Infarctul miocardic acut

Definitie
Infarctul miocardic acut, denumit si atacul de cord este definit ca necroza (moartea)
muschiului cardiac si apare atunci cand fluxul sanguin intr-un teritoriu cardiac este
intrerupt, prin blocarea uneia sau, mai rar, a mai multor artere coronare. Arterele
coronare aduc sange incarcat cu oxigen la nivelul inimii. Blocajul unei artere coronare se
face printr-un tromb (cheag de sange).
Cauze
Cea mai frecventa cauza a infarctului miocardic este ateroscleroza coronariana (90%
dintre cazuri). Ateroscleroza coronariana presupune ingustarea vasului prin formarea
placii de aterom (depuneri de colesterol, calciu). Placa de aterom este evolutiva. In
momentul in care evolutia placii se complica (ex. ruptura placii) diametrul vasului se
reduce drastic, pana la obstructie totala, conducand in cele din urma la moartea
celulelor miocardice.
Pacientii predispusi la boli cardiovasculare sunt cei care prezinta factori de risc
cardiovasculari (hipertensiune arteriala, diabet zaharat, dislipidemie, obezitate, fumat,
sedentarism, stres ). Cumulul factorilor de risc creste riscul de infarct miocardic.
Cauze mai rare, asa zise non-aterosclerotice, sunt reprezentate de anomalii congenitale
ale arterelor coronare, boli ale valvei aortice, embolii coronariene, boli inflamatorii ale
vaselor, boli de sange, boli metabolice, consum de cocaina, traumatisme toracice.
Diagnostic
Tablou Clinic
Manifestarea clinica cea mai frecventa este angina, adica durerea intensa in piept.
Aceasta durere de intensitate mare, resimtita ca o apasare sau strangere puternica sub
forma de gheara, sau intepatura ca o lovitura de cutit, se localizeaza retrosternal (in
spatele sternului) sau precordial (toracica anterioara stanga).
Durerea poate sa iradieze in gat, in mandibula, pe bratul stang, pana la ultimele 2
degete, sau in spate, uneori in ambele brate, sau poate sa nu iradieze. Durata durerii
este de peste 30 minute, fara raspuns complet la nitroglicerina.
De obicei, se insoteste de lipsa de aer, palpitatii, transpiratii, ameteli, panica, teama,
confuzii, greata, varsaturi.
La majoritatea pacientilor durerea este declansata de un efort fizic intens sau prelungit,
un stress emotional, un pranz mai bogat, o interventie chirurgicala non-cardiaca,
expunerea la frig.
La anumite categorii de pacienti, de ex. la varstnici, diabetici, dupa interventii
chirurgicale, manifestarea clinica este saracacioasa, cu durere toracica mai putin
intensa sau chiar fara a prezenta durere toracica, in schimb prezentand fenomene de
insuficienta cardiaca , accident vascular cerebral, sincopa.
Examen fizic
Pacientii care au suferit un infarct miocardic de obicei sunt speriati, au tegumente
palide si transpirate, pulsul este frecvent marit, tahicardic; tensiunea arteriala poate fi
normala, scazuta sau crescuta.
De asemenea, aduce informatii despre o posibila cauza (sufluri cardiace si vasculare,
insuficienta cardiaca). In plus, examinarea fizica este foarte importanta pentru
excluderea altor boli care pot mima infacrtul miocardic.

Examen paraclinic
Prima investigatie in fata unui pacient cu durere in piept este electrocardiograma.
Modificarile ECG stabilesc diagnosticul de infarct miocardic, momentul de debut al
acestuia si artera coronara implicata. In functie de modificarile ECG se alege si
modalitatea de tratament. Exista situatii in care modificarile ECG pot fi echivoce,
situatie in care e nevoie de ECG-uri seriate si investigatii suplimentare.
Recoltarea sangelui pentru dozarea enzimelor cardiace este o alta investigatie care sta
la baza diagnosticului de infarct miocardic.
In prezent se utilizeaza pentru evidentierea necrozei miocardice troponinele si creatin
kinaza. Dozarea acestora in dinamica arata evolutia infarctului.
Ecocardiografia identifica si localizeaza tulburarea de cinetica (zona de miocard care a
fost afectata este mai subtire si are o miscare mai redusa sau chiar absenta, in
comparatie cu restul muschiului cardiac).
De asemenea evalueaza toate structurile inimii si evaluarile urmatoare ajuta la
urmarirea evolutiei.
Coronarografia este o investigatie invaziva (presupune introducerea unui fir metalic
foarte subtire printr-o artera pana la nivelul inimii) care evidentiaza locul unde artera
este blocata. In timpul aceleeasi proceduri se poate debloca artera prin montare de
stent.
Tratament
Daca pe baza manifestarilor expuse mai sus se suspicioneaza infarct miocardic,
pacientul trebuie sa puna sub limba o tableta de nitroglicerina si sa sune la ambulanta.
Este foarte important ca pacientul care a primit diagnosticul de infarct miocardic sa
ajunga intr-un serviciu de specialitate pentru a se deschide vasul blocat.
Exista mai multe metode de reluare a fluxului prin vas:

angioplastie coronariana cu montare de stent, tromboliza cu dizolvare a cheagului de sange

Sau
chirurgia cardiaca prin by-pass coronarian. Primele 2 metode au eficienta maxima daca sunt
aplicate in primele ore de la debutul infarctului, de preferat in primele 12 ore.
In continuare, pacientul care a suferit un infarct miocardic va trebui sa urmeze un tratament
medical toata viata. Este foarte important controlul factorilor de risc (controlul valorilor tensiunii
arteriale, al pulsului, al valorilor glicemice, al dislipidemiei) si de asemenea este esential ca
pacientul sa aiba un stil de viata sanatos (dieta saraca in grasimi, cu mai putine zaharuri la
pacientii diabetici, scadere ponderala la pacientii supraponderali, sa efectueze cel putin 30
minute de exercitii fizice zilnic, sa renunte la fumat).
Se recomanda control cardiologic periodic, efectuare periodica de analize de sange si investigatii
de specialitate.