. 17.9
max. 4.0
max. 3.0
max. 3.2
max. 1.2
max. 1.4
max. 57
max. 14.4
max. 63
max. 1.1
max. 30.0

Denumire bazin hidrografic - foraj

Bega (Margina, Otelec-Pustinis)

Bega Veche (Lunga, Grabati, Beregsau Mare, Jimbolia)
Barzava (Birda, Gataia)
Moravita (Moravita)
Timis ( Parta, Hitias, Giulvaz, Cruceni)
Bega Veche (Masloc, Ortisoara, Lovrin)
Barzava (Birda, Gataia)
Moravita (Moravita)
Bega (Otelec-Pustinis, Ohaba-Forgaci)
Bega (Margina, Otelec, Pustinis)
Bega Veche (Lunga, Lovrin)
Bega (Otelec-Pustinis)
Bega Veche (Lunga, Biled)
Bega (Margina, Otelec-Pustinis)
Bega Veche (Lunga, Jimbolia, Lovrin)
Moravita (Moravita)
Timis (Jebel)
Bega (Margina, Ohaba-Forgaci)
Bega Veche (Grabat, Jimbolia)
Barzava (Birda)
Timis (Urseni, Jebel)
Bega (Otelec-Pustinis, Margina)
Bega Veche (Becicherec, Jimbolia, Lovrin)
Moravita (Moravita)
Timis (Jebel)
Bega (Margina)
Bega Veche (Lunga, Lovrin)
Barzava (Birda)
Moravita (Moravita)
Timis (Hitias)
Bega (Margina, Otelec-Pustinis)
Bega Veche (Lunga)
Moravita (Moravita)
Timis (Jebel)
Bega (Balint)
Bega (Margina)
Bega Veche (Lovrin, Jimbolia, Grabati, Lunga)
Barzava (Birda)
Moravita (Moravita)
Timis (Livezile)

25

Denumire
indicator
- PO4

- Fenoli

Nr. de ori de
depasire a limitei
admise in mod
exceptional
max. 29
max. 7.2
max. 12.8
max. 2.0
max. 265
max. 355
max. 29
max. 15
max. 190
max. 10

Denumire bazin hidrografic - foraj

Bega (Otelec-Pustinis)
Bega Veche (Jimbolia, Becicherec)
Barzava (Birda)
Moravita (Moravita)
Timis (Parta)
Bega (Margina)
Bega Veche (Sacalaz)
Barzava (Birda)
Timis (Cruceni)
Moravita (Moravita)

26

TABEL
cu zone critice in forajele de ordin I, II si de poluare
Nr.
Zona
NO3
CCOMn
NH4
PO4
crt.
b.h. Bega
1
Margina
*
*
*
2
Balint
*
*
*
3
Ohaba Forgaci
adm
*
*
adm
4
Remetea
*
*
*
5
Sanmihaiul Roman
*
*
*
6
Otelec-Pustinis
adm
*
*
*
b.h. Bega Veche
7
Becicherec
*
*
*
8
Bobda
*
*
adm.
9
Beregsau-Sacalaz
*
*
adm.
10 Cenei
*
adm.
adm.
11 Dudestii Noi
*
adm.
adm.
12 Grabati - Jimbolia
adm.
*
*
*
13 Lovrin
adm.
*
*
*
14 Masloc-Pischia-Ortisoara
adm.
*
*
*
15 Sandra - Satchinez
*
*
*
b.h. Aranca
16 Teremia Mare
adm.
*
*
adm.
17 Beba Veche - Cheglevich
*
*
*
18 Periam - Sanpetru Mare
adm.
*
*
*
19 Sannicolau Mare
*
*
*
20 Valcani
adm.
*
*
*
b.h. Barzava
21 Birda - Gataia
adm.
*
*
*
22 Denta
*
*
adm
23 Moravita
adm.
*
*
*
b.h. Timis
24 Cheveres
*
*
*
25 Ohaba - Forgaci
*
*
*
26 Cebza - Ceacova
*
*
*
27 Cruceni
*
*
*
28 Gavojdia - Salha
*
*
adm.
29 Hitias
*
*
*
30 Jebel
*
adm
adm
31 Parta
*
*
*
32 Urseni
*
*
*
Nota:
- adm. - depasirea limitei admise prin STAS 1342/91
-*
- depasirea limitei admise in mod exceptional prin STAS 1342/91

27

Cele mai mari depasiri a concentratiilor de poluanti admise in mod exceptional in apa potabila
(STAS 1342-91) s-au inregistrat la urmatorii indicatori:
azotati (max. 3.2 ori in zona Birda);
subst. org. (max. 346 ori in zona Margina);
amoniu (max 63 ori in Birda);
fenoli (max 355 ori in zona Margina) ;
fosfati (max 265 ori in zona Parta) ;
Depasirile limitelor privind calitatea apei subterane s-au inregistrat, in cea mai mare parte, in
zona complexelor zootehnice din B.H. Bega-Timis-Caras si in zona Margina cu provenienta
in foarte mare masura de la SC Solventul - sector Margina.
Modificarile de calitate a apei din stratul freatic sunt produse de:
evacuarile de ape uzate neepurate sau insuficient epurate cat si de gradul scazut de
echipare cu retea de canalizare menajera ;
dejectiile evacuate de complexele de crestere a porcilor (Beregsau, Grabati, Birda,
Gataia, Voiteni, Sanandrei, Stamora Germana) si a celor de crestere a pasarilor
(Dumbravita si Giarmata) ;
infiltratiile din canalele de desecare, canale folosite in mod frecvent pentru
descarcarea apelor uzate de la unitatile zootehnice ;
depozitari de namoluri si gunoi menajer pe suprafete neamenajate ;
ingrasaminte chimice si pesticide administrate incorect pe terenurile agricole ;
infiltratii de la depozitul de slam de la Satchinez a SNP Petrom Timisoara ;
infiltratii din campurile vechi de aspersie pentru apele fenolice de la SC Solventul
sector Margina care explica depasirile foarte mari la indicatorul fenoli .
Calitatea apei in stratul de adancime
Pentru forajele de adancime, masuratorile de calitate s-au efectuat pentru indicatorii aferenti
balantei ionice : temperatura, pH, conductivitate/reziduu fiz, CCO-Mn, Na, K, Ca, Mg, Fe,
Mn, Cl, SO4, PO4, CO3, HCO3, NO2, NH4.
Din masuratori se constata ca toti indicatorii au valori a concentratiilor mai mici decat limitele
admise prin STAS 1342-91, cu exceptia urmatorilor indicatori : NH4, NO2, PO4, substante
organice.
Situatia depasirii concentratiilor de poluanti admise in mod exceptional prin STAS 1342-91 se
prezinta astfel :
amoniu Pustinis (3.2 ori) ; Jimbolia (5.2 ori) ; Lovrin (7.1 ori) ; Ortisoara (2.0 ori) ;
Moravita (5.8 ori) ; Dinias (7.0 ori) ; Giera (5.3 ori) ; Mosnita (6.6 ori) ;
subst. Organice Jimbolia (2.3 ori) ; Lovrin (2.2 ori) ; Ortisoara (1.5 ori) ; Faget (2.2
ori) ; Mosnita (2.8 ori) ;
PO4 Dinias (4.4 ori) ; Pustinis (1.9 ori).

28

2.9. Situatia apelor uzate surse majore si grad de epurare

Clasificarea surselor de poluare din judetul Timis s-a efectuat impreuna cu CN Apele Romane
Directia Apelor Banat Timisoara, pe baza criteriilor pentru evaluarea impactului surselor de
poluare a apelor, care cuprind indicatori de evaluare in functie de : dilutie, calitatea
efluentului, magnitudinea impactului, riscul de poluare accidentala, alte riscuri de mediu,
continuitatea si nivelul productiei surselor de poluare.
Din clasificarea prezentata in tabelele urmatoare, surse cu impact potential asupra resurselor
de alimentare cu apa potabila sunt : SC Solventul Margina, Statia de epurare a localitatii
Nadrag, Statia de epurare a orasului Faget, Statia de epurare a localitatii Tomesti, toate insa cu
punctaje sub 100 de puncte.

29

CLASIFICAREA SURSELOR DE POLUARE DIN JUDETUL TIMIS

Nr
crt

Agent
economic
Localitate

Dilutie

Cal.
Efluent

Mag.
Impact

(A)

(B)

Risc
la pol.
Accid.
(D)

RISCURI DE MEDIU (E)

Diversitate naturala si
Sanatate
Agric.
biologica
Eutrof. O.D. Sed. Apa Altele

Toxice

Continuitate
surse
(F)

Total
pct.

SC COMTIM SA
Beregsau

30

30

30

30

30

30

30

30

248

SC COMTIM SA
Birda

30

30

30

30

30

30

30

10

228

RA Apa Canal
AQUATIM
Timisoara

30

30

10

30

30

10

30

30

10

225

SC COMTIM SA
Ciacova

30

30

10

30

30

30

10

10

10

193

SC COMTIM SA
Peciu

30

10

30

30

30

10

10

10

168

SGCL Sannicolau

30

10

30

30

10

10

10

10

148

SNP PETROM
SA Buc. Suc.
Timisoara

30

10

10

10

10

10

10

10

108

30

Nr
crt

Agent
economic
Localitate

Dilutie

Cal.
Efluent

Mag.
Impact

(A)

(B)

Risc
la pol.
Accid.
(D)

RISCURI DE MEDIU (E)

Diversitate naturala si
Sanatate
Agric.
biologica
Eutrof. O.D. Sed. Apa Altele

Toxice

Continuitate
surse
(F)

Total
pct.

Gosp Com Lugoj

Lugoj

30

10

10

79

SC SOLVENTUL
Margina

10

10

10

30

76

10

SC COMTIM SA
Parta

10

30

10

10

72

11

SC COMTIM SA
Padureni

10

30

10

10

72

12

Primaria Buzias

30

10

62

13

Primaria Deta

30

10

62

14

SC ZAHAR SA
Timisoara

10

10

10

10

60

15

Primaria Jimbolia

30

49

10

33

32

16
17

Primaria-statia de
epurare
Nadrag
Primaria-statia de
epurare
Faget

31

Nr
crt

18
19
20

Agent
economic
Localitate
SC
EXTRACERAM
SA Faget
Primaria-statia de
epurare
Tomesti
SC SOLVENTUL
SA Timisoara

Dilutie

Cal.
Efluent

Mag.
Impact

Risc la
RISCURI DE MEDIU (E)
Continuitate
pol.
surse
Diversitate naturala si
Sanatate
Agric. Toxice
Accid.
biologica
(D)
(F)
Eutrof. O.D. Sed. Apa Altele

Total
pct.

(A)

(B)

20

20

20

32

2.10. Investitii de succes in epurarea apelor uzate industriale si urbane

Denumirea
agentului economic

Obiectul investitiei

RA Aquatim
Timisoara

Extinderea statiei de
epurare (trapta
mecanica) a
municipiului
Timisoara
Modernizarea treptei
mecanice a statiei de
epurare si laborator
de ape uzate
Realizarea unui
sistem continuu de
recirculare si
reutilizare a apelor
tehnologice
Statie proprie de
epurare a apelor
uzate
Statie proprie de
epurare a apelor
uzate

RA Aquatim
Timisoara
SC Detergenti SA
Timisoara

SC Frigorex SA Sag
SC Solectron SA
Timisoara

Valoarea
Observatii
realizata in
2000
mil. Lei
2002
- atingerea unui debit epurat
mecanic de 3500 l/s prin
realizarea lucrarilor de
extindere cu 1500 l/s
- lucrare finalizata in 2000
10638
- lucrare in curs de realizare cu
aport din credite BERD
- sporirea randamentului de
epurare mecanica
468
- marirea gradului de
recuperare a materiilor prime
- incadrarea in normativele in
vigoare a apelor evacuate in
canalizare
1900
- asigurarea epurarii apelor
tehnologice si menajere
- respectarea NTPA001/97
3125
- asigurarea epurarii apelor
tehnologice si menajere
- respectarea NTPA001/97

33

CAPITOLUL 3
STAREA SOLURILOR
3.1. Principalele aspecte care privesc starea solurilor
Situatia terenurilor degradate este prezentata in lucrarea Studiu privind inventarierea
terenurilor degradate din fondul funciar agricol in scopul aducerii terenurilor in circuitul
productiv din judetul Timis executate de catre OSPA Timisoara la solicitarea OCAOTA
Timis.
Obiectul acestui studiu este inventarierea statistica a terenurilor degradate cu prioritate a
acelora afectate de eroziune foarte puternica si excesiva, eroziune de adancime, alunecari
active, exces permanent de umiditate prin baltiri datorate argilozitatii, compactitatii si lipsei
drenajului prin situarea nivelului freatic aproape de suprafata, cat si prin inundatii, de
asemenea luandu-se in calcul si saraturile, litosolurile, psamosolurile, excavatii si deseuri.
Deoarece normele de continut pentru inventarierea terenurilor degradate, conform Ordinului
comun nr. 49/1997 al Ministerului Agriculturii si Alimentatiei, al Ministerului Apelor,
Padurilor si Protectiei Mediului nu cuprinde toate degradarile intalnite in teren, suprafetele
obtinute au fost completate cu datele existente in arhiva OSPA Timisoara, (studii intocmite in
conformitate cu Metodele de elaborare a studiilor pedologice editate de ASAS, ICPA cu avizul
MAA si publicate in anul 1987) rezultand urmatoarele terenuri afectate de procese de
degradare naturala si antropica :
Tip degradare
saraturare foarte puternica si excesiv alcaline
- moderat alcaline
acide (moderat si puternic acide)
eroziune eoliana

Suprafata
25000 ha
35000 ha
120000 ha
2559 ha

eroziune hidrica de suprafata

198388 ha

- de adancime

73135 ha

alunecari de teren, din care :

- prabusiri, surpari, scurgeri noroioase
exces de umiditate (inundatii, pluviatil, freatic), din care :
- din freatic
inundabilitate
lipsa de drenaj + compactitate

85288 ha
5000 ha
128000 ha
4427.60 ha
23235.50 ha
8976.70

excavatii si deseuri

100.50 ha

litosoluri

1199.00 ha

psamosoluri

803.00 ha
34

Din observatiile culese din teren se constata ca suprafetele mentionate mai sus cunosc o
extindere alarmanta, odata cu trecerea timpului intinse suprafete pomico-viticole aflandu-se
de la an la an intr-un stadiu avansat de degradare cat si suprafetelor arabile din ce in ce mai
mari lasate parloaga.
De asemenea desecarile intense practicate in coltul N-V al judetului, au condus la coborarea
nivelului pedofreatic, de la 1-2 m la 5-7 m.
Pe de alta parte compactarea solurilor si distrugerea agregatelor structurale, ca efect al
exploatarii nerationale, au determinat aparitia fenomenelor de prafuire, adevarate furtuni
cauzate de vanturile ce s-au declansat prin aridizarea climatului.
Prin activitatea sa, in baza studiilor pedologice si agrochimice, OSPA Timisoara a determinat
din suprafata agricola a judetului Timis de peste 700 mii ha, peste 140 mii ha cu rezerva de
humus in primii 50 cm, extrem de mica si foarte mica.
In cursul anului 2000, s-au analizat de catre APM, 213 probe de sol recoltate din diferite zone
ale judetului Timis si anume :
133 probe in zone cu activitati industriale :
Timisoara : S.C. Aliaj Trading , S.C. Tudorache SRL, S.C. Detergenti SA,
UET Timisoara Sud, SC Berg Banat SA ;
Satchinez : Schela petroliera ;
Recas: SCA Recatim SA;
52 probe in rezervatii si parcuri: rezervatia Dinias, Parcul Copiilor Timisoara, Parcul
Justitiei Timisoara;
24 probe in zone saraturate: Moravita, Lunca Moravitei, Gherman, Livezile, Banloc,
Lunca Timisului;
12 probe in zone cu trafic auto intens din Timisoara :
Piata Balcescu ;

Calea Sagului (in fata SC Dermatina si vis-a-vis).

In total, s-au determinat 1604 indicatori.
In urma analizelor fizico-chimice efectuate in laborator si comparand valorile obtinute cu
valorile de referinta din Ordinul MAPPM 756/1997, rezulta urmatoarele:
SC Aliaj Trading Timisoara (graf. 3), continutul de Zn din sol, la o singura proba,
depaseste cu 87% pragul de interventie pentru soluri mai putin sensibile, iar Pb (tot la o
singura proba) depaseste cu 82% pragul de alerta. Cd depaseste pragul de alerta la 35%
din probele recoltate, cea mai mare valoare fiind de 9,0 mg/kgSU (cu 80% mai mare
decat pragul de alerta) ;
la SC Tudorache SRL Timisoara (graf. 3), continutul maxim de Cu depaseste cu 487%
pragul de interventie pentru soluri mai putin sensibile (2933 mg/kgSU) , iar Cr (valoarea
maxima = 540 mg/kgSU) depaseste cu pana la 80% pragul de alerta la 25% din probele
recoltate ;
in zona de exploatari petroliere Satchinez, continutul de substante extractibile in eter de
petrol, variaza intre 0-89400 mg/kgSU, depasind limita maxima admisibila de 1000
mg/kgSU (dupa ICPA Bucuresti) la 81% din probele recoltate (graf. 4) ;

35

in zona cu trafic auto intens din Timisoara Piata Balcescu (graf. 5), continutul de Pb din
sol depaseste pragul de interventie pentru soluri sensibile (cu pana la 240% -340
mg/kgSU), la toate adancimile de recoltare. O situatie asemanatoare, se constata si in
cazul continutului de Cu, unde depasirea este de pana la 120% (440 mg/kgSU). Zn
depaseste pragul de alerta cu 87%, respectiv pragul de interventie cu doar 6% ;
in zona Calea Sagului (graf. 5), se constata depasirea pragului de interventie pentru Pb
(cu pana la 40%) doar la prima adancime = 0-5 cm. La celelalte adancimi, se depaseste
pragul de alerta cu pana la 80% ;
la solurile din rezervatia Dinias, continutul de Cr depaseste pragul de alerta pentru tipul
de soluri sensibile, la toate probele recoltate, iar la 4 dintre ele se depaseste chiar si pragul
de interventie (pentru acelasi tip de sol) cu pana la 32% (graf. 6).

3.2. Actiuni intreprinse pentru reconstructia ecologica a terenurilor degradate si pentru

ameliorarea starii de calitate a solurilor
Din intreaga suprafata de terenuri degradate in prima etapa s-a propus a fi impadurita o
suprafata de aproximativ 4000 ha, suprafata ce poate fi extinsa pana la 32845 ha conform
situatiei orientative a terenurilor degradate inapte pentru folosinte agricole care pot fi
ameliorate prin lucrari de impadurire, situatie intocmita conform Ordonantei nr. 81/1998
privind unele masuri pentru ameliorarea prin impadurire a terenurilor degradate aprobata prin
Legea 107/1999.
Este de remarcat faptul ca pe o buna parte a teritoriilor comunale s-a ajuns la un procent al
suprafetelor impadurite de numai 11%, fata de un optim de 40%, in campia joasa ajunganduse chiar la 2%, fapt ce a atras dupa sine modificari semnificative ale climei, analiza perioadei
1979-1999 indicand tendinte de reducere fata de media multianuala a precipitatiilor cu 7,69,8% pentru perioada aprilie septembrie fiind de 17,7% fata de cea normala la Sannicolau
Mare. In anul 1998 au fost inregistrate valori aproape de normala, ca in anul 1999 media
multianuala sa fie depasita cu 30% la Lovrin, foarte neuniform repartizate in perioadele de
vegetatie, cantitatea de apa cazuta in 24 de ore fiind adeseori mai mare decat media decadala
sau chiar cea lunara depasind astfel capacitatea de inmagazinare a solului (fie ca acesta a fost
inghetat sau puternic tasat, fie ca prezinta o neuniformitate accentuata), sau cea de colectare si
evacuare inspre emisari, prin canalele existente in teritoriu. In anul 2000 s-a inregistrat cel
mai mare deficit de umiditate din ultimii 60 de ani, rezultand un deficit de 202 mm pentru
zona Timisoara.
Asupra elementelor restrictive ce afecteaza potentialul de productie al invelisului de sol se
impun de la caz la caz, masuri de corectare a reactiei acide prin amendare calcica periodica
sau a celei alcaline prin gipsare, imbunatatirea conditiilor de nutritie a plantelor prin fertilizari
ameliorative, asigurarea unui regim aero-hidric optim prin lucrari de prevenire si combatere a
excesului de umiditate (canale, santuri, rigole, drenuri) sau dupa caz a tendintelor de aridizare
(irigatii, perdele de protectie specifice, etc), prevenirea si combaterea alunecarilor si eroziunii
solului (valuri de pamant, brazde, canale de coasta, perdele antierozionale).
Pe fondul acestor relatii aplicarea unor masuri de protectie si conservare a solurilor, ori de
reconstructie ecologica a terenurilor degradate pot fi realizate prin organizarea unor perimetre
de ameliorare (bazinul superior si mijlociu al raului Bega, bazinul mijlociu al Timisului,
Poganisului, etc.) si de revizuire a celor existente (sistemul hidroameliorativ Aranca, VingaBiled-Beregsau, Uivar-Pustinis-Rauti, Behela, Lanca-Birda, Moravita.

36

Urmare a precipitatiilor cazute in primavara anului 2000 in majoritatea zonelor din judetul
Timis, ajungand pana la 60 l/mp, cat si a nivelurilor extraordinare inregistrate pe raurilor
Timis si Bega, valea Chizdia si valea Timisina, au condus la deversari de apa peste digurile de
aparare culminand cu ruperea acestora pe raul Timis mal stang in zona Graniceri. Astfel a fost
inundata o suprafata de 5850 ha, afectand si lucrarile de imbunatatiri funciare.
In aceasta situatie pentru evacuarea apei, in cursul anului 2000 s-a functionat cu un numar de
69 statii pompare de desecare, evacuand un volum de apa de 211100000.62 mc.
Pentru buna functionare a retelei de canale, s-a decolmatat un volum de 670.35 sute mc ; a
fost distrusa vegetatie de pe canale pe o suprafata de 74242.65 sute mp.
Pentru eliminarea unor fenomene de degradare a solurilor in amenajarile de combaterea
eroziunii solurilor au fost reparate 2,55 km de drumuri antierozionale.
3.3 Actiuni interprinse pentru organizarea punerii in aplicare a prevederilor Conventiei
cadru a Natiunilor Unite privind reducerea efectelor secetei si combaterea desertificarii
Pentru reducerea efectelor secetei din anul 2000, SNIF-SA Sucursala Timis, a luat masuri de
intretinere si reparatii a mijloacelor din amenajarile de irigatii aflate in administrarea unitatii,
pentru a putea raspunde solicitarilor beneficiarilor de teren. Astfel prin discutiile avute la
subunitatile noastre cu primariile comunale din judet, cat si prin presa si televiziune unitatea
noastra si-a aratat disponibilitatea de livrare a apei pentru irigatii in sistemele amenajate cat si
asistenta tehnica pentru amenajarile locale la solicitarea beneficiarilor de teren.
In anul 2000 s-a livrat un volum de apa de 1619,0 mii mc ; aplicandu-se udari pe suprafata de
2325 ha.
Pentru aceasta principalele lucrari care au fost executate sunt urmatoarele :
remedierea defectiunilor la conductele ingropate, 2 buc ;
revizia si repararea unui numar de 35 agregate de pompare (pompa+motor) ;
revizia si repararea a 55 ml conducte de aspiratie si refulare ;
revizia si repararea echipamentelor hidromecanice auxiliare in numar de 10 buc ;
revizia si repararea instalatiilor electrice de joasa tensiune in numar de 14 buc.

37

CAPITOLUL 4
STAREA PADURILOR

Datele cuprinse in cest capitol au fost furnizate in totalitate de catre Directia Silvica
Timisoara.
4.1. Starea de sanatate a padurilor
Starea de sanatate a padurilor din judetul Timis este buna.
In arborete s-au executat combateri pe suprafata de 441 ha, constand in lucrari privind
combaterea parazitilor vegetali si a diverselor insecte (133 ha in rachitarii).
In arboretele de rasinoase s-au combatut daunatorii (ipidae) pe 64 ha.
Uscarea la speciile gorun, cer, garnita si stejar s-a manifestat la gradele mijlociu si puternic,
pe suprafata de 2093 ha.
4.2. Zone cu deficit de vegetatie forestiera si disponibilitati de impadurire
Zonele cu deficit de vegetatie forestiera sunt in zona de campie, dar ele nu au fost identificate
de Directia Silvica Timisoara.
Din intreaga suprafata de terenuri degradate in prima etapa s-a propus a fi impadurita o
suprafata de aproximativ 4000 ha, suprafata ce poate fi extinsa pana la 32845 ha conform
situatiei orientative a terenurilor degradate inapte pentru folosinte agricole care pot fi
ameliorate prin lucrari de impadurire, situatie intocmita conform Ordonantei nr. 81/1998
Privind unele masuri pentru ameliorarea prin impadurire a terenurilor degradate aprobata
prin Legea 107/1999.
Este de remarcat faptul ca pe o buna parte a teritoriilor comunale s-a ajuns la un procent al
suprafetelor impadurite de numai 11%, fata de un optim de 40%, in campia joasa ajunganduse chiar la 2%, fapt ce a atras dupa sine modificari semnificative ale climei, analiza perioadei
1979-1999 indicand tendinte de reducere fata de media multianuala a precipitatiilor cu 7,69,8% pentru perioada aprilie septembrie fiind de 17,7% fata de cea normala la Sannicolau
Mare. In anul 1998 au fost inregistrate valori aproape de normala, ca in anul 1999 media
multianuala sa fie depasita cu 30% la Lovrin etc., foarte neuniform repartizate in perioadele
de vegetatie, cantitatea de apa cazuta in 24 de ore fiind adeseori mai mare decat media
decadala sau chiar cea lunara depasind astfel capacitatea de inmagazinare a solului (fie ca
acesta a fost inghetat sau puternic tasat, fie ca prezinta o neuniformitate accentuata etc), sau
cea de colectare si evacuare inspre emisari, prin canalele existente in teritoriu. In anul 2000 sa inregistrat cel mai mare deficit de umiditate din ultimii 60 de ani, rezultand un deficit de 202
mm pentru zona Timisoara.

38

4.3. Suprafete de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizari
Suprafata de teren scoasa temporar din fondul forestier pentru acumularea Surduc (Etapa a IIa) ce apartine CN Apele Romane este de aproximativ 32,0 ha (ocupatii si litigii).
4.4. Suprafete impadurite
In anul 2000 in judetul Timis a fost regenerata suprafata de 402 ha din care:
401 ha in fondul forestier administrat de Regia Nationala a Padurilor prin Directia
Silvica Timis;
1 ha la alti detinatori ;
Impaduriri (regenerari artificiale) s-au realizat pe 152 ha din care:
151 ha din fondul forestier administrat de Regia Nationala a Padurilor prin Directia
Silvica Timis ;
1 ha alti detinatori.
A fost impadurita clasa de regenerare existenta la 31.12.1999 in fondul forestier, rezultata ca
efect al taierilor legale de masa lemnoasa efectuate pe suprafete propuse de amenajamentele
silvice.
Nu s-au efectuat impaduriri pe terenuri degradate intrucat nu au fost identificate si constituite
in perimetre de ameliorare de institutiile abilitate in acest sens prin Legea nr. 107/1999 si
Ordonantei nr. 81/1998 pe care legea respectiva o aproba.

39

CAPITOLUL 5
STAREA HABITATELOR NATURALE,
A FLOREI SI FAUNEI SALBATICE
5.1. Starea habitatelor naturale
Avand o suprafata de 8697km2 judetul Timis are un relief preponderent de campie-85% in
cadrul careia se evidentiaza o zona de campie joasa (80-100m altitudine) cu terenuri mai
umede, in partea central vestica si nord estica (Campia Timisului si campia joasa a Muresului,
respectiv campiile Arancai si Jimboliei) si o regiune de campie mai inalta ( 100-200 m
altitudine) sau campie piemontana. In extremitatea de est a judetului se regasesc prelungirile
de V si SV ale Muntilor Poiana Ruscai.
Reteaua hidrografica a judetului este reprezentata in principal de riurile Timis si Mures la
limita NV a judetului pe o distanta de 42 km, Bega, Aranca, Barzava, Bega Veche, care
colecteaza numerosi afluenti mai mici, se caracterizeaza printr-o orientare generala de curgere
E-V, prin densitate mica, prin curgere latenta si meandrata, debite mici dar cu variatii mari de
nivel si stabilitate scazuta a albiei.
Vegetatia naturala, puternic influentata de activitatile umane, se caracterizeaza prin prezenta
pe scara restransa a plantelor de silvostepa si printr-o frecventa mai mare a vegetatiei hidro- si
higrofile in campiile joase si lunci cu exces de umiditate. Pajisti secundare dominate de
asociatii de paiusuri ( Festuca valeriana, Festuca sulcata, Festuca pseudovina) in amestec cu
Artemisia austriaca. Padurile de foioase, alcatuite din stejar (Quequs robur), cer (Querqus
cerris) si garnita (Querqus frainetto), ocupa insular sau pe suprafete compacte Podisul
Lipovei, Dealurile Lugojului si partial Campia Gataiei. In extremitatea estica a judetului, se
intalnesc paduri de gorun (Querqus cerris), paduri de fag (Fagus silvatica) in amestec cu
carpen (Carpinus betulus) iar pantele superioare ale Munitilor Poiana Ruscai sunt acoperite cu
paduri de molid in amestec cu brad si fag.
Desi este cel mai mare judet al tarii, Timisul nu este foarte bine reprezentat din punct de
vedere al ariilor protejate (18 conform HCJ Timis nr. 19/1995 avand o suprafata de
aprox.1618ha). Cu toate acestea o mare varietate de specii de flora si fauna de interes
national, regional sau european cuprinse in anexele Conventiei de la Berna sau ale
Directivelor europene, se intalnesc in habitate naturale in zona de vest a tarii, pe teritoriul
judetului Timis. Astfel se intalnesc specii de flora : Ruscus aculeatus, Fritillaria meleagris,
Convalaria majalis, Narcissus angustifolius, Taxus baccata, Abies alba, Stipa capillata etc.,
precum si specii exotice aclimatizate : Ginkgo biloba, Albizzia juribrisin, Taxodium
distichum, Juniperus chinensis, Juniperus virginiana, Tsuga canadensis, Fraxinus americana
etc. De asemenea, specii de fauna de importanta europeana, in special specii avifaunistice :
Ardea cinerea, Ardea purpurea, Ardeola ralloides, Egreta alba, Egretta garzetta, Nycticorax
nycticorax, Ixobrychus minutus, Recurvirostra avosetta, Himantopus himantopus, Aythya
nyroca, Crex crex, dar si Misgurnus fosilis, Emys orbicularis, Cobitis taenia, Bombina
bombina, Lutra lutra.

40

5.3. Specii de flora si fauna salbatica valorificate economic

In conformitate cu Ord. 322/2000 al Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului,
activitatile de recoltare, capturare si/sau achizitie si comercializare a speciilor de plante si
animale din flora si fauna salbatica nu se pot desfasura decat dupa obtinerea Autorizatiei de
Mediu. Astfel, pentru anul 2000 au fost inregistrate un numar de 22 de solicitari de autorizare
sau certificare de stocuri in conformitate cu acest Ordin care a inlocuit Ord. 201/1997 ce
reglementa acest tip de activitati. Au fost eliberate 13 autorizatii de mediu pentru
recoltare/capturare si/sau achizitie de plante medicinale, ciuperci, melci, Tubifex precum si
iepuri salbatici, cerb lopatar, cerb comun, pe baza cotelor de recolta aprobate de MAPPM
pentru sezonul 1999-2000. Celelalte solicitari de autorizare se refera la recoltari/achizitii
pentru anul 2001 si nu au putut fi solutionate favorabil din cauza nefinalizarii procedurii de
intocmire a studiilor de evaluare a starii resurselor biologice pentru anul 2001. Au fost
eliberate 4 autorizatii pentru recoltare melci de livada (Helix pomatia), fiind distribuita
intreaga cantitate exploatabila pentru judetul Timis (80tone), conform evaluarii Institutului de
Biologie Cluj. Conform cantitatilor raportate la sfarsitul sezonului de recoltare de pe teritoriul
judetului a fost recoltata (achizitionata) o cantitate de 1173kg. De asemenea SC Escargo
Mures Prod SRL a achizitionat de pe teritoriul judetului Timis o cantitate de 17,6tone de
melci. Din aceste date reiese faptul ca s-a recoltat o cantitate mult mai mica decat cea
aprobata (respectiv decat potentialul malacologic exploatabil al judetului).
Conform concluziilor Institutului de Biologie Bucuresti, pana in prezent populatiile de melci
nu au fost afectate de colectarile efectuate in scopuri economice. Si in judetul Timis, incepand
cu anul 1996 s-a inregistrat o ctrestere a potentialului malacologic.
O alta resursa biologica exploatata in judetul Timis este reprezentata de plantele medicinale.
Principalul recoltator/achizitor este S.N. Plafar- Sucursala Timisoara care a fost autorizata
pentru o cantitate totala de 671.250 kg plante medicinale (flori, fructe, radacini, scoarta
seminte), cantitatea achizitionata fiind de 99 210 kg. Aceasta cantitate a fost achizitionata atat
de la persoane fizice cat si de la recoltatorii proprii. O alta resursa biologica exploatata pe
teritoriul judetului este reprezentata de ciuperci. Au fost eliberate 3 autorizatii pentru
recoltare/achizitie de hribi, galbiori din judetul Timis (38tone).
In ceea ce priveste capturarea de Tubifex din canalul Bega au fost eliberate 2 autorizatii
pentru CN-Apele Romane-Directia Apelor Banat. Conform evaluarii Institutului de Biologie
Cluj, potentialul de recoltare pentru anul 2000 a fost 50.000kg, cantitate ce a fost repartizata
in intregime CNAR-DAB, din care a fost recoltata cantitatea de 44.900kg.
Ca o concluzie se poate aprecia ca potentialul resurselor biologice in judetul Timis nu a fost
afectat prin recoltarile/achizitiile realizate conform autorizarilor. O serie de agenti economici,
dar in special persoane fizice desfasoara acest tip de activitati fara a solicita autorizatie de
mediu. Fenomenul este destul de dificil de urmarit, in ceea ce priveste persoanele fizice care
desfasoara astfel de activitati de recoltare. O parte din aceste persoane au fost identificate si
sanctionate contraventional, dar marea lor majoritate nu pot fi depistati. Totusi cea mai mare
parte a cantitatilor recoltate de aceste persoane fizice sunt predate la firme care au ca profil de
activitate comercializarea de plante medicinale sau alte resurse biologice astfel incat
cantitatile raportate de aceste firme reflecta destul de fidel situatia reala a recoltarilor si
achizitiilor din judet.

41

5.6. Situatia ariilor protejate si a monumentelor naturii

La ora actuala in judetul Timis sunt declarate prin HCJ Timis nr. 19/1995 un numar de 18 arii
protejate dintre care 14 sunt considerate de interes national prin L5/2000 privind planul de
amenajare a teritoriului, Sectiunea a III-a Zone protejate. In conformitate cu clasificarea
UICN, acestea apartin la trei categorii I- Rezervatie stiintifica, III- Monument al naturii, IVRezervatie naturala, fiind rezervatii botanice, zoologice, forestiere, mixte, zone umede.
Cea mai importanta dintre acestea este Rezervatia Ornitologica Mlastinile Satchinez,
arie protejata ca habitat al speciilor de pasari acvatice de importanta nationala si europeana ce
cuibaresc aici. Rezervatia este situata pe teritoriul administrativ al Comunei Satchinez, la
25km NV de Timisoara, pe malul drept al paraului Ier (afluent al raului Bega). Zona face
parte din Campia Banatului si reprezinta vestigiile unei mlastini arhaice care acoperea in
sec.XVIII cea mai mare parte din vestul Banatului. Zona, de aproximativ 200ha, a trecut sub
ocrotire in anul 1954, la propunerea lui Dionisie Lintia, care a numit acest loc paradisul
pasarilor din Banat. In anii urmatori, in zona au fost realizate o serie de lucrari de
regularizare in scopul desecarii zonei si redarii terenurilor in circuitul agricol. In urma
acestor interventii au aparut o serie de fenomene care reflecta un dezechilibru, o degradare
accelerata a biotopului. In ultimii ani aceasta degradare s-a accentuat ca urmare a practicilor
agricole din zona (in special fenomenul de eutrofizare) a practicilor ilicite (taieri de masa
lemnoasa, recoltari ilegale, braconaj etc.) precum si a lipsei banilor pentru efectuarea
lucrarilor de intretinere la sistemul hidrotehnic. Ca urmare a acestor modificari survenite
precum si a evolutiei naturale a biotopului, se impune o reinventariere a terenurilor pentru
redelimitarea rezervatiei si instituirea unei zone tampon care sa asigure o protectie si o
conservare optima a habitatului. APM Timisoara a demarat aceasta activitate de reinventariere
a terenurilor, in paralel cu realizarea unui studiu ornitologic pentru reactualizarea datelor
stiintifice referitoare la rezervatie. In acest context se deruleaza si proiectul de Conservare a
Habitatului Natural Umed Mlastinile Satchinez, proiect finantat de Uniunea Europeana in
cadrul programului LIFE-Natura. Proiectul are in vedere o serie de activitati de constientizare
a comunitatii locale si nu numai (publicatii, afise, postere, brosuri, film documentar),
realizarea unui punct de informare la Primaria Satchinez, actualizarea datelor stiintifice
privind rezervatia, instalarea unor panouri informative, a unei platforme de observatii. Tot in
cadrul acestui proiect au fost finalizate in luna decembrie o serie de lucrari de reparatii la
sistemul hidrotehnic ce deserveste rezervatia. Aceste lucrari (decolmatarea canalului de
alimentare, repararea unor stavilare precum si repararea unei brese in dig) au fost realizate in
scopul imbunatatirii alimentarii cu apa a rezervatiei si a asigurarii unui nivel hidric
corespunzator.
Ca urmare a efectuarii acestor reparatii si a darii in folosinta a sistemului hidrotehnic s-a
observat o crestere a nivelului apei in canalul de alimentare precum si in rezervatia propriuzisa. De asemenea, la cele doua importante locuri de hrana ale pasarilor cuibaritoare la
Satchinez, Balta Mare si Balta Zootehnie s-a observat reaparitia apei, aceste locuri fiind
secate inca din lunile iulie-august 2000. In primavara anului 2000, ca urmare a precipitatiilor
abundente, nivelul apei atat in interiorul rezervatiei propriu-zise cat si in zonele limitrofe
(cunoscute ca locuri de hranit) a fost foarte ridicat. Astfel, la sosirea pasarilor in luna martie
acestea au avut conditii optime pentru a se instala. In consecinta, in anul 2000 au cuibarit in
rezervatie un numar foarte mare de starci si egrete comparativ cu anii trecuti. In acest an au
cuibarit in rezervatie 2 perechi de egreta mare, fenomen ce nu a mai fost semnalat in ultimii
aprox. 30 de ani. In anul 2000 au cuibarit in rezervatie egreta mica (Egretta garzetta), egreta
mare (Egretta alba), starcul cenusiu (Ardea cinerea), starcul rosu (Ardea purpurea), starcul

42

pitic (Ixobrychus minutus), starcul galben (Ardeola ralloides), starcul de noapte (Nycticorax
nycticorax), ciocintorsul (Recurvirostra avosetta), piciorongul (Himantopus himantopus) etc.,
specii supuse unui regim special de protectie, cuprinse in anexele Directivei Pasari si ale
Conventiei de la Berna. Impactul activitatilor umane asupra habitatului si speciilor de la
Satchinez continua sa se faca simtit. Aceste activitati desfasurate in zona urmeaza a fi
reglementate printr-un regulament al rezervatiei precum si prin planul de management al
acesteia.
Arboretumul de la Bazos (60ha) se afla pe teritoriul comunei Bazosul Nou fiind delimitat
spre sud de drumul comunal asfaltat Remetea Mare-Bazosu Nou, iar in rest de terenuri
agricole. Arboretumul a avut la origine o padure naturala de stejar in care au fost introduse dea lungul timpului diferite specii exotice sau autohtone. In prezent este una dintre cele mai
valoroase colectii de arbori si arbusti ornamentali din Romania. A fost infiintat intre anii
1909-1919, cand au fost aduse primele specii de la Arnold Arboretum (Arboretumul
Universitatii Harward). Creat in stil peisager, a fost proprietate particulara pana in 1934 cand,
cumparat de Casa Padurilor Statului a fost dat in folosinta Institutului de Cercetari si
Amenajari Silvice. Are la ora actuala peste 800 de taxoni si cea mai completa colectie de
stejari americani si Carya din tara. Arboretumul are statut de rezervatie stiintifica (din 1954) si
monument al naturii (din 1982). Din 1994 este considerat arie protejata pentru ocrotirea
biodiversitatii, genofondului, ecofondului si pastrarea echilibrului ecologic in judetul Timis.
Pe plan international este afiliat la Asociatia Internationala a Gradinilor Botanice.
Arboretumul are o pepiniera cu arbori ornamentali unde au fost infiintate culturi
experimentale cu specii exotice (Liriodendron tulipifera, Liquidambar styraciflora, Taxodium
distichum). La ora actuala arboretumul se afla in pericol necesitand fonduri pentru realizarea
unor lucrari de reconstructie ecologica. Fenomenul de uscare se manifesta la 96% din
suprafata arboretelor-86% cu grad moderat de uscare. Acest fenomen s-a manifestat in
ultimele decenii, dar in ultimii ani, dupa scaderea si mai accentuata a nivelului apei freatice el
s-a intensificat. Scaderea nivelului apei freatice se datoreaza forarii unor fantani in apropierea
parcului pentru aprovizionarea cu apa a municipiului Timisoara. Padurea naturala avand o
varsta inaintata nu isi mai poate reface sistemul radicular si ca atare arborii se usuca.
Fenomenul de uscare s-a extins si asupra unor specii de colectie (unele specii rare au disparut
Querqus marylandica) pentru prima data incepand sa se usuce si rasinoasele. Extragerea an
de an a uscaturilor a dus la scaderea indicelui de acoperire la 0,7 in care stejarul e prezent in
medie cu 75% iar carpenul,artarul, jugastrul etc. ocupa aproximativ 25% din suprafata.
Lunca Poganisului declarata arie protejata pe o suprafata de 75,5 ha, pa malul paraului
Poganis, pe teritoriul administrativ al comunelor Tormac, Nitchidorf, Sacosu Turcesc. Zona
este protejata ca habitat al lalelei pestrite (Fritillaria meleagris) specie ocrotita (prin HCJ nr.
1743/1939). Laleaua se afla intr-o padure rara de stejar (Querqus robur), cu frasin (Fraxinus
excelsior) si jugastru (Acer campestre) ca specii principale in amestec cu carpen ( Carpinus
betulus), ulm (Ulmus foliacea), par paduret ( Pirus piraster), cires ( Cerasus avium), mar
paduret (Malus silvestris).s.a. Statul arbustiv e format din gladis (Acer tataricum), paducel
(Crategus monogyna), sanger (Cornus sanguinea), lemn cainesc (Ligustrum vulgare),
porumbar (Prunus spinosa) etc. In Lunca Poganisului laleaua pestrita vegeteaza pe arii
extinse, preferand habitatele salbatice unde impactul activitatilor antropice este mai redus.
Astfel se intalneste in padurile de la Berini, Blajova, Cadar, Nitchidorf, in jurul localitatii
Buzias, Otvesti, Cheveres. Din acest motiv consideram oportuna extinderea acestei arii
protejate astfel incat sa fie incluse toate aceste enclave. Problema majora in aceasta
rezervatie este reprezentata de activitatile de recoltare ilegala a speciei, in scopul
comercializarii. De asemenea habitatul natural al lalelei pestrite este afectat de o serie de

43

activitati cum ar fi : pasunatul, cositul, depozitarea ilegala de deseuri. Zona fiind inconjurata
de terenuri agricole s-au inregistrat cazuri de incendieri ale miristilor, focul extinzandu-se si
in zona de vegetatie a lalelei pestrite, afectand covorul vegetal.
Lunca Muresului in zona de lunca a Muresului (la granita NV a judetului Timis) sunt
declarate 3 arii protejate :- Padurea Cenad, Insula Mare Cenad, Insulele de la Igris.
Padurea Cenad este o padure de lunca situata in zona dig-mal,are o suprafata de 279,20 ha
(conform Legii 5/2000-Sectiunea aIII-a Zone protejate) si este in administarrea OS
Timisoara. Zona este situata la limita dintre zona forestiera de campie si silvostepa. Se
intalnesc urmatoarele tipuri de padure : sleau de silvostepa cu stejar pedunculat, stejaretosleau de lunca cu productivitate mijlocie, sleau de lunca din regiunile de campie, frasinet de
lunca, stejareto-sleau de lunca, sleao-plopis normal de lunca. Din suprafata totala a padurii
aproximativ 91% e reprezentata de arborete artificiale si numai o mica suprafata (9%)arborete ce si-au pastrat caracterul natural fundamental. Padurea a apartinut pana in 1948
comunei Cenad si locuitorilor din Pesac. Exploatarea codrilor seculari ce existau in zona a
inceput cu multi ani in urma, fapt ce a determinat un proces de alterare a structurii arborilor,
data fiind bonitatea statiunilor si concurenta speciilor. Arboretele artificiale existente au fost
create prin culturi intermediare, in urma exploatarii vechilor paduri si prelucrarii agricole a
terenurilor. Conform amenajamentului silvic din 1988 intreaga suprafata de padure este
incadrata in grupa I functionala- padure de protectie situata in zona dig-mal. In aceste paduri
se admite exploatarea masei lemnoase prin tratamente progresive si taieri rase in crang.
Padurea de la Cenad a fost declarata zona protejata in baza Deciziei nr. 1581/1982 a
Consiliului Popular al judetului Timis.
Insula Mare Cenad (3ha) si Insulele de la Igris (3-4ha) ocrotite pentru flora si fauna
specifica zonelor umede sunt insule cu suprafata variabila. Avand in vedere existenta acestor
habitate naturale specifice zonelor umede si diversitatii biologice intalnite in toata aceasta
zona de Lunca a Muresului a fost intocmit un proiect pentru infiintarea rezervatiei complexe
transfrontiere Lunca Muresului Inferior. Influentele perturbatoare pentru echilibrul ecologic
al zonei sunt reprezentate de activitatile de braconaj si taierile ilegale de masa lemnoasa din
zona precum si de activitatile agricole. De asemenea padurea fiind situata in zona de lunca
inundabila a Muresului, inundatiile periodice se reflecta in tipurile de asociatii vegetale
intalnite aici. In aceasta zona se intalnesc specii de pasari ocrotite, cum ar fi : Acanthis
cannabina, Accipiter nisus, Acrocephalus sp., Anas acuta, Anas crecca, Anas penelope, Anas
sp., Aythya ferina, Rallus aquaticus, Podiceps cristatus, Ciconia ciconia, Himantopus
himantopus, Recurvirostra avosetta, Ixobrychus minutus, Hirundo rustica, Tringa rustica.
O alta arie protejata ca zona umeda- habitat al unor specii avifaunistice este Acumularea
Murani-Pischia (Mlastinile). Situata la contactul compartimentului central al Campiei inalte
Vinga cu Campia joasa a Timisoarei, acumularea a fost conceputa pentru a atenua undele de
viitura din amonte. Acumularea constituie un loc ideal de cuibarire si de popas in timpul
pasajului pentru un numar insemnat de pasari de apa. In aval de baraj paraul a fost transformat
intr-un canal si vegetatia acvatica palustra a disparut. In amonte de baraj, pe o lungime de 1-2
km a existat o zona cu stuf si papura, cu numeroase tufe de rachita si salcii, unde in perioada
anilor t79-t85 a existat o colonie mixta de Ardeide. Zona adapostea o bogata avifauna
cuibaritoare. Prin drenarea cozii lacului la sfarsitul anilor t80 stufarisul a fost inlocuit de o
pasune umeda. In prezent numarul speciilor cuibaritoare s-a redus, dar pe luciul apei se pot
observa inca specii cum sr fi : Podiceps cristatus, Anser anser, Anser albifrons, Anser

44

erythropus, Aythya ferina, Anas plathyrynchos, Fulica atra etc. De asemenea in zona de
mlastina care a mai ramas cuibaresc specii de Ardeide.
Factorii perturbatori sunt reprezentati de activitatea de pasunat din zona precum si de
activitatile de agrement si pescuit ce se desfasoara in zona acestei acumulari.
Padurea Bistra (19,9ha) si Padurea Dumbrava (310ha)- arii protejate aflate in fondul
forestier sunt administrate de Ocolul Silvic Lunca Timisului respectiv Ocolul Silvic Lugoj.
Padurea Bistra a fost declarata arie protejata datorita vechimii padurii de stejar (eemplare de
130-150 ani). Situata intre raurile Bega si Timis in trecut zona era inundata de Bega Veche
(numeroase brate moarte- astazi cu apa stagnanta). Este administrata si exploatata conform
amenajamentelor silvice. Zona nu pune probleme deosebite de conservare. Padurea Dumbrava
este ocrotita ca padure de protectie a izvoarelor minerale din bazinul hidrografic al statiunii
balneare Buzias.
Locul fosilifer Radmanesti- rezervatie paleontologica protejata pentru depozitele fosilifere
tertiare cu forme de moluste rare sau unice. Actul initial de declarare este HCM nr.
1625/1955. Punctul fosilifer de varsta pontiana este acoperit de o cuvertura pontian superioara
de cca. 60-70cm grosime, formata din pietrisuri si nisipuri cu stratificatie torentiala. Dintre
procesele geomorfologice actuale se intalnesc pe arii restranse alunecari de teren. Zona este
situata pe cursul superior al Minisului (afluent al Begai), cu freatic situat la pana 10m
adancime, alimentat in special pluvial. Zacamantul fosilifer este situat in sudul satului, la 6km
de Valea Pietrii, mai aproape de satul Bruznic decat de Radmanesti (comuna Bara). Au fost
descrise 121 forme de moluste dintre care 60 sunt tipice pentru acest punct fosilifer si au fost
descrise pentru 1-a data : Sinanodonta brandenburgi, Unio procumbens, Limnocardium
secans, Limnocardium decorum, Limnocardium vicium, Plagiodocma auingeri,
Pseudodactillus simplex, Theodoxus radmanesti, T. crescens, Pyrula archimedis, Gyraulus
virians etc. zona nu prezinta degradari de natura antropica fiind afectata doar de sporadice
alunecari de teren.
Saraturile Dinias (4ha)- a fost declarata arie protejata pentru flora specifica terenurilor de
saratura. Rezervatia a fost infiintata odata cu organizarea statiei pilot pentru ameliorarea
solurilor saline si alcaline din aceasta parte a tarii cu scopul de a se studia comparativ
fenomenele covorului vegetal si cele pedologice in conditii naturale si de
agrohidroamelioratii. Zona nu este afectata de activitati antropice fiind improprie desfasurarii
oricarui tip de activitate.
Un caz deosebit este cel al rezervatiei de dropii de la Beba Veche- 2187 ha declarata prin
HCJ Timis nr. 19/1995. Declararea a avut la baza studiile mai vechi referitoare la populatiile
de dropii din aceasta parte a tarii precum si observatiile din perioada t90-t92 cand au fost
semnalate exemplare izolate de dropii in zona Beba Veche. In anii ce au urmat numarul de
exemplare observate a fost din ce in ce mai mic. Chiar daca s-ar fi mentinut numarul de
exemplare observate initial, acesta nu era suficient pentru a putea constitui nucleul unei
rezervatii si pentru a putea reface populatia de dropii initiala, cunoscute fiind caracteristicile
speciei. La ora actuala rezervatia de dropii de la Beba Veche exista doar la nivel declarativ.
Dintre speciile de flora ocrotite, rare sau periclitate, declarate monumente ale naturii pe
teritoriul judetului Timis amintim : Ruscus aculeatus, Fritillaria meleagris, Dianthus armeria,
Nuphar luteum, Narcissus stellaris, Iris sibirica, Convalaria majalis, Stipa capillata,
Agropyron cristatum, Corylus colurna, Taxodium distichum, Taxus baccata, Querqus robur,

45

Pinus nigra, Albizzia juribrisin, Ginkgo biloba, Larix decidua, Ulmus laewis, Acer
monspesulanum. Dintre speciile faunistice amintim : Emys orbicularis, Podiceps cristatus,
Phalacrocorax carbo, Phalacrocorax pigmeus, Platalea leucordia, Egretta alba, Egretta
garzetta, Ciconia ciconia, Riparia riparia, Lynx lynx, Sciurus vulgaris, Lutra lutra etc. Starea
acestor specii este favorabila nefiind semnalate interventii majore in habitatele naturale ale
acestora, cu impact asupra populatiilor locale.
5.7. Actiuni majore in implementarea prevederilor conventiilor
internationale care privesc conservarea naturii si a diversitatii biologice

si acordurilor

In acest context al implementarii conventiilor internationale mentionam proiectul LIFENatura Conservarea habitatului natural umed Mlastinile Satchinez, derulat de IPM
Timisoara cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Proiectul are in vedere conservarea
habitatelor specifice de zona umeda (conform Directivei Europene Habitate 92/43/EEC)
precum si a speciilor de pasari aflate pe anexele Conventiei de la Berna privind habitatele
naturale din Europa si ale Directivei Pasari 79/409/EEC.
5.9. Starea efectivelor de albine si a altor specii de himenoptere cu importanta economica si
ecologica
Conform datelor furnizate de DGAIA Timis, numarul familiilor de albine din judetul Timis
este de 21015. Referitor la alte specii de himenoptere cu importanta economica si ecologica
nu se cunosc date.

46

CAPITOLUL 6
STAREA MEDIULUI IN ASEZARILE URBANE
6.1. Prioritati de mediu in asezarile urbane

Localitatea
Timisoara

Lugoj

Sannicolau Mare

Jimbolia

Buzias

Prioritati de mediu

modernizarea statiei de epurare

demararea lucrarilor la noua deponie ecologica in paralel
cu inchiderea actualului depozit de deseuri
punerea in exploatare a incineratorului de deseuri speciale
a SC Pro Air Clean SA Timisoara
modernizarea retelelor si a centralelor termice
salubrizarea terenurilor virane si refacerea spatiilor verzi
din scuaruri si aliniamente stradale
extinderea parcurilor, a zonelor de recreere si joaca, a
terenurilor de sport
amenajarea unei perdele forestiere de protectie in partea de
NV a municipiului
inlocuirea parcului auto din transportul in comun existent,
cu autobuze nepoluante
verificarea modului de depozitare a deseurilor rezultate din
constructii
implementarea unui sistem de colectare a resturilor
vegetale si realizarea unei platforme de compostare
realizarea unui parc zoologic
modernizarea statiei de epurare
sistematizarea actualului depozit de deseuri urbane
implementarea sistemului de colectare selectiva a
deseurilor de la populatie
modernizarea statiei de epurare
identificarea unui nou amplasament pentru depozitul de
deseuri in paralel cu sistematizarea actualei rampe
implementarea sistemului de colectare selectiva a
deseurilor de la populatie
extinderea canalizarii si modernizarea statiei de epurare
identificarea unui nou amplasament pentru depozitul de
deseuri in paralel cu sistematizarea actualei rampe
implementarea sistemului de colectare selectiva a
deseurilor de la populatie
modernizarea statiei de epurare
reamenajarea depozitului orasenesc de deseuri
reamenajarea depozitelor de deseuri din localitatile
apartinatoare (Bacova si Silagiu)
implementarea sistemului de colectare selectiva a
deseurilor de la populatie
modernizarea zonelor verzi din oras (parcul copiilor)
47

Localitatea

Deta

Faget

Prioritati de mediu

retehnologizarea statiei de epurare si extinderea canalizarii

reamenajarea actualului depozit de deseuri
implementarea sistemului de colectare selectiva a
deseurilor de la populatie
modernizarea statiei de epurare
reabilitarea retelei de alimentare cu apa si extinderea
canalizarii
reamenajarea actualului depozit de deseuri
amenajarea de depozite de deseuri menajere pe raza
localitatii apartinatoare

6.1.2. Situatia spatiilor verzi si a zonelor de agrement

Administrarea spatiilor verzi de pe raza localitatilor urbane se realizeaza de catre primarii
prin serviciile proprii sau prin concesionarea activitatilor unor societati specializare. Situatia
spatiilor verzi prezentata tabelar in continuare cuprinde suprafata parcurilor, scuarurilor,
aliniamentelor stradale si a zonelor de agrement. Amenajarile de spatii verzi efectuate in anul
2000 reprezinta lucrari de gazonat, plantat material dendrofloricol, amenajat zone de recreere
si de joaca pentru copii, s.a.
Din actiunile demne de evidentiat este inventarul complex efectuat de Primaria municipiului
Timisoara pentru realizarea unui Cadastru verde , necesar pentru conducerea in viitor a
spatiilor verzi din mediul urban intr-o conceptie ecologica si peisagistica.
Localitatea

Spatii verzi si zone de

agrement ha

Diverse amenajari efectuate

in anul 2000

241.55

72.726 m2

208

8600 m2

Sannicolau Mare

55.21

Jimbolia

54.55

42

1.5 ha

Deta

27.7

Faget

14.9

Timisoara
Lugoj

Buzias

48

6.1.4. Situatia poluarii sonore

Din cele 106 masuratori ale nivelului de zgomot, realizate n anul 2000 de catre A.P.M.
Timisoara, 86 au fost efectuate pe arterele rutiere si n intersectiile din municipiul Timisoara
n vederea stabilirii zonelor afectate de zgomotul produs de traficul rutier.
S-a masurat nivelul de zgomot echivalent, n conformitate cu STAS 6161/3-82, pe un interval
de 30 de minute. La aceste determinari s-a utilizat un sonometru integrator de tip Cirrus
CR :272.
Depasirea limitei maxime admise s-a nregistrat n 40% din numarul total de puncte de
masura, cauza fiind densitatea mare a traficului rutier, pe cai de rulare dimensionate
necorespunzator si cu suprastructura deteriorata. La acestea se adauga prezenta n trafic a
autovehiculelor grele, aflate ntr-o stare tehnica necorespunzatoare, dirijarea insuficienta a
circulatiei si viteza mare de rulare a autovehiculelor.
Pe baza valorilor masurate s-a ntocmit un top al primelor 10 zone intens afectate de zgomotul
provenit de la traficul rutier :
Nr.
Crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10

Zona
Calea Dorobantilor
Calea Sagului
Calea Torontalului
Bul. Simion Barnutiu
Piata Marasti
Piata Florenta
Bul. Victor Babes str. Cluj
Bul. Eroilor
Str. Aries
Bul. Mihai Viteazul

Lech
dB(A)
74.0
73.5
73.2
72.8
72.5
72.3
72.0
72.0
71.8
71.5

Lech MA
dB(A)
70
70
70
70
70
70
70
70
70
70

Calea Sagului si Calea Buziasului au fost monitorizate o perioada de 8 zile pentru stabilirea
gradului de variatie a zgomotului. Zgomotul echivalent mediu masurat pe Calea Sagului a fost
de 72.1 dB(A) cu o abatere standard de 1.12 dB(A) iar pe Calea Buziasului a fost de 70.0
dB(A) cu o abatere standard de 1.46 dB(A).

49

75
74
73
72

dB(A)

71
70
69
68
67
66
65
1

Calea Sagului

Calea Buziasului

LMA

Din numarul total de sesizari nregistrate n cursul anului 2000, sesizarile de zgomot
reprezinta 32.3%. Distributia sesizarilor de zgomot, dupa activitatea reclamata este prezentata
n graficul urmator :

ALTE ACTIVITATI
(DEPOZITE,
BRUTARII,
CONCERTE, ETC.)
14%

ACTIVITATI
PRODUCTIVE
25%
SERVICE AUTO
11%

DISCOTECI
12%

BARURI,
RESTAURANTE
38%

n urma acestor sesizari s-au efectuat un numar de 11 masuratori informative si 9 masuratori

pe timp de noapte cu durata de 30 de minute cf. STAS 6161/3-82, ale nivelului de zgomot
echivalent Lech

50

Nr.
Crt.

Obiectiv
(masuratori informative)

Lech
dB(A)

Lech MA
dB(A)

SC Moda Conf by Italy SRL

44.0

Punct termic strada Siret

63.0

SC Ecosystem SRL

45.5

Complex stud. pizzeria Ti Amo

55.0

SC Linde Gas SA punctul 4

74.8

Lugoj, SC Calbar si fiii SRL

81.4

SC Ro-Alto-Gradimento SRL

61.2

Calea Aradului Biserica AGAPE

67.1

Leonardo concert Piata Unirii

78.6

10

Lugoj, SC Witex SRL

60.0

11

Bul. Dragalina SC Intercet SRL

54.9

Lech
dB(A)

Lech MA
dB(A)

Nr.
Crt.

Obiectiv
(masuratori cf. STAS 6161/3-82)

Lugoj, disco CNM Mirmelamir

66.5

50

Faget, disco Compact International

49.5

50

Lugoj, disco CNM Mirmelamir

55.0

50

Lugoj, disco Validora Divertis

68.3

50

Lugoj, disco Liliacul

61.5

50

Piata Victoriei-concert Zilele Joe

84.3

50

Martirilor echipa interv. RATT

72.3

50

Torontalului, SC Sumnicom SRL

55.0

50

Aleea Ghirodei Club Keoke

56.6

65

S-au nregistrat depasiri ale limitei maxime admise n majoritatea punctelor de masura. La
efectuarea acestor masuratori s-a utilizat un sonometru integrator de tip Cirrus CR:272.

51

6.1.3. Gospodarirea deseurilor urbane

Gestionarea deseurilor urbane se realizeaza de catre serviciile publice specializate ale
primariilor sau de catre agenti economici cu profil de activitate axat pe salubrizarea
localitatilor. In toate localitatile urbane este organizat sistemul de colectare, transport si
depozitare definitiva a deseurilor, atat de la populatie cat si de la agentii economici care
functioneaza pe raza oraselor.
Depozitarea definitiva a deseurilor urbane se realizeaza in continuare pe vechile
amplasamente care nu indeplineasc conditiile de protectie a factorilor de mediu.
Colectarea selectiva a deseurilor urbane de la populatie este implementata si s-a dezvoltat in
anul 2000 doar in municipiul Timisoara, prin existenta a 54 de containere de 2 m 3,
compartimentate, pe 27 de amplasamente.
Situatia depozitelor de deseuri urbane si a cantitatilor medii de deseuri depuse in acestea anual
este prezentata conform tabelului.

Localitatea

Timisoara

Suprafata
depozitului
(ha)
Totala
Ocupata

Cantitatea medie
anuala depozitata
(m3)

Unitatea care
asigura gestionarea
deseurilor urbane
SC Retim SA
Timisoara
SC Meridian 22 SA
Lugoj
Serviciul public de
specialitate
SC Jimapaterm SA
Jimbolia
SC Rascom SA
Buzias
SC Sulean Company
SRL Deta
Serviciu public de
specialitate

16,6

16

600000

Lugoj

10

86800

Sinnicolau Mare

8,8

40150

Jimbolia

1,8

10400

Buzias

7100

Deta

10

8900

Faget

7000

58,4

36,8

TOTAL

52

Pentru gestionarea deseurilor urbane in anul 2000 au mai fost efectuate si alte actiuni, cu
precadere in municipiile Timisoara si Lugoj :
desfintarea depozitelor clandestine de deseuri (70000 m 3 in Timisoara si 1942 m3 in
Lugoj) ;
extinderea in proportie de 80% pe raza municipiului Timisoara, a sistemului de
colectare a deseurilor menajere de la populatie in europubele de 120 l si 240 l ;
actiuni sezoniere de colectare a deseurilor in Timisoara ( curatenia de primavara si
toamna ) in care s-au transportat 5287 m3 de reziduuri ;
salubrizarea malurilor canalului Bega pe tronsonul ce traverseaza Timisoara.

6.2. Starea de confort si de sanatate a populatiei in raport cu starea de calitate a mediului

in zonele locuite
Principalii factori de risc pentru sanatatea populatiei conform datelor furnizate de Directia de
Sanatate Publica a judetului Timis sunt urmatorii:

amplasarea Uzinei de apa nr. 2 Lugoj (priza de captare din raul Timis) in aval de
municipiul Lugoj;
perimetre de protectie necorespunzatoare la nivelul surselor de apa, de:
o suprafata
o profunzime
retele de distributie necorespunzatoare (invechite, cu frecvente avarii) la care se
adauga si desele interventii de remediere fara instituirea unei dezinfectii prin
hiperclorinarea apei - aproape in toate localitatile urbane;
prezenta nitratilor peste limita admisa de 45 mg/l apa in sursele publice si a celor
particulare, dar si spre limita maxima admisa in apa din reteaua de distributie a
sistemelor centralizate (oras Deta);
folosirea apelor de imbaiere in sezonul cald de calitate necorespunzatoare (apele de
suprafata Timis, zonele Sag si Albina);
gestionarea necorespunzatoare a deseurilor solide, referitor la depozitarea acestora la o
rampa supraaglomerata, neecologica (Parta), cu arderi necontrolate ale deseurilor si
poluarea localitatii invecinate comunei Sag, a drumului cu trafic international si a
solului din vecinatate;
poluarea aerului in municipiile Timisoara si Lugoj prin cresterea traficului rutier (atat
in intersectii, cat si in zonele de locuit);
poluarea fonica din zonele aglomerate din urban data de: circulatie, extinderea
unitatilor comerciale si de divertisment.

La nivelul anului 2000, situatia imbolnavirilor prin boli transmisibile este prezentata in tabelul
urmator:

53

Nr.
crt

Tipul de
boala

Hepatita tip
A
Boala
diareica
acuta
Toxiinfectii
alimentare
Leptospiroza
Giardiaza Lambliaza

2
3
4
5

Total Urban Rural

judet
618

362

256

1635

1175

460

10
15
3895

Timisoara

Lugoj Faget Buzias Deta Jim- Sannibolia colau

Mare
U/R
U/R
U/R
U/R
U/R U/R
U/R
325/98 11/24 9/31
5/41
7/64 4/17
1/11
645/
107

152/
39

33/7

-/20

76/
228

268/
25

11/34

2/1386/
422

-/2

-/1

-/2
163/
65

-/1

10/7
3132

8
763

5/2
1583/
276

U - urban
R - rural (localitati arondate oraselor)
In probleme de igiena mediului, pe prim plan a fost supravegherea permanenta a calitatii apei
de baut si de imbaiere, conform Ordinului MS 1193/1996 si a STAS-ului 12585/1987,
urmarirea obiectivelor, masurarea si evaluarea constatand in:

Supravegherea sanitara a instalatiilor centrale de aprovizionare cu apa potabila a celor

93 de localitati - 92 in mediul rural (48 comune si 44 sate) si 12 uzine de apa in 7
localitati urbane, la care s-au efectuat 134 controale cu un numar de 2293 probe de
apa, astfel:
o in mediul urban - 1593 probe de la retelele urbane si iesirile uzinelor de apa 1,
2-4 si 5 Vest Timisoara, 1,2 si 3 Lugoj, Nadrag, Data, Buzias, Faget, Jimbolia,
si Sannicolau Mare.

S-au relevat urmatoarele aspecte:

- in municipiul Timisoara, din cele 570 probe de apa analizate din reteaua de distributie, un
numar de 12 nu au corespuns STAS-ului 1342/91 din p.d.v. bacteriologic (procent de 2,1%),
iar chimic 4 probe - 0,7% - la indicatorul substante organice si doar 6 probe - 1,05% - la
indicatorul fier. Mentionam procentul mai scazut la indicatorul substante organice fata de cel
de anul trecut (8,5%), prezenta in reteaua municipala datorita fenomenelor climaterice care nu
determinat degradarea apei brute a raului Bega, cat si a introducerii de noi adjuvanti in
procesul de tratare a apei. In cursul anului s-au continuat lucrarile de schimbare a retelei
invechite si a unor magistrale, fapt ce a imbunatatit calitatea apei potabile la consumatori.
- ca o deficienta in aprovizionarea cu apa potabila ramane Uzina de apa nr. 2 Lugoj (construita
initial ca uzina de apa industriala), unde hiperclorinarea apei se mentine ca singura masura de
prevenire a epidemiilor hidrice, situtie care s-ar putea imbunatati prin realizarea proiectului
Zarvesti - Poiana Marului.
- prezenta nitratilor, spre limita maxima admisa in apa distribuita populatiei orasului Deta,
datorita folosirii mai intense a forajelor din zona cu un continut crescut in nitrati fata de cele
din zona comunei Jebel.
- prezenta substantelor organice la valori peste 18 mg/l apa in reteaua orasului Jimbolia.
- absenta unei dezinfectii a apei prin clorinare (ex. Sannicolau Mare).

54

Prin adresele comunicate CJT si primariilor respective s-au propus solutii de remediere si
gasirea de noi surse, preponderent subterane, de mare adancime.
o In mediul rural - 700 de probe de apa. In urma controalelor s-au evidentiat cu
probe necorespunzatoare (bacteriologic si chimic) localitatile: Giarmata,
Birda, Sag, Nerau, Beregsau Mare, Carani, Ortisoara, Liebling.

Supravegherea sanitara a surselor locale(fantani publice si individuale) cu un continut

crescut in nitrati.
o de la fantani publice - total 470 probe - urban 110 probe (81 in Timisoara)
- rurale 360 probe
o de la fantani particulare - 262 probe

Exemplificam efectuarea in cursul anului de catre Primaria Timisoara a inca 10 fantani

publice, acestea ridicandu-se la un numar de 30 pe aria municipala, alte 7 fiind in curs de
executie.
Datorita prezentei si a altor fantani mai vechi executate, procentul probelor necorespunzatoare
bacteriologic se mentine crescut (9 probe - 11,1%), iar chimic doar la indicatorul fier (peste
0,3 mg/l apa la 25 probe - 30,8%, o caracteristica a straturilor acvifere exploatate).
Mentionam prezenta nitratilor peste limita admisa de 45 mg/l apa in sursele publice (Hitias,
Racovita) si a celor particulare (Deta, Recas, Giarmata, Hitias, Carani, Mosnita Noua).

Supravegherea sanitara a apelor de imbaiere in sezonul cald (lunile iunie-august) in 30

de unitati, prin 73 de controale si 73 probe de apa, din stranduri si bazine de inot,
inclusiv ape termale.

Numarul total de probe de apa determinate pe judet prin laboratoarele Timisoara si Lugoj a
fost de 3466 probe (din care 2836 se refera la PN 9, punctele: 1-2.293, 2-470, 3-73). La cifra
de 2836 se adauga un numar de 262 de probe de la fantanile particulare, alte ape (368 probe)
conform programului anual de supraveghere intocmit (de la surse subterane, de suprafata,
izvoare, ape reziduale).

55

CAPITOLUL 7
SITUATIA DESEURILOR INDUSTRIALE
7.1. Volumul deseurilor industriale produse la nivelul anului 1999
La nivelul anului 1999, situatia producerii si gestionarii deseurilor rezultata prin inventarierea
unui nr. de 136 agenti economici este urmatoarea :

cantitatea produsa

792507 t

cantitatea valorificata

234205 t

cantitatea depozitata

468565 t

cantitatea incinerata

6t

cantitatea ramasa in stoc

89731 t

din care, deseuri industriale:

cantitatea produsa

646840 t

cantitatea valorificata

195192 t

cantitatea depozitata

394495 t

Principalele tipuri de deseuri industriale produse sunt:

Tipul de deseu

cantitatea produsa

% din total

deseuri de la excavarea minereurilor nemetalifere

202673 t

31.3%

cenusa zburatoare carbunoasa

120831 t

18.6%

materii excavate sau dragate

140000 t

16.0%

54600 t

8.4%

namoluri de la epurarea apelor uzate municipale

Situatia deseurilor de pesticide

Ca urmare a controalelor efectuate, la nivelul anului 2000, s-a identificat la diferite unitati cu
profil agricol (foste IAS), o cantitate de 81.5 t deseuri de pesticide (expirate, neomologate,
neidentificate).
Aceste deseuri de pesticide sunt pastrate in magazii asigurate, pe paleti din lemn, in
ambalajele in care au fost achizitionate, separat de pesticidele utilizabile.
56

Parte din aceste produse se gasesc in ambalaje cu grad sporit de degradare si risc de scurgeri.
S-a interzis utilizarea acestor deseuri de pesticide; pastrarea in continuare in conditii de
siguranta si informarea imediata a IPM Timisoara asupra oricaror poluari accidentale.
Cantitati importante de deseuri de pesticide se gasesc la urmatoarele unitati: SC Agrovest SA
Sag; SCA IOSITIM SA Iosifalau; SC AGROGIARM SA Giarmata; SCATA Lugoj; Directia
Fitosanitara Timis.
Situatia deseurilor de pesticide este urmatoarea:
Erbicide

21 t

Insecticide

16 t

Fungicide

33 t

Rodenticide

0.5 t

Nematocide

8.8 t

Neidentificabile

2.2 t

7.3. Suprafete totale de teren ocupate de deseuri industriale

Agent economic

Tip depozit - localizare

Suprafata (ha)

UET Timisoara Sud

halda zgura si cenusa - Utvin

58,2

SC Extraceram SA Timisoara

iaz decantare - Faget

10

SC Solventul SA Timisoara

campuri infiltrare - Margina

5,4

SC Ciocanul SA Nadrag

iaz decantare

1,6

Schela de petrol Timisoara

batal slam - Satchinez

0,5

57

7.4 Categorii si volume de deseuri industriale reciclate in 1999

Tipuri de deseuri colectate in 1999 de unitatile de tip Remat (tone)
Nr.
crt.

Tipul de deseu

TOTAL JUDET
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27

deseuri de la fibre textile procesate,

in principal de origine vegetala
deseuri de la fibre textile procesate,
in principal de origine animala
deseuri de la fibre textile procesate,
in principal de origine artificiala
sau sintetica
deseuri de la fibre textile mixte
procesate
alte deseuri nespecificate
zguri de la topirea primara/scorii
albe
scorii si cruste (de la topirea
primara si secundara)
zguri (de la topirea primara si
secundara)
span feros
span de neferoase
alte particule de neferoase
hartie si carton
materiale plastice
alti catalizatori uzati proveniti de la
vehicule
anvelope uzate
alte deseuri nespecificate
baterii cu plumb
sticla
cupru, bronz, alama
aluminiu
plumb
zinc
fier si otel
alte materiale plastice
resturi
marunte
de
metale
(conserve etc)
alte metale
textile

Stoc
Cantitatea Cantitatea
existent
colectata de deseuri
la inceput in cursul
reciclata
de an
anului

Stoc
deseuri la
sfarsitul
anului

1657.61

37376.85

37353.11

1681.37

0.00

45.00

45.00

0.00

5.00

13.00

14.00

4.00

35.00

185.00

160.00

60.00

0.00

12.37

11.83

0.54

3.00
2.00

29.30
10.00

32.10
11.00

0.20
1.00

30.00

952.00

975.00

7.00

92.95

249.79

147.74

195.00

0.00
8.34
0.00
31.19
6.00
2.80

631.20
188.63
9.30
4677.81
92.54
5.50

631.20
187.82
9.30
4694.59
92.54
7.00

0.00
9.15
0.00
14.41
6.00
1.30

50.00
0.00
37.00
119.39
27.56
114.42
12.70
6.00
770.25
2.86
118.00

26.30
1.27
338.10
409.36
1064.28
2536.25
577.06
10.91
24485.05
68.24
0.00

76.30
1.21
370.30
306.02
734.44
2502.23
588.01
16.91
24873.40
68.51
118.00

0.00
0.06
4.80
222.73
357.41
148.44
1.76
0.00
381.91
2.59
0.00

182.15
1.00

603.59
155.00

529.66
149.00

236.08
7.00

58

7.5. Investitii in tehnologii si proiecte de neutralizare si eliminarea deseurilor industriale si

urbane
In cursul anului 2000 au fost finalizate lucrarile incineratorului de deseuri speciale al SC Pro
Air Clean SA Timisoara, destinat in special eliminarii deseurilor din sistemul sanitar dar si
altor deseuri periculoase industriale. Instalatia a functionat doar in probe tehnologice fiind in
curs de autorizare din punct de vedere al protectiei mediului.
Instalatia de incinerare este de tip ENERGOSPAR import Austria, fiind o instalatie statica cu
capacitatea de incinerare de 90 kg deseuri /ora. Instalatia cuprinde:
2 camere de piroliza care functioneaza cu injectoare pe motorina;
camera de postardere cu doua injectoare automate;
un schimbator de caldura cu rol de racire a gazelor de ardere;
un sistem performant de desprafuire a gazelor de ardere;
un sistem performant de neutralizare a componentelor nocive din gazele de ardere, pe
baza de carbune activ si hidroxid de calciu.
Temperaturile realizate in camerele de ardere sunt de 850 0C in camera de piroliza si 95011500C in camera de post ardere. In urma incinerarii rezulta maxim 2 kg/ora reziduri inerte.
7.6. Impactul deseurilor industriale si urbane asupra mediului
S-au recoltat si analizat de catre APM, probe de sol din jurul rampelor de depozitare a
deseurilor menajere si industriale aferente municipiului Timisoara si Lugoj, respectiv din jurul
batalurilor de depozitare a dejectiilor animaliere de la fermele zootehnice COMTIM Birda Fermele Bacova si COMTIM Beregsau - Ferma Grabati.
Conform valorilor de referinta din Ordinul MAPPM 756/1997 privind evaluarea poluarii
mediului, se remarca la probele de sol din zona deponiilor, depasiri ale valorii pragului de
interventie n cazul continutul in ioni de cupru la Timisoara si Lugoj (7% din probe), plumb la
Lugoj (13% din probe), zinc la Lugoj (7%), cadmiu la Timisoara (11%) si Lugoj (28%), ceea
ce indica o poluare semnificativa a mediului (graf. 7)
Luand in considerare valoarea normala din soluri in cazul compusilor cu azot, se remarca o
depasire a acesteia. Astfel, din totalul de 74 de probe prelevate din jurul batalurilor de
depozitare a dejectiilor animaliere, 18% au depasiri in cazul ionului amoniu (Sannandrei,
Banloc - 3102 mg/kg SU, Grabati), 48% din probe au depasiri ale continutului ionului azotit Bacova, Sannandrei (15,59 mg/kg SU), Ortisoara, Gataia II, Banloc (61,8 mg/kg SU) si
Grabati, iar 22% din probe au depasiri la ionul azotat - Sannandrei (241 mg/kg SU), Banloc
(117 mg/kg SU), Grabati (150 mg/kg SU).
S-au prelevat si 9 probe de namol din batalurile de depozitare a dejectiilor animaliere de la
fermele Bacova, Grabati, Gataia II, Banloc. Probele au un continut ridicat n compusi cu azot
(de ex. : Gataia II N-NH4 = 256 mg/kg SU, N-NO 2=19,55 mg/kg SU, N-NO3= 218 mg/kg
SU).
S-au prelucrat si 14 probe de namol rezultat de la statiile de epurare a apelor uzate orasenesti
din Timisoara, Lugoj, Buzias, Deta, probe cu un continut ridicat n microelemente. Luand n
considerare limitele maxime admisibile (dupa ICPA) n vederea fertilizarii agricole, se
59

remarca o depasire la continutul n: ioni de Cu la Timisoara (14,3% din probe), ioni de Pb la

Timisoara si Buzias (14,3% din probe), ioni de Zn la Timisoara, Buzias, Lugoj (35,7% din
probe), ioni de Cd la Timisoara (28% din probe).
S-au mai analizat probe de namol din bazinul tampon ce apartine de SC Azur SA si din
decantoarele statiei de epurare de la SC Coca-Cola, probe a caror continut n microelemente
depaseste limitele maxime admisibile (dupa ICPA), la SC Azur (Pb = 770 mg/kg SU, Zn =
3260 mg/kg SU).

60

CAPITOLUL 8
POLUARI ACCIDENTALE SI POLUARI ASOCIATE
CU UNELE INFRACTIUNI

Nr.
crt.

Agent economic
poluator

Luna

1.

SNTFM "CFRMarfa"-Sucursala
Timisoara
- statia Ronat Triaj
Timisoara

Mai

2.

SNTFM "CFRMarfa"-Sucursala
Timisoara
- Statia Ronat-Triaj
Timisoara

iunie

Factor
de
mediu
afectat
aer

Natura
poluantilor

Observatii

amoniac

aer
sol

apa
amoniacala

- scurgere la ventilul de
golire al unei cisterne in
tranzit spre Jugoslavia,
provenind de la SC
SOFERT SA Bacau;
- dupa remedierea
defectiunii, cisterna a
fost repusa in circulatie;
- fara impact major.
- defectiune la flansa
vanei de golire a unei
cisterne in tranzit spre
Jugoslavia, provenind de
la SC TURNU SA Turnu
Magurele;
- remediere si repunere
in circulatie;
- fara impact major.

61

CAPITOLUL 9
ZONE CRITICE PE TERITORIUL JUDETULUI SUB ASPECTUL
DETERIORARII STARII DE CALITATE A MEDIULUI
9.1. Zone critice sub aspectul poluarii atmosferei
O sursa semnificativa de poluare a aerului o reprezinta activitatea desfasurata de UET
Timisoara SUD, ca subunitate a Sucursalei Electrocentrale Timisoara din cadrul SC
Termoelectrica SA, prin depozitul de zgura si cenusa situat in apropierea localitatii Utvin.
In vederea reducerii impactului depozitului de zgura si cenusa s-a realizat peliculizarea cu
emulsie bituminoasa a compartimentelor inchise (I si II) si a demarat in cursul anului 2000
investitia pentru introducerea tehnologiei de evacuare a zgurii si cenusii in fluid autointaritor.
9.2. Zone critice sub aspectul poluarii apelor de suprafata
Sursele majore de poluare a apelor in judetul Timis sunt reprezentate de fermele de crestere
industriala a porcinelor apartinand de SC Comtim SA Timisoara (Beregsau, Birda, Ciacova,
Peciu) si statiile de epurare ale municipiului Timisoara si orasului Sannicolau Mare.
Sunt afectate direct sau indirect (prin intermediul canalelor de desecare) urmatoarele cursuri
de apa:
raul Bega, aval de Timisoara, datorita statiei de epurare exploatata de RA Aquatim
Timisoara;
raul Bega Veche de la confluenta cu Apa Mare pana la granita;
raul Mures prin evacuarile statiei de epurare a orasului Sannicolau Mare.
9.4. Zone critice sub aspectul deteriorarii solurilor
Principalele zone critice sub aspectul afectarii solului sunt:

depozitul de cenusa si zgura apartinand de UET Timisoara SUD (58.2 ha);

depozitul de slam petrolier de la Satchinez al Schelei de Petrol Timisoara (cca. 0.5ha);
batalurile de stocare a dejectiilor lichide si depozitele de namol situate in vecinatatea
fermelor apartinand de SC Comtim SA Timisoara (in lichidare judiciara);
depozitele de deseuri urbane ale celor doua municipii si cinci orase ale judetului care
ocupa o suprafata totala de 58,4 ha;
campurile de infiltrare a apelor fenolice de la Margina (5.4 ha), apartinand de SC
Solventul SA Timisoara (in lichidare judiciara);

9.5. Zone vulnerabile ecologic care necesita masuri de reconstructie ecologica

Necesita masuri de reconstructie ecologica cu prioritate zonele prevazute a fi asanate, inchise
si cele aflate in conservare:
depozitul de slam de la Satchinez, dupa dezafectarea acestuia si transportarea
deseurilor la "Celule slam Turnu" judetul Arad (in acord cu programului de
conformare);
62

actualul depozit de deseuri urbane al municipiului Timisoara, dupa demararea

lucrarilor la noua deponie ecologica (in acord cu programului de conformare);
intreaga platforma industriala si campurile de infiltrare de la Margina apartinand de
SC Solventul SA Timisoara.

63