Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Mihai ISPAS
PROBLEME
de
ANALIZA
MATEMATICA
IAS
I 2002
Prefat
a
a matematic
a se adreseaza studentilor
Prezenta culegere de Probleme de analiz
a
din facultatile de profil tehnic. Ea contine aceleasi capitole ca si cursul de Analiz
matematic
a, format electronic, situat pe acelasi site. Inainte de abordarea oricarui capitol din aceasta culegere se recomanda parcurgerea capitolului corespunzator al cursului,
unde pot fi gasite notiunile si rezultatele teoretice utilizate n formularea si rezolvarea
problemelor propuse.
Culegerea pune la dispozitia studentilor exercitii si probleme rezolvate, cu indicatii
de rezolvare sau propuse spre rezolvare, constituind un material util n desfasurarea
seminariilor, dar si pentru o mai buna aprofundare a notiunilor predate la curs.
Autorii
Cuprins
1 Elemente de teoria spatiilor metrice
1.1 Spatii metrice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
1.2 Multimea numerelor reale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2 S
iruri si serii
2.1 Siruri de numere reale .
2.2 Principiul contractiei . .
2.3 Siruri n Rp . . . . . . .
2.4 Serii de numere reale . .
2.5 Serii cu termeni pozitivi
2.6 Serii cu termeni oarecare
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
5
5
9
17
17
29
31
32
37
43
3 Limite de functii
47
3.1 Limita unei functii reale de o variabil
a reala . . . . . . . . . . . . . . . . . 47
3.2 Limita unei functii de o variabil
a vectorial
a . . . . . . . . . . . . . . . . . 50
4 Functii continue
55
4.1 Continuitatea functiilor reale de o variabil
a reala . . . . . . . . . . . . . . 55
4.2 Continuitatea uniforma a functiilor de o variabil
a . . . . . . . . . . . . . . 57
4.3 Continuitatea functiilor de o variabil
a vectorial
a . . . . . . . . . . . . . . 59
5 Derivate si diferentiale
63
5.1 Derivata si diferentiala functiilor de o variabil
a . . . . . . . . . . . . . . . 63
5.2 Proprietati ale functiilor derivabile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67
5.3 Derivatele si diferentiala functiilor de n variabile . . . . . . . . . . . . . . 73
6 Functii definite implicit
6.1 Functii definite implicit de o ecuatie . . . . . .
6.2 Functii definite implicit de un sistem de ecuatii
6.3 Transformari punctuale . . . . . . . . . . . . .
6.4 Dependenta si independent
a functional
a . . . .
6.5 Schimbari de variabile . . . . . . . . . . . . . .
3
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
85
85
88
90
93
95
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
107
107
111
115
116
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
119
119
124
131
135
10 Integrale curbilinii
10.1 Lungimea unui arc de curba . . . . . . . . . . .
10.2 Integrale curbilinii de primul tip . . . . . . . .
10.3 Integrale curbilinii de tipul al doilea . . . . . .
10.4 Independenta de drum a integralelor curbilinii .
10.5 Calculul ariei cu ajutorul integralei curbilinii .
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
139
139
140
143
145
147
11 Integrale multiple
11.1 Integrala dubla . . . . . . . . . . . . . .
11.2 Aria suprafetelor . . . . . . . . . . . . .
11.3 Integrala de suprafata de primul tip . .
11.4 Integrala de suprafata de tipul al doilea
11.5 Integrala tripla . . . . . . . . . . . . . .
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
149
149
157
159
161
163
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
171
171
178
181
182
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
183
183
185
190
192
195
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
Capitolul 1
Spatii metrice
1
1
2) d : N N R+ , d(m, n) = , m, n N .
m
n
m
n
3) d : N N R+ , d(m, n) =
, m, n N.
1 + m 1 + n
k=1
sunt metrici pe Rn .
k=1,n
k=1
k=1
n d n n n n .
1.6 S
a se arate c
a d : R R R+ , d(x, y) =
R.
|x y|
, x, y R este o metric
a pe
1 + |x y|
+
,
1+a
1+b 1+c
deoarece din 0 urmeaza
.
1+
1+
a prin:
1.9 Fie X o multime nevid
a. S
a se arate c
a aplicatia d : X X R, definit
0, x = y
d(x, y) =
1, x =
6 y
a pe X).
este o metric
a pe X (metrica discret
1.10 S
a se arate c
a aplicatia d : R+ R+ R+ , definit
a prin:
x + y, x 6= y,
d(x, y) =
0,
x 6= y
este o metric
a pe R+ .
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
a se arate c
a aplicatia d : Rn Rn R, definit
1.11 S
a prin:
d(x, y) =
n
X
|xk yk |
1
,
k
2 1 + |xk yk |
k=1
x
y
2) d : R R R, d(x, y) =
.
1 + 1 + x2
1 + 1 + y2
3) d : R2 R2 R,
|x2 y2 |,
x1 = y1 ,
d(x, y) =
|x2 | + |y2 | + |x1 y1 |, x1 6= y1 ,
(metrica mersului prin jungl
a), unde: x = (x1 , y1 ), y = (y1 , y2 ).
4) d : R2 R2 R,
p
2 + (x y )2 , dac
a exist
a o dreapt
a R2 a.. 0, x, y ,
2
2
p(x1 x2 ) p
d(x, y) =
n rest,
x21 + x22 + y12 + y22 ,
(metrica c
aii ferate franceze), unde: 0 = (0, 0), x = (x1 , y1 ), y = (y1 , y2 ).
1.13 S
a se arate
a urm
atoarele aplicatii sunt norme pe Rn :
s c
n
P
1) ||x|| =
xk2 , x = (x1 , x2 , . . . , xn ) Rn .
k=1
2) ||x|| =
n
P
k=1
|xk |, x = (x1 , x2 , . . . , xn ) Rn .
a + bi c + di
1.14 Fie M = {A =
, cu a, b, c R, i2 = 1} si f : M R+ ,
c + di a bi
f (A) = det A. S
a se arate c
a (M, || ||) este spatiu normat n raport cu norma dat
a
prin ||A|| = f (A).
0
1.15 Fie C[1,e]
a pe [1, e]}. S
a se arate c
a aplicatia || || :
= {f : [1, e] R, f continu
R e 2
1/2
0
0
a prin ||f || = 1 (f (x) ln x) dx
este o norm
a pe C[1,e]
si s
a se
C[1,e] R definit
g
aseasc
a norma functiei f (x) = x.
1
= {f : [0, 1] R, f derivabil
a cu derivat
a continu
a pe [0, 1]}. S
1.16 Fie C[0,1]
a se
1
arate c
a urm
atoarele aplicatii sunt norme pe C[0,1]
:
2) ||f || =
R1
0
hR
|f (x)| dx.
1
0
i1/2
f 2 (x) dx
.
S
R: Multimea A =
{(q, ), q > 2} = ( 2, ) este o reuniune de multimi din ,
qQ
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
a topologia:
1.26 Pe multimea X = {1, 2, 3, 4, 5} se consider
= {, X, {1}, {1, 2}, {1, 3, 4}, {1, 2, 3, 4}, {1, 2, 5}}.
a se g
aseasc
a punctele interioare ale multimii A = {1, 2, 3}.
1) S
2) S
a se g
aseasc
a punctele exterioare ale multimii A.
3) S
a se g
aseasc
a punctele frontier
a ale multimii A.
R: 1) Int A = {1, 2} deoarece 1 {1, 2} A, 2 {1, 2} A. 3 nu este punct interior
lui A deoarece nu apartine la nici o multime deschis
a inclusa n A. 2) CA = {4, 5} si
Int CA = , deci nu exista puncte exterioare lui A. 3) Fr A = {3, 4, 5}.
1.27 S
a se arate c
a urm
atoarele familii de p
arti sunt topologii pe R:
1) i = {, R, (a, )}, a R, (topologia inferioar
a sau dreapt
a a lui R).
2) s = {, R, (, a)}, a R, (topologia superioara sau st
ang
a a lui R).
1.28 S
a se g
aseasc
a interiorul, exteriorul si frontiera intervalului I = [3, ) relativ la
spatiul topologic (R, i ), unde i este topologia inferioar
a pe R.
R: Cea mai ampla multime deschis
a, continut
a n I, este (3, ), deci Int A = (3, ).
CI = (, 3) si nu contine nici o alta multime deschis
a n afara de multimea vida.
Int CA = , Fr A = (, 3].
1.2
1.29 S
a se arate c
a multimea A = {xn =
1
1
n+
+ + 1, n N, n 2} este
n
n
n
m
arginit
a.
1
2 pentru orice num
ar real pozitiv, rezulta xn > 2 + 0 + 1 = 3, adica
x
1
1
a = 3 este un minorant pentru A. Cum pentru n 2, 1 < n n < 2 si
, urmeaza
n
2
1
9
9
xn < 2 + 1 + + 1 = , adica b = este un majorant pentru A.
2
2
2
R: Din x +
x + 1
arginit
a
, x R} este m
x2 + x + 2
pentru orice R si s
a se determine inf A si sup A .
1.30 S
a se arate c
a multimea A = {y R, y =
2 2+
,
y
.
7
7
Asadar:
inf A = min A =
2
2+
, sup A = max A =
.
7
7
10
1.31 S
a se determine minorantii, majorantii, cel mai mic element si cel mai mare
element (dac
a exist
a) ale urm
atoarelor multimi de numere reale:
2 1
, n N .
4) A = {x R, x2 5}.
3) A =
22 + 1
5) A = {x R, x 0, x2 > 5}. 6) A = {x R, x3 x 0}.
7) A = {x sin x, x R}.
R: 1) Cum: sin 2 = sin( 2), sin 3 = sin( 3), deoarece: 0 < 3 < 1 < 2 <
2
h i
si functia sinus este strict crescatoare pe 0, , rezulta:
2
sin 0 < sin( 3) < sin 1 < sin( 2) < sin
si deci 0 < sin 3 < sin 1 < sin 2 < 1. Asadar: min A1 = sin 3, max A1 = sin 2 si orice
numar a sin 3 este un minorant, iar orice num
ar b sin 2 este un majorant.
1
1
2) Deoarece
1, rezulta ca 1
0. Deci 0 este un minorant al multimii
n
n
A2 si orice numar a (, 0] eare minorant. Nici un num
ar a > 0 nu poate fi minorant al multimii A2 deoarece 0 A2 si din definitia minorantului ar rezulta ca a 0
(contradictie). Evident inf A2 = min A2 = 0. Multimea majorantilor este [1, ). Intr1
adevar, b 1 implica b 1 , pentru orice n N . Daca b < 1 rezulta 1 b > 0 si
n
1
1
sau b < 1 , adica b nu ar mai fi majorant. Evident
atunci n N a.. 1 b >
n
n
sup A2 = 1, n timp ce max A2 nu exista.
3) Din inegalitatea:
2n 1
1
2
< 1, n N ,
3
2 +1
1
deducem ca multimea miniorantilor lui A3 este , , multimea majorantilor este
3
1
[1, ), inf A3 = min A3 = , sup A3 = 1, iar max A3 nu exista.
3
4) inf A4 = min
A4 = 5, sup A4 = max A4 = 5,
5) inf A5 = 5, sup A5 = , 6) inf A6 = , sup A6 = ,
7) inf A7 = , sup A7 = .
1.32 S
a:
a se determine inf A, min A, sup A si max A dac
a+1
, a R}.
a2 + a + 1
2
x 3x + 2
2) A = {y R, y = 2
, x R}.
x + x +1
3x2 + 4x 3 1
3) A = {y R, y =
, x R}.
x2 + 1
1) A = {x R, x =
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
11
1
R: 1) Din xa + (x 1)a + x 1 = 0, cu a R, rezulta A = , 1 . Deci inf A =
3
"
#
9 2 21 9 + 2 21
1
. 3) A = [3, 5].
min A = , sup A = max A = 1. 2) A =
,
3
3
3
2
T
6 (Cantor-Dedekind).
1)
[an , bn ] =
n=1
1
2) Dac
a bn an , n N , atunci exist
a un num
ar x0 R, unic determinat, cu
n
T
proprietatea c
a:
[an , bn ] = {x0 }.
n=1
T
si inf B si sup A inf B. In concluzie,
[an , bn ] [sup A, inf B] 6= .
n=1
n=1
1
rezulta: 0 < y x bn an , adica n(y x) 1, n N , ceea ce ar contrazice
n
axioma lui Arhimede aplicata numerelor y x si 1.
1.35 Dac
a a1 , a2 , . . . , an R+ si a1 a2 an = 1, atunci a1 + a2 + + an n.
R: Folosim metoda inductiei matematice. P (2) : daca a1 , a2 R+ si a1 a2 = 1, atunci
a1 +a2 2. Fie a1 1 si a2 1. Urmeaza (a1 1)(a2 1) 0 sau a1 +a2 1+a1 a2 2.
P (n) : daca a1 , a2 , . . . , an R+ si a1 a2 an = 1, atunci a1 + a2 + + an n.
P (n + 1) : daca a1 , a2 , . . . , an , an+1 R+ si a1 a2 an an+1 = 1, atunci
a1 + a2 + + an + an+1 n + 1.
a cel putin unul mai mare sau cel putin egal
Printre numerele a1 , a2 , . . . , an , an+1 exist
cu 1 si cel putin unul mai mic sau cel mult egal cu 1. Far
a a restrange generalitatea,
putem presupune ca acestea sunt a1 si a2 . Din P (2) avem ca a1 + a2 1 + a1 a2 , de
unde deducem:
a1 + a2 + + an + an+1 1 + a1 a2 + a3 + + an + an+1 1 + n,
deoarece a1 a2 , . . . , an , an+1 sunt n numere al caror produs este 1.
12
x1 + x2 + + xn
n
A=
, G = n x1 x2 xn , H =
.
1
1
1
n
+
+ +
x1
x2
xn
S
a se arate c
a au loc inegalit
atile: H G A.
R: Din definitia mediei geometrice avem:
x1 x2
xn
x1 x2 xn
= 1 sau
= 1.
Gn
G G
G
xk
xn
x1 x2
, k = 1, n, obtinem:
+
+ +
n, sau
Lu
and n exercitiul precedent ak =
G
G
G
G
1
A G. Inlocuind aici pe xk prin
, k = 1, n, gasim H G.
xk
1.37 Inegalitatea lui Schwarz-Cauchy. Pentru orice numere reale a1 , a2 , . . . , an si
b1 , b2 , . . . , bn are loc inegalitatea:
2
(a1 b1 + a2 b2 + + an bn ) a21 + a22 + + an2 b21 + b22 + + b2n ,
sau
v
v
u n
n
n
X
u
X
X
u
u
ak bk t
a2k t
b2k .
k=1
k=1
k=1
k=1
k=1
k=1
k=1
k=1
sau
n
X
k=1
k=1
k=1
k=1
v
2
v
u n
u n
X
X
u
u
2
ak2 + t
b2k ,
(ak + bk ) t
k=1
k=1
k=1
k=1
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
13
1 + nb
n+1
n+1
> bn .
1 + nb
n+1
n+1
b+
1b
n+1
n+1
= bn+1 1 +
1b
b(n + 1)
n+1
1b
> bn+1 1 +
= bn .
b
1.42 S
a se arate c
a:
n+1
n+1
n
n
1
1
1
1
1) 1 +
. 2) 1
.
> 1+
> 1
n+1
n
n+1
n
R: Se ia n inegalitatea precedent
a b=1+
1
1
, respectiv b = 1 + .
n
n
a se arate c
a oricare ar fi numerele reale a1 , a2 , . . . , an 1, de acelasi semn,
1.43 S
are loc inegalitatea (generalizare a inegalit
atii lui Bernoulli):
(1 + a1 )(1 + a2 ) (1 + an ) 1 + a1 + a2 + + an .
R: Se foloseste inductia matematica.
1.44 Inegalitatea lui Cebsev. Fie a1 , a2 , . . . , an si b1 , b2 , . . . , bn numere reale cu
a1 a2 an , b1 b2 bn si S = a1 bi1 + a2 bi2 + an bin , n 2, unde
{i1 , i2 , . . . , in } = {1, 2, . . . , n}. S
a se arate c
a:
a1 bn + a2 bn1 + an b1 S a1 b1 + a2 b2 + + an bn .
R: Fie j < k, ij < ik atunci (aj ak )(bij bik ) 0 implica: aj bij + ak bik aj bik +
ak bij . Deci orice inversiune n multimea {i1 , i2 , . . . , in } micsoreaz
a suma S, ca atare
ea este maxima pentru permutarea identic
a {1, 2, . . . , n} si minima pentru permutarea
{n, n 1, . . . , 1}.
1.45 Fie a1 , a2 , . . . , an si b1 , b2 , . . . , bn numere reale cu a1 a2 an , b1 b2
bn . S
a se arate c
a:
! n !
n
! n
X
X
X
ai
bi .
n
ai bi
i=1
i=1
i=1
14
i=1
n
X
ai bi
i=1
n
X
a1 b1 + a2 b2 + + an bn ,
ai bi
a1 b2 + a2 b3 + + an b1 ,
n
X
ai bi
i=1
.....................
i=1
a1 bn + a2 b1 + + an bn1 .
+ + .
b+c a+c a+b
2
2c
2a
2b
bc ca ab
R: Se aplica inegalitatea lui Ceb
sev:
1
1
1
,
1) pentru tripletele (a, b, c) si
,
,
b
+ c a +
c a+b
b
c
1 1 1
a
3 3 3
2 2 2
, ,
, respectiv (a , b , c ) si
,
,
.
2) pentru tripletele: (a , b , c ) si
c b a
abc abc abc
1.47 Inegalitatea lui H
older. Dac
a a1 , a2 , . . . , an 0, b1 , b2 , . . . , bn 0, p > 1,
1 1
q > 1 si + = 1, atunci:
p q
!1/q
!1/p n
n
n
X q
X
X p
.
bi
ai bi
ai
i=1
R: Daca
n
P
i=1
api = 0 sau
i=1
n
P
i=1
i=1
i=1
(n + 1)!
3
N
2 3! n!
.
2n
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
R: Se foloseste majorarea:
k! =
1 2 k
15
1 + 2 + + k
k+1
=
.
k
k
1.49 Dac
a x1 , x2 , . . . , xn R+ , atunci:
1
1
1
(x1 + x2 + + xn )
+
+ +
n2 .
x1
x2
xn
R: Se foloseste inegalitatea lui Schwarz-Cauchy cu ai =
1
xi , bi = , i = 1, n.
xi
1.50 Dac
a a1 , a2 , . . . , an R+ , atunci:
(a21 + a1 + 1) (an2 + an + 1)
3n .
a1 a2 an
R: Se foloseste inegalitatea: x +
1
2, pentru orice x R+ .
x
1.51 Dac
a a1 , a2 , . . . , an R+ , n 2 si S = a1 + a2 + + an atunci:
an
a2
n
a1
.
+
+ +
S a1
S a2
S an
n1
R: Notam bi =
sau
n2
n1
1
a ca bi > 0. putem scrie:
, i = 1, n. Deoarece S > ai rezult
S ai
1
1
1
(b1 + b2 + + bn )
n2 ,
+
+ +
b1
b2
bn
n
X
ak
k=1
n
X
k=1
bk
a1
a2
an
+
+ +
S a1
S a2
S an
1.52 Dac
a a, b, c R+ , atunci:
ab
bc
ca
a+b+c
+
+
.
a+b b+c c+a
2
R: Se tine seama ca
ab
a+b
etc.
a+b
4
a a1 , a2 , . . . , an R+ , n 2, atunci:
1.53 Dac
a2
an
a1
an1
+
+ +
+
n.
a2
a3
an
a1
R: Se folosete inegalitatea mediilor.
a a1 , a2 , . . . , an R+ , atunci:
1.54 Dac
(1 + a1 )(1 + a2 ) (1 + an ) 2n .
16
1.55 Dac
a a, b, c R+ , atunci: (a + b)(b + c)(c + a) 8abc.
1.56 Dac
a a1 , a2 , . . . , an > 0, b1 , b2 , . . . , bn > 0, atunci:
p
p
n
(a1 + b1 )(a2 + b2 ) (an + bn ) n a1 a2 an n b1 b2 bn .
R: Se foloseste inegalitatea mediilor pentru numerele:
bi
, i = 1, n si se aduna inegalitatile obtinute.
ai + bi
ai
, i = 1, n si respectiv:
ai + bi
a a, b, c R+
1.57 Dac
, atunci:
aa bb cc (abc)
a+b+c
3
Capitolul 2
S
iruri si serii
2.1
S
iruri de numere reale
1) lim
3 4n + (4)n
0 < , n > N.
n
5
ln
3 4n + (4)n 4 4n
4
0,
> 4,
ln
N () =
4
, 4.
ln 4
5
1) lim
17
18
n
n
X
X
1
sin(kx)
.
x
=
, x R.
2)
n
2
k
2k
k=1
3) xn =
k=1
n
X
k
k=1
ak
. |k | < 1, k N , a > 1.
avem:
|xn+p xn | =
<
1
1
1
=
,
(n + k) (n + k 1)
n+k1 n+k
1
2
+ +
1
1
1
1
< <
<
(n + p)2
n n+p
n
(n + 1)
1
1
pentru n > . Putem lua N () =
.
sin(n + 1)x
1
sin(n + p)x
1
1
1
|xn+p xn | =
+
+
+
1
,
2n+1
2n+1
2n+p
2n+p
2n
2p
1
1
ln
ln
1
. Putem lua N () =
deci |xn+p xn | < n < pentru n >
.
2
ln 2
ln 2
3) Avem
n+p |n+1 |
|n+p |
1
1
n+1
|xn+p xn | = n+1 + + n+p n+1 + + n+p < n+1 + + n+p ,
a
a
a
a
a
a
p
ln
1
1
1
(a 1)
deci |xn+p xn | < n
1
< n
< pentru n >
.
a
a (a 1)
ln a
a (a 1)
1
ln (a 1)
Putem lua N () =
.
ln a
a se arate c
a sirul (xn )nN este divergent, unde
2.4 Folosind criteriul lui Cauchy, s
xn = 1 +
1
1 1
+ + + .
2 3
n
1
1
1
+ +
= 0 .
n+1
2n
2
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
19
10 11
n + 10
+
+
. 2) xn = sin n.
1
3
2n + 1
n + 11
2n + 10
2n + 10
1
+ +
>
> .
2n + 3
4n + 1
4n + 1
2
adica lim 2 sin 1 cos n = 0 sau lim cos n = 0. Din sin 2n = 2 sin n cos n ar rezulta ca
n
lim sin 2n = 0. Dar sirul (sin 2n)nN este un subsir al sirului (sin n)nN , de unde se
n
n
X
k=1
k=1
k=1
X cos kx
X sin kx
cos k!
. 2) xn =
, a > 1. 3) xn =
.
k
k (k + 1)
a
3k
2.7 S
a se calculeze limita sirului cu termenul general:
xn =
0 nk + 1 nk1 + + k
, 0 , 0 6= 0, k, h N.
0 nh + 1 nh1 + + h
2.8 S
a se calculeze limitele sirurilor:
1) xn =
1 + 2 + + n
Cnk
n
.
. 3) xn = n .
2)
x
=
n
n2
nk
2
2.9 S
a se arate c
a dac
a |a| < 1, atunci lim nan = 0.
n
Newton.
1
si se dezvolt
a dupa binomul lui
1+b
p = 1.
20
n
X
k4 + k2 + 1
k=1
k4 + k
1) S
a se arate c
a (xn ) este convergent.
2) S
a se g
aseasc
a rangul de la care |xn a| 0, 01.
2.12 S
a se calculeze limitele sirurilor (xn ) date prin termenii generali:
5n2 3n + 2
3n + 2
2an + bn
. 2) xn =
.
1) xn =
. 3) xn = n
4n + 1
3n + 5
3a + 4bn
22 + 42 + + (2n)2
. 5) xn = n + 1 2 n + 2 + n + 3.
2
2
+ 3 + + (2n 1)
q
q
p
3
6) xn = n + 2 n + 1 n + 4 n + 1. 7) xn = n2 + n + 1 an.
3
1
6n
n
2
1
1+
n+ n+1
2n + 5n + 4 3n + 1
n
. 9) xn =
. 10) xn =
8) xn =
.
2
3n2 + 2
n+ 3n+2
1
3+
9
n
4) xn =
12
p
p
n (13 + 23 + + n3 )
. 12) xn = n4 + n2 + 1 n4 n2 + 1.
5
(n + 2)
!
r
1
p
p
+
2
n
3
k
3
13) xn = n
1 . 14) xn = n
(n + 1)2 3 (n 1)2 .
n+5
11) xn =
r r r
2.13 Se consider
a curba format
a din semicercuri de raze r, , , , . . . cu centrele cer3 9 27
curilor coliniare. S
a se calculeze lungimea Ln a liniei formate din primele n semicercuri,
precum si L = lim Ln . care sunt valorile lui n pentru care diferenta L Ln reprezint
a
n
r
r 3r
r
1
Ln = r + + 2 + + n1 =
1 n
3 3
3
2
3
si L =
5 3r
3r
3r 1
. L Ln =
n
2.14 S
a se discute dup
a valorile parametrului real p:
"r
#
r
n+1
3 n + 2
p
` = lim n
.
n
n+2
n+3
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
21
R: Notam
an =
n+1
n+2
r
3
n+2
=
n+3
n+1
1
n+2
r
3
n+2
n+3
1
Avem an 0, iar nan . Deci:
6
1
` = lim np1
6 n
p (, 1),
0,
1
=
, p = 1,
6
, p (1, ).
2.15 S
a se calculeze limita sirului (xn ) cu termenul general:
xn =
an
(1 a)(1 an )
= n
an [1 (n + 2)an+1 + (n + 1)an+2 ]
=
=
1
1
1
+
+ +
=
(n + 1)! (n + 2)!
(n + p)!
1
1
1
1
+
+ +
(n + 1)! n + 1 (n + 1)(n + 2)
(n + 1)(n + 2) (n + p)
de unde:
1
1
1
1
1
1 1
<
xn+p xn <
+
+ +
< ,
n! n + 1 (n + 1)2
(n + 1)p
n! n
n
1
.
pentru n > N () =
a se arate c
a dac
a an a, atunci sn =
2.17 S
a1 + a2 + + an
a.
n
22
an+1
= lim n an = .
n
an
r
a1 a2
an
.
1 a1
an1
lim
a se calculeze:
2.20 S
1) lim n n. 2) lim
n
r
n
n
(n + 1)(n + 2) (2n)
n!
.
.
3)
lim
n
n n
n
4
1
, 3) .
e
e
2.21 S
a se arate c
a:
1p + 2p + np
1
=
, p N.
p+1
n
n
p+1
lim
an+1 an
(n + 1)
=
p+1
bn+1 bn
(n + 1)
np+1
Dar lim n
n
1
1 = p.
1+
n
1
1+
n
p
p .
=
1
1
1 + 1+
n 1+
n
n
2.22 S
a se determine limita sirului cu termenul general:
p
xn =
1p + 3p + + (2n 1)
, p N .
np+1
2.23 S
a se calculeze:
lim
1+
2! + 3 3! + + n n!
, a > 1.
n 2 an
p
(n + 1)! n + 1
2 n = 0.
n+1
n a
n+1
a se calculeze:
2.24 S
lim
1 + (2!)2
2 + (3!)2 3 3 + + (n!)2 n n
.
n! (n + 1)! n
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
23
an+1 an
(n + 1) n+1 n + 1
lim
= lim
= 0.
n bn+1 bn
n (n + 1)(n + 2) n + 1
n
2.25 Se d
a sirul (xn )nN cu termenul general:
xn =
n
X
k=0
1
.
(k + 1)(k + 4)
1) S
a se arate c
a sirul este m
arginit si s
a se calculeze sup xn .
nN
n
18
a se calculeze lim
xn .
2) S
n 11
R: 1) Din identitatea
1
1
=
(k + 1)(k + 4)
3
deducem:
1
lim xn = lim
n
n 3
1
1
k+1 k+4
, k N,
1
1
1
11
6
k+2 k+3 k+4
11
.
18
11
1
Din xn+1 xn =
> 0 rezulta ca sirul este cresc
ator si deci sup xn =
.
(n + 2)(n + 5)
18
nN
n
18
2) lim
xn = e1 .
n 11
2.26 S
a se determine limita urm
atoarelor siruri:
1) xn =
5
2n + 1
n + n
3
+
+
.
2)
x
, , > 0.
+
=
n
13
13 + 23
13 + 23 + + n3
n+1 + n+1
n
Y
2
1
a n + b n + 3n
,
a,
b
4)
=
3) xn = n
0.
x
k + 3k + 9 .
n
n
n
2 +5 +n
7 n!
k=1
3
R: La 4) se tine seama de inegalitatea k 2 + 3k + 9 3 27k 3 = 9k.
2.27 S
a se calculeze:
s
n
n
X
X
(n!)2
k2 + k 1
2k1 (k 1)
1) lim n
2)
lim
.
3)
lim
.
.
n
n
n
(2n)! 8n
(k + 1)!
(k + 1)!
k=1
k=1
s
#
"r
n
n
3n
X
X
(n!)3
k2
1
3
n 3
. 5) lim
1+ 3 1 .
4) lim
. 6) lim
n
n
n
(3n)!
n
n2 + k
k=1
k=1
24
deducem ca
an+1
1
k2 + k 1
n+1
1
1
. 2) Din
= lim
=
=
n 16(2n + 1)
an
32
(k + 1)!
(k 1)! (k + 1)!
n
X
1
k2 + k 1
1
= 2.
lim
= lim 2
n
n
(k + 1)!
n! (n + 1)!
k=1
k1
3) Din
(k 1)
2k1
2k
=
deducem ca
(k + 1)!
k!
(k + 1)!
n
X
2k1 (k 1)
2n
lim
= lim 1
= 1.
n
n
(k + 1)!
(n + 1)!
k=1
2.28 S
a se calculeze limitele sirurilor cu termenii generali
n
n
X
X
k2 + k 1
(2n + 1)!!
k2 + k
x
. 2) xn =
.
3)
=
.
n
3
(2n + 2)!!
n +k
(k + 1)!
k=1
k=1
n
n
X
3 2n + (1)
1
1
1
2k + 1
.
5)
4) xn = 1 + + 2 + + n
.
x
=
n
2 2
2
2n
k 2 (k + 1)2
k=1
n
!
q
X
p
1
1
2
2
2
2
(2k 1) .
6) xn = 2
Cn + Cn+1 + + C2n . 7) xn = 3
n
n
1) xn =
k=1
2.29 S
a se calculeze limitele sirurilor cu termenii generali:
6 n3
3
n+1
n
1) xn = cos
. 2) xn = 1 +
, R.
n
2 n3
n
n
X
X
k (k + 1) (k + 2)
1
3) xn =
. 4) xn =
.
(k 1)! + k!
n4
k=1
k=1
2.30 S
a se calculeze limita sirului cu termenul general
xn = ac + (a + ab)c2 + (a + ab + ab2 )c3 + + (a + ab + + abn )cn+1 ,
a, b, c R, |c| < 1, b 6= 1, |bc| < 1.
R: Sa observam ca se mai scrie
ac
[(1 + c + + cn ) b (1 + bc + + bn cn )] .
xn =
1b
Deci
lim xn = lim xn
n
1 cn+1
1 (bc)n+1
ac
b
=
.
1c
1 bc
(1 c)(1 bc)
2.31 S
a se arate c
a:
0 < ln [ln (k + 1)] ln (ln k) <
si apoi s
a se calculeze lim
n
P
n k=2
1
.
k ln k
1
, k 2
k ln k
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
25
R: Inegalitatea din stanga rezulta din faptul ca functia ln x este strict crescatoare.
Fie f : (1, ) R, definita prin f (x) = ln (ln x). Pe fiecare interval [k, k + 1], k 2,
conform teoremei lui Lagrange, exista ck (k, k + 1) a..
ln [ln (k + 1)] ln (ln k) =
1
.
ck ln ck
1
1
< ln [ln (k + 1)] ln (ln k) <
.
(k + 1) ln(k + 1)
k ln k
n
1 P
k2
ln 1 + 2 , care este o suma Riemann pentru functia
R: Avem ca ln xn =
n k=1
n
1 2
2
f (x) = ln(1 + x ) pe intervalul [0, 1], pentru diviziunea n = 0, , , . . . , 1 , cu
n n
k
punctele intermediare k = si deci
n
Z 1
lim ln xn =
ln(1 + x2 ) dx = ln 2 2 + .
n
2
0
2.33 S
a se calculeze limita sirului cu termenul general
xn =
"Z
R: Notam Im,n =
Rb
a
(x a)n (b x)n dx
#1
n
, a < b.
m
m
m1
1
Im1,n+1 =
I0,n+m .
n+1
n+1 n+2
n+m+1
2
(n!)2
ba
2n+1
Se obtine de aici ca In,n =
(b a)
, de unde lim xn =
.
n
(2n + 1)!
2
"
#
r
n
P
k
a se calculeze lim
2.34 S
1+ 2 1 .
n k=1
n
Im,n =
26
1+
k
1
1= 2 r
2
n
n
k
k
1+ 2 +1
n
1
r
n2
1
1+ +1
n
1
r
n2
. Din
k
k
1+ 2 +1
n
1
r
n2
k
1
1+ 2 +1
n
1
1+
1
+1
n
"
n
X
k=1
#
k
n(n + 1)
r
1+ 2 1
n
2n2
1
,
1
1+ 2 +1
n
1
.
2
1
, s
a se
x2 + 3x + 2
, rezulta ca
x+1 x+2
1
1
k
(k)
f (x) = (1) k!
,
(x + 1)k+1
(x + 2)k+1
si deci
xn =
1
1
(1)k k! k+1 .
k+1
(n + 2)
2
2.36 S
a se studieze natura sirului (xn ) definit prin: x1 = a [1, 2] si xn+1 = xn2
2xn + 2, pentru n 1.
2.37 Se dau numerele reale a0 , b0 , c0 . Definim sirurile (an )nN , (bn )nN , (cn )nN prin:
an+1 =
1
1
1
(bn + cn ) , bn+1 = (cn + an ) , cn+1 = (an + bn ) .
2
2
2
S
a se arate c
a sirurile sunt convergente la
1
(a0 + b0 + c0 ).
3
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
27
1 5
2.38 Fie q =
si sirul (xn ) definit prin: x1 = q, x2 = 1 + q, xn+2 = xn + xn+1 ,
2
nN .
1) S
a se arate c
a termenii sirului sunt n progresie geometric
a.
a se arate c
a are loc egalitatea
2) S
xn+2 xn+1 xn
x1 = a, xn+1 = a + xn , a > 0.
2.40 S
a se calculeze
lim
4n 4 2an
, an =
2x2
dx, n 2.
1 + x2
a + b k = An + Bn k, n 1, a, b Q+ , k R \ Q.
An
.
Bn
n
n
R: Din An + Bn k = a + b k si An Bn k = a b k , urmeaza:
S
a se calculeze lim
n
n i
n
n i
1 h
1 h
a+b k + ab k
, Bn =
a+b k ab k
.
2
2 k
An
= k.
Asadar lim
n Bn
1 0
2.42 Fie matricea A =
si
3 2
1
0
n
, n N .
A =
an bn
An =
S
a se calculeze lim
an
.
bn
28
2.43 S
a se calculeze lim sin2 n2 + n + 1 .
n
p
n+1
sin2 n2 + n + 1 = sin2 n2 + n + 1 n = sin2
n2 + n + 1 + n
n
xn = n+1 (n + 1)! n!, n 2.
R: Fie an =
Fie
(n + 1)n
an+1
. Deoarece
=
n!
an
p
n+1
bn =
si bnn =
n
n+1 n+1
e si
n
n!
1+
(n + 1)!
=
n
n!
1
n+1
n+1
e, rezulta ca
n a
n = e.
1
n+1 n+1
n
n!
xn
n
n
n!
n!
"
p
#n
n+1
(n + 1)! n n!
xn
e lim xn
x
n
= lim 1 +
e = lim 1 +
= e n ,
n
n
n
n
n!
n!
deci lim xn =
n
1
.
e
2.45 S
a se determine multimea punctelor limit
a, limita inferioar
a si limita superioar
a
pentru sirurile date prin:
1 + (1)n
2n
1
n
1
1) xn =
+ (1)n
. 2) xn = 1 +
(1)n +
+ cos
.
3
3n + 1
n
2
2
R: 1) Deoarece {xn }nN = {x2k }kN {x2k+1 }kN si
4k + 2
4k
4
2
2
+
, x2k+1 =
,
3 6k + 1
3
6k + 4
3
2 4
2
4
rezulta ca M = ,
, lim inf xn = , lim sup xn = .
3 3
3
3
x2k =
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
29
2) Deoarece {xn }nN = {x4k }kN {x4k+1 }kN {x4k+2 }kN {x4k+3 }kN si
x4k =
x4k+1
x4k+2
x4k+3
rezulta ca M =
4k
3
1
+ cos 2k e + 1,
1+
4k
2
4k+1
1
(4k + 1)
1
1
=
+ cos
1+
e,
2
4k + 1
2
2
4k+2
1
(4k + 2)
3
3
=
1+
+ cos
e 1,
2
4k + 2
2
2
4k+3
1
(4k + 3)
1
1
1+
+ cos
e,
=
2
4k + 3
2
2
3
2
1 3
3
3
1
e, e 1, e + 1 , lim inf xn = e, lim sup xn = e + 1.
2 2
2
2
2
2.46 S
a se determine multimea punctelor limit
a, limita inferioar
a si limita superioar
a
pentru sirurile date prin:
1) xn =
1
1+
n
n(1)n
n
n
+ cos
, n N .
2n + 1
2
n (n + 1)
n
2
2) xn = 5 3 (1)
+ sin
, n N.
2
3) xn =
n
1 (1)n
n
, n N .
+ sin
n
2
n
4) xn =
1 + (1)
n1
, n N.
2
n+1
n (n + 1)
n
2
5) xn = (1)
cos
,
3
2.2
n N.
Principiul contractiei
a r
ad
acin
a real
a si s
a se
2.47 S
a se arate c
a ecuatia x3 + 4x 1 = 0 are o singur
determine aproximatiile p
an
a la ordinul trei ale r
ad
acinii.
R: Se constata imediat ca ecuatia are o rad
acin
a pe intervalul [0, 1]. Scriind ecuatia
1
, problema revine la a arata ca aplicatia : [0, 1] R,
sub forma echivalenta x = 2
x +4
1
(x) = 2
, este o contractie pe [0, 1]. Dar
x +4
d((x), (y)) = |(x) (y)| =
(x2
|x + y|
1
d(x, y) d(x, y).
2
+ 4) (y + 4)
8
30
x2 + 4
1 2
, deducem |x + y| |x| + |y|
x + 4 (y 2 + 4). Deci
4
4
1
este o contractie pe [0, 1], cu q = . Sirul aproximatiilor succesive:
8
x0 = 0, xn+1 =
1
, n = 0, 1, 2, . . .
x2n + 4
1
, n = 0, 1, 2, . . .
x2n + 12
q n , n N,
1q
1 169
12 167
2
169
< 104 .
1
Se constata ca este suficient sa luam n = 2. Avem: x0 = 0, x1 =
= 0, 08 3333,
12
144
x2 =
= 0, 083285135.
1729
a se arate c
a ecuatia sin x 10x + 1 = 0 are o singur
2.49 S
a r
ad
acin
a real
a si s
a se
calculeze aceast
a r
ad
acin
a cu o eroare mai mic
a de 0, 001.
acin
a pe intervalul [0, 1]. Se constata ca
R: Se constata imediat ca ecuatia are o rad
1
1
aplicatia : [0, 1] R, (x) =
(1 + sin x), este o contractie pe [0, 1], cu q =
.
10
10
Sirul aproximatiilor succesive este:
x0 = 0, xn+1 =
Estimarea erorii
1
(1 + sin xn ) , n = 0, 1, 2, . . .
10
1 9
|xn | <
10 10
1
10
< 103 .
1
1
Este suficient sa luam n = 2. Avem: x0 = 0, x1 =
= 0, 1, x2 =
(1 + sin 0, 1) =
10
10
0, 10998.
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
31
a r
ad
acin
a real
a si s
a se
a se arate c
a ecuatia x5 + x3 1, 16 = 0 are o singur
2.50 S
calculeze aceast
a r
ad
acin
a cu o eroare mai mic
a de 0, 001.
a pe [a, b] si a.. 0 < m f 0 (x) M ,
2.51 Fie f : [a, b] [c, c] o functie derivabil
a ndeplineasc
a num
arul p (m, M ) pentru ca functia
x [a, b]. Ce conditie trebuie s
1
(x) = x f (x), x [a, b], s
a fie o contractie pe [a, b] si deci ecuatia (x) = 0 s
a aib
a
p
o singur
a solutie pe [a, b]?
R: Avem: d((x), (y)) = |(x) (y)| = |0 ()| |x y| = |0 ()| d(x, y) si pentru
1
ca sa fie contractie este necesar sa existe q < 1 a.. |0 ()| < q. Insa 0 () = 1 f 0 (x)
p
m
M
0
0
() 1
< 1 (caci p (m, M )). Este
si din 0 < m f (x) M rezulta 1
p
p
M
M
M
deci necesar ca 1 < 1
, adica p >
. In concluzie, dac
a p (max m,
, M ),
p
2
2
este o contractie pe [a, b].
Putem generaliza exercitiul precedent, presupunand p = p(x). Astfel, daca alegem
p(x) =
x x0
, x [a, b],
f (x) f (x0 )
se obtine medoda coardei, iar daca alegem p(x) = f 0 (x) se ajunge la metoda lui Newton.
2.52 Ce conditie trebuie s
a ndeplineasc
a functia f : [a, b] R, de dou
a ori derivabil
a
f (x)
s
a fie o contractie pe [a, b]?
pe [a, b] pentru ca functia (x) = x 0
f (x)
R: Deoarece d((x), (y)) = |(x) (y)| = |0 ()| d(x, y), conditia |0 ()| q < 1
conduce la: |f (x) f 00 (x)| q f 02 (x), 0 < q < 1.
1
f (x)
1p
. Cum
x
(p
1)
+
ax
=
f 0 (x)
p
p1
p1
(1 axp ) <
, pentru x > 0, rezulta ca este o contractie si deci
p
p
putem lua
1
p
a xn+1 =
(p 1) xn + ax1p
.
n
p
0 (x) =
2.3
S
iruri n Rp
2n
1
2n
1) xn =
, 1+
, n n+1 n1 .
3n 1
n
1
2
n +2 n 2
2) xn = 2
, n , en .
n +1
32
2.55 In R4 se consider
a sirul (xn ) definit prin relatia de recurent
a:
6xn+3 = 11xn+2 6xn+1 + xn , n N,
cu x0 = (0, 0, 0, 0), x1 = (1, 9, 3, 6), x2 = (1, 9, 7, 8). S
a se calculeze
a se determine xn si s
limita sirului.
R: Se cauta xn = n a, cu a R4 . Se obtine penrtu ecuatia caracteristica 63
1
1 1
1
112 + 6 1 = 0, cu radacinile: 1, , . Deci xn este de forma: xn = a + n b + n c.
2
3
2 3
1 9 27
Se obtine limita x =
, , ,9 .
2 2 2
2.4
2.56 S
a se arate c
a seria
X
1
1
1
1
+
+ +
+ =
12 23
n(n + 1)
n(n
+ 1)
n=1
este convergent
a si s = 1.
R: In adevar,
n
sn =
X
1
1
1
+
+ +
=
12 23
n(n + 1)
k=1
2.57 Seria
1+
1
1
k k+1
=1
1
1.
n+1
X
1 1
1
1
+ + + + =
2 3
n
n
n=1
a a termenilor
se numeste seria armonica, deoarece pentru n 2, an este media armonic
a se arate c
a seria este divergent
a si are suma +.
vecini an1 si an+1 . S
R: Sirul (sn ) al sumelor partiale este strict crescator si divergent, deoarece
|s2n sn | =
1
1
1
1
+
+ +
,
n+1 n+2
2n
2
1 1 + 1 1 + + (1)
+ =
(1)n1
n=1
este divergent
a.
R: Este o serie oscilanta deoarece sirul (sn ) al sumelor partiale este sirul oscilant: 1,
0, 1, 0, . . ..
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
2.59 Seria
1 + q + q 2 + + q n1 + =
n=1
33
q n1 , q R
n
1q
, daca q 6= 1,
2
n1
sn = 1 + q + q + + q
=
1q
n,
dac
a q = 1.
Obtinem
lim sn =
1
, daca |q| < 1,
1q
+,
dac
a q 1.
Pentru q 1 sirul (sn ) nu are limita. Astfel, seria geometrica cu ratia q este convergent
a
1
si divergent
a pentru |q| 1.
pentru |q| < 1 si are suma
1q
2.60 S
a se stabileasc
a natura seriilor urm
atoare si n caz de convergent
a s
a se determine
sumele lor:
1)
n + + 1 2 n + + n + 1 , > 0.
n=1
2)
1
, Z .
(
+
n)(
+ n + 1)
n=1
X
X
1
n
, > 1. 4)
3)
.
n
2 8n 3
15n
n=1
n=1
5)
n=1
7)
ln
X
n+1
1
. 6)
.
n
n
n
n=1
X
n 2n
2n
. 8)
n.
(n + 2)!
[5 + (1)n ]
n=1
n=1
R:
1) Not
am cu an = n + n + 1. Se observa ca sn = an+1 an . Se obtine
suma + 1.
2) Folosind identitatea:
1
1
1
=
,
( + k)( + k + 1)
+k +k+1
se obtine sn =
1
1
1
34
n (n + 1) + n+1
2
n (1 )
.
(1 )2
4) Termenul general al sirului sumelor partiale se descompune n fractii simple astfel:
1
1
1
1
=
.
16k 2 8k 3
4 4k 3 4k + 1
1
1
1
. Seria este convergent
a si are
Folosind aceasta identitate se obtine sn =
4
4n + 1
1
suma .
4
5) Sirul sumelor partiale al acestei serii
Seria este convergenta si are suma
sn =
n
X
ln
k=1
k+1
= ln(n + 1)
k
n
X
ak =
k=1
2n
n =
[5 + (1)n ]
n=1
n
X
k=1
2n
este convergent
a. Rezulta ca seria este convern=1 (n + 2)!
1
1
1
1
1
1
19
=
+ 3 + 5 + +
+
+
+
.
2
4
6
2 2
2
3
3
3
24
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
35
a se arate c
a urm
atoarele serii sunt convergente si s
a se determine sumele lor:
2.61 S
1)
X
X
X
2n + (1)n+1
1
(1)n+1
.
.
.
2)
3)
n
n
2
3
5
4n 1
n=1
n=1
n=1
1
1
5
R: 1) Serie geometrica cu ratia si suma . 2) Serie geometrica cu suma . 3) Serie
3
4
6
1
telescopica cu suma .
2
2.62 S
a se calculeze sumele urm
atoarelor serii, stiind c
a termenii sirului (an ) formeaz
a
o progresie aritmetic
a cu a1 > 0 si ratia r > 0:
1)
X
X
1
an + an+1
1
.
. 3)
. 2)
a a
a a
a
a2n a2n+1
n=1 n n+1
n=1
n=1 n n+1 n+2
1
1
an
an+1
an + an+1
2
a2n an+1
1
1
an an+1
an+1 an+2
1 1
1
=
2
.
r a2n
an+1
1
2r
2.63 S
a se arate c
a:
1)
n=1
3n1 sin3
X
1
1
x
=
(x
sin
2)
2n tg 2n x = 2 ctg 2x .
x)
.
3n
4
x
n=1
x
R: 1) Multiplicam identitatea sin 3 = 3 sin 4 sin3 cu 3n1 si luam = n .
3
Obtinem:
x
1 n
x
x
3n1 sin3 n =
3 sin n 3n1 sin n1 .
3
4
3
3
Punem an =
x
3n1
sin n1 . Atunci sn = an+1 a1 si
4
3
lim sn =
1
(x sin x) .
4
36
2.64 S
a se calculeze suma seriei
arctg
n=1
1
.
n2 + n + 1
R: Din
xy
1
arctg x arctg y = arctg
si 2
=
1 + xy
n +n+1
rezulta ca an = arctg
1
1
n n+1 ,
1
1
1+
n n+1
1
1
1
arctg
si deci sn = arctg 1 arctg
.
n
n+1
n+1
4
2.65 S
a se arate c
a:
X
X
1
= 1.
np
p=2 n=2
R: Seria
1
1
1
+ p + + p +
2p
3
n
este convergenta pentru orice p 2, deci
X
X
X
X
1
1
=
.
p
n
np
p=2 n=2
n=2 p=2
Dar
X
1
1
= 2
p
n
n
p=2
si
n=2
1
1
1
n
1
1
1
=
n(n 1)
n1 n
= 1 lim
1
1
n1 n
1
= 1.
n
2.66 S
a se arate c
a urm
atoarele serii sunt divergente:
1)
X
X
n
2. 2)
n=1
4)
X
n
2n + 3n
. 3)
.
n+1
2n+1 + 3n+1
n=1
n=1
X
1
1
.
. 5)
n+1 n
2n + 1 2n 1
n=1
n=1
an1
, a, b R+ .
n1 b)(1 + an b)
(1
+
a
n=1
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
37
1
1
an1 an
(1 + an1 b) (1 + an b)
=
,
n
n1
b)(1 + a b)
1 a (1 + a
b(1 a) (1 + an1 b)(1 + an b)
adica
1
an =
b(1 a)
Deci
2.5
1
1
1 + an b 1 + an1 b
1
si sn =
b(1 a)
1
1
1 + an b 1 + b
, a (1, ),
+ 1)
b(a
1)(b
X
an1
,
a = 1,
=
(1 + an1 b)(1 + an b)
1
n=1
, a (0, 1).
(1 a)(1 + b)
P
an este convergent
a
2.68 Fie (an ) un sir de numere pozitive. S
a se arate c
a seria
P an
d.d. seria
este convergent
a.
1 + an
P
P an
an
an este convergent
R: Deoarece
an , daca seria
a atunci si seria
1 + an
1 + an
este convergenta.
P an
an
este convergent
a, atunci
0, deci an 0. Deci pentru
Daca seria
1 + an
1 + an
P
an
1
. Deci seria an este convergent
a.
n suficient de mare, 0 an 1. Atunci an
2
1 + an
2.69 Seria
1
P
a seria lui Riemann sau seria armonica generalizata
, R, numit
n=1 n
este:
- convergent
a pentru > 1;
- divergent
a pentru 1.
X
X
1
1
n
,
2 n =
(2 )
21
n=1
n=1
a daca q = 21 < 1, adica
care este o serie geometrica cu ratia q = 21 > 0, convergent
1
> 1, si divergenta daca q = 2
1, adica 1.
n
n+1
a se arate c
a seria cu termenul general an =
2.70 S
este convergent
a.
2n 1
38
an = lim
2.71 S
a se arate c
a seria
R: Intr-adevar:
s
n
n+1
2n 1
= lim
1
n+1
= < 1.
2n 1
2
1
P
este convergent
a.
n=0 n!
n!
1
1
an+1
=
=
< 1, n 1.
an
(n + 1)!
n+1
2
Suma acestei serii este e = 2, 7182818 . . .
2n
este convergent
a si sa se precizeze num
arul de
n=0 (n + 1)!
termeni necesar pentru a obtine suma seriei cu o eroare mai mic
a de 0, 001.
2.72 S
a se arate c
a seria
an+1
2
= lim
= 0 < 1,
n n + 2
an
an+1
2
1
deci seria este convergenta. Deoarece
=
, pentru n 4, restul de ordinul
an
n+2
3
n
X
1
1
1
1
2n
ak an
+ 2 + = an =
< 103 ,
rn = s s n =
3 3
2
2 (n + 1)!
k=n+1
pentru n 9.
a se stabileasc
a natura seriei:
2.73 S
1
1
1
+
+ +
+
3
n
ln 2
ln 3
ln n
P 1
1
1
X
X
X
7n
1
1
1)
. 2)
. 3)
, a > 1.
n
2 + 3n + 5
n+n
n
a
n
n
n=1
n=1
n=1
R: 1) Seria este convergenta. 2) Se aplica criteriul comparatiei cu limita. Se compara
P1
1
. Deoarece lim
= 1, seria este divergent
a. 3) Pentru a > 1, cum
cu seria
n
n
n
1
1
< n , seria este convergent
a. Pentru a = 1 seria data este seria armonica.
an + n
a
Pentru |a| < 1 se aplica criteriul comparatiei cu limita. Se compara cu seria armonica.
n
Deoarece lim n
= 1, seria este divergent
a.
a +n
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
39
a se stabileasc
a natura seriilor:
2.75 S
1)
X
1
an
2)
, a > 0.
.
n
n (1 + a + +a2 + an )
n!
n=1
n=1
1a
1
= lim
= 1 a,
n 1 an+1
1 + a + +a2 + an
an
2) Deoarece n n! 1, avem ca
an . De aici, pentru a < 1, deducem ca seria
n
n!
este convergenta.
P an
an
an
Din n n! n nn = n, obtinem ca
. Dar, pentru a 1, seria
este
n
n
n
n!
divergenta. Rezulta ca seria data este divergent
a.
2.76 S
a se stabileasc
a natura seriilor:
1)
X
X
1
n 1
.
2)
.
3)
arctg
n 2n
n
n=1
n=1
n=1
n
1
1+
n
n2 .
n
n
X
X
1
n2 + n + 1
n
1)
a 1+
a
. 2)
.
n2
n
n=1
n=1
R: Se aplica criteriul radacinii cu limita. Pentru a < 1 seriile sunt convergente, pentru
a > 1, seriile sunt divergente. Pentru a = 1, sirurile termenilor au limita e, deci seriile
sunt divergente.
2.78 S
a se stabileasc
a natura seriei:
n=1
n+1
n
n2
, a > 0.
40
1
R: Se aplica criteriul radacinii cu limita. Pentru a < seria este convergent
a, pentru
e
1
1
a > , seria este divergenta. Pentru a = , seria devine:
e
e
n2
X
1 n+1
.
en
n
n=1
Din e <
1
1+
n
n+1
, obtinem:
1
en
de unde
1
lim n
n e
n+1
n
n+1
n
n2
n2
>
1
1
1+
n
lim
n
n ,
1
1+
1
n
n =
1
> 0.
e
a se stabileasc
a natura seriilor:
2.79 S
1)
X
X
n2
n2 arcsin n .
.
2)
n
2
2
n=1
n=1
3)
X
X
n!
.
4)
n tg n+1 .
n
n
2
n=1
n=1
X
X
1 3 5 (2n 1)
2 7 12 (5n 3)
. 2)
.
5 9 13 (4n + 1)
2 5 8 (3n 1)
n=1
n=1
X
X
an
. 2)
aln n , a > 0.
n!
n=1
n=1
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
41
x
f (x)
f (x)
0
&
ln(ln 2)
0
m
1
+
0
+
%
Deci f (x) < 0 pentru orice x (0, 1), de unde 2x < x + 1, x (0, 1).
Aratam, prin inductie, ca an (0, 1). Avem ca a1 (0, 1). Presupunem ca an
(0, 1). Dar an+1 = 2an 1 > 20 1 = 0 si an+1 = 2an 1 < 21 1 = 1. Apoi:
an+1 an = 2an an 1 < 0, deci este un sir descrescator si marginit. Fie ` = lim an .
n
X
( 1) ( n + 1)
, R \ Z .
(2n + 1)
( + 1)( + 2) ( + n + 1)
n=1
R: Criteriul raportului da dubiu. Aplicam criteriul lui Raabe-Duhamel. Deoarece
1
1
= 4a + 3, daca > seria este convergent
a, daca < seria este divergent
a,
2
2
1
daca = seria devine:
2
X
1
4
2n
+1
n=1
care este divergenta.
a se stabileasc
a natura seriei:
2.84 S
2
X
12 52 92 (4n 3)
2.
n=1
32 72 112 (4n 1)
ln n
an
1 1 ln n = lim
= 0 < 1,
lim n
n 16n2 + 8n + 1
n
an+1
deci seria este divergenta.
42
2.85 S
a se stabileasc
a natura seriilor:
1)
X
(2n)!
2 4 6 (2n)
1
.
2)
.
n
2
4 (n!)
1 3 5 (2n 1) n + 2
n=1
n=1
n
2
X
(n + 1)
n +
3)
lg
. 4)
, , , , > 0.
n (n + 2)
n +
n=1
n=1
X
1
1
. 6)
.
5)
n
ln (ln n)
n
ln
n
(ln
n)
n=1
n=2
2.86 S
a se stabileasc
a natura seriilor:
1)
n! np
, p, q N.
(q + 1) (q + 2) (q + n)
n=1
2)
n!
, > 0.
(
( + n 1)
+
1)
n=1
3)
4)
X
cos (n) ln n
, R.
n
n=1
X
( + 1) (2 + 1) (n + 1)
, , > 0.
( + 1) (2 + 1) (n + 1)
n=1
2.87 S
a se stabileasc
a natura seriei:
X
1 a(a + 1) (a + n 1)b(b + 1) (b + n 1)
,
n!
c(c + 1) (c + n 1)
n=1
a seria hipergeometrica.
cu a, b R, c R \ Z, numit
R: Incepand de la un rang N care depinde de a, b si c, termenii seriei au acelasi semn
si deci putem presupune ca seria este cu termeni pozitivi. Avem:
an
1 + c a b n
=1+
+ 2,
an+1
n
n
cu
n =
[c ab (a + b) (1 + c a b)] n3 ab (1 + c a b) n2
.
n(n + a)(n + b)
Sirul (n ) este convergent, deci marginit. Conform criteriului lui Gauss, pentru c > a + b
seria este convergenta, iar pentru c a + b seria este divergent
a.
2.88 S
a se stabileasc
a natura seriei:
X
( + 1) ( + n 1) n
x , , , x > 0.
( + 1) ( + n 1)
n=1
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
43
n! bn
,
(b + a1 ) (2b + a2 ) (nb + an )
n=1
unde b > 0, iar (an ) este un sir de numere reale pozitive, convergent c
atre a cu a 6= b.
2.6
P 2
P an
2.90 S
este absolut
a, atunci seria
a se arate c
a dac
a
an este o serie convergent
n
convergent
a.
P 2
P 1
1
|an |
1
1
2
R: Din |an |
an + 2 . Deoarece
0 deducem ca
an si
n
n
2
n
n2
P |an |
este
sunt convergente, conform primului criteriu de comparatie rezulta ca seria
n
convergenta.
P sin nx
este convergent
a pentru > 0.
2.91 S
a se arate c
a seria
n
1
R: Pentru > 0, sirul n = este monoton descrescator la zero, iar
n
n
X
(n + 1)x
nx
1
,
sn =
sin kx =
x sin 2 sin
2
sin
k=1
2
pentru x 6= 2k, cu k numar ntreg. De unde,
|sn |
x ,
| sin |
2
2+n
x
n=1
1
R: Pentru x R, sirul n =
este monoton descrescator la zero, iar
2
x +n
sn =
n
X
k=1
cos
2n
1
(n + 1)
n
=
,
sin 3 cos
3
3
sin
3
2
a.
cu |sn | , deci marginit. Seria este convergent
3
44
2.93 S
a se arate c
a seria armonic
a alternat
a
1
1 1 1
1
1
+ + +
+
2 3 4
2n 1 2n
este convergent
a si s
a se determine suma sa.
1
R: Sirul ( ) este monoton descrescator la zero. Dupa criteriul lui Leibniz seria este
n
convergenta. Pentru calculul sumei folosim identitatea lui Catalan-Botez:
1 1 1
1
1
1
1
1
=
+
+ +
,
+ + +
2 3 4
2n 1 2n
n+1 n+2
2n
a
1 1
1
n
care, daca notam an = 1 + + + + , revine la: a2n 2
= a2n an . Rezulta
2 3
n
2
ca:
Z 1
1 1
1
1
dx
lim sn =
+
+ +
=
= ln 2.
n
1
2
n
n
1
+x
0
1+
1+
1+
n
n
n
1
a se arate c
a seria armonic
a generalizat
a (sau seria lui Riemann) alternat
a
2.94 S
(1)n+1
n=1
1
n
(1)n1 sin
n=1
X
1
1
. 2)
(1)n1 arctg .
n
n
n=1
p
X
cos n
, R.
sin n2 + 1 . 2)
n2
n=1
n=1
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
45
a se stabileasc
a natura seriei:
2.97 S
X
1
1
sin n
1 + + +
.
2
n
n
n=1
2.98 S
a se studieze convergenta absolut
a si semiconvergenta seriei:
(1)n+1
n=1
2n sin2n x
.
n+1
p
n
2 sin2 x
|an | = lim
= 2 sin2 x.
n n n + 1
X
X
1
1
si
(1)n
n!
n!
n=0
n=0
si s
a se deduc
a de aici suma ultimei serii.
R: Seria produs
n=0
(1)n
+
n!
(1)n
1
n!
= 1
=
1 (1)n1
1
1
1 (1)n2
1
+
+
+
1=
1! (n 1)!
2! (n 2)!
(n 1)! 1! n!
n (n 1)
(1)n
n
n
n
+
+ + (1)n1 + (1)n =
(1 1) = 0.
1!
2!
1!
n!
n=0
(1)n
1
1
= .
n!
e
1
P
= e, dupa teorema lui Mertens,
n=0 n!
2.100 S
a se efectueze produsul n sens Cauchy al seriilor
1
n
X
3
n=1
si 1 +
n1
X
3
n=1
2n +
1
2n+1
46
R: Ambele serii sunt divergente deoarece ternenii lor generali nu tind la zero. Seria
P
produs
cn are termenul general
n=0
cn
n2
n
n1
1
3
1
3
3
3
n
n1
+ n
1=
= 1
2 + n+1
2
2
2
2
2
2
2
n1
3
3
1
3
1
1
=
+
=
.
2n 2n1 + + 2 + n+1
2
2
2n
22
2
4
3
Se observa ca seria produs este convergent
a, fiind seria geometrica cu ratia q = < 1.
4
Rezulta de aici ca ipotezele teoremei lui Mertens sunt suficiente dar nu si necesare.
Capitolul 3
Limite de functii
3.1
3.1 S
a se calculeze:
2
(x + 1)
1) lim
. 2) lim
x
x x2 + 1
3
x2 + 1
.
x+1
3
(x + h) x3
x2 7x + 10
. 4) lim
.
2
x5
h0
x 25
h
3 5+x
1+x1
. 6) lim
5) lim
.
x4 1
x0 3 1 + x 1
5x
3) lim
a se calculeze:
3.2 S
sin 5x
cos x cos a
. 2) lim
.
xa
sin 2x
xa
x
tg x
x1
3) lim
. 4) lim
.
x
x2 x + 2
x+1
1) lim
x0
1
1
5) lim (1 + sin x) x . 6) lim (cos x) x .
x0
x0
a prin
3.3 S
a se arate c
a functia f : R\ {0} R, definit
f (x) =
1
1
cos
x
x
nu tinde c
atre infinit c
and x 0.
1
0, f (xn ) = 0 si deci tinde la 0.
R: Pentru sirul xn =
+ n
2
a pentru
3.4 S
a se arate c
a functia f : R R, definit
a prin f (x) = sin x, nu are limit
x .
47
48
3.5 S
a se determine R a.. functia f : (0, 2] R, definit
a prin
( p
2 2x ln (ex) + x2 , x (0, 1),
x
f (x) =
x [1, 2],
+ ,
e
s
a aib
a limit
a n punctul x = 1.
a se arate c
a:
3.6 S
1) lim
ln x
xk
= 0. 2) lim
= 0, k N .
x xk
ex
3.7 S
a se cerceteze dac
a functia f : R R, definit
a prin f (x) = [x], are limit
a n
punctul x = 2.
3.8 S
a se calculeze:
1) lim
x2 2x + 3
x2 3x + 2
x+1
3
ln (1 + arcsin 2x)
x
. 2) lim 1 + 2 sin x 2 . 3) lim
.
x0
x0
sin 3x
esin 2x esin x
x2 2x + 6 x2 + 2x 6
4) lim
. 5) lim
.
x0 sin 2x sin x
x3
x2 4x + 3
3
x3 5x + 3 x2 + 3x 9
x + 4 3 x + 22
6) lim
. 7) lim
.
4
x2
x5
x2 + x 6
x + 11 2
3
1 + x2 4 1 2x
arcsin x arctg x
8) lim
. 9) lim
.
2
x0
x0
x+x
x3
arcsin x
2 . 11) lim 1 ctg2 x . 12) lim x x2 ln x + 1 .
10) lim
x
x0 x2
x%1
1 x2
x
13) lim
x0
1
cos 2x 3 cos 3x
x
. 14) lim [1 + ln (1 + x) + + ln (1 + nx)] .
x0
x2
1 x
1
n x
2x
+
p
p1 + p
+
x
n
2
, pi > 0, i R.
15) lim
x0
n
1 cos x
16) lim
x0
asin x + btg x
2
1
x
, cu a, b > 0.
2
1
7
112
1
1
R: 1) e. 2) e6 . 3) . 4) 1. 5) . 6) . 7)
. 8) . 9) . 10) 1.
3
3
30
27
2
2
n(n+1)
2
1
1
11) . 12) Se ia x = , y 0, limita este . 13) 3. 14) e 2 .
3p
y
2
n
ab.
15) n p11 p22 p
n . 16)
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
49
p
3
lim
x2 + x + 1 + x3 + x2 + x + 1 ax ,
x
s
a fie finit
a si nenul
a.
5
.
6
3.10 S
a se determine a, b, c R a..
p
5x4 + 7x3 8x2 4x ax2 bx c = 0.
lim
x
R: a =
7
209
5, b = , c = .
2 5
40 5
a se calculeze:
3.11 S
cos (xex ) cos (xex )
1 cos x cos 2x cos nx
. 2) lim
, n N .
x0
x0
x3
x2
1) lim
1
1 x
(1 + x) x
sin xn sinn x
tg xn lnn (1 + x)
.
,
n
. 5) lim
3) lim
2.
4)
lim
n+2
n+1
x0
x0
x0
x
x
e
n
1
. 5) .
2
e
3.12 S
a se calculeze:
1) lim
x
4
sin x
3
cos x cos x 3 sin x
. 2) lim x2 e x e x + 1 .
x
ln (tg x cos 2x)
50
2
. 2) Putem scrie
6
1
1
x2 e x e x + 1 =
3.2
1
1
x2
e x (x + 1) 1
.
ex + 1
1
x (x + 1)
x (x + 1)
3.13 S
a se g
aseasc
a si s
a se reprezinte grafic multimile de definitie ale urm
atoarelor
functii de dou
a variabile:
q
p
2
1) f (x, y) = 1 x2 y 2 . 2) f (x, y) = 1 + (x y) .
3) f (x, y) = ln (x + y) . 4) f (x, y) = x + arccos y.
p
p
y
5) f (x, y) = 1 x2 + 1 y 2 . 6) f (x, y) = arcsin .
x
p
2
7) f (x, y) = y sin x. 8) f (x, y) = ln x + y .
9) f (x, y) = arctg
11) f (x, y) =
xy
1
. 10) f (x, y) = p
.
2
2
1+x +y
y x
p
1
1
+ . 12) f (x, y) = sin (x2 + y 2 ).
xy y
3.14 S
a se g
aseasc
a multimile de definitie ale urm
atoarelor functii de trei variabile:
1) f (x, y, z) =
x+
y+
6) f (x, y, z) = 9 x2 y 2 z 2 . 7) f (x, y, z) = ln x2 y 2 + z 2 1 .
3.15 Se d
a functia f : E R, E R2 . S
a se arate c
a:
lim
(x,y)(x0 ,y0 )
f (x, y) = `
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
51
a se demonstreze c
a:
3.16 Folosind definitia, s
1)
lim
(x,y)(2,4)
lim
(x,y)(2,2)
lim
(x,y)(2,3)
x
= 1. 5)
y
(4x + 2y) = 2. 3)
lim
(x,y,z)(1,2,0)
lim
(x,y)(5,)
xy
= 1.
y+1
(2x + 3y 2z) = 4.
R: 1) Vom arata ca pentru orice > 0 exista un () > 0, a.. pentru orice (x, y) R2
pentru care
|x 2| < () , |y 4| < () sa avem |(2x + 3y) 16| < .
Intr-adevar,
|(2x + 3y) 16| = |2 (x 2) + 3 (y 4)| 2 |x 2| + 3 |y 3| .
Fie > 0. Luam () =
5
|(2x + 2y) 16| < 2 + 3 =
< .
6
6
6
. 3) () = .
7
7
a se arate c
a functia
3.17 S
f (x, y) =
x+y
,
xy
6 y, nu are limit
a n origine.
definit
a pentru x =
R:Vom ar
ata ca pentru siruri diferite convergente la 0, obtinem limite diferite. Fie
1 2
xn =
,
. Observam ca punctele xn sunt situate pe dreapta y = 2x si lim f (xn ) =
n n
1
1
0
3. Fie apoi xn =
,
. Punctele x0n sunt situate pe dreapta y = x si lim f (x0n ) =
n n
0.
3.18 S
a se arate c
a functia
f (x, y) =
y 2 + 2x
,
y 2 2x
a n origine.
6 2x, nu are limit
definit
a pentru y 2 =
R: Vom arata c
a pentru siruri diferite convergente la 0, obtinem limite diferite.
1 1
Fie xn =
, . Observam ca punctele xn sunt situate pe parabola y 2 = x si
n
n
1 2
0
52
3.19 S
a se demonstreze c
a
x2 + y 2
= 0.
(x,y)(0,0) |x| + |y|
lim
x2 + y 2
x2 + y 2 + 2 |x| |y|
<
< |x| + |y| .
|x| + |y|
|x| + |y|
3.20 S
a se arate c
a functia
x2 y
,
+ y2
6 0 si y 6= 0, are limitele iterate n origine egale cu zero, ns
definit
a pentru x =
a nu are
limit
a n origine.
f (x, y) =
x4
R: In adevar,
lim
y0
x0
x0
y0
Ins
a pe parabola x2 = my, avem
lim
(x,y)(0,0)
my 2
m
=
.
y0 (m2 + 1) y 2
1 + m2
f (x, y) = lim
Pentru diferite valori ale lui m se obtin valori diferite ale limitei, deci f nu are limita n
origine.
3.21 S
a se cerceteze existenta limitelor iterate si a limitei n origine pentru urm
atoarele
functii:
1
1
xy
. 2) f (x, y) = x sin + y cos .
1) f (x, y) = 2
x + y2
y
x
3) f (x, y) =
2x 3y + x2 + y 2
2xy 2
. 4) f (x, y) = 2
.
x+y
2x + 5y 4
x y + 2x2 + y 2
1
y 2 2x
. 6) f (x, y) =
. 7) f (x, y) = x cos .
2
y + 2x
x+y
y
3
3
sin x + y
1
1
8) f (x, y) = (x + y) sin sin , 9) f (x, y) =
,
x
y
x2 + y 2
(x + y) tg x2 + y 2
xyz
p
.
. 11) f (x, y, z) = 3
10) f (x, y) =
2
2
+
x
y3 + z3
x +y
5) f (x, y) =
12) f (x, y) = p
x2 + y 2
x2 + y 2 + 1 1
. 13) f (x, y) = 1 + x2 y
1 cos x2 + y 2
14) f (x, y) =
.
x2 y 2 (x2 + y 2 )
x2
1
+ y2 .
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
53
1
1
0 |f (x, y)| |x| sin + |y| cos |x| + |y| 0.
y
x
y0
x0
x0
y0
Daca limitele iterate exista, sunt finite si distincte nu exista limita n punct. 8) Se tine
seama ca
|x + y| |f (x, y)| |x + y| .
9) Functia se mai scrie
sin x3 + y 3 x3 + y 3
2
,
f (x, y) =
x3 + y 3
x + y2
iar
a se calculeze
3.22 S
3
3
3
(x,y)(1,0)
ln (x + ey )
2
(x 1) + y 2
ln 1 + r cos + er sin
ln (x + ey )
q
lim
= lim
= .
r0
r
(x,y)(1,0)
2
(x 1) + y 2
3.23 S
a se calculeze
1)
lim
(x,y)(0,0)
xy
. 2)
xy + 1 1
(x,y)(0,0)
xy
xy + 1 1
2) Avem
lim
(x,y)(0,2)
lim
(x,y)(0,2)
sin xy
.
x
0
. Rationaliz
am numitorul. Avem
0
p
=
lim
xy + 1 + 1 = 2.
(x,y)(0,0)
sin xy
sin xy
=
lim
y = 2.
x
(x,y)(0,2) xy
54
3.24 S
a se calculeze
1)
3)
lim
(x,y)(0,0)
lim
1
x2 + y 2 sin
. 2)
xy
(x,y)(,k)
1+
y x
. 4)
x
lim
(x,y)(0,0)
x
.
x+y
x+y
.
(x,y)(,) x2 + y 2
lim
1
2
Capitolul 4
Functii continue
4.1
4.1 S
a se determine real a.. urm
atoarele functii s
a fie continue pe multimile lor de
definitie:
1) f : [1, 3] R, definit
a prin
2 2x + x2 , x [1, 2),
f (x) =
x + 3,
x [2, 3].
2) f : [0, 2] R, definit
a prin
6 sin (x 1)
, x [0, 1),
f (x) =
x1
+
5x,
x [1, 2].
1
R: 1) = . 2) = 1.
3
4.2 S
a se determine real a.. urm
atoarele functii s
a fie continue n punctele indicate:
1) f : R R, definit
a prin
(1 cos x) , x 6= 0,
x2
f (x) =
n x0 = 0.
2
,
x = 0,
2
2) f : [1, ) R, definit
a prin
arctg (x 1)
, x 6= 1,
2
n x0 = 1.
f (x) =
2 , x 1
x = 1,
a prin
3) f : R R, definit
f (x) =
(1 + x) x , x > 0,
x 0,
x + e,
55
n x0 = 0.
56
2x+2 16
, x 6= 2,
x
f (x) =
,4 16
x = 2,
n x0 = 2.
5) f : [0, ] R, definit
a prin
e3x ,
x [0, 1],
f (x) =
sin (x 1)
2
, x (1, ],
x 5x + 4
n x0 = 1.
a prin
6) f : R R, definit
(x + ex ) x ,
x < 0,
f (x) =
e2 ,
x = 0, n x0 = 0.
1
1
R: 1) {0, 1}. 2) 0,
. 3) = 1. 4) = . 5) = 3e3 . 6) = 2.
2
2
4.3 S
a se determine punctele de discontinuitate ale functiilor:
1
x x, x > 0. 2) f (x) = x
1) f (x) =
, x 6= 0, f (0) = 1.
x
1
1
3) f (x) = x sin , x 6= 0, f (0) = 0. 4) f (x) = xp arctg , x 6= 0, f (0) = 0, p > 0.
x
x
1
R: 1) Discontinua n x = n2 , n N. 2) Discontinu
a n x = , cu k ntreg nenul. 3)
k
si 4) Functii continue pe R.
a prin:
4.4 S
a se studieze continuitatea functiei f : R R definit
( 3
x x2 , x Q,
1
f (x) =
x,
x R \ Q.
4
R: Daca x0 R este un punct de continuitate pentru f , atunci pentru orice sir
1
xn Q, xn x0 si orice sir x0n R \ Q, xn0 x0 , avem: x30 x20 = x0 , de unde
4
1
rezulta ca x0 0,
.
2
4.5 Fie functia f : [0, 1] R, definit
a prin
x,
x Q,
f (x) =
1 x, x R \ Q.
S
a se studieze continuitatea, s
a se arate c
a f ([0, 1]) este un interval si c
a f nu are
proprietatea lui Darboux.
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
57
R: Punctul x
0 [0, 1] este un punct de continuitate pentru f d.d. x0 = 1 x0 ,
1 5
adica x0 =
este singurul punct de continuitate al lui f . Pentru orice x [0, 1],
2
x, 1 x [0, 1], deci f ([0, 1]) [0, 1]. Fie y [0, 1]. Daca y Q, exista x = y 2 (x Q)
a.. f (x) = y, iar daca y R \ Q, exista x = 1 y (x R \ Q) a.. f (x) = y. Asadar,
[0, 1] f ([0, 1]). Avem: f ([0, 1])
a fnu are proprietatea
1 1
1 1
1
=
,
,
s
i
ar
a
t
a
m
c
a
ecuat
ia
f
(x)
=
nu
are
solut
ii
n
intervalul
.
4
3 2
9 4
17
1
1
1
a x R \ Q, 1 x =
, da x =
/ Q, dac
, da
Daca x Q, x =
4
4
17
17
17
1 1
1
1
1
/
, deoarece 1
> .
x=1
,
4
4
9 4
4
17
17
4.2
Continuitatea uniform
a a functiilor de o variabil
a
a pe [1, 3].
4.6 S
a se arate c
a functia f (x) = x3 , x [1, 3] este uniform continu
R: Intr-adevar,
|f (x) f (x0 )| = |x x0 | (x2 + xx0 + x02 ) < 27 |x x0 | < ,
pentru orice x, x0 [1, 3] pentru care |x x0 | < (), cu () =
.
27
4.7 S
a se arate c
a functia f : (0, ) R, definit
a prin
f (x) =
x
+ x,
x+1
|f (x) f (x0 )| = |x x0 | 1 +
daca |x x0 | < () =
1
(1 + x) (1 + x0 )
.
2
4.8 S
a se arate c
a functia f : (1, ) R, definit
a prin
f (x) =
nu este uniform continu
a pe (1, ).
x
+ x,
x+1
< 2 |x x0 | < ,
58
n+1 0
n
,x =
. Avem
n+2 n
n+1
1
.
(n + 1) (n + 2)
1
> 1,
(n + 1) (n + 2)
1 0
1
,x = 2
. Avem |xn x0n | < , dar
n n
n +1
n2 + 1
0
.
|f (xn ) f (xn )| = ln
n
r
r
0
xn = (4n + 1) , xn = (4n + 3) .
2
2
Avem
|xn x0n | = r
(4n + 1) +
2
si
(4n + 3)
2
r
r
|f (xn ) f (x00n )| = (4n + 1) 2n 0 .
2
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
59
1
1
3) f : 0,
R, f (x) = sin . 4) f : R [1, 1] , f (x) = sin x2 .
x
5) f : [0, 1] R, f (x) =
x2
1
. 6) f : R [1, 1] , f (x) = cos x.
x2
7) f : (0, 1) R+ , f (x) =
1
. 8) f : [0, ) R, f (x) = x2 .
x
x x0
0
2 |x x0 | .
|cos x cos x | 2 sin
2
4.3
1
.
n
1
1
si x0n =
. 8) Nu, este suficient sa luam xn = n
n
n+1
a se arate c
a functia
4.13 S
este continu
a pe R2 .
x2 y 3
, x2 + y 2 6= 0,
f (x, y) =
x2 + y 2
0,
x2 + y 2 = 0,
este continu
a pe R2 .
sin x3 + y 3
, x2 + y 2 =
6 0,
2 + y2
f (x, y) =
x
0,
x2 + y 2 = 0,
60
sin x3 + y 3 x3 + y 3
sin x3 + y 3
=
2
.
x2 + y 2
x3 + y 3
x + y2
sin x3 + y 3
Insa
lim
= 1 si
x3 + y 3
(x,y)(0,0)
3
x + y 3 |x|3 + |y|3
f (x, y) =
2xy
, x2 + y 2 =
6 0,
x2 + y 2
0,
x2 + y 2 = 0,
este continu
a partial n raport cu x si y, dar nu este continu
a n origine.
R: Fie (x0 , y0 ) R2 . Functiile f (x, y0 ) si f (x0 , y) sunt continue n orice punct.
Functia f (x, y) nu are limita n origine.
4.17 S
a se cerceteze continuitatea urm
atoarelor functii:
1 cos x3 + y 3
6 0,
, x2 + y 2 =
2 + y2
1) f (x, y) =
x
0,
x2 + y 2 = 0.
x + y , x > 0 si y > 0,
2) f (x, y) =
(1
+
xy)
x = 0 sau y = 0.
1,
x3 + y 3
R: 1) Se tine seama ca 1 cos x3 + y 3 = 2 sin2
. Functia este continu
a. 2)
2
Putem scrie
xy
1
1
x+ y
x
y
+
xy
(1 + xy)
= (1 + xy)
xy
a.
si
xy x + y . Functia este continu
x+ y
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
61
a se discute dup
a valorile parametrului continuitatea urm
atoarelor functii:
4.18 S
p
1 cos x2 + y 2
, 0 < x2 + y 2 < ,
2 + y2 )
1) f (x, y) =
tg
(x
2
,
(x, y) = (0, 0) .
x2 y 2 z 2
6 (0, 0, 0) ,
, (x, y, z) =
2) f (x, y, z) =
x6 + y 6 + z 6
,
(x, y, z) = (0, 0, 0) .
3x + 2y z + x2 + yz
, (x, y, z) 6= (0, 0, 0) ,
3) f (x, y, z) =
x+y+z
,
(x, y, z) = (0, 0, 0) .
2
2
2
(x + y + z) tg x + y + z
p
, (x, y, z) 6= (0, 0, 0) ,
4) f (x, y, z) =
x2 + y 2 + z 2
,
(x, y, z) = (0, 0, 0) .
p
1
1 cos r
= . Functia este continu
a pe
R: 1) Notam r = x2 + y 2 . Avem lim
r0
tg r
2
h
1
pentru = .
0,
2
2
2) Fie x = `t, y = mt, z = nt, t R o dreapta prin origine. Deoarece
lim f (`t, mt, nt) =
t0
`2 m2 n2
,
`6 + m6 + n6
deci depinde de directie, rezulta ca f nu are limita n origine. Functia este continu
a pe
R3 \ {(0, 0, 0)}.
62
Capitolul 5
Derivate si diferentiale
5.1
5.1 Utiliz
and definitia, s
a se calculeze derivatele urm
atoarelor functii, n punctele specificate:
7.
2) f (x) = ln x2 + 5x , n x0 = 1.
1) f (x) = x + 2, n x0 =
3) f (x) = sin 3x2 , n x0 = . 4) f (x) = arcsin (x 1) , n x0 = 1.
6) f (x) = tg x, n x0 = .
5) f (x) = e3x , n x0 = 1.
4
a se studieze derivabilitatea urm
atoarelor functii, n punctele specificate:
5.2 S
(
1
1
ln (1 + 2x) , x ( , 0],
n x0 = 0.
1) f : , R, f (x) =
2
2
2x,
x (0, ) ,
(
x2 + 5x + 2, x (0, 2],
2) f : (0, ) R,
f (x) =
n x0 = 2.
9
7
x+ ,
x (0, ) ,
8
4
R: 1) f 0 (0) = 2. 2) f 0 (2) =
9
.
8
3) f (x) = x cos x.
sin x
.
2 + cos x
r
2
3 1 x
.
7) f (x) =
1 + x2
5) f (x) =
2) f (x) = x2 + x 3 x.
x1
.
4) f (x) = 2
x +1
x2
6) f (x) = ln
.
x+1
8) f (x) = ex
R: Se obtine:
cos x
1
1
1) f 0 (x) = 4x3 + 15x2 . 2) f 0 (x) = 2x + 2 .
2 x 3 ( 3 x)
63
64
x2 2x 1
(x2 + 1)
1x+2
2 cos x + 1
0
5) f 0 (x) =
2 . 6) f (x) = x x + 1 .
(2 + cos x)
s
2
x
x2 + 1
4
3
0
.
7) f (x) =
3 (x2 + 1)2
1 x2
2
8) f 0 (x) = 2x cos x x2 sin x ex cos x .
k
x 2
3) f (x) =
x + k + ln x + x2 + k .
2
2
sin x
1 + sin x
+ ln
.
cos2 x
cos x
x
x
4) f (x) = 5sh3
+ 3sh5 .
15
15
xx
6) f (x) = x (x ln x x 1) .
e
R: Se obtine:
2
cos x
. 2) f 0 (x) =
.
1) f 0 (x) = q
cos3 x
4 sin2 x 1
x 3 x
3) f 0 (x) = x2 + k. 4) f 0 (x) = sh2
ch
.
15
15
x
0
x+1 x
0
x
5) f (x) = e arctg e . 6) f (x) = x
e (ln x) (ln x 1).
n1
nx
7) f 0 (x) = a2 x2 . 8) f 0 (x) =
.
2 x2n + 1
5.5 S
a se calculeze derivatele urm
atoarelor functii:
1 + sin x
1) f (x) = ln
+ 2arctg
sin x .
1 sin x
3 x2 + 1 1 x 1 1
2) f (x) = ln 2
+ ln
+ arctg x.
4 x 1 4 x+1 2
2x 1
1
1 2
1
3) f (x) = ln (1 + x) ln x x + 1 + arctg .
3
6
3
3
r
x
2
2
4) f (x) = 3b arctg
(3b + 2x) bx x .
bx
2
1
x (x 3)
R: 1) f 0 (x) =
. 2) f 0 (x) =
. 3) f 0 (x) = 3
.
4
x 1
x +1
rcos x sin x
x
.
4) f 0 (x) = 4x
bx
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
65
1) f (x) =
+ ln
.
x
1 + 1 x2
2x2 + 1
2
.
2) f (x) = ln x4 + x2 + 1 + arctg
3
3
3x
x
3
3) f (x) =
2 + 8 (x2 + 1) + 8 arctg x.
2
4 (x + 1)
p
5p 2
13
4) f (x) =
(2x + 8x + 1) ln
2 (x + 2) + (2x2 + 8x + 1) .
2
2
R: Se obtine:
2x3 + 3x
arcsin x
1) f 0 (x) =
.
. 2) f 0 (x) = 4
2
x
x + x2 + 1
5x 3
1
0
3) f 0 (x) =
.
3 . 4) f (x) =
2
2x2 + 8x + 1
(x + 1)
5.7 S
a se arate c
a derivata unei functii pare este o functie impar
a, iar derivata unei
functii impare este o functie par
a.
a se arate c
a derivata unei functii periodice este o functie periodic
a.
5.8 S
5.9 S
a se arate c
a functia y = xex satisface relatia xy 0 = (1 x) y.
x2
5.10 S
a se arate c
a functia y = xe 2 satisface relatia xy 0 = 1 x2 y.
1
satisface relatia xy 0 = y (y ln x 1).
1 + x + ln x
5.12 S
a se calculeze derivatele de ordinul doi ale urm
atoarelor functii:
a se arate c
a functia y =
5.11 S
6
1) f (x) = x8 + 7x
5x + 4.
4) f (x) = ln x + a2 + x2 .
R: Se obtine:
2) f (x) = (arcsin
x)
.
5) f (x) = 1 + x2 arctg x.
3) f (x) = ex .
6) f (x) = sin2 x.
2x
2
+q
arcsin x.
1 x2
3
(1 x2 )
x
2
2
.
3) f 00 (x) = 2ex + 4x2 ex . 4) f 00 (x) = q
3
(a2 + x2 )
x
5) f 00 (x) = 2arctg x + 2 2
. 6) f 00 (x) = 2 cos 2x.
x +1
a se calculeze derivatele de ordinul n ale urm
5.13 S
atoarelor functii:
1
1
1) f (x) = eax .
2) f (x) =
.
3) f (x) = 2
.
xa
x a2
2x
4) f (x) = cos x.
6) f (x) = ln 2
5) f (x) = sin x.
.
x 1
1
. 9) f (x) = ln (ax + b) .
7) f (x) = 2x .
8) f (x) = 2
x 3x + 2
1
66
1
1
1
1
R: 3) Se tine seama de identitatea: 2
.
=
x a2 2a x a x + a
n
n
. 5) f (n) (x) = sin x +
.
4) f (n) (x) = cos x +
2
2
2
x +1
6). f 0 (x) =
si se scrie fractia ca suma de fractii simple.
x (x2 + 1)
n
7) f (n) (x) = 2x ln 2.
#
"
1
1
1
1
n
(n)
R: Se aplica formula lui Leibniz. Se obtine: f (10) (x) = 39 e3x 3x2 + 20x + 30 .
R: Se aplica regula lui Leibniz. Se obtine: f (20) (x) = x2 sin x 40x cos x 380 sin x.
and regula lui Leibniz, s
a se calculeze derivatele de ordinul n ale functiilor:
5.16 Utiliz
f 0 (x) X 1
=
.
f (x)
x xk
k=1
Deci S =
49
f 0 (2)
= .
f (2)
31
5.18 S
a se determine cu c
at se modific
a (aproximativ) latura unui p
atrat dac
a aria sa
creste de la 9 m2 la 9, 1 m2 .
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
67
a se g
aseasc
a cresterea y y0 si diferentiala dy ale functiei y = 5x+x2 n punctul
5.19 S
a h = 0, 001.
x0 = 2, dac
R: y y0 = 0, 009001 si dy = 0, 009.
5.20 S
a se calculeze diferentiala functiei y = cos x n punctul x0 =
, pentru h =
.
6
36
2
a se calculeze diferentiala functiei y = n punctul x0 = 9, pentru h = 0, 01.
5.21 S
x
a se calculeze diferentialele functiilor:
5.22 S
1
.
xn
1x
.
4) f (x) = ln
1+x
1) f (x) =
R: Se obtine:
1) df (x) =
4) df (x) =
xn
x2
2) f (x) = x ln x x.
5) f (x) = x2 ex .
x
.
1x
6) f (x) = ex sin x.
3) f (x) =
n
1
dx. 2) df (x) = ln x dx. 3) df (x) =
2 dx.
+1
(1 x)
2
dx. 5) df (x) = x (2 x) ex dx. 6) df (x) = e (x sin x + cos x) dx.
1
5.23 S
a se calculeze diferentialele de ordinul doi ale functiilor:
(n 1)!
1
n1
n
d (arctg x) = (1)
dxn .
sin narctg
n/2
x
(1 + x2 )
5.2
Propriet
ati ale functiilor derivabile
5.25 S
a se determine abscisele punctelor de extrem ale functiilor:
1) f (x) = 2 cos x + x2 .
q
2
4) f (x) = 3 (x2 1) .
2) f (x) = x2 (x 12) .
5) f (x) = 2 sin 2x + sin 4x.
x2 2x + 2
.
x1
x
x
6) f (x) = 2 cos + 3 cos .
2
3
3) f (x) =
2
0
sunt puncte de maxim, yk = 6 (2k + 1) si
6) xk = 12k si xk = 12 k
5
1
yk0 = 12 k
sunt puncte de minim.
5
68
a se arate
5.27 Fie a, b (0, ) \ {1} a.. ax b + bx a 2ab, pentru orice x R. S
c
a ab = 1.
2
h
i
cos x, x 0, ,
4 i
f (x) =
sin x, x , .
4 2
R: Functia nu este derivabila n
.
4
5.29 S
a se studieze aplicabilitatea teoremei lui Rolle pentru functiile f : [0, 2] R,
definite prin:
3
1) f (x) = |x 1| . 2) f (x) = |x 1| .
R: 1) Nu. 2) Da, c = 1.
h i
5.30 S
R,
a se studieze aplicabilitatea teoremei lui Rolle pentru functiile f : ,
2 2
definite prin:
5.31 S
a se arate c
a polinomul lui Legendre Pn (x) =
distincte n intervalul (1, 1).
n
dn 2
x 1 are n r
ad
acini
dxn
n
R: Se aplica de n ori teorema lui Rolle functiei f (x) = x2 1 .
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
69
a relatia
5.33 Fie numerele reale a0 , a1 , a2 , . . . , an care verific
a0
2n an
2a1
22 a2
+
+
+ +
= 0.
1
2
3
n+1
S
a se arate c
a functia f : 1, e2 R, definit
a prin f (x) = a0 +a1 ln x + a2 ln2 x + +
an lnn x se anuleaz
a cel putin ntr-un punct din intervalul 1, e2 .
R: Se aplica teorema lui Rolle functiei g (x) = a0 ln x +
a1 ln2 x
an lnn+1 x
+ +
.
2
n+1
2
.
7
1
a + a2 + a (0, 1).
2
70
5.39 S
a se cerceteze aplicabilitatea teoremei lui Lagrange pentru functiilor f , definite
prin:
2
x,
x [1, 2] ,
x [0, 1] ,
x ,
2
1) f (x) =
2) f (x) =
x
2x
1,
x (1, 2].
+ 1, x (2, 3].
4
2
(
3 x , x [0, 1] ,
x + 1, x (0, 3],
2
x
4) f (x) =
3) f (x) =
+ 1,
x [4, 0] .
1,
x (1, 2].
2
x
9
9
3
13
1
. 4) Da, c1 = , c2 = 2.
R: 1) Da, f 0 (c) = , c = . 2) Da, c = . 3) Da, c =
8
4
4
36
2
5.40 S
a se determine abscisa c a unui punct n care tangenta la graficul functiei f :
R R, definit
a prin
( x+2
,
x 0,
f (x) =
2
x + 1, x > 0,
este paralel
a cu coarda care uneste punctele de pe grafic de abscise x1 = 4 si x2 = 3.
13
R: c =
.
36
1
5.41 S
a se arate c
a 3 30 3 < .
9
R: Se aplica teorema lui Lagrange functiei f : [27, 30] R, definita prin f (x) = 3 x.
x
a se g
aseasc
a solutiile reale ale ecuatiei (a 1) + (a + 3) = ax + (a + 2) , cu
5.42 S
a > 1.
x
f (a + h) f (a h)
f (a + h) 2f (a) + f (a h)
= f 0 (p) ,
= f 00 (q) .
2h
h2
a se cerceteze aplicabilitatea teoremei lui Cauchy pentru functiile f si g, definite
5.44 S
prin:
e
1) f, g : [1, e] R, f (x) = ln x, g (x) = .
x
(
x + 3, x [2, 1),
2) f, g : [2, 5] R, f (x) =
g (x) = x.
x 7
+ , x [1, 5] ,
34 4
x
x2 + 1, x [1, 3] ,
3
3) f, g : [0, 3] R, f (x) =
g (x) = x.
x + 4 ,
x [0, 1] ,
3
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
71
1
2 2
e
R: 1) Da, c =
. 2) Da, c =
. 3) Da, c =
+ 1.
e1
16
3
a se calculeze, utiliz
and regula lui l0 Hospital:
5.45 S
tg x x
.
x sin x
1) lim
x0
4) lim
7) lim
x0
xn
, a > 0.
eax
1
2
.
ctg
x
x2
2) lim
x1
5) lim
x0
xx x
.
ln x x + 1
ctg x
1
x
3) lim
x0
1+x
x x2 ln
.
x
x
8) lim
ln (sin 2x)
.
ln (sin 3x)
1
1 x
(1 + x) x
.
6) lim
x0
e
9) lim
x1
tg
x
x tg 2
.
4
1
R: 1) 2. 2) 2. 3) 1. 4) 0. 5) 0. 6) . 7) Putem scrie:
2
sin2 x x2 cos2 x
1
2
ctg
x
=
x2
x2 sin2 x
2
1
si se aplica de patru ori regula lui l0 Hospital. Se obtine . 8) Luam x = , cu t 0
3
t
1
1
pentru x . Se obtine . 9) .
2
e
5.46 S
a se calculeze, utiliz
and regula lui l0 Hospital:
tg x x sin x
x [ln x ln (x + 1)] + 1
. 2) lim
.
x ex [ln (ex + 1) ln x] 1
x0
x sin x
1) lim
R: 1) 5. 2) e.
5.47 S
a se dezvolte polinomul f (x) = x3 2x2 + 3x + 5 dup
a puterile binomului x 2.
2
R: f (x) = 11 + 7 (x 2) + 4 (x 2) + (x 2) .
5.48 S
a se determine o functie polinomial
a de gradul trei a.. f (0) = 1, f 0 (0) = 1,
00
000
f (0) = 2 si f (0) = 6.
R: Polinomul Taylor al functiei f este f (x) = 1 + x + x2 + x3 .
a se g
aseasc
a primii 5 termeni din dezvoltarea Taylor a functiei f (x) = ex dup
a
5.49 S
puterile binomului x + 1.
R: P4 (x) =
1
1
1
1 1
2
3
4
+ (x + 1) +
(x + 1) +
(x + 1) +
(x + 1) .
e e
2e
6e
24e
5.50 S
a se g
aseasc
a primii 5 termeni din dezvoltarea Taylor a functiei f (x) = ln x dup
a
puterile binomului x 1.
72
1
1
1
2
3
4
(x 1) + (x 1) (x 1) .
2
3
4
1
1
1
+ + .
2! 3! 4!
1
1
1
x5 x
1
x + x2 + x3 + x4 + R4 (x), unde R4 (x) =
e , cu
1!
2!
3!
4!
5!
1
3
=
.
(0, 1). Pentru x = 1, |R4 (1)|
5!
40
R: Avem ca: ex = 1 +
5.52 S
a se scrie formula Mac-Laurin de ordinul n pentru functiile:
1) f (x) = ex , x R.
3) f (x) = cos x, x R.
5) f (x) = (1 + x) ,
2) f (x) = sin x, x R.
4) f (x) = ln(1 + x), x (1, ).
x (1, ), R.
R: Avem dezvoltarile:
n xk
P
xn+1 x
1) ex =
+
e .
(n + 1)!
k=0 k!
n
P
x2k1
x2n+1
(1)k1
sin(x).
2) sin x =
+ (1)n
(2k 1)!
(2n + 1)!
k=1
2n+2
2k
n
P
x
x
(1)k
3) cos x =
+ (1)n+1
cos(x).
(2k)!
(2n + 2)!
k=0
n
P
xk
xn+1
(1)k1
4) ln(1 + x) =
+ (1)n
n+1 .
k
(n + 1) (1 + x)
k=1
n ( 1) ( k + 1)
P
( 1) ( n) n+1
5) (1 + x) = 1 +
x
xk +
(1 +
k!
(n + 1)!
k=1
x)n+1 , cu (0, 1).
5.53 S
a se determine n N astfel ca polinomul Taylor de gradul n n punctul x0 = 0
asociat functiei f (x) = ex s
a aproximeze functia pe intervalul [1, 1] cu trei zecimale
exacte.
R: Avem
n+1
1
|x|
ex <
, |x| 1.
(n + 1)!
1000
3
1
Dar cum x < 1, ex < e < 3 si deci |Rn (x)| <
<
pentru n 6.
(n + 1)!
1000
5.54 S
a se scrie formula Mac-Laurin de ordinul n pentru functia f (x) = a + x, a > 0,
x > a.
|Rn (x)| =
1
x2
R: Functia se mai scrie: f (x) = a 1 +
. Se obtine:
a
#
"
n
k
X
x
k1 1 3 (2k 3) x
+
(1)
+ Rn (x) .
f (x) = a 1 +
2a
k! 2k
a
k=2
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
73
a se determine n N astfel
5.55 S
ca valorile polinomului Taylor de gradul n n punctul
x0 = 0 asociat functiei f (x) = 1 + x, pe intervalul [0, 1], s
a nu difere de f (x) cu mai
1
mult de
.
16
R: Avem
1 3 (2n 1)
1
xn+1
1 3 (2n 1)
.
<
|Rn (x)| =
1
(n + 1)! 2n+1
(n + 1)! 2n+1
16
n+
(1 + x) 2
Se obtine n 2.
5.56 Utiliz
and formula Mac-Laurin s
a se calculeze urm
atoarele limite:
ex + ex sin2 x 2
.
x0
x4
sin x sin a
.
3) lim
x0
xa
2
x
cos x e 2
5) lim
.
x0
x4
1) lim
R: 1)
5.3
2
1 1 + x cos x
4) lim
.
x0
tg4 x
2) lim
1
1
1
. 2) 4. 3) cos a. 4) . 5) .
12
3
12
5.57 Utiliz
and definitia, s
a se calculeze derivatele partiale ale urm
atoarelor functii, n
punctele specificate:
1) f (x, y) = x3 3x2 y + 2y 3 n (1, 1) .
p
,0 .
3) f (x, y) = sin2 x + sin2 y n
4
p
5) f (x, y) = x2 y 2 n (2, 1) .
R: Se obtine:
xy
n (1, 1) .
x+y
4) f (x, y) = ln 1 + x + y 2 n (1, 1) .
6) f (x, y) = ln x y 2 n (4, 1) .
2) f (x, y) =
1
1
1) fx0 (1, 1) = 3, fy0 (1, 1) = 3. 2) fx0 (1, 1) = , fy0 (1, 1) = .
2
2
1 0
2
0
0
0
3) fx
,0 =
, 0 = 0. 4) fx (1, 1) = , fy (1, 1) = .
2, fy
4
2
4
3
3
2
2
1
1 0
0
0
0
5) fx (2, 1) = , fy (2, 1) = . 6) fx (4, 1) = , fy (4, 1) = .
3
3
3
3
74
5.58 S
a se calculeze derivatele partiale ale urm
atoarelor functii:
1) f (x, y) = x3 + y 3 3axy.
p
3) f (x, y) = x2 y 2 .
p
5) f (x, y) = ln x + x2 + y 2 .
y
sin
7) f (x, y) = e x .
xy
.
x+y
x
4) f (x, y) = p
.
x2 + y 2
y
6) f (x, y) = arctg .
xs
x2 y 2
8) f (x, y) = arcsin
.
x2 + y 2
2) f (x, y) =
R: Se obtine:
1) fx0 (x, y) = 3x2 3ay, fy0 (x, y) = 3y 2 3ax.
2y
2x
0
2) fx0 (x, y) =
2 , fy (x, y) =
2.
(x + y)
(x + y)
x
y
3) fx0 (x, y) = p
, fy0 (x, y) = p
.
2
2
x y
x2 y 2
y2
x2
4) fx0 (x, y) = q
, fy0 (x, y) = q
.
3
3
(x2 + y 2 )
(x2 + y 2 )
1
y
.
5) fx0 (x, y) = p
, fy0 (x, y) = p
p
2
2
x +y
x2 + y 2 x + x2 + y 2
y
x
6) fx0 (x, y) = 2
, fy0 (x, y) = 2
.
2
x +y
x + y2
y
y
y sin
y
y
1 sin
7) fx0 (x, y) = 2 e x cos , fy0 (x, y) = e x cos .
x
x
x
x
x2 2
xy 2
0
0
p
p
, fy (x, y) =
.
8) fx (x, y) =
(x2 + y 2 ) x2 y 2
(x2 + y 2 ) x2 y 2
5.59 S
a e calculeze derivatele partiale ale urm
atoarelor functii:
y
y
x
1) f (x, y) = y sin .
x
3) f (x, y) = arctg xy .
xyz
5) f (x, y, z) = p
+ y2 + z2
y
7) f (x, y, z) = exyz cos .
xz
x2
x2 y 2
.
x2 + y 2
x+y
.
4) f (x, y) = xyarctg
1 xy
x
z
6) f (x, y, z) = e y e y .
2) f (x, y) = arcsin
8) f (x, y, z) = (sin x)
yz
5.60 S
a e calculeze derivatele partiale ale urm
atoarelor functii:
q
2
1) f (x, y) = ln xy 2 + x2 y + 1 + (xy 2 + x2 y) .
s
2
x+y
x+y
+ arcsin
.
2) f (x, y) = 1
xy
xy
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
75
a se calculeze, utiliz
and definitia, urm
atoarele derivate partiale de ordinul doi:
5.61 S
1)
3)
p
p
2f
2f
(1, 1) , dac
(2, 2) , dac
a f (x, y) = 3 x2 y.
a f (x, y) = x2 + y 2 . 2)
yx
xy
2f
2f
a f (x, y) = x sin (x + y) . 4)
, 0 , dac
(1, 1) , dac
a f (x, y) = xy ln x.
xy 4
xy
R: 1) Deoarece
f
f
(1, y)
(1, 1)
2f
x
(1, 1) = lim x
,
y1
yx
y1
1
2
1
se obtine . 2) . 3)
1
. 4) 1.
9
2
4
2 2
5.62 S
a e calculeze derivatele partiale ale urm
atoarelor functii:
3 2
1) f (x, y, z) = x
py z + 2x 3y + z + 5.
3) f (x, y, z) = x2 + y 2 + z 2 .
2) f (x, y, z) = (xy) .
4) f (x, y, z) = z xy .
R: Se obtine:
1) fx0 (x, y, z) = 3x2 y 2 z + 2, fy0 (x, y, z) = 2x3 yz 3, fz0 (x, y, z) = x3 y 2 + 1.
z
z
z
z
z
2) fx0 (x, y, z) = (xy) , fy0 (x, y, z) = (xy) , fz0 (x, y, z) = (xy) ln (xy).
x
y
y
x
3) fx0 (x, y, z) = p
, fy0 (x, y, z) = p
,
2
2
2
2
x +y +z
x + y2 + z2
z
.
fz0 (x, y, z) = p
2
x + y2 + z2
xy xy
4) fx0 (x, y, z) = y z xy ln z, fy0 (x, y, z) = xz xy ln z, fz0 (x, y, z) =
z .
z
a se arate c
a urm
atoarele functii sunt omogene si apoi s
a se verifice relatia lui
5.63 S
Euler:
1) f (x, y) = ax2 + 2bxy + cy 2 .
x
.
x2 + y 2
y
5) f (x, y) = x2 + y 2 sin .
x
3) f (x, y) =
x+y
2) f (x, y) = p
.
3
x2 + y 2
xy
.
4) f (x, y) = x2 y 2 ln
x+y
y
6) f (x, y) = x2 y 2 e x .
5.64 S
a se arate c
a dac
a u = f (x, y, z) este o functie omogen
a de grad de omogenitate
m, care admite derivate partiale de ordinul doi continue pe D R3 , atunci:
1) x
2) x2
2f
2f
f
2f
+y
+z
= (m 1)
.
2
x
xy
xz
x
2
2
2f
2f
2f
2f
2 f
2 f
+
+
+
2xy
+
2yz
+
2zx
= m (m 1) f.
y
z
x2
y 2
z 2
xy
yz
zx
76
5.65 S
a se arate c
a functiile date mai jos satisfac egalit
atile scrise n dreptul lor:
z
z
1) z = ln x2 + xy + y 2 , x
+y
= 2.
x
y
y
z
z
2) z = xy + xe x , x
+y
= xy + z.
x
y
3) u = (x y) (y z) (z x) ,
u u u
+
+
= 0.
x y
z
x y u u u
,
+
+
= 1.
y z x y
z
u u u
1
5) u = ln x3 + y 3 + z 3 3xyz ,
+
+
=
.
x y
z
x+y+z
4) u = x +
5.66 Se d
aa functia:
x2
y ln 1 + 2 , y 6= 0,
f (x, y) =
y
0,
y = 0.
2
S
a se arate c
a desi nu sunt satisf
acute ipotezele teoremei lui Schwarz, totusi
2f
2f
(0, 0) =
(0, 0) .
xy
yx
R: Sa observam ca teorema lui Schwarz da conditii suficiente nu si necesare pentru
egalitatea derivatelor mixte.
Deoarece pentru x > 1, ln x > x, avem
s
s
p
x2
x2
x2
2
2
2
0 < y ln 1 + 2 = 2y ln 1 + 2 < 2y 1 + 2 = 2 |y| x2 + y 2 ,
y
y
y
deci
lim
(x,y)(0,0)
2xy 2
f
, y 6= 0,
(x, y) =
x2 + y 2
x
0,
y = 0,
si
2f
(0, 0) =
xy
2f
(0, 0) =
yx
x2
2xy 2
f
2y ln 1 + 2 2
, y 6= 0,
(x, y) =
y
x + y2
y
0,
y = 0,
f
f
(x, 0)
(0, 0)
x
lim x
= 0,
x0
x
f
f
(0, y)
(0, 0)
x
x
= 0.
lim
y0
y
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
Dar
77
4x3 y
2f
, y=
6 0,
2 + y 2 )2
(x, y) =
(x
yx
0,
y = 0,
5.67 S
a se calculeze derivatele partiale de ordinul doi ale functiilor:
r
x2
y2
2
2
2) f (x, y) =
+
.
1) f (x, y) = 2x 3xy y .
b2
p a2
2
2
3) f (x, y) = ln x + y .
4) f (x, y) = 2xy + y .
x+y
2
.
5) f (x, y) = arctg
6) f (x, y) = (arcsin xy) .
p 1 xy
7) f (x, y, z) = x2 + y 2 + z 2 . 8) f (x, y, z) = xy + yz + zx.
5.68 S
a se calculeze derivatele partiale de ordinul doi, n origine, ale functiei:
n
f (x, y) = (1 + x) (1 + y) .
R: fxx (0, 0) = m (m 1), fxy (0, 0) = mn, fyy (0, 0) = n (n 1).
5.69 S
a se calculeze derivatele partiale de ordinul m + n:
m+n f
x+y
a: 1) f (x, y) =
(x, y) , dac
. 2) f (x, y) = x2 + y 2 ex+y .
m
n
x
xy
mx + ny
m+n f
n
(x, y) = (1) 2 (m + n 1)!
m+n+1 .
m
n
y x
(x y)
2) Se obtine:
m+n f
(x, y) = x2 + y 2 + 2 (mx + ny) + m (m 1) + n (n 1) ex+y .
y m xn
5.70 S
a se arate c
a functiile:
1
y
1) u = arctg , 2) u = ln , unde r =
x
r
satisfac ecuatia lui Laplace:
(x a) + (y b) ,
2u 2u
+ 2 = 0.
x2
y
5.71 S
a se arate c
a functia u = A sin (at + ) sin x satisface ecuatia undelor:
2u
2u
a2 2 = 0.
2
t
x
78
5.72 S
a se arate c
a functia
x2 + y 2 + z 2
t
u = 3 e
t
1
satisface ecuatia c
aldurii:
u
1
=
t
4
2u 2u 2u
+ 2 + 2
x2
y
z
5.74 Se d
a func
atia f (x, y) = x2 y. S
a se calculeze variatia si diferentiala functiei n
punctul (x0 , y0 ) = (1, 2), pentru: 1) (h, k) = (1, 2), 2) (h, k) = (0, 1; 0, 2).
5.75 Utiliz
and definitia, s
a se arate c
a urm
atoarele functii sunt diferentiabile n punctule specificate:
2
2) f (x, y) = x2 + (y 2) n (1, 1) .
4) f (x, y) = ln x3 + y 3 n (0, 1) .
f (1 + h, 1 + k) f (1, 1) = 2k + h2 + k 2 = 2k + (k, h) h2 + k 2 ,
cu (k, h) =
5.76 S
a se arate c
a n origine, functia
p xy
,
x2 + y 2
f (x, y) =
0,
x2 + y 2 6= 0,
x2 + y 2 = 0,
este continu
a, admite derivate partiale, ns
a nu este diferentiabil
a.
R: Din
0< p
|xy|
x2
y2
|xy|
< p = |x| ,
y2
deducem ca f este continua n origine. Utilizand definitia se arata ca functia are derivate
partiale n origine egale cu 0.
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
79
n care (x, y) sa aiba limita n origine egala cu 0. Dar din egalitatea precedent
a rezulta
xy
(x, y) = 2
,
funct
ie
care
nu
are
limit
a
n
origine.
x + y2
p
a n origine.
5.77 S
a se cerceteze dac
a functia f (x, y) = x2 + y 2 este diferentiabil
R: Functia nu admite derivate partiale n origine, deci nu este diferentiabil
a n origine.
5.78 S
a se calculeze diferentialele functiilor:
1) f (x, y) = x3 + y 3 3xy.
x2 y 2
3) f (x, y) = 2
.
x + y 2
5) f (x, y) = ln x2 + y 2 .
2) f (x, y) = x2 y 3 .
R: 1) df (x, y) = 3x 3y dx + 3y 3x dy.
5.79 S
a se calculeze diferentialele functiilor:
p
2) f (x, y, z) = x2 + y 2+ z 2 .
z
x
4) f (x, y, z) = xy +
.
y
1) f (x, y, z) = xyz.
3) f (x, y, z) = arctg
xy
.
z2
R: df (x, y, z) = yz dx + zx dy + xy dz.
5.80 S
a se g
aseasc
a cu c
at se modific
a (aproximativ) volumul unui con av
and raza bazei
altimea y = 30 cm dac
x = 10 cm si n
a raza se micsoreaz
a cu 1 mm, iar n
altimea creste
cu 3 mm.
V V0 dV =
2xy dx + x2 dy = (600 0, 1 + 100 0, 3) = 10 cm3 .
3
3
a se calculeze aproximativ (1, 02)
5.81 S
3,01
5.82 S
a se calculeze diferentialele de ordinul doi ale functiilor:
p
1) f (x, y) = cos xy. 2) f (x, y) = x2 + y 2 . 3) f (x, y) = exy .
4) f (x, y) = ln xy.
6) f (x, y, z) = ex sin yz.
5) f (x, y, z) = xyz.
80
5.83 S
a se calculeze diferentiala de ordinul doi a functiei f (x, y, z) = sin (x 2y + z).
5.84 S
a se calculeze diferentiala de ordinul n a functiei f (x, y) = eax+by .
n
.
4
dz
dac
a:
dt
1) z = e3x+2y , unde: x = cos t, y = t2 .
x
2) z = , unde: x = et , y = ln t.
y
x
3) z = ln sin , unde: x = 3t2 , y = t2 + 1.
y
5.87 S
a se g
aseasc
a
2
1) z = ex
+y 2
dz
dac
a:
dt
5.88 S
a se g
aseasc
a
1 x
ln , unde: x = tg2 t, y = ctg2 t.
2 y
du
dac
a:
dt
1) u = xyz, unde: x = t2 + 1, y = ln t, z = tg t.
z
, unde: x = R cos t, y = R sin t, z = H.
2) u = p
2
x + y2
5.89 S
a se g
aseasc
a
dz
dac
a z = uv , unde u = sin x, v = cos x.
dx
5.90 S
a se g
aseasc
a
dz
z
si
dac
a z = xy , unde y = (x).
x
dx
5.91 S
a se g
aseasc
a
z
z
si
, dac
a z = f (u, v), unde u = x2 + y 2 si v = exy .
x
y
5.92 S
a se g
aseasc
a
x
z
z
si
, dac
a z = arctg , unde x = u sin v si y = u cos v.
u
v
y
5.93 S
a se g
aseasc
a
z
z
y
si
, dac
a z = f (u), unde u = xy + .
u
v
x
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
81
a se arate c
a dac
a = f x2 + y 2 + z 2 , unde:
5.94 S
atunci:
= 0 si
= 0.
u
v
5.95 S
a se arate c
a dac
a z = f (x + ay), unde f este o functie diferentiabil
a, atunci
z
z
=a .
y
x
5.96 S
a se arate c
a functia w = f (u, v), unde f este o functie diferentiabil
a si u =
x + at, v = y + bt, satisface ecuatia:
w
w
w
=a
+b
.
t
x
y
5.97 S
a se arate c
a functia z = yf x2 y 2 , unde f este o functie diferentiabil
a,
satisface ecuatia:
1 z
1 z
z
+
= 2.
x x y y
y
y
a se arate c
a functia z = xy + f
a,
5.98 S
, unde f este o functie diferentiabil
x
satisface ecuatia:
z
z
x
+y
= xy + z.
x
y
x2
2
5.99 S
a se arate c
a functia z = ey f ye 2y , unde f este o functie diferentiabil
a,
satisface ecuatia:
z
2
z
+ xy
= xyz.
x y2
x
y
y
y
5.100 S
a se arate c
a functia z = xf
+g
, unde f si g sunt o functii de dou
a
x
x
ori diferentiabile, satisface ecuatia:
2z
2z
2z
+ 2xy
+ y 2 2 = 0.
2
x
xy
y
y
5.101 S
a se arate c
a functia z = f (xy) + xy g
, unde f si g sunt o functii de
x
dou
a ori diferentiabile, satisface ecuatia:
x2
x2
2
2z
2 z
= 0.
y
x2
y 2
82
5.102 S
a se arate c
a functia z = f (x + g (y)) satisface ecuatia:
z 2 z
z 2 z
=
.
x xy
y x2
5.103 S
a se g
aseasc
a d2 z dac
a:
1) z = f (u), unde u = x2 + y 2 .
3) z = f (u, v), unde u = ax si v = ay.
x
, v = xy.
y
4) z = f (u, v), unde u = xey si v = yex .
2) z = uv , unde u =
5.104 S
a se calculeze diferentialele de ordinul doi ale functiilor compuse:
2
2 x
.
1) F (x) = f x , ln x . 2) F (x, y) = f x ,
y
3) F (x, y, z) = f x + y + z, x2 + y 2 + z 2 .
5.105 S
a se g
aseasc
a polinomul Taylor de gradul 3 asociat functiei
p
f (x, y) = x2 + y 2
1 1
1 1
[(x 1)2 + 2(x 1)(y 1) + (y 1)2 ]
2 + [(x 1) + (y 1)] +
1! 2
2! 2 2
1 1
[(x 1)3 (x 1)2 (y 1) (x 1)(y 1)2 + (y 1)3 ].
3! 4 2
a se g
aseasc
a polinomul Taylor de gradul n asociat functiei f (x, y) = ex+y n
5.106 S
punctul (1, 1).
R: Avem:
Tn (x, y) = 1 +
k
n X
n
X
X
1
1
[(x 1) + (y + 1)]k =
(x 1)ki (y + 1)i .
k!
i!(k
i)!
i=0
k=1
k=0
5.107 S
a se g
aseasc
a o valoare aproximativ
a a num
arului (1, 1)1,2 .
R: Polinomul Taylor de gradul 3 asociat functiei f (x, y) = xy ,
punctul (1, 1) este:
T3 (x, y) = 1 +
x > 0, y > 0, n
1
1
1
(x 1) + [2(x 1)(y 1)] + [3(x 1)2 (y 1)].
1!
2!
3!
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
83
a se dezvolte polinomul
5.108 S
f (x, y) = x3 2y 3 + 3xy
dup
a formula lui Taylor n vecin
atatea punctului (1, 2).
R: Avem:
2
f (x, y) = 9 (x 1) 21 (y 2) + 3 (x 1) + 3 (x 1) (y 2) 12 (y 2) +
3
+ (x 1) 2 (y 2) .
5.109 S
a se dezvolte polinomul
f (x, y) = x2 + 2xy + 3y 2 6x 2y 4
dup
a formula lui Taylor n vecin
atatea punctului (2, 1).
2
R: f (x, y) = 1 (x + 2) + 2 (x + 2) (y 1) + 3 (y 1) .
5.110 S
a se dezvolte polinomul f (x, y, z) = x2 + y 2 + z 2 + 2xy yz 4x 3y z + 4
dup
a formula lui Taylor n vecin
atatea punctului (1, 1, 1).
a se dezvolte
5.111 Se d
a polinomul f (x, y, z) = x2 + y 2 + z 2 2xy 2xz 2yz. S
f (x + k, y + h, z + `) dup
a formula lui Taylor n vecin
atatea punctului (x, y, z).
5.112 S
a se g
aseasc
a polinoamele Taylor de gradul 3 asociate, n origine, functiilor:
1) f (x, y) = ex sin y. 2) f (x, y) = cos x cos y.
1
1
1
1
R: 1) T3 (x, y) = y + xy y 3 + x2 y. 2) T3 (x, y) = 1 y 2 x2 .
6
2
2
2
5.113 S
a se g
aseasc
a polinoamele Taylor de gradul 2 asociat functiei
p
f (x, y) = x2 + y 2
T3 (x, y) = 2+
i
1 1 h
2
(x 1)2 2 (x 1) (y 1) + (y 1)2 .
[(x 1) + (y 1)]+
1!
2! 2 2
a se deduc
a formule aproximative (exacte p
an
a la termeni de gradul doi n x si
5.114 S
y) pentru functiile:
r
m
n
(1 + x) + (1 + y)
1x
, 2) f (x, y) =
,
1) f (x, y) = arctg
1y
2
dac
a |x| si |y| sunt mici n comparatie cu unitatea.
84
Capitolul 6
6.1 S
a se arate c
a ecuatia F (x; y) = y 3 xy 2 xy + x2 = 0:
1) Admite o infinitate de solutii y = f (x), f : [0, ) [0, ).
2) Admite numai patru solutii continue y = f (x), f : [0, ) [0, ).
a o vecin
atate U a punctului x0 = 4 si o vecin
atate V a punctului y0 = 2, n
3) Exist
a pe U ,
care ecuatia F (x; y) = 0 admite o singur
a solutie y = f (x), f : U V , continu
care satisface conditia f (4) = 2.
x,
x [, ),
x, x [, ),
f (x) =
f (x) =
x, n rest,
x,
n rest.
2) Cele patru solutii continue pe [0, ) sunt:
x, x [0, 1),
x,
x [0, 1),
86
3
1) F (x; y) = x2 + y 2 3 x2 + y 2 + 1 = 0.
p
y
2) F (x; y) = ln x2 + y 2 a acrtg = 0, a 6= 0.
x
3) F (x; y) = x2 + y 2 + ln x2 + y 2 a2 = 0.
6.3 S
a se calculeze
a + 1 x2 + y 2
x2 + y 2
d2 y
dy
x + ay d2 y
x
dy
= si
=
. 2)
=
,
=
.
R: 1)
3
dx
y
dx2
y3
dx
ax y dx2
(ax y)
x2 + y 2
dy
x d2 y
= ,
=
.
3)
dx
y dx2
y3
6.4 S
a se calculeze
dy d2 y
d3 y
,
s
i
dac
a
dx dx2
dx3
y2
x2
+
1 = 0.
a2
b2
R:
dy
d3 y
b2 x d2 y
b4
3b6 x
= 2 ,
=
s
i
=
.
dx
a y dx2
a2 y 3
dx3
a4 y 5
6.5 S
a se calculeze
R:
dy
dac
a F (x; y) = y x y + 1 = 0.
dx
dy
y x ln x
=
.
dx
1 xy x1
6.6 Ecuatiile:
1) F
2) F
3) F
4) F
(x, y; z) = x3 + 2y 3 + z 3 3xyz 2y + 3 = 0,
(x, y; z) = x cos y + y cos x + z cos x 1 = 0,
(x, y; z) = x + y + z ez = 0,
(x, y; z) = z 2 xey yez zex = 0,
2)
z
z
si
.
x
y
z
x2 yz z
6y 2 3xz 2
=
,
=
.
2
x
xy z y
3 (xy z 2 )
z cos x cos y z
x sin y cos z
=
,
=
.
cos x y sin z y
cos x y sin z
y
x
z
z
z
1
e + ze
xey + ez
,
.
=
= z
. 4)
=
=
y
e 1
x
2z yez ex y
2z yez ex
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
87
6.7 Ecuatiile:
1) xey + yex + zex = 1, 2) x z + arctg
definesc functii z = z (x, y). S
a se calculeze
R: 1)
y
= 0, 3) sin xy exy x2 y = 0.
zx
z
.
x
z
z
z
y (exy + 2x cos xy)
.
= y z eyx . 2)
= 1. 3)
=
x
x
x
x (exy + x cos xy)
6.8 S
a se calculeze derivatele partiale de ordinul nt
ai si cele de ordinul al doilea ale
functiei z = z (x, y) definit
a de ecuatia
x2
y2
z2
+ 2 + 2 1 = 0.
2
a
b
c
c4 b2 y 2
z
c2 x z
c2 y 2 z
c4 xy 2 z
2z
R:
= 2 ,
= 2 ,
=
=
=
,
,
b z x2
a2 b2 z 3
xy
a2 b2 z 3 y 2
2x 2 a z y
4
c a x
.
a2 b2 z 3
a se calculeze dz si d2 z dac
6.9 S
a functia z = z (x, y) este definit
a de ecuatia:
x2 + y 2 + z 2 = a2 .
y
xy
y 2 a2 2
x 2 a2 2
x
dx
2
dxdy
+
dy .
R: dz = dx dy, d2 z =
z
x
z3
z3
z3
6.10 S
a se calculeze dz si d2 z n punctul (2, 0; 1) dac
a functia z = z (x, y) este definit
a
de ecuatia:
2x2 + 2y 2 + z 2 8xz z + 8 = 0.
R: dz (2, 0) = 0, d2 z (2, 0) =
4 2
dx + dy 2 .
15
a de ecuatia (y + z) sin z y (x + z) = 0. S
6.11 Functia z = z (x, y) este definit
a se
arate c
a
z
z
y2
= 0.
z sin z
x
y
R: Avem:
y
z
z
sin z x z
=
,
=
.
x
sin z + y cos z + z cos z y y
sin z + y cos z + z cos z y
a de ecuatia x2 + y 2 + z 2 = (ax + by + cz), unde
6.12 Functia z = z (x, y) este definit
este o functie derivabil
a si a, b, c sunt constante. S
a se arate c
a
(cy bz)
z
z
+ (az cx)
= bx ay.
x
y
88
z
z
+b
= 1.
x
y
z
z
x + ,y +
= 0 defineste functia z = z (x, y). S
a se arate c
a:
y
x
x
6.18 Ecuatia F
z
z
+y
= z xy.
x
y
x y
a se arate c
a:
,
= 0 defineste functia z = z (x, y). S
z z
x
6.2
z z 2 z
,
,
.
x y xy
z
z
+y
= z.
x
y
6.19 Sistemul
F (x; y, z) = x2 + y 2 z 2 = 0,
G(x; y, z) = x2 + 2y 2 + 3z 2 5 = 0,
4 5y 2 + 4x2
1 x2 5z 2
, z 00 =
.
3
25
y
25
z3
4x 0
x
,z =
.
5y
5z
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
89
x2 sin z z 2 sin x
x2 sin y y 2 sin x
, z0 = 2
.
2
2
y sin z z sin y
z sin y y 2 sin z
z (x y)
y (x z)
dx, dz =
dx,
x (y z)
x (y z)
d2 y = d2 z = 2yz
6.22 Sistemul
x2 + y 2 + z 2 xz xy yz
3
x2 (y z)
dx2 .
F (x, y; u, v) = u + v x y = 0,
G(x, y; u, v) = xu + yv 1 = 0,
uy + vy = 1,
ux + vx = 1,
xuy + yvy = v,
xux + yvx = u,
al caror determinant este
D(F, G) 1
=
x
D(u, v)
1
= y x 6= 0.
y
y+v
x+u
x+v
y+u
, vx =
, uy =
, vy =
.
yx
yx
yx
yx
6.23 Sistemul
F (x, y; u, v) = u x y = 0,
G(x, y; u, v) = uv y = 0,
defineste pe u si v ca functii de x si y. S
a se calculeze derivatele partiale de ordinul nt
ai
si doi ale functiilor u = u(x, y) si v = v(x, y).
6.24 Sistemul
F (x, y; u, v) = x + y + u + v a = 0,
G(x, y; u, v) = x3 + y 3 + u3 + v 3 b = 0,
defineste pe u si v ca functii de x si y. S
a se calculeze derivatele partiale de ordinul nt
ai
si doi ale functiilor u = u(x, y) si v = v(x, y).
90
v 2 x2
x2 u2
v2 y2
y 2 u2
, vx = 2
, uy = 2
, vy = 2
.
2
2
2
2
u v
u v
u v
u v2
6.25 Sistemul
F (x, y; u, v) = u + v x = 0,
G(x, y; u, v) = u yv = 0,
defineste pe u si v ca functii de x si y. S
a se calculeze du, dv, d2 u si d2 v.
R: Din: du + dv = dx si du y dv = v dy, se obtine:
du =
1
1
(y dx + v dy) , dv =
( dx v dy) ,
1+y
1+y
d2 u = d2 v =
2
2
(1 + y)
dx dy v d2 y .
a se
6.26 Sistemul (u, v) = x, (u, v) = y defineste pe u si v ca functii de x si y. S
calculeze
u v u v
,
,
,
.
x x y y
R: Derivand cele doua ecuatii n raport cu x, obtinem:
u v
u v
+
= 1,
+
= 0.
u x
v x
u x
v x
Daca
D (, )
6= 0, obtinem:
D (u, v)
v
u
v
= u ,
=
.
D (, ) x
D (, )
x
D (u, v)
D (u, v)
a se g
aseasc
a zx si zy dac
a:
6.27 S
1) x = u cos v, y = u sin v, z = cv. 2) x = u + v, y = u v, z = uv.
R: 1) zx = cvx =
6.3
cy
1
1
cx
, zy = cvy = 2
. 2) zx = x, zy = y.
x2 + y 2
x + y2
2
2
Transform
ari punctuale
a se arate c
a transformarea
6.28 Fie E = (0, ) [0, 2) R2 si F = R2 \ {(0, 0)}. S
punctual
a:
x = r cos , y = r sin , (r, ) E,
este regulat
a pe E si s
a se determine inversa sa n vecin
atatea punctului 1,
E.
4
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
91
Deci n orice punct cu exceptia originii, transformarea este regulata si inversa ei este
p
y
r = x2 + y 2 , = arctg .
x
a se determine inversa sa n vecin
atatea punctului 1, , 0 E.
este regulat
a pe E si s
4
R: Determinantul functional al transformarii este
cos r sin 0
D(x, y, z)
= sin r cos 0 = r 6= 0, (r, , z) E.
D(r, , z)
0
0
1
Deci n orice punct cu exceptia celor de pe axa Oz este regulata si inversa ei este
p
y
r = x2 + y 2 , = arctg , z = z.
x
y = r sin sin ,
z = r cos , (r, , ) E,
este regulat
a pe E si s
a se determine inversa sa n vecin
atatea punctului 1, , 0 E.
4
R: Determinantul functional al transformarii este
= r2 sin =
6 0.
Deci n orice punct cu exceptia celor de pe axa Oz este regulata si inversa ei este
p
y
z
.
r = x2 + y 2 + z 2 , = arctg , = arccos p
x
x2 + y 2 + z 2
a prin:
6.31 Se d
a transformarea punctual
a f : R2 R2 definit
u = x2 + y 2 , v = x2 y 2 .
1) S
a se g
aseasc
a imaginea multimii E = (x, y) R2 | x > 0, y > 0 prin transformarea f .
2) S
a ntr-o vecin
atate a punctului (1, 1).
a se arate c
a transformarea f este regulat
3) S
a se g
aseasc
a inversa transform
arii f .
92
D (u, v)
R: 1) F = (u, v) R2 u + v > 0, u v > 0 . 2)
(1, 1) = 8 6= 0. 3) Inversa
D (x, y)
transformarii f este:
1
1
x = u + v, y = u v.
2
2
6.32 S
a se arate c
a transformarea punctual
a f : R2 R2 definit
a prin:
u = sin (x + y) , v = y 3 ,
h i h i
nu este regulat
a pe multimea D = ,
, .
4 4
4 4
R:
D (u, v)
= 3y 2 cos (x + y) = 0 pentru y = 0 sau x + y = .
D (x, y)
2
a se arate c
a transformarea:
6.33 S
x = cos cos , y = cos sin ,
o
n
a se calculeze:
este regulat
a pe multimea E = (, ) | 0 < < , R . S
2
,
,
,
,
x x y y
n punctul (x0 , y0 ) =
,
.
4 4
1 1
, imaginea prin transformarea dat
a a punctului (0 , 0 ) =
,
2 2
= 2 sin cos 6= 0, (, ) E.
=
cos cos
D(, ) sin sin
p
y
x2 + y 2 , = arctg , iar:
x
1 1
1 1
1 1
1 1
=
=
=
= 1.
,
,
,
,
x 2 2
x 2 2
y 2 2
y 2 2
D (x, y, z)
= sin sin r cos sin
D (r, , )
cos
0
r cos cos
r sin cos
r sin
= r2 sin .
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
93
6.4
Dependent
a si independent
a functional
a
6.35 S
a se arate c
a functiile:
1) f (x, y, z) = x + y + z, g (x, y, z) = x2 + y 2 + z 2 , h (x, y, z) = xy + xz + yz.
h (x, y, z) = 4xy + 4yz.
2) f (x, y, z) = x + y + z, g (x, y, z) = x y + z,
x
2x
y+z
y
2y
x+z
z
2z
x+y
1
1
1
1
1
1
4y 4x + 4z 4y
f (x, y, z) = ln x2
+ y2 + z2 ,
x y
+z ,
g (x, y, z) = arctg
y
x
2x
x2 + y 2 + z 2
1
y
y x2
x y
+z
1+
y
x
are rangul 2.
2y
2
x + y2 + z2
x
1
2
y
x
2
x y
+z
1+
y
x
2z
2
x + y2 + z2
1+
1
x y
+z
y
x
94
6.37 S
a se arate c
a functiile:
f (x, y, z) = x + y + z,
g (x, y, z) = x3 + y 3 + z 3 + 6xyz,
h (x, y, z) = xy (x + y) + yz (y + z) + zx (z + x) ,
sunt functional dependente pe R3 si s
a se g
aseasc
a relatia de dependent
a functional
a.
R: Matricea functionala
3x2 + 6yz
y 2 + z 2 + 2x (y + z)
1
1
3y 2 + 6xz
3z 2 + 6xy
2
2
2
z + x + 2y (z + x) x + y 2 + 2z (x + y)
0
z
2 g0
x
1 0
h
y
1 0
f
z
0
x
2 h0
y
y 0
f
z2
1 0
g
x
0
6.39 S
a se arate c
a functiile:
f (x, y, z) = xy z,
g (x, y, z) = xz
+ y,
h (x, y, z) = x2 + 1 y 2 + z 2 x2 1 yz x y 2 z 2 ,
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
95
a functioR: Rangul matricei functionale este mai mic decat 3. Relatia de dependent
nal
a este:
f2 + f3 = f12 .
6.41 S
a se arate c
a functiile:
f1 (x1 , x2 , . . . , xn ) = x1 + x2 + + xn ,
f2 (x1 , x2 , . . . , xn ) = x21 + x22 + + x2n ,
f3 (x1 , x2 , . . . , x4 ) = x1 x2 + x1 x3 + + xn1 xn ,
sunt functional dependente pe R4 .
R: Rangul matricei functionale este mai mic decat 3. Relatia de dependent
a functionala este:
f2 + 2f3 = f12 .
6.5
Schimb
ari de variabile
6.42 S
a se efectueze schimbarea de variabil
a independent
a x=
x2
1
n ecuatia:
t
dy
d2 y
a2
+ 2x
+ 2 y = 0.
2
dx
dx x
dt
1
d2 t
2
= 2 = t2 si
= 3 = 2t3 , avem:
dx
x
dx2
x
2
dy dt
dy d2 t
d2 y
dy
dy d2 y
d2 y dt
dy
=
= t2 ,
=
+
= t4 2 + 2t3
2
2
2
dx
dt dx
dt dx
dt
dx
dt dx
dt
dt
R: Deoarece:
d2 y
+ a2 y = 0.
dt2
3) 1 + x2 y 00 + 2x 1 + x2 y 0 + y = 0,
3 00
2 0
4) (1
+ x)2 y 00 + 3 (10 + x) y + (1 + x) y = ln (1 + x) ,
5) 1 x y xy + y = 0,
1) x2 y 00 2y = x2 +
x = et .
x = et .
x = tg t.
x = et 1.
x = cos t.
dy
= y.
Se obtine: 1) y y 2y = e2t + et ,
dt
...
y + 5y 2y = e3t + 3et . 3) y + y = 0. 4) y 2y + y = tet .
2) y 4
5) y + y = 0.
R: Notam
96
6.44 S
a se efectueze schimbarea variabilei independente n urm
atoarele ecuatii pentru
functia y = y (x), lu
and drept nou
a variabil
a independent
a functia t = t (x) indicat
a:
2
1) (1 + x) y00 + (1+ x) y 0 +
t = ln
y = 4 cos
(1 + x) .
[ln (1 + x)] ,
2) x 1 + x2 y 00 1 x2 y 1 + x2 y 0 3x3 y 2 = 0, t = 1 + x2 .
R: 1) Notam
dy
= y.
Se obtine: 1) y + y = 4 cos t. 2) y + y y y 2 = 0.
dt
x2 y 00 + 4xy 0 + 2 x2 y = 4x.
S
a se g
aseasc
a ce devine aceast
a ecuatie dac
a se efectueaz
a schimbarea de variabil
a de1
pendent
a y = 2 z, unde z = z (x).
x
R: z 00 z = 4x.
a se efectueze schimbarea de variabile independente indicat
a n urm
atoarele ecu6.46 S
atii pentru functia z = z (x, y):
z
z
1) y
x
= 0, u = x, v = x2 + y 2 .
x
y
z
x
z
+y
= z, u = x, v = .
2) x
x
y
y
p
z p
z
2
+ 1+y
= xy, u = ln x, v = ln y + 1 + y 2 .
3) x
x
y
p
z
x
z
4) (x + y)
(x y)
= 0, u = ln x2 + y 2 , v = arctg .
x
y
y
R: 1)
z
z
z
z
z
z
= 0. 2) u
z = 0. 3)
+
= eu sh v. 4)
= 0.
u
u
u v
u v
2z
= 0.
2
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
97
2z
1 z
2z
2z
=
. 2)
= 0. 3)
= 0.
uv
2u v
uv
uv
6.50 S
a se efectueze schimbarea de variabile independente u = sin x + x y, v =
x sin x + y, n ecuatia:
2z
2z
2z
z
2
+
2
cos
sin
x
sin x
= 0.
x
x2
xy
y 2
y
R:
2z
= 0.
uv
y
a se efectueze schimbarea de variabile independente u = x2 y 2 , v = , n
6.51 S
x
ecuatia:
2z
2z
2z
z
z
xy 2 + x2 + y 2
+ xy 2 y
x
= 0.
x
xy
y
x
y
R: u
z
2z
= 0.
uv v
6.52 S
a se efectueze schimbarea de variabile independente x = r cos , y = r sin n
ecuatia:
dy
x+y
=
.
dx
xy
R: Din
dr
cos + sin
sin dr + r cos d
=
, se obtine:
= r.
cos dr r sin d
cos sin
d
6.53 S
a se efectueze schimbarea de variabile u = x2 + y 2 , v =
n ecuatia:
y
R: Se obtine:
1 1
+ , w = ln z (x + y),
x y
z
z
x
= (y x) z.
x
y
w
= 0.
v
6.54 S
a se efectueze schimbarea de variabile u = x, v =
x2
z
z
+ y2
= z2.
x
y
1
1
1
, w = , n ecuatia:
y
z
x
98
w
= 0.
u
6.55 S
a se efectueze schimbarea de variabile u = x + y, v =
x
z
, w = , n ecuatia:
y
x
2z
2z
2z
2
+ 2 = 0.
2
x
xy y
R: Se obtine:
2w
= 0.
v 2
6.56 S
a se efectueze schimbarea de variabile u = x + y, v = x y, w = xy z, n
ecuatia:
2z
2z
2z
+ 2 = 0.
+2
2
x
xy y
R: Se obtine:
2w
1
= .
2
u
2
Capitolul 7
7.1 S
a se determine punctele de extrem ale functiilor:
2) f (x, y) = x2 + xy + y 2 3x 6y.
1) f (x, y) = x3 + 3xy 2 15x 12y.
x y
1
3) f (x, y) = xy + (47 x y)
+
. 4) f (x, y) = x3 + y 3 + 3xy.
2
3
4
f
f
= 3(x2 + y 2 5) = 0,
= 6(xy 2) = 0,
x
y
adica: (2, 1), (2, 1), (1, 2), (1, 2). Derivatele de ordinul doi sunt:
2f
2f
2f
= 6x,
= 6y,
= 6x.
2
x
xy
y 2
In punctul (2, 1), 1 = 12 > 0, 2 = 108 > 0, (2, 1) este un punct de minim, f (2, 1) =
28. In punctul (2, 1), 1 = 12 < 0, 2 = 108 > 0, (2, 1) este un punct de
maxim, f (2, 1) = 28. In punctele (1, 2), (1, 2), 2 = 108 < 0. Nu sunt puncte
de extrem.
2) Un punct stationar: (0, 3). 1 = 2 > 0, 2 = 3 > 0. Punctul (0, 3) este un punct
de minim si fmin = f (0, 3) = 9.
2
47
3) Un punct stationar: (21, 20). 1 = < 0, 2 =
> 0. Punctul (21, 20) este
3
144
un punct de maxim si fmax = f (21, 20) = 282.
4) Un punct stationare: (0, 0), (1, 1). Punctul (0, 0) nu este punct de extrem.
Punctul (1, 1) este un punct de maxim si fmax = f (1, 1) = 1.
99
100
7.2 S
a se determine punctele de extrem ale functiei
f (x, y) = xy +
50 20
+ , x > 0, y > 0.
x
y
Deci 1 =
fmin
7.3 S
a se g
aseasc
a extremele functiilor:
2
1) z = (x 1) + 2y 2 .
2
3) z = (x r
1) 2y 2 .
x2
y2
5) z = xy 1
.
3 3
2/3
.
7) z = 1 x2 + y 2
2) z = x2 + xy + y 2 2x y.
4) z = x3 y 2 (6 x y) , x > 0, y > 0.
6) z = x4 + y 4 2x2 + 4xy 2y 2 .
2
2
8) z = x2 + y 2 e(x +y ) .
5) Puncte stationare: (0, 0), 0, 3 , 3, 0 , (1, 1), (1, 1), (1, 1), (1, 1).
1
1
Extreme: zmax = z (1, 1) = z (1, 1) =
3, zmin = z (1, 1) = z (1, 1) =
3.
3
3
6) zmin = z
2, 2 = z 2, 2 = 8. 7) zmax = z (0, 0) = 1.
1
8) zmin = z (0, 0) = 0. In punctele cercului x2 + y 2 = 1, zmax = .
e
7.4 S
a se g
aseasc
a extremele functiilor:
1+x+y
1) z = p
1 + x2 + y 2
3
3) z = x + y 3 9xy + 27.
5) z = x4 + y 4 + 2x2 y 2 8x + 8y.
2) z = x2 + y 2 e2x+3y , x 0, y 0.
h i
.
4) z = sin x + sin y + cos (x + y) , x, y 0,
2
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
101
a se g
aseasc
a extremele functiilor:
7.5 S
1) f (x, y, z) = x2 + y 2 + z 2 + 2x + 4y 6z.
2) f (x, y, z) = x3 + y 2 + z 2 + 12xy + 2z.
3) f (x, y, z) = sin x + sin y + sin z sin (x + y + z) , x, y, z (0, ) .
7.2
7.6 S
a se g
aseasc
a extremele urm
atoarelor functii z = f (x, y), definite implicit prin
ecuatiile:
1) F (x, y; z) = x2 + y 2 + z 2 2x + 4y 6z 11 = 0.
2) F (x, y; z) = x3 y 2 + z 2 3x + 4y + z 8 = 0.
R: 1) Sistemul:
Fx = 2x 2 = 0, Fy = 2y + 4 = 0, F = x2 + y 2 + z 2 2x + 4y 6z 11 = 0,
are solutiile: (1, 2; 2) si (1, 2; 8). Ecuatia F (x, y; z) = 0 defineste doua functii:
z = z1 (x, y) si z = z2 (x, y).
Pentru z = z1 (x, y):
A11
A22
Fxx (1, 2; 2)
1
Fxy (1, 2; 2)
= , A12 =
= 0,
Fz (1, 2; 2)
5
Fz (1, 2; 2)
1
Fyy (1, 2; 2)
=
=
Fz (1, 2; 2)
5
1
1
> 0, 2 =
> 0, deci (1, 2) este un punct de minim, zmin =
5
25
z1 (1, 2) = 2.
Pentru z = z2 (x, y):
si deci 1 =
A11 =
1
Fxy (1, 2; 8)
Fyy (1, 2; 8)
1
Fxx (1, 2; 8)
= , A12 =
= 0, A22 =
=
Fz (1, 2; 8)
5
Fz (1, 2; 8)
Fz (1, 2; 8)
5
102
si deci 1 =
1
1
< 0, 2 =
> 0, deci (1, 2) este un punct de maxim, zmax =
5
25
z2 (1, 2) = 8.
2) Sistemul:
Fx = 3x2 3 = 0, Fy = 2y + 4 = 0, F = x3 y 2 + z 2 3x + 4y + z 8 = 0,
are solutiile: (1, 2; 2), (1, 2; 1), (1, 2; 3), (1, 2; 2). Ecuatia F (x, y; z) = 0 defineste
dou
a functii: z = z1 (x, y) si z = z2 (x, y), fiecare av
and cate doua puncte stationare.
Pentru z = z1 (x, y), n primul punct:
A11 =
Fxx (1, 2; 2)
Fxy (1, 2; 2)
6
2
Fyy (1, 2; 2)
= , A12 =
= 0, A22 =
=
Fz (1, 2; 2)
5
Fz (1, 2; 2)
Fz (1, 2; 2)
5
6
12
si deci 1 = < 0, 2 =
< 0, deci (1, 2) nu este un punct de de extrem. In
5
25
punctul al doilea:
A11 =
Fxx (1, 2; 1)
Fxy (1, 2; 1)
Fyy (1, 2; 1)
2
= 2, A12 =
= 0, A22 =
= .
Fz (1, 2; 1)
Fz (1, 2; 1)
Fz (1, 2; 1)
3
4
> 0, deci (1, 2) este un punct de minim, zmin = z1 (1, 2) = 1.
3
Pentru z = z2 (x, y), n primul punct:
Deci 1 = 2 > 0, 2 =
A11 =
Fxx (1, 2; 3)
Fxy (1, 2; 3)
Fyy (1, 2; 3)
2
6
= , A12 =
= 0, A22 =
=
Fz (1, 2; 3)
5
Fz (1, 2; 3)
Fz (1, 2; 3)
5
6
12
si deci 1 = > 0, 2 =
< 0, deci (1, 2) nu este un punct de extrem. In punctul
5
25
al doilea:
Fxx (1, 2; 2)
Fxy (1, 2; 2)
A11 =
= 2, A12 =
= 0,
Fz (1, 2; 2)
Fz (1, 2; 2)
2
Fyy (1, 2; 2)
A22 =
=
Fz (1, 2; 2)
3
si deci 1 = 2 < 0, 2 =
z1 (1, 2) = 2.
4
> 0, deci (1, 2) este un punct de minim, zmax =
3
7.7 S
a se g
aseasc
a extremele urm
atoarelor functii z = f (x, y), definite implicit prin
ecuatiile:
y2
z2
x2
+
+
1 = 0.
1) F (x, y; z) =
122
42
32
x
y
z
2) F (x, y; z) =
+
+ 1 = 0.
3
4
25
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
103
a se g
aseasc
a extremele urm
atoarelor functii z = f (x, y), definite implicit prin
7.8 S
ecuatiile:
1) F (x, y; z) = 4xy z 2 4x 4y + 8 = 0.
2) F (x, y; z) = 5x2 + 6y 2 + 7z 2 4xy + 4yz 10x + 8y + 14z 6 = 0.
R: 1) Sistemul Fx = 0, Fy = 0, F = 0, are solutiile (0, 0; 2), (0, 0; 2).
7.3
Extreme conditionate
7.9 S
a se g
aseasc
a extremele conditionate ale urm
atoarelor functii:
1) z = xy, pentru x + y 1 = 0.
2) z = x + 2y, pentru x2 + y 2 5 = 0.
x y
2
2
3) z = x + y , pentru + = 1. 4) z = cos2 x + cos2 y, pentru y x = .
2
3
4
1
1
1
1
1
x y
5) z = x2 + y 2 , pentru + = 1. 6) z = + , pentru 2 + 2 = 2 .
a
b
x y
x
y
a
R: 1) Construim functia lui Lagrange: L (x, y; ) = xy + (x + y 1). Sistemul:
Lx = y + = 0, Ly = x + = 0, L = x + y 1 = 0
1
1
1
1
1
are solutia: x0 = , y0 = , 0 = . Fie (x, y) = L(x, y; ) = xy (x + y 1).
2
2
2
2
2
Atunci
1 1
d2
,
= dx dy.
2 2
1 1
1 1
1
2
2
= dx < 0. zmax = z
= .
Insa dx + dy = 0 si deci d
,
,
2 2
2 2
4
2) zmax = z
(1, 2) =
5, zmin = z (1, 2) = 5.
36
18 12
,
=
.
3) zmin = z
13 13
13
7
2+ 2
9
4) zmax = z
+ k,
+ k =
,
8
8
2
5
3
2 2
zmin = z
+ k,
+ k =
.
8
8
2
ab2
a2 b2
a2 b
5) zmin = z
, 2
= 2
.
2
2
2
a + b2
a + b a + b 2
6) zmax = z a 2, a 2 = 4a , zmin = z a 2, a 2 = 4a2 .
7.10 S
a se g
aseasc
a extremele conditionate ale urm
atoarelor functii:
1) z = xy, pentru 2x + 3y 5 = 0.
2
2
2) z = x2 + y 2 , pentru x 2 + y 2 = 9.
3) z = 6 4x 3y, pentru x2 + y 2 = 1.
104
R: Avem:
5
5 5
25
1) L (x, y; ) = xy + (2x + 3y 5), = , zmax = z
,
=
.
3
4
6
24
!
5
1
5 2 5 2
2) 1 = , zmax = z
,
= 25, 2 = ,
3
2
2
3
!
2
2
= 1.
zmin = z
,
2
2
5
5
4 3
4 3
= 11, 2 = , zmin = z
,
= 1.
3) 1 = , zmax = z ,
2
5 5
2
5 5
3
4) zmax = z
,
= 1.
8 8
a se g
aseasc
a extremele conditionate ale urm
atoarelor functii:
7.11 S
1) u = x 2y + 2z, pentru x2 + y 2 + z 2 = 9.
y2
z2
x2
2) u = x2 + y 2 + z 2 , pentru 2 + 2 + 2 = 1, a > b > c.
a
b
c
3) u = xy 2 z 3 , pentru x + 2y + 3z = 6, x > 0, y > 0, z > 0.
4) u = xy + xz + yz, pentru xyz = 1, x > 0, y > 0, z > 0.
1 1
1
5) u = x + y + z, pentru + + = 1, x > 0, y > 0, z > 0.
x y z
R: Avem:
1) umin = u (1, 2, 2) = 9, umax = u (1, 2, 2) = 9.
2) umax = u (a, 0, 0) = a, umin = u (0, 0, c) = c. 3) umax = u (1, 1, 1) = 1.
4) umin = u (1, 1, 1) = 3. 5) umin = u (3, 3, 3) = 9.
7.12 S
a se g
aseasc
a extremele conditionate ale urm
atoarelor functii:
1) u = xyz, pentru x + y + z = 5, xy + xz + yz = 8, x y z > 0.
2) u = xyz, pentru x + y + z = 0, x2 + y 2 + z 2 = 1.
R: 1) Functia lui Lagrange:
L (x, y, z; , ) = xyz + (x + y + z 5) + (xy + xz + yz 8) ,
7 4 4 16 4
are punctele stationare:
, , ; ,
si (2, 2, 1; 4, 2).
3
3 3 3 9
112
7 4 4
umax = u
, ,
=
, umin = u (2, 2, 1) = 4.
3 3 3
27
1
1
2) umin = , umax = .
3 6
3 6
7.13 S
a se g
aseasc
a extremele conditionate ale urm
atoarelor functii:
1) u = x4 + y 4 + z 4 , pentru x + y + z = 3.
2) u = x3 + y 3 + z 3 , pentru x2 + y 2 + z 2 = 3, x > 0, y > 0, z > 0.
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
7.14
1)
2)
3)
S
a se determine dimensiunile unui paralelipiped dreptunghic a..:
Aria total
a s
a fie egal
a cu 2a2 si volumul maxim.
Suma celor trei dimensiuni egal
a cu a si aria total
a maxim
a.
Volumul egal cu a3 si aria total
a minim
a.
R: Avem:
a3 3
a a a
=
.
1) Vmax = V , ,
9
a 3 a a3 32
2) Amax = A
, ,
= a2 .
3 3 3
3
3) Amin = A (a, a, a) = 6a2 .
105
106
Capitolul 8
S
iruri si serii de functii
8.1
S
iruri de functii reale
8.1 Se d
a sirul de functii (fn ), fn (x) =
convergent
a si functia limit
a.
R: Deoarece:
lim fn (x) =
nx2
n
a se determine multimea de
e 2 . S
2
0, x R \ {0} ,
,
x = 0,
x2
x2
. Deci
< d.d. n >
n+1
x
, dac
a < x2 ,
N (, x) =
0,
dac
a x2 .
8.3 S
a se arate c
a sirul de functii fn (x) =
c
atre f (x) = 0.
x2
, x R, este simplu convergent pe R
n+1
cos nx
, x [0, ], este uniform convergent
n2 + 1
cos nx
1
1
< dac
< , adica d.d. n2 >
. Deci
R: Intr-adevar, 2
a 2
n + 1
n +1
1
, daca < 1,
N () =
0,
dac
a 1.
107
108
8.4 S
a se arate c
a sirul de functii fn (x) =
convergent pe R c
atre f (x) = 0.
sin nx
1
R: Intr-adevar, 0.
n
n
8.5 S
a se arate c
a sirul de functii fn (x) =
atre f (x) = 0.
pe [0, ) c
sin nx
, x R cu > 0, este uniform
n
1
, x [0, ), este uniform convergent
nenx
1
0.
n
x2
, x [1, ). S
a se calculeze lim fn (x) =
n
n2 + x 4
f (x). S
a se arate c
a sirul de functii (fn ) este uniform convergent pe [1, ) c
atre f .
8.6 Se d
a sirul de functii fn (x) =
R: 0 < fn (x) =
1
2nx2
1
<
0.
4
2
n + x 2n
2n
x
, x (0, ). S
a se calculeze lim fn (x) =
n
n+x
f (x). S
a se arate c
a sirul de functii (fn ) nu este uniform convergent pe (0, ) c
atre f .
8.7 Se d
a sirul de functii fn (x) =
a pentru xn = n, fn (xn ) =
R: f (x) = 0, ns
1
.
2
x
, x [3, 4]. S
a se arate c
a sirul de functii (fn )
n+x
este uniform convergent pe [3, 4] c
atre functia f (x) = 0, x [3, 4].
8.8 Se d
a sirul de functii fn (x) =
4
4
< 0.
n+3
n
8.9 S
a se arate c
a sirul de functii (fn ), fn (x) =
pe (0, ).
R: f (x) = 0, nsa pentru xn = n, fn (xn ) =
x3
, nu este uniform convergent
x3 + n3
1
.
2
8.10 Se d
a sirul de functii (fn ), fn : R R, definite prin: fn (x) =
n
P
xk . S
a se
n=0
arate c
a multimea de convergenta
a sirului este A = (1, 1), ns
a sirul nu este uniform
convergent pe (1, 1). S
a se g
aseasc
a o multime de convergent
a uniform
a.
xn+1
1
6 1, rezulta ca fn (x) este divergent
+
, pentru x =
1x
x1
pentru |x| > 1, este convergent pentru |x| < 1. Apoi, fn (1) = n , fn (1) =
R:Deoarece, fn (x) =
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
109
1
n
(1 + (1) ) este un sir divergent. Deci multimea de convergent
a a sirului este A =
2
1
.
(1, 1) si functia limita este f (x) =
1x
Dac
a sirul
ar fi uniform convergent pe (1, 1), pentru orice > 0 ar exista un N ()
xn+1
< pentru orice n > N () si orice x (1, 1), inegalitate echivalent
a cu:
a..
x 1
1
1
ln
ln
1
1
|x 1|
= +.
n+1>
ln ln |x 1| , dar sup
+
1
1
1
|x|<1
ln
ln
ln
|x|
|x|
|x|
Pentru orice interval [a, a] (1, 1), putem lua
1
ln
N () =
1
ln
|a|
si deci sirul (fn ) este uniform convergent pe orice interval [a, a] (1, 1).
8.11
1)
2)
3)
Se d
a sirul de functii (fn ), fn : R R, definite prin: fn (x) = 1 + x2n .
S
a se g
aseasc
a multimea de convergent
a a sirului si functia limit
a.
S
a se arate c
a sirul nu este uniform convergent pe (1, 1).
S
a se g
aseasc
a o multime de convergent
a uniform
a.
1, x (1, 1) ,
f (x) =
2, x {1, 1} .
3) Sirul (fn ) este uniform convergent pe orice interval [a, a] (1, 1).
8.12 S
a se arate c
a sirul de functii (fn ), fn : R R, definite prin:
fn (x) =
n
X
sin kx
k3
k=1
p
X
k=1
1
(n + k)
<
p
X
k=1
1
2
(n + k)
n
P
<
p
X
k=1
1
1
< .
(n + k 1) (n + k)
n
cos kx
, este uniform convergent pe R. Deci
k2
k=1
f 0 (x) = lim
n
X
cos kx
k=1
k2
110
8.13 S
a se arate c
a sirul de functii (fn ), definite prin fn (x) =x arctg (nx), este uniform
convergent pe [0, ).
R: Aplicam criteriul lui Cauchy:
|fn+p (x) fn (x)| = x |arctg ((n + p) x) arctg (nx)| = x arctg
< x arctg
px
<
1 + (n + p) nx2
p
px
p
1
x
=
< .
2
(n + p) nx
(n + p) nx
(n + p) n
n
8.14 S
a se arate c
a sirul de functii (fn ), definite prin fn (x) =
pe R c
atre functia f (x) = 0.
sin nx
1
R: Se va observa ca 2 2 .
n
n
sin nx
, converge uniform
n2
sin2 nx
, x [0, ], este
n+1
a desi functiile fn si f sunt derivabile pe
uniform convergent c
atre functia f (x) = 0 si c
n
sin 2nx nu este convergent pe [0, ].
[0, ], sirul derivatelor fn0 (x) =
n+1
1 n2 x2
1, x = 0,
0
,
are
lim
f
=
(x)
fn0 (x) =
n
2
0, x [1, 1] \ {0}
n
(1 + n2 x2 )
si nu este uniform convergent pe [1, 1]. Deci nu se poate aplica sirului (fn ) teorema de
derivare termen cu termen.
1
a se arate c
a:
8.17 Se d
a sirul (fn ), fn (x) = arctg xn , x R. S
n
h
i0
lim fn (x)
6= lim fn0 (1) .
n
x=1
R: Deoarece multimea valorilor functiei arctg x este intervalul ,
, rezulta ca
2 2
1
1
n
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
111
a se arate c
a sirul de functii (fn ), fn : [0, 1] R, definite prin: fn (x) = nxenx
8.18 S
este convergent, ns
a
lim
fn (x) dx 6=
0 n
R: Intr-adevar,
lim
fn (x) dx = lim
1
1
n
2 2e
1
= ,
2
lim fn (x) dx = 0.
0 n
8.19 S
a se arate c
a sirul de functii (fn ), fn : [0, 1] R, definite prin: fn (x) =
2 3 n2 x3
n x e
este convergent, ns
a
lim
fn (x) dx 6=
0 n
R: Intr-adevar,
lim
fn (x) dx = lim
1
1
n2
3 3e
1
,
3
lim fn (x) dx = 0.
0 n
8.20 S
a se arate c
a sirul de functii (fn ), fn : [0, 1] R, definite prin: fn (x) =
n
nx (1 x) nu este uniform convergent pe [0, 1], totusi
lim
fn (x) dx =
0
0 n
1
1
n
1
0,
n
1
6 0,
=
e
8.2
fn (x) dx = n
n
0,
x (1 x) dx =
(n + 1) (n + 2)
n
lim fn (x) dx = 0.
0 n
Serii de functii
8.21 S
a se determine multimea de convergent
a a urm
atoarelor serii de functii:
1)
n
n
n
n
X
X
X
sinn x
1 x2
1x
(1)
n+1
. 2)
R.
3)
.
,
n
1 2x
n
ln n
1 + x2
n=1
n=2
n=1
112
2
, + . 2) Aplicam criteriul
3
r
ad
acinii: A = R \ + 2k , R. Pentru x = + 2k, obtinem seria armonica
2
2
generalizata, convergenta daca > 1, iar pentru x = + 2k, obtinem seria armonica
2
generalizata alternanta, convergent
a daca > 0. 3) Aplicand criteriul raportului obtinem
a.
o serie convergenta pentru: x R\{0}. Pentru x = 0 seria este de asemenea convergent
Deci A = R.
a se determine multimea de convergenta
a urm
atoarelor serii de functii:
8.22 S
n+1
1)
(1) 2
n +n+1
n=1
n
x2 2
1 2x2
. 2)
n=1
(n3
1
n+1
x3 2x ,
2
+ n + 1) ln (n + 1)
R.
2
x 2
< 1 rezulta x (, 1) (1, +). Pentru x = 1 seria este
R: 1) Din
1 2x2
convergent
a, conform criteriului lui Leibniz. Deci: A = (, 1] [1, +). 2) Din
3
x 2x < 1 rezulta ca seria este convergent
a pentru orice R pentru:
x
!
!
1+ 5
1+ 5
1 5 1 + 5
, 1
,
1,
.
2
2
2
2
1
1 + 5 1 + 5
Pentru x
,
, 1 seria este convergent
a daca , iar pentru
2
2
6
(
)
1 5 1+ 5
1
seria este convergent
a daca > .
x 1,
,
2
2
2
8.23 S
a se determine multimea de convergenta
a urm
atoarelor serii de functii:
1)
n=1
(1)
3n
n2 + 1
tg x. 2)
(1) 2
2
n +n+1
n +1
n=0
i
2 4
R: 1) A = , . 2) , .
3 3
5 3
4x 1
x+3
8.24 S
a se studieze convergenta urm
atoarelor serii de functii, pe multimile indicate:
2n
cos
X
X
sin nx
3 , x R.
, x [, 2 ] , (0, ) . 2)
1)
2+n
n
x
n=1
n=1
R: Din criteriul lui Dirichlet rezulta ca seriile sunt uniform convergente pe multimile
indicate.
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
113
n
X
X
X
2x
1
(1) x2
cos nx
e 1+
1)
arctg 2
.
, 2)
. 3)
4
3
4
1+n x
x +n
n
n+1
n=1
n=1
n=1
2
1 x2 n3
0 pentru orice x R, deducem ca |fn (x)|
1
,
2 n3
x R si n N . In baza criteriului lui Weierstrass, rezulta ca seria este absolut si
1
uniform convergent
a pe R. 2) Deoarece |fn (x)| arctg 2 , x R si n N . In baza
n
criteriului lui Weierstrass, rezulta ca seria este absolut si uniform convergent
a pe R. 3)
3
8.26 S
a se studieze convergenta simpl
a si uniform
a a urm
atoarelor serii de functii, pe
multimile indicate:
1) x +
n=1
x
x
1 + nx 1 + (n 1) x
, x [0, 1] . 2) 1 +
n=1
n1
x x
1
.
, x 0,
2
x
0, deci seria este convergent
a la functia f (x) = 0 pe [0, 1].
1 + nx
1
a pe
Apoi, din: |sn (x) 0| < , x [0, 1], rezulta ca seria este uniform convergent
n
[0, 1].
n
1
n
, rezulta ca seria este uniform
2) sn (x) = xn 0 si |sn (x) 0| |x|
2
1
convergenta pe 0, .
2
R: 1) sn (x) =
8.27 S
a se arate c
a seria de functii:
"
#
X
(n 1) x
nx
,
2
1 + n2 x2
1 + (n 1) x2
n=1
este convergent
a pe [0, 1] la o functie continu
a, dar nu este uniform convergent
a pe [0, 1].
nx
converge la functia f (x) = 0 pe [0, 1] care este
1 + n2 x 2
1
1
continua. Pe de alta parte, oricare ar fi n N, pentru xn = , avem: |sn (x) 0| = .
n
2
Asadar, exista un > 0 a.. oricare ar fi n N, |sn (x) 0| pentru cel putin un
punct din intervalul [0, 1]. Deci seria nu este uniform convergent
a pe [0, 1].
R: 1) Sirul: sn (x) =
8.28 S
a se studieze convergenta simpl
a si uniform
a a urm
atoarelor serii de functii, pe
multimile indicate:
P
(n 1) x
nx
, x [0, 1].
1)
n+x
n=1 1 + n + x
114
nx
(n 1) x
2)
, x [0, 1].
(n) 1 + x
n=1 1 + nx
P
nxenx (n 1) xe(n1)x , x [0, 1].
3)
4)
5)
6)
n=1
n=1
P
n=1
n+1
(1)
x2
n , x R.
(1 + x)
(1)
, x R.
2
n=1 x + n
n
X
X
X
xn
sin nx
n1 x
,
x
[1,
.
2)
,
x
R.
3)
, x [0, 1] .
1]
(1)
n2
2n
n
n=1
n=1
n=1
n
x
1
R: 1) Din |x| 1, rezulta 2 2 .
n
n
sin nx
1
2) n n , pe R.
2
2
n
x
1
n1
, pe [0, 1].
3) (1)
n
n
8.30 Aplic
and derivarea si integrarea termen cu termen s
a se g
aseasc
a sumele urm
atoarelor serii de functii definite pe intervalul (1, 1):
1)
n=1
n xn1 . 2)
n1
n
X
X
X
X
(1)
(1)
1 n
x . 3)
xn . 4)
x2n+1 . 5)
n2 xn1 .
+
1
n
n
2n
n=1
n=0
n=1
n=1
R: Seria de functii
xn este convergent
a pe intervalul marginit (1, 1) si are ca
n=0
1
.
1x
n=0
3) Trecand pe x n x n 2) obtinem
xn obtinem
n=0
xn obtinem
n1
(1)
n
n=1
n=1
n xn1 =
1
(1 x)
2.
1 n
x = ln (1 x).
n
n=1
xn = ln (1 x).
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
4) Trecand x n x2 n seria
a
xn obtinem convergent
n=0
115
n
n=0
1
. Integrand termen cu termen aceasta serie, obtinem
1 + x2
este
n
X
(1)
x2n+1 = arctg x.
+
1
2n
n=0
5)
n2 xn1 =
n=0
x (1 + x)
(1 x)
8.31 S
a se arate c
a:
#
Z 1 "X
Z
X
n
n1
2n2
2n
+x
dx =
x x x
0
n=1
R: Seria
R1
0
n=1
P
P
n=1 n=1
Z
X
n=1
8.3
X
n
2n
n1
2n2
+x
dx =
x x x
n=1
1
1
1
1
+
n + 1 n 2n 1 2n + 1
= 0.
Serii de puteri
8.32 S
a se calculeze raza de convergent
a a urm
atoarelor serii de puteri:
1)
X
X
X
n n
(2n)!
n
n
(x
.
x
.
2)
n
1)
3)
2 (x + 3) .
n
2
n=1
n=1
n=1 (n!)
p
n
1
= , deci r = 2. 2) = lim n |an | =
n
n
2
2
an+1
= 4, deci r = 1 .
n = 1, deci r = 1. 3) = lim
lim
n
n
an
4
R: 1) = lim
p
n
|an | = lim
n
n
n
X
X
X
(1) xn
(x 1)
2n (x + 2)
xn
2)
.
4)
.
.
3)
.
2
(n + 1) 3n
(2n 1) 2n
5n n + 1
3n
n=0
n=0
n=0 (2n + 1)
n=1
"
3
3
R: 1) [3, 3). 2) (5, 5]. 3) 2
, 2 +
. 4) [1, 3).
2
2
116
8.34 S
a se determine intervalul de convergent
a si s
a se studieze convergenta la capetele
intervalului, pentru urm
atoarele serii de puteri:
X
X
n2 + 1 n
1 5 9 (4n 3) n
n
1)
(1)
x .
x , > 1. 2)
n ln n
n!
n=2
n=1
R: 1) r = 1. In punctul x = 1 seria este convergent
a, conform criteriului lui Leibniz.
a, conform criteriului lui Bertrand. Deci intervalul
In punctul x = 1 seria este convergent
de convergenta este [1, 1].
1
1
seria este divergent
a, conform criteriului lui Raabe2) r = . In punctul x =
4
4
1
a, conform criteriului lui Leibniz.
Duhamel, iar n punctul x = seria este convergent
4
1 1
Deci intervalul de convergenta este ,
.
4 4
8.4
Serii Taylor
8.35 S
a se arate c
a:
1
1 n
1
1) ex = 1 + x + x2 + +
x + , x R.
1!
2!
n!
1
1 3
1
1 5
n1
2) sin x = x x + x + (1)
x2n1 + , x R.
1!
3!
5!
(2n 1)!
1
1
1
n
3) cos x = 1 x2 + x4 + (1)
x2n + , x R.
2!
4!
(2n)!
1
1
n1 1 n
x + , x (1, 1].
4) ln (1 + x) = x x2 + x3 + (1)
2
3
n
8.36 S
a:
a se arate c
a pentru orice R si x (1, 1) are loc dezvoltarea binomial
(1 + x) = 1 +
( 1) 2
( 1) ( n + 1) n
x+
x + +
x + .
1!
2!
n!
8.37 S
a se stabileasc
a formula lui Euler: eix = cos x + i sin x, x R.
8.38 S
a se g
aseasc
a seriile Mac-Laurin ale functiilor:
1) ch x =
2) sh x
ex + ex
,
2
ex ex
.
2
R: Se obtine:
1) ch x
1
1
1 2
x + x4 + +
x2n + , x R.
2!
4!
(2n)!
1
1
1
1
x + x3 + x5 + +
x2n+1 + , x R.
1!
3!
5!
(2n + 1)!
= 1+
2) sh x =
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
117
a se g
aseasc
a seriile Mac-Maurin ale urm
atoarelor functii:
8.39 S
3
.
(1 x) (1 + 2x)
3) f (x) = cos (x + ) .
5) f (x) = ln (2 + x) .
1) f (x) =
2) f (x) = ax , a > 0.
4) f (x) = sin2 x.
R: 1) Putem scrie:
f (x) =
2) Se obtine:
2
1
1
n
+
=
1 + (1) 2n+1 xn , |x| < .
1 x 1 + 2x n=0
2
f (x) = 1 +
X
lnn a n
x , x R.
n!
n=0
3) Se tine seama ca: f (x) = cos x cos sin x sin . 4) Se tine seama ca: f (x) =
1
x
(1 cos x). 5) Functia se mai poate scrie: f (x) = ln 2+ln 1 +
, pentru x (2, 2].
2
2
8.40 Aplic
and derivarea si integrarea termen cu termen, s
a se g
aseasc
a seriile MacLaurin ale urm
atoarelor functii:
1) f (x) = (1 + x) ln (1 + x) . 2) f (x) = arctg
x.
4) f (x) = ln x + 1 + x2 .
3) f (x) = arcsin x.
1
1 3
1 2
n
x
x + + (1)
xn + , x (1, 1].
12
23
n (n 1)
1
1
= 1 + x2
. Dar, nlocuind n dezvoltarea binomiala,
1 + x2
2
pentru = 1, pe x prin x , obtinem:
2) Avem ca: f 0 (x) =
f 0 (x) =
(1) x2n ,
n=0
(1)
n=0
1
x2n+1 , x (1, 1) .
2n + 1
1/2
1
3) Avem ca: f 0 (x) =
= 1 x2
. Dar, nlocuind n dezvoltarea bino2
1x
1
miala, pentru = , pe x prin x2 , obtinem:
2
f 0 (x) = 1 +
X
(2n 1)!! 2n
x ,
(2n)!!
n=1
118
X
(2n 1)!! 1
x2n+1 , x (1, 1) .
(2n)!!
2n
+
1
n=1
1/2
1
. Dar, nlocuind n dezvoltarea bino4) Avem ca: f 0 (x) =
= 1 + x2
2
1+x
1
miala, pentru = , pe x prin x2 , obtinem:
2
f 0 (x) = 1 +
n=1
(1)
(2n 1)!! 2n
x ,
(2n)!!
p
X
1
n (2n 1)!!
ln x + 1 + x2 = x +
(1)
x2n+1 , x (1, 1) .
+
1
(2n)!!
2n
n=1
8.41 S
a se g
aseasc
a seriile Mac-Laurin ale functiilor:
Z x
Z x
Z x
2
arctg t
ln (1 + t)
1) f (x) =
et dt, 2) f (x) =
dt, 3) f (x) =
dt.
t
t
0
0
0
and ntre 0 si x,
R: 1) Inlocuind n dezvoltarea functiei ex pe x prin t2 si integr
obtinem:
Z x
X
2
1
n 1
et dt =
(1)
x2n+1 , x R.
n!
2n
+
1
0
n=0
X
1
arctg t
n
2n+1
dt =
(1)
, x [1, 1] .
2 x
t
+
1)
(2n
0
n=0
3) Inlocuind n dezvoltarea functiei ln (1 + x) pe x prin t, mp
artind prin t si integr
and
ntre 0 si x obtinem:
Z x
X
ln (1 + t)
n1 1
dt =
xn , x [1, 1] .
(1)
2
t
n
0
n=1
8.42 S
a se determine parametrii reali si a.. seriile:
X
1
1
1
+ 2 . 2)
1)
n arctg + ln 1 +
n 1 + e n + +
2
n
n
n
n
n
n
n=1
n=1
s
a fie convergente.
Capitolul 9
9.1 S
a se calculeze integralele:
Z
Z p
Z
2
dx
.
2pxdx. 3)
1)
6x + 8x + 3 dx. 2)
n
x
Z
Z
Z
dx
dx
dx
. 6)
.
4)
. 5)
2
2
2
x +7
x 10
8x
1
1
2
n
x 2px + C, 3)
x n + C,
3
n1
1
x
1
1
x 10
+ C.
4) arcsin x 2 + C, 5) arctg + C, 6) ln
4
7
7
2 10 x + 10
R: 1) 2x3 + 4x2 + 3x + C, 2)
9.2 S
a se calculeze integralele:
Z
Z
Z
dx
dx
xdx
1)
2)
.
3)
.
.
2
3
2
2
x 2x + x
2x + 3x + 2
(x 1) (x + 1)
4)
dx
(x2 + 4x + 5)
2 . 5)
dx
. 6)
x4 + 1
x4 dx
.
x3 1
x
1 x 1
1
1
+ C. 2) ln
+ C.
R: 1) ln
4
x + 1 2 (x + 1)
x 1 x 1
x+2
1
2
1
1
3) arctg (4x + 3) + C. 4)
+ arctg (x + 2) + C.
2 x2 + 4x + 5 2
7
7
1
1
x2 + x 2 + 1 1
5)
2 ln
+
2arctg x 2 + 1 +
2arctg x 2 1 + C.
2
8
4
x x 2+1 4
1
1 2 1
1 2
1
6) x + ln (x 1) ln x + x + 1 +
3arctg (2x + 1) + C.
2
3
6
3
3
119
120
9.3 S
a se calculeze, efectu
and schimbarea de variabil
a indicat
a:
Z
Z
ln x
ex
1)
dx, t = ex .
dx, t = ln x. 2)
x
ex + 1
Z
Z
dx
x3 dx
, t = 5x. 4)
, t = x4 .
3)
1 25x2
1 x8
Z
Z
dx
1
cos x
1
=
sin
x.
6)
dx,
t
, t = tg x.
5)
2
2
2
2
a
2
a + 2 sin x
sin x + 2 cos x
r
Z
Z
xdx
cos x
2
1
p
7)
dx, t =
, t2 = 1 + 4 .
sin x. 8)
3
x
1 + x4
2 + cos (2x)
3
2
R: 1) ln 2 x + C. 2) ln (ex + 1) + C.
3
1
1
3) arcsin 5x + C. 4) arcsin x4 + C.
5
4 !
2
1
1
1
arctg
2 arcsin
6 sin x + C.
sin x + C. 7)
5)
|a|
2
3
|a| 2
1
8) ln x2 + 1 + x4 + C.
2
9.4 S
a se calculeze integralele:
2
Z
Z
Z
x 1 x2
1
2x
+
2)
3)
x
dx.
1)
dx.
dx.
3
1 + x4
x
1 4x
Z
Z
Z
x
2
3x
x
2x
2 3 5 dx. 5)
(tg x + ctg x) dx. 6)
4)
earcsin x dx.
1 x2
Z
Z
Z p
ln3 x
ax
e cos (bx) dx. 9)
x2 + 1dx.
7)
dx. 8)
x2
Z
Z p
Z p
x
2
10)
9 x dx. 11)
x2 + x + 1dx.
dx. 12)
1 x3
1
1
1
arcsin t + C.
R: 1) arctg x2 ln 1 + x4 + C. 2) t = 2x , da:
2
4
ln 2
1
12 6 7
1
( x) + 3 3 x + C. 4)
2x 32x 53x + C.
3) x2 +
2
7
ln 2 + 3 ln 5 + 2 ln 3
1
5) tg x ctg x + C. 6) t = arcsin x, da: et (sin t cos t) + C.
2
6
6
ln3 x 3 2
7)
ln x ln x + C.
x
x
x
x
a
b
8) 2
eax cos bx + 2
eax sin bx + C.
2
a +b
a + b2
p
1
1 p
9) x (x2 + 1) + ln x + (x2 + 1) + C.
2
2
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
121
9
2
1 p
1
x (9 x2 ) + arcsin x + C. 11) t2 = x3 , da: arcsin t + C.
2
2
3
3
1
1 2
3
2
12) (2x + 1) x + x + 1 + ln x + + x + x + 1 + C.
4
8
2
10)
9.5 S
a se g
aseasc
a formule de recurent
a pentru integralele:
Z
Z
n
1) In (x) = sin x dx. 2) Jn (x) = cosn xdx.
n1
1
In2 (x) sinn1 x cos x, n 2.
R: 1) In (x) =
n
n
n1
1
2) Jn (x) =
Jn2 (x) + cosn1 x sin x, n 2.
n
n
9.6 S
a se g
aseasc
a formule de recurent
a pentru integralele:
Z
Z
dx
1) In (x) =
. 2) In (x) = xn ex dx.
cosn x
R: 1) In+2 (x) =
n
1
+
In (x). 2) In (x) = xn ex + nIn1 (x).
(n + 1) cosn+1 x n + 1
a se calculeze integralele:
9.7 S
1)
4)
Z p
x2 + 3x 2dx. 2)
x4 + 1
dx. 3)
x3 + 1
x3
dx
.
+ x5
Z
Z
dx
x+1
3x 1
dx.
5)
.
6)
dx.
x4 + x2 + 1
x (x + 1) (x + 2)
x2 4x + 8
Z
Z
Z
dx
x2 + 1
dx
.
.
7)
8)
dx.
9)
3
2
2
2
2x + 3x + 2
(x + 1)
(x 1) (x + 3)
p
1
1
R: 1) (2x + 3) (x2 + 3x 2) + arcsin (2x 3) + C.
4
8
1 2
1 2 2
2) x + ln (x + 1) ln x x + 1 + C.
2
3
3
R
dx
1
1
= 2 ln x + ln x2 + 1 + C.
3)
3
5
x + x
2x
2
1
x2 + x + 1
1
1
1
1
3arctg (2x + 1) +
3arctg (2x 1) + C.
4) ln
2
4
x x+1
6
2
3
3
1
1
5) ln x ln (x + 1) + ln (x + 2) + C.
2
2
5
1
x2
1 x
3 2
+ C. 7)
+ arctg x + C.
6) ln x 4x + 8 + arctg
2
2
2
2
2x +1 2
5
x1
1
1
3
2
+
ln
+
8)
C.
9) arctg (4x + 3) + C.
2
8
(x
32
x
+
3
1)
7
7
4 (x 1)
122
9.8 S
a se calculeze integralele:
Z
Z
Z
sin x + cos x
x + x2 + x + 1
3x + 2
dx. 3)
1)
dx. 2)
dx.
x sin 2 x
x + 1 + x2 + x + 1
x2 + x + 2
Z
Z
Z
dx
dx
dx
4)
. 6)
.
10 . 5)
2
4
4
5
+
4 sin x
x 1+x
x ( x + 1)
Z
Z
Z
dx
dx
. 8)
. 9)
7)
tg7 x dx.
2 sin x cos x + 5
sin 2x cos 2x
9.9 S
a se calculeze integralele:
Z
Z q
Z
dx
dx
3
.
.
1 + 4 xdx.
1)
2)
3)
3
4
x x2 + 1
x4 + 1
Z
Z
Z
x+1
1 + sin x x
dx
4)
e dx.
. 5)
dx. 6)
1 + cos x
(1 + x) 1 + x + x2
x2 + 4x + 5
a se calculeze integralele:
9.10 S
3x
Z
Z
e ex dx
1)
.
2)
cos x cos 3x cos 6x dx.
e4x e3x + 2e2x ex + 1
Z
Z 2
x + x + 1 arctg x
2x 5
e
dx. 4)
dx, a > 1.
3)
x2 + 1
(x 1) (x 2) (x 3) (x 4) + a
1 1
1
1
e2x ex + 1
C.
+
2)
sin
4x
+
sin
8x
+
sin
2x
+
sin
10x
.
R: 1) ln
e2x + 1
8 2
4
5
x2 5x + 5
1
arctg x
3) xe
arctg
+ C.
+ C. 4)
a1
a1
9.11 S
a se calculeze integralele:
Z
Z
cos 2x
sin 2x
dx, J (x) =
dx.
I (x) =
3 + sin 4x
3 + sin 4x
R: I (x) + J (x) =
1
1
arcsin 2 cos 4x + C1 , I (x) J (x) = 3 + sin 4x + C2 .
2
2
9.12 S
a se calculeze integralele:
Z
Z
sin x
ex + cos x
I (x) =
dx,
J
(x)
=
dx.
x
x
e + sin x + cos x
e + sin x + cos x
R: Se calculeaza J (x) + I (x) si J (x) I (x).
9.13 S
a se calculeze integralele:
Z 4
Z 3
x + 4x2
x + 2x2 + 3x + 4
dx. 2)
dx.
1)
x2 + 2x + 2
x2 + 4
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
123
p
x + 2x2 + 3x + 4
dx
dx = x2 + x +
x2 + 2x + 2 +
.
2
2
x + 2x + 2
x + 2x + 2
1
1
7
5
, = , = , = . Gasim:
3
6
6
2
p
p
5
1 2 1
7
x + x+
x2 + 2x + 2 + ln x + 1 + x2 + 2x + 2 + C.
3
6
6
2
1 3 1
2)
x + x
x2 + 4 2 ln x + x2 + 4 + C.
4
2
9.14 S
a se calculeze integralele binome:
Z
Z p
Z
Z
3
dx
1+ 4x
dx
xdx
1)
dx.
. 2)
. 3)
. 4)
4
3
x
x 3 x2 + 1
x4 + 1
1 + x2
R: 1)
2)
m+1
= 0, se efectueaza schimbarea de variabil
a: x2 + 1 = t3 si se obtine:
n
Z
tdt
t1
1
1
3
1
=
ln
+
3
arctan
(2t
+
1)
3 + C.
2
t3 1
2
3
t2 + t + 1 2
m+1
+ p = 0, se efectueaza schimbarea de variabil
a: 1 + x4 = t4 si se obtine:
n
Z
t2
t+1
1
1
dt
ln
=
arctg t + C.
4
t 1
4
t1
2
2
m+1
= 3, se efectueaza schimbarea de variabil
a: 1 + x 3 = t2 si se obtine:
3)
n
Z
2
2
3
3
t 1 dt = t5 2t3 + 3t + C.
5
1
m+1
= 2, se efectueaza schimbarea de variabil
a: 1 + x 4 = t3 si se obtine:
4)
n
Z
12 7
t 3t4 + C.
12 t3 t3 1 dt =
7
9.15 S
a se calculeze integralele binome:
1)
3)
Z
Z
3
Z
x3 2x2 + 1 2 dx. 2)
dx
p
3
4
3
x
1 + x3
dx
.
5
x2 (x3 + 2)
Z
q
3
x 5x 3 x + 3dx.
. 4)
3
124
9.2
Integrala definit
a
a se arate c
a:
9.16 S
1) lim n
n
n
X
k=1
= . 2)
2
2
n +k
4
lim
n
X
k=1
1
= ln 2.
n+k
R: Se va observa ca:
1) lim n
n
n
X
k=1
1
=
2
n + k2
1
0
X 1
1
2)
lim
=
dx.
n
1 + x2
n+k
k=1
1
0
1
dx.
1+x
9.17 S
a se calculeze limitele urm
atoarelor siruri:
1) an =
n
n
1 X 4
1 X k2
.
k
.
2)
=
a
n
n5
n2
n+k
k=1
k=1
r
k2
n
n
k2
1X
1 X 2
3) an = 2
e n . 4) an =
1 + 2.
n
n
n
k=1
k=1
9.18 S
a se calculeze, aplic
and formula lui Leibniz-Newton:
1)
4)
1
0
x
dx. 5)
x2 + 3x + 2
7)
1
0
1
dx. 2)
1+x
Z
x3
dx. 8)
8
x +1
et dt. 3)
cos t dt.
0
Z 1
1+ x
x
dx.
6)
dx.
2 + 4x + 5
x2
x
2
Z
Z 1
3 ctg x dx. 9)
ch x dx.
0
6
1
1
7
R: 1) ln 2. 2) ex ex . 3) sin x. 4) 2 ln 3 3 ln 2. 5) . 6) ln 2 .
4
2
2
1
1
1
1
7)
. 8) ln 3. 9)
ee
.
16
2
2
9.19 S
a se arate c
a:
Z
Z
n1
a In =
In2 .
In = 2 sinn x dx = 2 cosn x dx si c
n
0
0
a se g
aseasc
a o formul
a de recurent
a pentru integrala:
9.20 S
Jn =
1
0
1 x2
dx.
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
125
4)
7)
Z
p
(x a) (x b)dx. 3)
Z
x+1
dx. 5)
1 + x2
ln (1 + tg x) dx. 8)
dx
. 6)
x
e + ex
x2 cos x dx.
0
x2 arctg x dx. 9)
x2 + 9dx.
x2 sin2 x dx.
2
R: 1) e 2. 2) (b a) . 3) 2. 4) 2 1 + ln 2 + 1 .
8
1
98
1
2
. 7) ln 2. 8)
1 + ln 2 . 9)
.
5) arctge . 6)
4
3
8
6 2
6
4
9.22 S
a se calculeze:
Z 2
Z 2
Z 3
dx
. 3)
ex max 1, x2 dx. 2)
min {x 1, x + 1} dx.
1)
2
2
2 (x + 1) x 1
0
Z
Z e
Z 2
sin (ln x)
dx
3 x sin x dx.
q
. 6)
4)
dx. 5)
cos2 x
x
3
1
0
x + 1 + (x + 1)
3
1
2
5
1
2
ln tg
R: 1) 2e e. 2) . 3) 2. 4) 1 cos 1. 5) . 6) 2
.
6
3
12
2
3
9.23 S
a se calculeze:
Z 2n
Z
cos x
I
=
dx.
2)
sin (x + sin x) dx, n N .
1) I = 2
(2 cos2 x) (ex + 1)
0
2
R: 1) Avem, succesiv:
Z 0
Z 2
cos x
cos x
I =
dx
+
dx =
2
x
1 + sin x (e + 1)
1 + sin2 x (ex + 1)
0
2
Z 2
cos x
= (1)
126
9.24 S
a se arate c
a:
lim
1 cos kx
dx = k, k Z.
1 cos x
1 cos kx
dx. Se constata ca:
1 cos x
Z
cos kx dx,
I (k + 1) + I (k 1) = 2I (k) + 2
R: Notam I (k) =
(k + 1) .
a se calculeze integrala:
9.25 S
Z
Im,n =
b
a
(x a) (b x) dx, cu m, n N.
m
Im1,n+1 ,
n+1
n!m!
n+m+1
.
(b a)
(n + m + 1)!
9.26 Dac
a a < b si n N , s
a se arate c
a:
"Z
lim
(x a) (b x) dx
#1
n
1
2
(b a) .
4
In,n =
(n!)
2n+1
,
(b a)
(2n + 1)!
de unde rezulta ca
p
2
lim n In,n = (b a) lim
s
n
(n!)
1
2
= (b a) .
(2n + 1)!
4
a. S
a se arate c
a:
9.27 Fie f : [0, 1] R o functie continu
Z
x f (sin x) dx =
f (sin x) dx.
0
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
127
R: Intr-adevar,
Z
Z
Z
x f (sin x) dx = 2 x f (sin x) dx + x f (sin x) dx.
0
Z
Z
2
f (sin x) dx 2 x f (sin x) dx.
x f (sin x) dx =
0
0
2
x)
f
f
(a
2
0
R: Fie:
I (a) =
a
0
f (x)
dx si J (a) =
f (x) + f (a x)
a
0
f (a x)
dx.
f (x) + f (a x)
sin x
(cos x)
(cos x)
sin x
cos x
+ (sin x)
Z
2
dx. 2)
0
sin2 x + sin x
dx.
sin x + cos x + 1
cos x
. Atunci, f
x = (sin x)
si conform exercitiului
2
sin x
(2n+1)
f (cos x) dx.
0
(2n+1)
f ( cos t) dt.
0
2n + 1 2
.
2
128
f (x) dx +
b
0
f 1 (y) dy ab, a, b R+ .
R x3
0
et dt. S
a se calculeze F 0 (x).
2
xf (x)
1
dx +
2e
ex 2
1
0
R arctg x
0
etg t dt.
ex
dx = .
1 + x2
8
ex
R: Se constata ca f (0) = 0 si f (x) =
. Integr
and prin parti, avem:
1 + x2
Z 1
1 1 Z 1
2
f (1)
1
xf (x)
x2
dx
=
f
(x)
.
ex f 0 (x) dx =
e
+
x2
2
2
8
2e
0
e
0
0
0
R x
9.34 Fie f (x) = 1 cos t2 dt, x > 0. S
a se calculeze f 0 (x).
x
1
1
1
R: f 0 (x) = cos x + 2 cos 2 .
x
x
2 x
ln
ex + 1
e+1
dx ln
.
2
2
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
R: Fie f (x) = ln
129
ex + 1
. Din: f 0 (x) > 0 pe R, rezulta: f (0) < f (x) < f (1) etc.
2
a se arate c
a dac
a:
9.37 Fie f : [0, 1] [a, b] o functie continu
a pe [0, 1]. S
Z
f (x) dx = 0, atunci
f 2 (x) dx ab.
9.39 Dac
a f : R R este o functie continu
a si periodic
a, de perioad
a T , atunci:
Z
x+T
f (t) dt =
T
0
f (t) dt, x R.
R x+T
R: Fie F : R R, definita prin F (x) = x
f (t) dt. Deoarece F 0 (x) = f (x + T )
RT
f (x) = 0, rezulta ca F (x) = C. Pentru x = 0 obtinem C = 0 f (t) dt.
9.40 Fie In =
R 1 x2n
dx. Se cere:
0 1+x
1) S
a se arate c
a pentru orice n N are loc inegalitatea: 0 In
2) S
a se calculeze lim In .
1
.
2n + 1
3) Folosind identitatea:
1 x + x2 x3 + x2n1 =
s
a se arate c
a:
1
x2n
,
1+x 1+x
1
1 1 1
= ln 2.
1 + +
n
2 3 4
2n
lim
an
a1
a2
+
+ +
.
2
3
n+1
130
R1
0
P (x) dx.
f (x) dx = 2a + 3b + 6c.
S
a se arate c
a exist
a x0 (0, 1) a.. f (x0 ) = ax20 + bx0 + c.
se arate c
a exist
a c (0, 1) a.. f (c) = c2 .
R: Conditia din enunt se mai scrie:
medie.
R1
0
f (x) dx =
1
. S
a
3
R1
f (x) x2 dx = 0 si se aplica teorema de
0
a, cu derivat
a continu
a pe [0, 1]. S
a se arate
9.44 Fie f : [0, 1] R o functie derivabil
c
a exist
a c (0, 1) a..
Z 1
1
f (x) dx = f (0) + f 0 (c) .
2
0
R: Avem:
Z
f (x) dx = (x 1) f (x)|0
(x 1) f 0 (x) dx,
(x 1) f 0 (x) dx = f 0 (c)
1
0
1
(x 1) dx = f 0 (c) .
2
a pe
9.45 Fie f : [0, 1] R o functie de dou
a ori derivabil
a, cu derivata f 00 continu
[0, 1]. S
a se arate c
a exist
a c (0, 1) a..
Z
1
0
1
1
f (x) dx = f (0) + f 0 (0) + f 00 (c) .
2
6
x
sin
f (t) dt =
, x > 0.
1+x
0
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
131
f (t) dt = arcsin
, de unde f (x) =
.
1
+
x
(1
+
1 + 2x
x)
0
9.47 Fie f : [a, b] R o functie continu
a se arate c
a exist
a c (a, b)
a pe [a, b]. S
pentru care:
Z b
Z b
Z c
f (x) dx + b
xf (x) dx.
f (x) dx =
a
a
xf (x) dx =
a
xF 0 (x) dx = xF (x)|a
Rt
a
a cu F 0 (t) =
f (x) dx, derivabil
F (x) dx = b
Rb
a
f (x) dx
F (x) dx.
a
F (x) dx = (b a) F (c).
f (x) dx = 1 +
0
S
a se arate c
a exist
a x0 (0, 1) a.. f (x0 ) =
1 1
1
+ + + .
2 3
n
1 xn0
.
1 x0
Se constata imediat ca
a.. g (x0 ) = 0.
9.3
R1
0
Integrale improprii
9.49 S
a se studieze natura si n caz de convergent
a s
a se calculeze integralele improprii:
Z a
Z
xn
dx
,
a
>
0,
n
2)
I
N
.
=
dx, a > 0, n N.
1) In =
n
n
(a2 + x2 )
a2 x2
0
0
x2n
n 1, x (0, ), cum
(a2 + x2 )
= 2n > 1 si M = 1, rezulta ca integrala este convergent
a. Avem apoi:
R: 1) Aplicam Criteriul I. Deoarece |f (x)| x2n =
I1 =
1 2n 3
, In = 2
In1 , n 2.
2a
a 2 (n 1)
132
1
xn
an
, x (0, a),
2) Aplicam Criteriul II. Deoarece |f (x)| (a x) 2 =
a
a+x
1
an
cum = < 1 si M = , rezulta ca integrala este convergent
a. Avem apoi:
2
a
I1 =
n1
, In = a2
In1 , n 2.
2
n
9.50 S
a se studieze natura si n caz de convergent
a s
a se calculeze integralele improprii:
Z
Z
Z
1
ln x
1
dx. 2) I =
dx, a > 0. 3) I =
dx.
1) I =
2
2
x
x x 1
x x +1
1
1
a
R: 1) Scriem integrala ca suma de doua integrale, una pe intervalul 1, 2 si a doua
1
1
a =
pe intervalul [ 2, ). Pentru prima integral
< 1, M = , pentru a doua
2
2
dx.
1) I =
. 2) I =
. 3) I =
3
2
2
x
(x
+
1)
x5
0 (1 + x ) 4 x
1
1
R: 1) Convergenta si I = ln 2. 2) Convergent
a.
a si I = . 3) Divergent
2 5
9.52 S
a calculeze integralele:
Z
Z 2
dx
dx
1) I =
.
. 2) I =
4
4 x + sin2 x cos2 x
4
3
cos
x
sin
x
+
cos
0
0
R: 1) Efectuam schimbarea de variabil
a x = + u si obtinem:
Z
Z
du
2
2 dt
I=
=
= .
2
7
4 + 3 cos u
t + 7
h i
h i
si a doua pe
, cu
2) Scriind integrala ca suma a doua integrale, una pe 0,
2
2
schimbarea de variabila t = tg x, se obtine:
Z
2
1 + t2
I=2
dt = .
4
2
t +t +1
3
0
a calculeze integralele:
9.53 S
Z
Z
x n
1) In =
e x dx. 2) I =
0
arctg x
dx. 3) I =
3
(1 + x2 ) 2
x ln x
3
(1 + x2 )
dx.
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
133
Z
ln (2 + 3 x)
x
p
4) I =
, a < b. 5) I =
dx. 6) I =
2 dx.
3
x
(x a) (b x)
(1 + x)
a
1
1
Z e
Z 1
Z b
x dx
dx
p
, a < b. 8) I =
. 9) I =
7) I =
ln (1 x) dx.
(x a) (b x)
a
0
1 x ln x
arctg x 3
x < , x (0, ), integrala
R: 1) In = nIn1 , deci In = n!. 2) Deoarece
3
2
(1 + x2 ) 2
1
este convergenta. Integrand prin parti, obtinem: I = 1. 3) I = . 4) I = .
2
8
1
5) I = 6 9 ln 3. 6) I = ( + 2). 7) I = (a + b). 8) I = 2. 9) I = 1.
4
2
9.54 S
a calculeze integralele:
Z
1) I =
4) I =
7) I =
Z 1
ex cos (x) dx, > 0. 2) I = e
0
dx
1
0
dx
. 5) I =
2
1 x + 2 1 x2
dx
. 8) I =
3
2x + x2 + 1 + 5
dx
. 3) I =
x ln2 x
dx
. 6) I =
(2 x) 1 x2
4
3 + cos x
2
(x 2)
p
Z
x2 dx
(x 3) (5 x)
1
x2 dx
q
3
(1 x2 )
Z
dx. 9) I = 2 ln (cos x) dx.
0
33
. 2) I = 1. 3) I =
. 4) I = . 5) I = .
2 + 2
2
3 3
3
6) Divergenta. 7) Divergenta. 8) Divergent
a.
Z
Z
Z
4
4
dt + 2
ln (sin t) dt + 2 4 ln (cos t) dt.
I = 2 ln 2
R: 1) I =
u. Rezulta I = ln 2.
2
2
134
t2
f (ax) f (bx)
dx =
x
t1
at2
at1
f (u)
du
u
bt2
f (u)
du = f (c1 )
u
bt1
t2
t1
bt1
at1
f (ax)
dx
x
du
f (c2 )
u
t2
t1
bt2
at2
f (bx)
dx =
x
du
b
= [f (c1 ) f (c2 )] ln ,
u
a
ea
x2
eb
x
x2
dx, ab =
6 0. 4) I =
sin ax sin bx
dx, a, b > 0.
x
5) I =
R
R
1
2
R: Pe intervalul (1, ) avem: 1 ex dx < 1 ex dx = , iar pe intervalul [0, 1]
e
avem o integrala definitaR. Deci integrala Rdata este convergent
a. Observam ca pentru
2
2 2
=
=
I
Z
e
0
Z
x2
dx =
Ie
xex (y
+1)
x2
dx =
dx dy.
xe
x2 y 2
dy ex dx =
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
135
Z
Z
Z
1
1
1 dy
t
dt
I2 =
e
dy
=
= .
2 0
y2 + 1 0
2 0 y2 + 1
2
Rezulta ca I =
.
2
a se calculeze integralele lui Fresnel:
9.58 S
Z
Z
2
Ic =
cos x dx, Is =
sin x2 dx.
a t = x2 , obtinem:
R: Efectuand schimbarea de variabil
Z
Z
cos t
sin t
dt, Is =
dt,
Ic =
t
t
0
0
care sunt convergente. Putem ns
a scrie:
Z
Z
Ic iIs =
cos x2 i sin x2 dx =
0
9.4
eix dx.
1
(1 i)
2
, de unde:
2
.
2
Integrale cu parametri
9.59 S
a se calculeze integralele:
Z y
Z 1
ln (1 + xy)
I
(m,
xm lnn x dx.
1) I (y) =
dx.
2)
n)
=
2
1
+
x
0
0
R: 1) Deoarece:
Z y
ln 1 + y 2
ln 1 + y 2
y
x
0
I (y) =
+
+
arctg y,
dx =
2)
2)
1 + y2
(1
+
xy)
(1
+
x
2
(1
+
y
1
+
y2
0
prin integrare, obtinem:
#
Z y"
ln 1 + t2
t
1
I (y) =
+
arctg t dt = (arctg y) ln 1 + y 2 .
2
2
2 (1 + t )
1+t
2
0
2) Derivand egalitatea
R1
0
xm dx =
1
de n ori n raport cu m, gasim
m+1
I (m, n) = (1)!
n!
(m + 1)
n+1 .
136
9.60 S
a se calculeze integralele:
Z
Z
sin (xy)
dx
1) In (y) =
0,
(k,
y)
=
ekx
,
y
>
n
N.
2)
I
dx.
2 + y)n+1
x
(x
0
0
R: 1) Avem succesiv:
1
1 3 5 (2n 1)
I0 (y) = , I1 (y) =
n .
, . . . , In (y) =
2 y
2 2y y
2 4 6 (2n)
2y y
2) Pentru k 6= 0, derivand n raport cu y si integr
and de doua ori prin parti, avem:
Z
k
ekx cos (xy) dx = 2
I 0 (k, y) =
.
y2
k
+
0
y
Deci, I (k, y) = arctg . Pentru k = 0, avem:
k
, y < 0,
Z
2
sin (xy)
0,
y = 0,
I (0, y) =
dx =
x
0
,
y > 0.
2
a se calculeze integralele:
9.61 S
y2
R x2 2
x dx, y > 0.
1) I (y) = 0 e
R
2) I (y) = 02 arctg (y sin x) dx.
R 1 arctg (xy)
3) I (y) = 0
dx.
x 1 x2
R 1 arctg (xy)
dx.
4) I (y) = 0
x (1 + x2 )
R: 1) Derivand n raport cu y, avem:
y2
Z y2 2
z
y
2
x
e
I (y) = 2
dz = 2I (y) ,
dx = 2
e z2
2
x
0
0
y
n urma schimbarii de variabila x = . De aici rezulta: I (y) = Ce2y . Pentru y = 0,
z
2y
. Deci I (y) =
e
obtinem C = I (0) =
. 2) I (y) = ln y + 1 + y 2 .
2p
2
2
x2
Z
Z
1
+
y
cos
x
dx
, |y| < 1. 3) I (y) = 2 ln y 2 sin2 x dx, y > 1.
2) I (y) = 2 ln
1 y cos x cos x
0
0
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
137
p
+
y + y2 1
R: 1) I (, ) = ln
. 2) I (y) = arcsin y. 3) I (y) = ln
.
2
2
9.63 S
a se arate c
a integrala lui Euler de speta a doua:
Z
xp1 ex dx, p R.
(p) =
0
este convergent
a pentru p > 0 si divergent
a pentru p 0. S
a se stabileasc
a relatiile:
(p + 1) = p (p), pentru p > 0 si (n + 1) = n!.
R: Putem scrie:
(p) =
xp1 ex dx +
xp1 ex dx.
9.64 S
a se arate c
a integrala lui Euler de prima spet
a:
Z 1
B(p, q) =
xp1 (1 x)q1 dx, p, q R,
0
este convergent
a pentru p > 0 si q > 0 si divergent
a pentru p 0 sau q 0. S
a se
stabileasc
a relatiile:
B(p, q) =
(m 1)! (n 1)!
(p) (q)
, p, q > 0 si B (m, n) =
, m, n N .
(p + q)
(m + n 1)!
R: Putem scrie:
Z 1
Z 1
B (p, q) = 2 xp1 (1 x)q1 dx + 1 xp1 (1 x)q1 dx.
0
1
q1
Fie m1 , M1 marginile functiei (1 x)
pe 0, . Atunci:
2
138
Capitolul 10
Integrale curbilinii
10.1
10.1 S
a se calculeze lungimile urm
atoarelor drumuri:
1) x = ln t + 1 + t2 , y = 1 + t2 , t [0, 1] .
2) x = a cos3 t, y = a sin3 t, t [0, 2] .
1
t
R: 1) Avem x0 (t) =
, y (t) =
, deci
2
1+t
1 + t2
s
Z 1
Z 1
t2
1
L=
+
dt
dt = 1.
=
1 + t2
1 + t2
0
0
2) Avem x0 (t) = 3a cos2 t sin t si y 0 (t) = 3a sin2 t cos t, deci
L = 3a
Z
|sin t cos t| dt = 6a 2 sin 2t dt = 6a.
0
10.2 S
a se calculeze lungimile urm
atoarelor drumuri:
r
h i
t
1 + sin t
1) x = ln tg , y = ln
, t
.
,
2
1 sin t
6 3
2) x = 5 sin t sin 5t, y = 5 cos t cos 5t, t [0, 2] .
R: 1) Avem x0 (t) =
1
1
, y 0 (t) =
. Atunci
sin t
cos t
Z r
1
1
L = 3
dt = ln 3.
+
sin2 t cos2 t
6
139
140
2) Avem x0 (t) = 5 cos t 5 cos 5t, y 0 (t) = 5 sin t 5 sin 5t, deci
Z
L=5 2
2
0
1 cos 3t dt = 10
2
0
Z
|sin 3t| dt = 60 3 sin 3t dt = 40.
0
10.3 S
a se calculeze lungimile urm
atoarelor drumuri:
1) x = eat (a sin bt b cos bt) , y = eat (a cos bt + b sin bt) , t [0, 1] , a, b > 0.
t
t
2) x = [sin (ln t) cos (ln t)] , y = [sin (ln t) + cos (ln t)] , t [1, 2] .
2
2 2
t [2, 2] .
R: 1) L =
a2 + b2 a
(e 1). 2) L = 1. 3) L = 8 4 .
a
10.4 S
a se calculeze lungimile urm
atoarelor drumuri:
t,
x=
x = tg t,
h i
h i
y=
ctg t,
1)
. 2)
,
.
x
y = 2 ln (cos t) , t ,
4 4
4 3
z = tg t t,
z = 2 ln (tg t) ,
R: 1) L = 2. 2) L =
10.2
2 3
.
3
t3
1
1 + 4t2 dt = 0,
t2
t6 + 1 dt =
1
3
u2 + 1 du =
4
1
65 + ln 8 + 65 .
3
6
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
3) Deoarece ds =
141
t
dt, avem
2
Z
Z
t
t
4
t
I = 2 2 sin t sin dt = 4 2 sin2 cos dt = .
2
2
2
3 2
0
0
4) Obtinem:
5 Z
3a
7
2 sin7 2t dt,
|sin 2t| dt = 5
2
0
0
7
a
deoarece functia |sin 2t| este periodica, de perioada . Efectuam schimbarea de variabil
2
u = cos 2t si obtinem:
Z
3
3a5 1
3 5
1 u2 du =
I= 6
a .
2
70
1
R p
10.6 S
a se calculeze integrala curbilinie I = C x2 + y 2 ds, unde C este cercul de
ecuatie x2 + y 2 = ax.
3a5
I= 7
2
a
a
(1 + cos t), y = sin t,
2
2
10.7 S
a se calculeze integralele curbilinii de primul tip, pe arcele de curb
a C, indicate:
p
R
1) I = RC x2 + y2 ds, (C) x = r (cos t + t sin t) , y = r (sin t t cos t) , t [0, 2] .
n
2) I = RC x2 + y 2 ds, (C) x = a cos t, y = a sin t, t [0, 2] .
3) I = C |xy| ds, (C) x = a cos t, y = b sin t, a, b > 0, t [0, 4] .
i
3
8ab a2 + ab + b2
r2 h
2n+1
2
. 3) I =
R: 1) I =
1 + 4
1 . 2) I = 2a
.
3
3 (a + b)
10.8 S
a se calculeze integralele curbilinii de primul tip, pe arcele de curb
a C, indicate:
R 2
1) I = C x + y 2 ln z ds, (C) x = et cos t, y = et sin t, z = et , t [0, 1] .
1
R
2) I = C x2 + y 2 + z 2
ds, (C) x = a cos t, y = a sin t, z = bt, t [0, 2] .
R
1
1 3
2
8t , z = t2 , t [0, 1] .
3) I = C xy z ds, (C) x = t, y =
3
2
R
4) I = C x2 + y 2 z ds, (C) x = t cos t, y = t sin t, z = t, t [0, 1] .
3 3
a2 + b2
2b
arctg
.
2e + 1 . 2) I =
R: 1) Deoarece ds = 3e dt, rezulta I =
9
ab
a
5
4 3 8 2
. 4) I =
+
.
3) I =
42
5
15
R
10.9 S
a se calculeze integrala curbilinie I = C (x + y + z) ds, unde C = C1 C2 , cu:
x = 0,
x = r cos t,
h i
y = r t, t [0, r] .
y = r sin t, t 0,
(C1 )
, (C2 )
2
z = t,
z = 0,
142
R: I = 2 + 2 r2 .
R p
C
a
a
R: O reprezentare parametrica a curbei este: x = cos t, y = cos t, z = a sin t,
2
2
t [0, 2]. Se obtine: I = 2a2 .
10.11 S
a se calculeze masa M firului material cu densitatea liniar
a (x, y) = 1 + x,
care este imaginea curbei:
(C) x = t, y =
R: Deoarece ds =
M=
1 + t2 dt, avem
(1 + t)
0
1 2
t , t [0, 1] .
2
1 + t2 dt =
1
7
1
2 + ln 1 + 2 .
6
2
3
3
11 3
1
1) (x, y, z) = 4 2y, (C) x = t8 , y = t8 , z =
t , t [0, 1] .
8
2
3
1
1
2) (x, y, z) = 2y, (C) x = t, y = t2 , z = t3 , t [0, 1] .
2
3
3) (x, y, z) = x, (C) x = ch t, y = sh t, z = t, t [0, ln 2] .
"
#
11
3 3+2 3
1
3
ln 11. 2) M =
3 3 1 + ln
.
R: 1) M = +
5 100
8
2
3
2 15
3) M =
+ ln 2 .
2
16
10.13 S
a se calculeze masa M si centrul de greutate G ale firelor materiale cu densitat
atile liniare si reprezent
arile parametrice urm
atoare:
1) (x, y) = 1, (C) x = R cos t, y = R sin t, R > 0, t [0, ] .
2) (x, y) = 1, (C) x = R (t sin t) , y = R (1 cos t) , R > 0, t [0, ] .
2R
4 4
R: 1) M = R, G 0,
. 2) M = 4R, G
R, R .
3 3
3
2 2
3
R, R .
3) M = 2R 2R, G R, R . 4) M = R, G
2
2
5 5
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
143
|z|
, (C) x = 4t5 , y = 15 t4 , z = 2t3 , t [1, 1] .
2) (x, y, z) =
2
68
2
2
R: 1) M = 2 a + b , G (0, 0, b). 2) M = 7, G 0, , 0 .
7 15
10.3
10.15 S
a se calculeze integralele curbilinii de tipul al doilea, pe arcele de curb
a C, indicate:
R
1) I = C xy dx y 2 dy, (C) x = t2 , y = t3 , t [0, 1] .
h i
R
2) I = C 1 x2 dx + x dy, (C) x = cos t, y = 2 sin t, t ,
.
2 2
R
2
x
3) I = C ye dx, (C) x = ln 1 + t , y = 2arctg t t, t h[0, 1] i.
R1
1
R: 1) Deoarece: dx = 2t dt, dy = 3t2 dt, avem: I = 0 2t6 3t8 dt = .
21
8
h i
R x2 dy y 2 dx
x = r cos3 t,
p
t
0,
1) I = C
,
(C)
.
3
3
y = r sin t,
2
x x2 + y 3 y 2
R
t,
x=
2) I = C (arcsin y) dx + x3 dy, (C)
t [1, 1] .
y = 1 t2 ,
R: 1) I =
3
3
r 3 r. 2) I =
2.
16
8
R
10.17 S
a se calculeze integrala curbilinie de tipul al doilea I = C (x + y) dx(x y) dy,
unde C este curba simpl
a, nchis
a si orientat
a pozitiv, care are drept imagine triunghiul
cu v
arfurile n punctele O (0, 0), A (1, 1), B (0, 2) si ambele capete n origine.
R: Avem: C = C1 C2 C3 , cu: (C1 ) x = t, y = t, t [0, 1], (C2 ) x = 2 t, y =
R2
R1
t, t [1, 2], (C3 ) x = 0, y = 2 t, t [0, 2]. Incat: I = 0 2t dt + 1 (4 + 2t) dt +
R2
(2 + t) dt = 2.
0
R
10.18 S
a se calculeze integrala curbilinie de tipul al doilea I = C 2x dy 3y dx, unde
C este curba simpl
a, nchis
a si orientat
a pozitiv, care are drept imagine dreptunghiul cu
v
arfurile n punctele A (1, 2), B (3, 1), C (2, 5) si ambele capete n punctul A.
R: I =
35
.
2
144
10.19 S
a se calculeze integrala curbilinie de tipul al doilea
Z
dx + dy
I=
,
max
{|x| , |y|}
C
unde C este curba simpl
a, nchis
a si orientat
a pozitiv, care are drept imagine triunghiul
cu v
arfurile n punctele A (1, 1), B (2, 1), C (2, 1), D (1, 1) si ambele capete n
punctul A.
R: I = 1.
R
10.20 S
a se calculeze integrala curbilinie de tipul al doilea I = C ydx(x a) dy, unde
C este curba simpl
a, nchis
a si orientat
a pozitiv, care are drept imagine elipsa:
2
y2
(x a)
+ 2 = 1, a, b > 0
2
a
b
si ambele extremit
ati n origine.
R: O reprezentare parametrica a curbei C este: x = a (1 + cos t), y = b sin t, t
[, ]. Se obtine I = 2ab.
R
10.21 S
a se calculeze integrala curbilinie de tipul al doilea I = C x2 y 2 dx, unde C
este arcul din parabola y = x2 cuprins ntre punctele O (0, 0) si A (2, 4).
R: I =
56
.
15
R
10.22 S
a se calculeze integrala curbilinie de tipul al doilea I = C x y 2 dx + 2xy dy,
a, nchis
a si orientat
a pozitiv, care are drept imagine conturul
unde C este curba simpl
domeniului plan delimitat de curbele: y 2 = 8x, 9x2 + y 2 = 1 si y = 0, situat n primul
cadran.
1
80
1 2 2
R: Varfurile conturului sunt: O (0, 0), A
,0 , B
,
. Se obtine I =
.
3
9 3
243
a se calculeze integralele curbilinii de tipul al doilea, pe arcele de curb
a C, indi10.23 S
cate:
x = t cos t + sin t,
2
R
y = t sin t + cos t,
1) I = C y dx x dy + x + y 2 + z 2 dz, (C)
t [0, ] .
z
= t + 1,
x = a cos t,
R
y = a sin t, t [0, 2] .
2) I = C (y z) dx + (z x) dy + (x y) dz, (C)
z = bt,
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
145
R
, z = 2 t, t [0, 1] .
1) I = C x dx + xy dy + xyz dz, (C) x = et , y = et
x = a cos t,
h i
R
y = a sin t, t 0,
.
2) I = C z a2 x2 dx + xz dy + x2 + y 2 dz, (C)
2
z = bt,
R: 1) I =
1 2 1 1
a2 b
e + . 2) I =
( 1).
2
e 2
2
10.25 S
a se calculeze integrala curbilinie de tipul al doilea
Z p
p
p
I=
y 2 + z 2 dx + z 2 + x2 dy + x2 + y 2 dz,
C
15 2
R: I =
.
2
10.26 S
a se calculeze integrala curbilinie de tipul al doilea
Z
I=
(y 2z) dx (z x) dy + (2x y) dz,
C
a
a
n punctul A , 0, .
2
2
x2 + y 2 + z 2 = a2 ,
cu a > 0 si ambele capete
x y + z = 0,
10.4
10.27 Constat
and n prealabil c
a expresia de sub semnul integral
a este o diferential
a exact
a, s
a se calculeze urm
atoarele integrale curbilinii, n care s-au specificat numai capetele
curbei de integrare:
1) I =
3) I =
(1,3)
R
(2,1)
(2,3)
R
(1,1)
y dx + x dy.
(x + 3y) dx + (3x + y) dy.
2) I =
(2,0)
R
y 2 ex dx + 2yex dy.
(0,2)
(2,1)
R
4) I =
(0,0)
2xy dx + x2 dy.
146
P
Q
=
= 1, rezulta ca valoarea integralei
x
y
nu depinde de curba rectificabila cu capetele n punctele (2, 1) si (1, 3). Fie A1 (2, 1),
A2 (1, 1) si A3 (3, 1). Alegem pentru integrare curba simpla C = C1 C2 , n care C1 are
ca imagine segmentul A1 A2 paralel cu axa Ox, iar C2 are ca imagine segmentul A2 A3
paralel cu axa Oy, avand reprezent
arile parametrice:
x = t,
x = 1,
(C1 )
t [2, 1] si (C2 )
t [1, 3] .
y = 1,
y = t,
R: 1) Cum P (x, y) = y, Q (x, y) = x si
R3
R 1
R
R
R
Obtinem: I = C y dx + x dy = C1 y dx + x dy + C2 y dx + x dy = 2 dt + 1 dt = 1. Se
observa usor ca functia U (x, y) = xy este o primitiva a expresiei diferentiale y dx + x dy,
adica dU = dx + x dy si deci I = U (1, 3) U (2, 1) = 1.
41
2) I = 4. 3) I =
. 4) I = 4.
2
10.28 Constat
and n prealabil c
a expresia de sub semnul integral
a este o diferential
a exact
a, s
a se calculeze urm
atoarele integrale curbilinii, n care s-au specificat numai capetele
curbei de integrare:
1) I =
(5,12)
Z
x dx + y dy
.
x2 + y 2
2) I =
(3,4)
3) I =
(3,2)
Z
(1,2)
R: 1) I = ln
y2
(x y)
dx
x2
2
(x y)
dy.
4) I =
(9,1)
Z
1
2
( 12 ,2)
(3,0)
Z
1
y
dx +
x
2
x
dy.
y
y
x
dx +
dy.
1 + xy
1 + xy
( 31 ,2)
13
. 2) I = 2. 3) I = 4. 4) I = ln 3.
5
10.29 Constat
and n prealabil c
a expresia de sub semnul integral
a este o diferential
a exact
a, s
a se calculeze urm
atoarele integrale curbilinii, n care s-au specificat numai capetele
curbei de integrare:
1) I =
3) I =
(2,3,1)
R
(1,1,0)
(3,4,5)
Z
(0,0,0)
yz dx + xz dy + xy dz.
x dx + y dy + z dz
p
.
x2 + y 2 + z 2
2) I =
4) I =
(2,1,3)
R
(1,1,2)
(0,3,4)
Z
x dx y 2 dy + z dz.
x dx + y dy + z dz
.
3
(1,2,2)
(x2 + y 2 + z 2 ) 2
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
147
x = t,
x = 2,
x = 2,
y = 1, t [1, 2] , (C2 )
y = t, t [1, 3] , (C3 )
y = 3, t [0, 1] .
(C1 )
z = 0,
z = 0,
z = t,
Obtinem: I =
R2
1
0 dt +
R3
1
0 dt +
R1
0
6 dt = 6. 2) I =
2
10
. 3) I = 5 2. 4) I =
.
3
15
and n prealabil c
a expresia de sub semnul integral
a este o diferential
a ex10.30 Constat
act
a, s
a se calculeze urm
atoarele integrale curbilinii, n care s-au specificat numai capetele
curbei de integrare:
1) I =
3) I =
(5,3,1)
Z
yz dx + zx dy + xy dz
(7,2,3)
(2,6,3)
Z
(x yz)
x
xy
y
dx + dy 2 dz.
z
z
z
2) I =
4) I =
(1,3,1)
(2,2,2)
Z
y 2 z 2 dx + 2x2 z dy + 2x2 y dz
(1,1,1)
(2,2,4)
Z
(2x + yz)
z (dx + dy) (x + y) dz
.
x2 + y 2 + z 2 + 2xy
(1,1,5)
2
9
R: 1)I = . 2) I = . 3) I = 7. 4) I = .
2
3
2
10.5
10.31 S
a se calculeze, cu ajutorul integralei curbilinii, aria domeniului plan m
arginit
de:
1) Elipsa: x = a cos t, y = b sin t, t [0, 2].
2) Astroida: x = a cos3 t, y = a sin3 t, t [0, 2).
3) Cardioida: x = a (2 cos t cos 2t), y = a (2 sin t sin 2t), t [0, 2].
3at
3at2
4) Foliul lui Descartes: x =
,
y
=
, t (0, ).
1 + t3
1 + t3
1 R 2
ab dt = ab.
2 0
3a
3a2 R 2 2
3a2
2) Deoarece x dy y dx =
sin2 2t dt, avem A =
sin 2t dt =
. 3)
0
4
8
8
2
3a
A = 6a2 . 4) A =
.
2
R: 1) Deoarece x dy y dx = ab dt, avem A =
148
Capitolul 11
Integrale multiple
11.1
Integrala dubl
a
11.1 S
a se calculeze integralele duble:
RR
1) I = D ln (x + y) dxdy, unde: D = {(x, y)
n , 0 x 1, 1 y 2} . o
RR
cos y
dxdy, unde: D = (x, y) , 0 x , 0 y
.
2) I = D
1 + sin x sin y
2
2 o
n
RR 2
.
3) I = D cos x + sin2 y dxdy, unde: D = (x, y) , 0 x , 0 y
4
4
h i
RR x+sin y
cos y dxdy, unde: D = [0, ] 0,
4) I = D e
.
2
2
RR
x
5) I = D
dxdy, unde: D = [0, 1] [0, 1] .
1 + y2
a este continu
a. Domeniul D este un dreptunghi.
R: 1) Functia de sub semnul integral
Aplicam formula de reducere la integrale iterate, n ordinea y, x. Avem:
Z 1 Z 2
Z 1
I=
dx
ln (x + y) dy =
[(x + 2) ln (x + 2) (x + 1) ln (x + 1) 1] dx,
0
9
3
ln 3 4 ln 2 .
2
2
2) Domeniul D este un dreptunghi. Aplicam formula de reducere la integrale iterate,
x
n ordinea x, y. Avem mai ntai, efectuand schimbarea de variabil
a t = tg :
2
Z 1
Z 2
cos y
1 + sin y
2 cos y dt
dx =
= 2arctg
2y = y.
2 + 2t sin y + 1
1
+
sin
x
t
cos
y
2
sin
y
0
0
deci I =
Apoi,
3) I =
dx
Z 2
cos y
1
dx =
y dy = 2 .
1 + sin x sin y
2
8
0
0
2
1 2
cos x + sin2 y dy =
. 4) I = (e 1) (e 1). 5) I =
.
16
12
dy
149
150
11.2 S
a se calculeze integralalele iterate:
1) I =
3) I =
R: 1) I =
R1
0
R1
dx
R1
dx
R1
0
x3 + 2xy dy.
y
dy.
1 + x2 y 2
R2
R1
1
dy.
x+y
2
R1 R1 x
dy.
4) I = 0 dx 0
1 + y2
2) I =
dx
3
1
1
. 2) I = 3 ln 3 4 ln 2. 3) I = ln 2. 4) I =
.
4
2
12
11.3 S
a se calculeze integralele duble:
1) I =
RR
y dxdy
RR
[0, 2] .
2) I = D x2 y cos xy 2 dxdy, unde: D = 0,
2
RR 2 xy
3) I = D x ye dxdy, unde: D = [0, 1] [0, 2] .
RR
dxdy
4) I = D
2 , unde: D = [0, 1] [0, 1.
(x + y + 1)
2+ 2
R: 1) I = ln
. 2) I = . 3) I = 2. 4) I = ln .
16
3
1+ 3
RR
a se transforme integrala dubl
a I = D f (x, y) dxdy n integrale simple iterate,
11.4 S
pentru urm
atoarele domenii:
1) D = (x, y) , x2 + y 2 2x .
1
2) D = (x, y) , x2 + y 2 4, x2 + y 2 1, x 0 .
4
R: 1) D este un domeniu simplu n raport cu axa Oy:
p
p
D = {(x, y), 2x x2 y 2x x2 , x [0, 2]},
R 2 R 2xx2
deci I = 0 dx 2xx2 f (x, y) dy.
2) D este un domeniu simplu n raport cu axa Ox:
r
p
1
D = {(x, y), 1 y 2 x 4 y 2 , y [2, 2]},
4
R2
R 4y2
deci I = 2 dy 1 2 f (x, y) dx.
1 4 y
a se calculeze urm
atoarele integrale iterate:
11.5 S
1) I =
dx
1
xdy. 2) I =
x
dx
0
x2
xy dy. 3) I =
dy
Z R2 y2
R2 y 2
3x2 y 2 dx.
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
151
R2
4
6
4
2
4
6
R: 1) I = . 2) I =
. 3) I = 2R
sin t cos t dt = 8 R .
3
27
2
RR
11.6 S
a se calculeze integrala dubl
a: I = D (x y) dxdy, unde D este domeniul plan
m
arginit de curbele de ecuatii: y = 2 x2 si y = 2x 1.
R: I =
64
.
15
11.7 S
a se calculeze integralele duble pe domeniul D m
arginit de curbele indicate:
RR
1) I = RRD (x
+ 2y) dxdy, y = x, y = 2x, x = 2, x = 3.
2) I = RRD x2 + y 2 dxdy, y = x, x = 0, y = 1, y = 2.
3) I = RRD 3x2 2xy + y dxdy, x
= 0, x = y 2 , y = 2.
4) I = RRD y ln x dxdy, xy = 1, y = x, x = 2.
5) I = D (cos 2x + sin y) dxdy, x = 0, y = 0, 4x + 4y = .
R: 1) I =
244
1
5
76
+12 2 .
. 2) I = 5. 3) I =
. 4) I = (ln 4 1). 5) I =
3
21
8
4
11.8 S
a se calculeze integralele duble pe domeniul D, unde D este interiorul triunghiului
cu v
arfurile n punctele indicate:
RR
dxdy, A (2, 3) , B (7, 2) , C (4, 5) .
1) I = D x
RR p
2) I = D 4x2 y 2 dxdy, O (0, 0) , A (1, 0) , B (1, 1) .
1
R: 1) I = 26. 2) I =
3
3
.
+
3
2
11.9 S
a se calculeze integralele duble:
o
n
RR
2
1) I = D (1 y) dxdy, unde: D = (x, y) , x2 + (y 1) 1, y x2 , x 0 .
RR
2) I = D (|x| + |y|) dxdy, unde: D = {(x, y) , |x| + |y| 1} .
RR dxdy
3) I = D , unde: D = (x, y) , y 2 8x, y 2x, y + 4x 24 .
x
R: 1) I =
1
4
. 2) I = . 3) I = 15 2.
15
3
11.10 S
a se calculeze integralele duble pe domeniul D m
arginit de curbele indicate:
RR
1) I = D (x + y) dxdy, y = x2 , y = x.
RR
x2 dxdy
2) I = D p
, x = 0, y = 1, y = 3 2, y = x.
x2 +y 2
RR
3) I = D arcsin x + y dxdy, x + y = 0, x + y = 1, y = 1, y = 1.
RR x3
1
4) I = D
dxdy, y = 4, y = x2 , y = x2 .
y
4
152
R: 1) I =
3
1
. 2) I =
2 ln 1 + 2 . 3) I = . 4) I = 30.
20
6
4
a se calculeze
11.11 S
I=
ZZ
h i
dxdy
, unde: D = 0,
[0, ]
1 + y cos x
2
si apoi s
a se deduc
a valoarea integralei:
Z
ln (1 + cos x)
J () =
dx, (0, 1) .
cos x
0
R: Integrand n ordinea y, x, avem:
Z
Z
Z
dy
ln (1 + cos x)
=
dx = J () .
I = 2 dx
cos x
0
0 1 + y cos x
0
Schimband ordinea de integrare si punand tg
I=
Z
dy 2
0
de unde, I = J () =
x
= t, y = cos 2, obtinem:
2
Z 1
Z 1 arccos
dx
2
d (ttg )
,
= 2 2
sin 2 d
2 2
1 + y cos x
0 sin 2 1 + t tg
4
2
1
2
(arccos ) .
8
2
11.12 S
a se calculeze aria domeniului plan m
arginit de parabolele: y 2 = 10x + 26 si
2
y = 10 6x.
R: Parabolele se intersecteaza n punctele: (1, 4) si (1, 4). Considerand domeniul
simplu n raport cu aza Ox, putem scrie:
y 2 26
10 y 2
D = (x, y) ,
x
, y [4, 4] ,
10
6
deci A =
RR
dxdy =
D
R4
dy
4
10y 2
6
y 2 26
10
dx =
1024
.
45
11.13 S
a se calculeze aria domeniului plan m
arginit de elipsa
x2
y2
+ 2 = 1.
2
a
b
bp 2
bp 2
D = (x, y) ,
a x2 y
a x2 , x [a, a] ,
a
a
deci
A=
ZZ
D
Z b a2 x2
Z
b ap 2
a
2
dxdy =
dx
b 2 2 dy = 2 a a a x dx = ab.
a
a x
a
Z
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
153
R: A =
11.16 S
a se calculeze volumul corpului m
arginit de planele x = 1, z = 0 si paraboloidul
hiperbolic z = x2 y 2 .
R: D = {(x, y) , x y x, x [0, 1]} si deci
ZZ
Z 1 Z
V=
dx
(x2 y 2 ) dxdy =
0
x
x
(x2 y 2 )dy =
1
.
3
11.17 S
a se calculeze volumul corpului m
arginit de planele y = x, y = 0, z = 0 si
cilindrul x2 + z 2 = a2 , situat n primul octant.
R: V =
Ra
dx
Rx
1
a2 x2 dy = a3 .
0
3
11.18 S
a se calculeze volumul corpului m
arginit de elipsoidul
R: V = 8
Ra
0
dx
Rb
v
u
u
t
x2
y2
z2
+
+
= 1.
a2
b2
c2
x2 r
2
2
a2 c 1 x y dy = 4 abc.
2
2
a
b
3
a se calculeze, trec
and la coordonate polare, urm
atoarele integrale duble:
11.19 S
RR p
1) I = RRD x2 + y 2 dxdy,
unde: D = (x,y) , x2 + y 2 4 .
RR p
3) I = D pa2 x2 y 2 dxdy, unde: D = (x, y) , x2 + y 2 ax .
RR
4) I = D x2 + y 2 dxdy, unde: D = (x, y) , ax x2 + y 2 2ax .
si deci: I =
R2
0
dr
R 2
0
r2 d =
R a R 3
16
1
. 2) I = 0 dr 2 r sin r2 d = 1 cos a2 .
2
3
2
154
si deci:
Z
Z
I = 2 2 d
0
a cos
2
a2 r2 dr = a3
3
2a cos
7
r dr = a3
3
2
a cos
Z
2 1 sin3 d = 1 a3 (3 4) .
9
0
Z
2 cos3 d = 14 a3 .
9
0
11.20 S
a se calculeze integrala I pe domeniul D m
arginit de curbele de ecuatii indicate:
p
RR sin x2 + y 2
2 2
, x + y2 = 2 .
1) I = D p
dxdy, x2 + y 2 =
2 + y2
9
x
RR
2) I = D dxdy, xy = 1, xy = 2, y = x, y = 3x.
R: 1) Trecand la coordonate polare avem: D0 =
Z
i
, [0, 2] si deci:
Z
d sin r dr = 3.
0
D
3
r
u
1
2) Efectuam schimbarea de variabile: x =
, y = uv, avem: J (u, v) =
.
v
2v
Rezulta I = ln 3.
I=
ZZ
sin r drd =
11.21 S
a se calculeze aria domeniului plan m
arginit de curbele de ecuatii: xy = a,
xy = b (0 < a < b), y = x, y = x (0 < < ) si situat n primul cadran.
y
R: Efectuam schimbarea de variabile: u = xy, v = , D0 = [a, b] [, ]. Deoarece
x
1
J (u, v) =
, avem:
2v
ZZ
ZZ
1
ba
A=
dxdy =
dudv =
ln .
v
2
11.22 S
a se calculeze aria domeniului plan m
arginit de curbele de ecuatii: xy = a,
xy = b (0 < a < b), x2 = y, x2 = y (0 < < ).
R: A =
ba
ln .
3
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
155
RR
y2
y2
x2
x2
1) I = D 1 2 2 dxdy, unde: D = (x, y) , 2 + 2 1 .
a
b
a
b
RR q
3
2
2
2
2
2) I = D (x + y ) dxdy, unde: D = (x, y) , x + y a2 , y 0 .
RR p
3) I = D px2 + y 2 dxdy, unde: D = (x, y) , 2 x2 + y 2 4 2 .
RR
4) I = D px2 + y 2 dxdy, unde: D = (x, y) , ax x2 + y 2 a2 , x 0, y 0 .
RR
5) I = D x2 + y 2 dxdy, unde: D = (x, y) , ax x2 + y 2 2ax, y 0 .
2
14 4
a3 2
14 3
1
R: 1) I = ab. 2) I = a5 . 3) I =
. 4) I =
. 5) I =
a .
3
5
3
3 2
3
9
11.24 S
a se calculeze integralele duble urm
atoare, efectu
and schimb
ari de variabile corespunz
atoare:
RR ln x2 + y 2
1) I = D
dxdy, unde: D = (x, y) , 1 x2 + y 2 e2 .
2
2
+y
RR x
2
2
e (x +y ) dxdy, unde: D = (x, y) , x2 + y 2 4 .
2) I = D p
RR
3) I = RRD 4 x2 y 2 dxdy, unde: D =
(x, y) , 1 x2 + y 2 4 .
1
R: 1) I = 2. 2) I = 1 4 . 3) I = 2 3. 4) I = e2 3e2 1 .
e
11.25 S
a se calculeze urm
atoarele integrale duble:
p
RR
x2 + y 2
1) I = D arcsin
dxdy, unde: D = (x, y) , 2 x2 + y 2 4 2 .
2
2
RR
x + y 2 dxdy
1 2
2
2) I = D q
, unde: D = (x, y) , x + y 1 .
2
2
4 (x2 + y 2 )
1
7
3
3 . 2) Trec
2
0
, 0 2
D = (r, ) , 0 r
1 + sin2
si deci I =
RR
r3
drd = 4arctg 2 2 ln 3.
4 r4
11.26 S
a se calculeze volumul corpului limitat de suprafetele de ecuatii z 2 = xy, x +
y = 1, z = 0.
RR
156
11.27 S
a se determine masa si coordonatele centrului de greutate ale pl
acii plane omogene ( (x, y) = const.), care ocup
a un domeniul:
x2
y2
1) D = (x, y) , 2 + 2 1, x 0, y 0 .
a
b
1 2
a 14a
4a 4b
3 2
R: 1) M = a b, G
,
. 2) M = a , G ,
.
3
3 3
8
6 9
11.28 S
a se determine coordonatele centrelor de greutate ale pl
acilor plane omogene
m
arginite de urm
atoarele curbe:
1) y 2 = 4x + 4, y 2 = 2x + 4.
2) 9x2 + 25y 2 225 = 0, 3x + 5y = 15, x 0, y 0.
10
2
2
R: 1) G
, 0 . 2) G
,
.
5
3 ( 2) 2
11.29 S
a se determine coordonatele centrului de greutate ale pl
acii plane de densitate
superficial
a (x, y) = y, m
arginit
a de curbele: y = x2 si y = 1.
5
R: G 0,
.
7
11.30 S
a se calculeze momentele de inertie n raport cu axele de coordonate si n raport
a domeniul
cu originea ale pl
acii plane de densitate superficial
a (x, y) = xy, care ocup
D = {(x, y) , x + y 1, x 0, y 0} .
R: Ix = Iy =
1
1
, I0 =
.
120
60
11.31 S
a se calculeze momentele de inertie n raport cu axele de coordonate si n raport cu originea ale pl
acilor plane omogene, care ocup
a domeniile plane m
arginite de
urm
atoarele curbe:
1) y = x2 , x = y 2 .
2)
x2 + y 2 = ay,
a > 0.
3) x + y = a, x = 0, y = 0, a > 0.
3
6
5
1
3
R: 1) Ix = Iy =
, I0 =
. 2) Ix =
a4 , Iy =
a4 , I0 =
a4 . 3)
35
35
64
64
32
1 4
1 4
Ix = Iy =
a , I0 =
a .
84
42
11.32 S
a se calculeze momentul de inertie n raport cu axa Oy a pl
acii plane de densi1
tate superficial
a (x, y) = 4 , care ocup
a domeniul m
arginit de curbele de ecuatii:
x
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
R: Efectuam schimbarea de variabile:
Se obtine Iy = 2
b
2 2
ln .
2
2
a
157
x + y = u,
= v, D0 = [a, b] 2 , 2 .
y
11.33 Utiliz
and formula lui Green, s
a se calculeze urm
atoarele integrale curbilinii, pe
direct:
curbele nchise C, parcurse n sens
h
i
p
H p
1) I = C x2 + y 2 dx + y xy + ln x + x2 + y 2 dy, unde C este conturul drep-
x2
y2
D = (x, y) , 2 + 2 1 , a > 0, b > 0.
b
H a
4)I = C (x y) dx + dy, unde C este frontiera domeniului plan
2
2
2x, y 0 .
D = (x, y)
H , x2 + y
C este frontiera domeniului plan
5)I = C y dx + x2 dy, unde
D = (x, y) , x2 + y 2 1, y h 0 .
i
p
H p
6) I = C x2 + y 2 dx + y xy + ln x + x2 + y 2 dy, unde
(C) x = 1 +
2].
H cos t, y = 1 + sin t, t [0,
2
arfurile
7) I = C 2 x2 + y 2 dx + (x + y) dy, unde C este conturul triunghiului cu v
n puncteleHA (1, 1), B (2, 2), C (1, 3).
8) I = C y 3 dx + x3 dy, unde C este conturul cercului cu centrul n origine si raza
egal
a cu 1.
H
x2
y2
2
2
9) I = C ex +y [cos (2xy) dx + sin (2xy) dy], unde (C) 2 + 2 1 = 0.
a
b
h
i
p
p
x2 + y 2 si Q (x, y) = y xy + ln x + x2 + y 2 ,
R: 1) Deoarece: P (x, y) =
RR
1
4
obtinem: I = D y 2 dxdy = 8. 2) I = 2e. 3) I = 2ab. 4) I = . 5) I = .
2
3
4
3
5
6) I = . 7) I = . 8) I = . 9) I = 0.
4
3
2
11.2
Aria suprafetelor
11.34 S
a se determine aria portiunii din sfera (S) x2 + y 2 + z 2 = a2 , a > 0, situat
a n
interiorul cilindrului x2 + y 2 = ay.
R: Datorita simetriei, aria ceruta este de patru ori aria portiunii situata n primul
octant, pentru care avem:
p
f
f
x
y
f (x, y) = a2 x2 y 2 , p =
= p
= p
, q=
,
2
2
2
2
x
y
a x y
a x2 y 2
RR
dxdy
definita pe D (x, y) , x2 + y 2 a2 , x 0, y 0 . Deci S = 4a D p
.
2 x2 y 2
a
o
n
. Se
Trecand la coordonate polare, avem: D0 = (r, ) , 0 r a sin , 0
2
2
obtine S = 2a ( 2).
158
p
11.35 S
a se determine aria portiunii din conul (S) z = x2 + y 2 , situat
a n interiorul
cilindrului de ecuatie: x2 + y 2 = 2x.
RR
RR
RR p
R: S = S dS = D 1 + p2 + q 2 dxdy = 2 D dxdy = 2.
11.36 S
a se calculeze aria suprafetei:
sin u
1 1 + sin u
+ ln
+ v,
2 cos2 u 2
cos u
h i
(u, v) = 0,
[0, 2].
4
R: S =
RR
8
A2 + B 2 + C 2 dudv =
.
11.37 S
a se calculeze aria portiunii din paraboloidul de rotatie (S) z = x2 + y 2 , situat
a
n interiorul cilindrului: x2 + y 2 = r2 .
q
RR p
3
(4r2 + 1) 1 .
R: S = D 1 + 4x2 + 4y 2 dxdy =
6
11.38 S
a se g
aseasc
a aria portiunii din paraboloidul eliptic (S) z =
b > 0, situat
a n interiorul cilindrului eliptic:
R: S =
x2
y2
+
= c2 .
a2
b2
y2
x2
+ , a > 0,
2a
2b
2
ab 1 + c2
1 + c2 1 .
3
1
1 + 4y 2 + 4z 2 dydz =
5 51 .
S=
6
D
11.41 S
a se calculeze ariaportiunii din cilindrul parabolic (S) z = x2 , m
arginit
a de
planele de ecuatii: x + y = 2, x = 0, y = 0.
2
5
R: S = +
ln 3 + 2 2 .
6
4
a n interiorul
11.42 S
a se calculeze aria portiunii din cilindrul (S) x2 + z 2 = a2 , situat
cilindrului de ecuatie: x2 + y 2 = a2 .
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
159
ZZ
D
11.3
dxdy
= 8a2
a2 x 2
Z
2 1 cos d = 16a2 .
sin2
0
Integrala de suprafat
a de primul tip
11.43 S
a seRRcalculeze integralele de suprafat
a de primul tip:
1) I =
+
z)
unde
S
(x
+
y
dS,
este
suprafata cubului ale c
arui fete apartin
S
planelor deRRcoordonate
s
i
planelor
x
=
1,
y
=
1,
z
=
1.
11.44 S
aRR
se calculeze
integralele de
a de primul tip:
p
suprafat
1) I = S y 2 z 2 + z 2 x2 + x2 y 2 dS, unde S este portiunea din conul z = x2 + y 2 ,
situat
a n interiorul cilindrului x2 + y 2 2x = 0.
RR
z dS
2) I = S p
, unde S este portiunea din paraboloidul 2az = x2 + y 2 ,
2
x + y 2 + a2
situat
a ntre planele z = 0 si z = h (a > 0, h > 0).
RR
dS
, unde: S = (x, y, z) , x2 + y 2 + z 2 = a2 , z 0 .
3) I = S p
2
2
2
x + y + 4z
RR
4) I = S z dS, unde: S = {(x, y, z) , x = u cos v, y = u sin v, z = v, (u, v) }, cu
= [0, a] RR[0,2].
29
2
2. 2) I = h2 . 3) I = a 3 ln 2 + 3 .
8
3
1
4) I = 2 a a2 + 1 + ln a + a2 + 1 . 5) I = 2.
2
R: 1) I =
160
1 2
11.45 S
a se determine masa suprafetei omogene ( = 0 ): (S) z =
x + y2 , 0
h
z h, h > 0.
RR
RR
R: M = 0 S dS = 0 D
D = (x, y) , x2 + y 2 h2 .
1+
1
4
(x2 + y 2 ) dxdy = 0 h2 5 5 1 , unde
2
h
6
1 2
x + y 2 , 0 z 1, av
and densi2
p
1 RR 2
2
zdS =
x + y2
1 + x2 + y 2 dxdy =
6 3 + 1 , unde D =
D
2
15
(x, y) , x2 + y 2 .
R: M =
RR
S
2
3
.
4
11.48 S
a se g
aseasc
a coordonatele centrului de greutate al suprafetei omogene z = x2 +
y 2 , situat
a n interiorul cilindrului x2 + y 2 x = 0.
16
.
R: G 0, 0,
19
11.49 S
a se determine
masa si coordonatele centrului de greutate ale suprafetei omogene
p
( = 1): (S) z = 1 x2 y 2 , x 0, y 0, x + y 1.
1
R: M = 2 1 si G
2
1 1 1
2,
2,
2+1 .
4
4
11.50 S
a se calculeze momentul de inertie n raport cu axa Oz al suprafetei omogene
( = 0 ): (S) x2 + y 2 + z 2 = a2 , z 0.
R: Iz =
4 4
a 0 .
3
11.51 S
a se calculeze
p momentul de inertie n raport cu axa Oz al suprafetei omogene
( = 0 ): (S) z = x2 + y 2 , 0 z h, h > 0.
R: Iz =
1 4
h 2.
2
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
11.4
161
Integrala de suprafat
a de tipul al doilea
11.52 S
a RR
se calculeze integralele de suprafat
a de tipul al doilea:
1) I = S yz dydz + zx dzdx + xy dxdy, unde S este fata exterioar
a a tetraedrului
m
arginit de planele de coordonate si de planul x + y + z = a (a > 0).
RR
x2
y2
z2
2) I = S z dxdy, unde S este fata exterioar
a a elipsoidului 2 + 2 + 2 = 1.
a
b
c
RR
a a emisferei x2 +
3) I = S x2 dydz + y 2 dzdx + z 2 dxdy, unde S este fata exterioar
y 2 + z 2 = a2 , z 0.
R: 1) Scriem integrala ca suma integralelor pe cele patru fete ale tetraedrului:
(Sz ) z = 0, Dz = {(x, y) , x 0, y 0, x + y a} ,
(Sx ) x = 0, Dx = {(y, z) , y 0, z 0, y + z a} ,
(Sy ) y = 0, Dy = {(z, x) , z 0, x 0, z + x a} ,
ari diferite, iar S0 , fata continut
a
n care perechile Sz si Dz , Sx si Dx , Sy si Dy au orient
n planul x + y + z = a, a carei proiectii pe planele de coordonate consta n Dz , Dx , Dy ,
av
and aceeasi orientare cu S0 . Astfel
ZZ
ZZ
ZZ
ZZ
ZZ
xy dxdy =
xy dxdy = 0.
xy dxdy =
xy dxdy +
xy dxdy +
S
Sz
S0
x2
4
1
y2
unde Dz = (x, y) , 2 + 2 1 . Se obtine I = abc. 3) I = a4 .
a
b
3
2
11.53 S
aRR
se calculeze integralele de suprafat
a de tipul al doilea:
1) I = S y dydz+z dzdx+3x dxdy, unde S este fata interioar
a a sferei x2 +y 2 +z 2 =
2
a , situat
a RR
n primul octant.
a a emisferei x2 + y 2 + z 2 = R2 ,
2) I = S x2 y 2 z dxdy, unde S este fata exterioar
z 0.
RR
a a suprafetei
3) I = S xz dydz+yz dzdx+ x2 + y 2 dxdy, unde S este fata superioar
a
ortogonal
pe
planul
Oxy
n
domeniul
(S) z =
x2 + y 2 , care se proiecteaz
D = (x, y) , x2 + y 2 1 .
RR
dxdy
4) I = S p
, unde S este fata exterioar
a a paraboloidului (S) z =
4x2 + y 2 + 1
4x2 + y 2 , 0RR z 1.
a a tetraedrului cu
5) I = S x2 dydz + y 2 dzdx + z 2 dxdy, unde S este fata exterioar
v
arfurile n RR
punctele
(0,
A
(1,
0,
0),
B
(0,
1,
C
0,
O
0,
0),
0),
(0,
1).
162
7) I =
a
exterioar
a
a
elipsoidului
(S)
+
S
S
x
y
z
a2
y2
z2
+
= 1.
b2
c2
x
y
z
R: 1) Deoarece cos = , cos = , cos = , avem
a
a
a
ZZ
1
I=
(xy + yz + 3zx) dS,
a
S
h i h i
cu (S) x = a cos u sin v, y = a sin u sin v, z = a cos v, (u, v) 0,
0, . Deoarece
2
2
2
7
2
3
dS = a sin v dudv, se obtine I = 2a . 2) I =
R . 3) Versorul normalei la
105
1
suprafata n punctul M (x, y, z) este n = p
(2xi 2yj + k), a..
1 + 4x2 + 4y 2
ZZ 2
x + y 2 (1 2z)
p
dS = .
I=
2
2
6
1 + 4x + 4y
S
4) Deoarece cos = p
1+
64x2
4y 2
, urmeaza ca I =
RR
dxdy
4x2
+ y2 + 1
25
1
1 2 , unde D = (x, y) , 4x2 + y 2 1 . 5) I =
. 6) I =
. 7) O reprezentare
12
84
parametrica a elipsoidului este (S) x = a cos u sin v, y = b sin u sin v, z = c cos v,
(u, v) , cu = [0, 2] [0, ]. Rezulta
ZZ
bc ca ab
4 2 2
I=
b c + c2 a2 + a2 b2 .
+
+
sin v dudv =
a
b
c
abc
11.54 Utiliz
and formula lui Stokes, s
a se calculeze urm
atoarele integrale curbilinii, pe
parcurse
n
sens
direct:
curbele nchise
C,
H
1) I = C (x + 3y + 2z) dx+(2x + z) dy +(x y) dz, unde C este conturul triunghiului
cu v
arfurile
H n punctele A (2, 0, 0), B (0, 3, 0), C (0, 0, 1).
2) I = HC x2 y 3 dx + dy + z dz, unde (C) x2 + y 2 = r2 , z = 0.
3) I = C (y
+ z) dx+(z
+x) dy +(x
unde (C) x2 +y 2 +z 2 = a2 , x+y +z = 0.
+ y)dz,
H 2
2
2
2
2
4) I = C y + z dx + z + x dy + x + y 2 dz, unde (C) x2 + y 2 + z 2 = 4x2 ,
2
x + y 2 = 2x,
H z 0.
5) I = C (z y) dx + (x z) dy + (y x) dz, unde C este conturul triunghiului cu
v
arfurile nH punctele A (a, 0, 0), B (0, b, 0), C (0, 0, c).
6) I = C y 2 dx + z 2 dy + x2 dz, unde (C) x2 + y 2 + z 2 = a2 , x2 + y 2 = ax (curba lui
Viviani). H
7) I = HC (y z) dx + (z x) dy + (x y) dz, unde (C) x2 + y 2 = 1, x + z = 1.
8) I = C x dx + (x + y) dy + (x + y + z) dz, unde (C) x = a sin t, y = a cos t, z =
a (sin t + cos t), t [0, 2].
H
y dy
dx
+ + x dz, unde (C) x2 + y 2 = 2x, x + y + z = 0.
9) I = C
2
1+x
x
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
163
xy
dxdy = a3 ,
I = 2
x+y+ p
2
2
4
a x y2
D
cu D = (x, y) , x2 + y 2 ax . 7) I = 4. 8) I = a2 . 9) I = .
11.5
Integrala tripl
a
11.55 S
aRRR
se calculeze integralele triple:
1) I =
x3 y 2 z dxdydz, unde V = {(x, y, z) , 0 x 1, 0 y x, 0 z xy}.
V
RRR 2
x2
y2
z2
x dxdydz, unde V = (x, y, z) , 2 + 2 + 2 1 .
2) I =
V
a
b
c
RRR
y2
z2
x2
3) I =
z dxdydz, unde V = (x, y, z) , 2 + 2 + 2 1, z 0 .
V
a
b
c
R 1 R x R xy
1
R: 1) I = 0 dx 0 dy 0 x3 y 2 z dz =
. 2) Domeniul spatial V este simplu n
110
raport cu axa Oz, deci
(
)
r
r
x2
x2
y2
y2
V = (x, y, z) , c 1 2 2 z c 1 2 2 , (x, y) D,
a
b
a
b
y2
x2
unde D = (x, y) , 2 + 2 1 . Deci
a
b
I=
ZZ
D
v
u
u
t
x2 y 2
r
ZZ
2 b2
x2
y2
a
2
2
v
dxdy
x 1 2 2 dxdy.
x dz = 2c
u
a
b
u
x2 y 2
t
D
c 1
a2 b2
Z
v
u
u
t
x2
r
Z a
2
x2
y2
4
x2
a
2
2
v
1
dy
=
bc
dx =
a3 bc.
dx
x
1
I = 2c
u
2
2
2
2
a
b
a
15
u
x
a
a
t
b 1
a2
Z
164
3) I =
2
V (x, y,
z)
,
x
+ y 2 z, x2 + y 2 1, z 0 .
RRR
4) I =
z dxdydz, unde
V
p
1
2
2
V = (x, y, z) , 0 x , x y 2x, 0 z 1 x y .
2
RRR 2
5) I =
x
dxdydz,
unde
V = (x, y, z) , x2 + y 2 + z 2 R2 .
V
RRR
x
6) I =
dxdydz, unde: V = {(x, y, z) | x2 + y 2 + z 2 R2 , x
V x2 + y 2 + z 2 + a2
0, y 0, z 0}.p
RRR
7) I =
arginit de cilindrul x2 +y 2 =
z x2 + y 2 dxdydz, unde V este domeniul m
V
2x si planele y = 0, z = 0, z = a (a < 0).
R: 1) Domeniul V este simplu n raport cu axa Oz:
#
Z 1xy
ZZ
ZZ "
1
1
dz
1
I=
dxdy
2 4 dxdy,
3 = 2
(1 + x + y + z)
(1 + x + y)
0
D
1
3x
5
1 1
dx = ln 2 .
I=
2 0
1+x
4
16
2) I =
R1
0
dx
cu axa Oz:
ZZ
R1
0
dy
Z
R1
0
xyz
(1 +
x2 +y 2
x2
y2
dz
4
z2)
dz =
1
. 3) Domeniul V este simplu n raport
192
ZZ
1
2 dxdy,
1 1 + x2 + y
= 2
3
D
D
(1 + x2 + y 2 z) 2
R2
R 2x R 1x2 y2
7
10 3
1R2
x x dx =
. 5) Trecem la
z dz =
4) I = 0 dx x 0
0
2
3
192
coordonate sferice:
x = r cos sin ,
y = r sin sin , (r, , ) [0, R] [0, 2] [0, ] .
z = r cos ,
I=
dxdy
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
Deoarece J(r, , ) = r2 sin , avem
! Z
Z
r4 dr
I=
cos2 d
x = r cos sin ,
y = r sin sin ,
z = r cos ,
sin3 d
165
4
R5 .
15
h i h i
0,
.
(r, , ) [0, R] 0,
2
2
r3 sin2 cos
dr =
2
2
r +a
8
a2
R + a ln 2
a + R2
2
7) Trecem
la coordonate cilindrice: x = r cos , y = rosin , z = z, (r, , z) V 0 , unde
n
o
unde D0 = (r, ) , 0 r 2 cos , 0
, deci
2
a2
I=
2
Z
Z
2 d
0
2 cos
4a2
r2 dr =
3
Z
2
2 cos3 d = 8a .
9
0
11.57 S
aRRR
se calculeze urm
atoarele integrale triple:
unde V este domeniul spatial m
1) I =
xyz
dxdydz,
arginit de sfera x2 +y 2 +z 2 =
V
primul octant.
1, situat nRRR
xy 2 z 3 dxdydz, unde V este domeniul spatial m
2) I =
arginit de suprafetele z =
V
xy, y = x, xRRR
= 1, z = 0.
3) I =
(2x + 3y z) dxdydz, unde V este prisma triunghiular
a m
arginit
a de
V
planele x = 0, y = 0, z = 0, z = a, x + y = b, cu a, b > 0.
3
RRR 2
arginit de cilin4) I =
x + y 2 + z 2 dxdydz, unde V este domeniul spatial m
V
drul x2 + y 2 = 1qsi planele y = 0, y = 1.
RRR
3
1 + (x2 + y 2 + z 2 ) 2 dxdydz, unde V = (x, y, z) , x2 + y 2 + z 2 1 .
5) I =
V
RRR 2
6) I =
x + y 2 dxdydz, unde V este domeniul spatial m
arginit de suprafetele
V
2z = x2 + RRR
y 2 , z = 2.
arginit de paraboloi7) I =
x2 + y 2 z dxdydz, unde V este domeniul spatial m
V
dul z = x2 RRR
+ y 2 si sfera x2 + y 2 + z 2 = 6.
8) I =
z dxdydz, unde V este domeniul spatial m
arginit de conul
V
ap 2
x + y 2 si planul z = a, cu a, R > 0.
z=
R
166
8
1
1
1 2
3
R: 1) I =
. 2) I =
. 3) I =
ab (10b 3a). 4) I = . 5) I = 2 2 1 .
48
364
12
2
9
16
8
1 2 2
6) I =
. 7) I = . 8) I = a R .
3
3
4
11.58 S
a se calculeze urm
atoarele integrale triple:
RRR
dxdydz
1) I =
, unde V este domeniul spatial m
arginit de sferele x2 + y 2 +
V x2 + y 2 + z 2
z 2 = 1, x2 + y 2
+ z 2 = 4, z 0.
RRR
x2
x2
y2
z2
y2
z2
2) I =
+ 2 + 2 dxdydz, unde V = (x, y, z) , 2 + 2 + 2 1 .
V
a2
b
c
a
b
c
RRR 2
2
2
I
x
y
z
dxdydz,
unde
3) =
+ +
V
V = (x, y, z) , x2 + y 2 z 2 , x2 + y 2 + z 2 a2 , z > 0 .
RRR 2
4) I =
x + y 2 + z 2 dxdydz, unde
V
RRR p
5) I = RRRV x2 + y 2 + z 2 dxdydz, unde V = (x, y, z) , x2 + y 2 + z 2 x .
x2 dxdydz, unde V este domeniul spatial m
arginit de suprafetele z = ay 2 ,
6) I =
V
2
z = by cu y > 0 si 0 < a < b si de suprafetele z = x, z = x, 0 < < si z = h,
h > 0.
RRR
x dxdydz
7) I =
3 , unde
V
2
(x + y + z + 1)
V = {(x, y, z) , x + y + z 1, x 0, y 0, z 0}.
RRR
z 3 dxdydz
, unde
8) I =
V (y + z) (x + y + z)
V = {(x, y, z) , x + y + z 1, x 0, y 0, z 0}.
s
2
RRR
x
y2
z2
9) I =
1
+
+
dxdydz, unde
V
a2
b2
c2
x2
y2
z2
V = (x, y, z) , 2 + 2 + 2 1 .
a
b
c
RRR
10) I =
z
dxdydz,
unde
V = (x, y, z) , x2 + y 2 + z 2 8, x2 + y 2 z 2 , z 0 .
V p
RRR
11) I =
x2 + y 2 + z 2 dxdydz, unde V = (x, y, z) , x2 + y 2 + z 2 z .
V
RRR
dxdydz
p
12) I =
, unde
V
2
x + y2 + z2
V = (x, y, z) , x2 + y 2 + z 2 4, x2 + y 2 + z 2 16 .
RRR 2
13) I =
x + y 2 + z 2 dxdydz, unde V este domeniul spatial m
arginit de sfera
V
p
x2 + y 2 + z 2 = 9 si conul z = x2 + y 2 .
h i
R: 1) Se trece la coordonate sferice. Avem V 0 = [1, 2] [0, 2] 0, , I = 2. 2)
2
Se trece la coordonate sferice generalizate:
x = ar cos sin ,
y = br sin sin , (r, , ) [0, 1] [0, 2] [0, ] .
z = cr cos ,
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
167
1
4
Deoarece J(r, , ) = abcr2 sin , rezulta I = abc. 3) I = a5 2 2 . 4) I =
5
1
2
1 5
1
1
1
1
97
h4 h. 7) I =
a 18 3
. 5) I =
. 6) I =
3
3
5
6
10
27
a
b
1
1
1
1
1
1
1
ln 2 + arctg +
arctg 3 arctg . 8) I =
. 9) I = 2 abc. 10)
4
64
4
7
7 2 3
3
1
243
I = 8. 11) I =
. 12) I = 24. 13) I =
2 2 .
10
5
11.59 S
a se calculeze, cu ajutorul integralei triple, volumul domeniului spatial
V = (x, y, z) , x 0, y 0, z 0, z 1 y 2 , x + y 1 .
R: V =
RRR
dxdydz =
R1
0
dx
R 1x
0
dy
R 1y2
0
dz =
5
.
12
11.60 S
a se calculeze, cu ajutorul integralei triple, volumul domeniului spatial m
arginit
de suprafetele
1) y 2 = 4a2 3ax, y 2 = ax, z = h.
2) x2 + y 2 + z 2 = a2 , x2 + y 2 = ax.
3) y = x2 , y = 1, x + y + z = 3, z = 0.
R: 1) V =
R1
R 3xy
R1
16
32 2
1
dz =
a h. 2) V = (3 4) a3 . 3) V = 1 dx x2 dy 0
.
9
9
5
11.61 Utiliz
and formula lui Gauss-Ostrogradski, s
a se calculeze urm
atoarele integrale
arginesc domeniile spatiale V , n fiind versorul
de suprafat
a pe suprafetele nchise S ce m
normalei laRRfata exterioar
a:
1) I = S x3 y 2 dydz + x2 y 3 dzdx + 3z dxdy, unde S este frontiera domeniului spatial
arginit de
z = x2 + y 2 , z = 6 x2 y 2 , 0 z 6.
V m
RR paraboloizii
2
x dydz + y 2 dzdx + z 2 dxdy, unde S este frontiera domeniului spatial
2) I =
S
V = [0, a]
RR[0, a] [0, a], a > 0.
3) I = RRS x3 dydz + y 3 dzdx + z 3 dxdy, unde S este sfera x2 + y 2 + z 2 = a2 .
4) I = S 2x2 yz dydz + z 2 dzdx + xyz 2 dxdy, unde S este frontiera domeniului spatial
y2
z2
x2
V = (x, y, z) , 2 + 2 + 2 1, z 0 .
b
c
RR a
5) I = S x dydz + y dzdx + z dxdy, unde S este frontiera piramidei delimitat
a de
planele x =RR0, y = 0, z = 0, x + y + z = a.
6) I = S x2 cos + y 2 cos + z 2 cos dS, unde S este frontiera domeniului spatial
x2
y2
z2
V = (x, y, z) , 2 + 2 2 , 0 z b .
a
a
b
RR
7) I = S yz dydz + zx dzdx + xy dxdy, unde S este frontiera unui domeniu spatial
V.
RR
8) I = S xyz (x dydz + y dzdx + z dxdy), unde S este frontiera domeniului spatial
V = (x, y,RR
z) , x2 + y 2 + z 2 a2 , x 0, y 0, z 0 .
9) I = S x3 dydz + x2 y dzdx + x2 zdxdy, unde S este frontiera domeniului spatial
V = (x, y, z) , x2 + y 2 R2 , 0 z a , a > 0.
168
RR 2
2
2
10) I =
x dydz + y 2 dzdx + z 2 dxdy, unde S este sfera (x a) + (y b) +
S
2
(z c) = R2 .
p
RR
x2 + y 2 dxdy, unde S este frontiera
11)
I
dzdx+
domeniului spatial
=
x
dydz+y
S
p
p
1
V = (x, y, z) , x2 + y 2 + z , x2 + y 2 z 2 x2 + y 2 .
4
RR
12) I = S y 2 z dydz + xz dzdx + x2 dxdy, unde S este frontiera domeniului spatial
V m
arginit RR
de paraboloidul z = x2 + y 2 , cilindrul x2 + y 2 = 1, situat n primul octant.
13) I = S x2 dydz + y 2 dzdx + z 2 dxdy, nde S este frontiera tetraedrului cu v
arfurile
n punctele O (0, 0, 0), A (1, 0, 0), B (0, 1, 0), C (0, 0, 1).
ZZZ
(div F) d = 3
ZZZ
V
2x2 y 2 + 1 dxdydz =
ZZ
D
dxdy
6x2 y 2
x2 +y 2
2 2
2x y + 1 dz,
12 5
297
. 2) I = 3a4 . 3) I =
a . 4)
unde D = (x, y) , x2 + y 2 3 . Se obtine I =
8
5
1
3
1
1
5
I = abc2 . 5) I = a3 . 6) I = a2 b2 . 7) I = 0. 8) I = a6 . 9) I = aR4 . 10)
2
2
2
8
4
8 3
1
20
1
8
1
. 12) I = . 13) I =
I = R (a + b + c). 11) I =
.
3
96
8
12
3+2 2 9+4 5
11.62 S
a
a se calculeze masa cubului de densitate (x, y, z) = x + y + z, care ocup
domeniul spatial V = [0, a] [0, a] [0, a], a > 0.
R: M =
3 4
a .
2
11.63 S
a se calculeze masa corpului de densitate (x, y, z) = x, care ocup
a domeniul
spatial V m
arginit de suprafetele x2 = 2y, y + z = 1, 2y + z = 2.
R: M =
8
2.
35
11.64 S
a se calculeze coordonatele centrului de greutate ale corpului omogen care ocup
a
domeniul spatial
x2
y2
z2
V = (x, y, z) , 2 + 2 + 2 1, x 0, y 0, z 0 .
a
b
c
3a 3b 3c
R: G
, ,
.
8 8 8
a se calculeze coordonatele centrului de greutate ale corpului omogen care ocup
a
11.65 S
domeniul spatial m
arginit de suprafetele x2 + y 2 = z, x + y + z = 0.
1 1 5
R: G , ,
.
2 2 6
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
169
V = (x, y, z) , x2 + y 2 2z, x + y z .
5
R: G 1, 1,
.
3
a se calculeze coordonatele centrului de greutate ale corpului omogen care ocup
a
11.67 S
domeniul spatial
3
3
R: G 0, a, ab .
16
32
a se calculeze momentul de inertie n raport cu axa Oz al corpului omogen
11.68 S
a domeniul spatial m
arginit de suprafetele x2 +y 2 +z 2 = 2, x2 +y 2 = z 2 ,
( = 1), care ocup
z 0.
R: Iz =
4
4 25 .
15
11.69 S
a se calculeze momentul de inertie n raport cu axele de coordonate si n raport
arginit
a de planele de coordonate si de
cu originea ale piramidei omogene ( = 1), m
planul x + y + z = 1.
R: Ix = Iy = Iz =
1
1
, I0 =
.
30
20
1
1
1 3
a bc, Izx = ab3 c, Ixy = abc3 .
5
5
5
11.71 S
a se calculeze momentul de inertie n raport cu axa Oz al corpului omogen
a domeniul spatial
( = 1), care ocup
x2
y2
z2
V = (x, y, z) , 2 + 2 2 , 0 z h , h > 0.
a
b
c
R: Iz =
1 ab 5
h .
5 c2
V = (x, y, z) , x2 + y 2 z 2 , 0 z a , a > 0.
170
R: Ixy
1
=
a2 ln
12
163 4
a .
27
11.73 S
a se calculeze momentul de inertie n raport cu originea al corpului omogen
m
arginit de sfera de raz
a 2 cu centrul n origine.
R: I0 =
128
.
5
Capitolul 12
12.1 S
a se integreze ecuatia (t2 x2 ) dt 2tx dx = 0 si apoi s
a se determine curba
integral
a care trece prin punctul (1, 1).
R: Avem P (t, x) = t2 x2 , Q(t, x) = 2tx si Px = Qt = 2x, deci membrul stang al
ecuatiei date este o diferentiala exacta. Atunci integrala generala este data de
Z t
Z x
2
2
( x0 ) d 2
t d = C, (t0 , x0 ) D.
t0
x0
1 3
t tx2 = C. Solutia particulara care satisface conditia initial
a data este t3
3
3tx2 + 2 = 0.
t
t
t
x
x
dx = 0,
1
12.2 S
a se g
aseasc
a integrala particular
a a ecuatiei t + e dt + e
x
care verific
a conditia initial
a x (0) = 2.
sau
R:
1 2
t
t + xe x = 2.
2
12.3 S
a se integreze urm
atoarele ecuatii diferentiale care provin din anularea unei diferentiale
exacte:
x
t
x
7)
x dt + e t 2
dx = 0.
2
2
t + x2
t + x
x
t
8) tg x
dt + ctg t +
dx = 0.
2
cos2 x
sin t
171
172
1
1
R: 1) t3 + 3t2 x2 + x4 = C. 2) t2 + tx + x2 = C. 3) t3 = tx2 + x2 = C.
2
3
1 3
1
1 4 3 2 2
t
x
4) t t x + 2t + x = C. 5) e + tx + t sin x + e = C. 6) ex + t2 + tx t = C.
4
2
3
2
t
x
7) arctg tx + e = C. 8) t tg x + x ctg t = C.
x
12.4 S
a se integreze urm
atoarele ecuatii diferentiale care provin din anularea unei diferentiale
exacte:
3
1) et+x + 3t2 dt + et+x
+
4x
dx = 0,
2
cu x (0) = 0.
2) (arcsin t + 2tx) dt + t + 1 + arctg x dx = 0.
t
+ 2x cos 5t dx = 0, cu x (0) = e.
3) ln x 5x2 sin 5t dt +
x
dt + [(1 +t) cos x sin t] dx = 0.
4) [sin x + (1 x) cos t]
t
2
t2
dx = 0, cu x (0) = 1.
5) 2txe + ln x dt + et +
x
6) (t + x + 1) dt + t x2 + 3 dx = 0.
7) (sin tx = tx cos tx) dt + t2 cos tx dx = 0.
8) t3 + tx2 dt + t2 x + x3 dx = 0.
1
x2
dt + 2
dx = 0, cu solutia generala
2t + 1
x +1
1
ln (2t + 1) + x arctg x = C.
2
Solutia particulara care safisface conditia data este
1
1
ln (2t + 1) + x arctg x = ln 3.
2
2
12.6 S
a se integreze urm
atoarele ecuatii diferentiale cu variabile separabile:
2) tx0 x = x3 .
1) x dt + t dx = 0.
2
2
0
3) txx = 1 t .
4) tg
+ ctg x cos2 t dx = 0.
2t sin x dt
2
2
0
5) dx = t + 1 x + 1 dt.
6) t 1 x tx = 0.
7) x0 + sin (t + x) = sin (t x) . 8) x0 = sh (t + x) + sh (t x) .
R: 1) Ecuatia se mai scrie, separand variabilele:
1
1
dt + dx = 0. De unde ln|t| +
t
x
ln |x| = ln
tx = C. 2
|C|, sau
2
2
2
x2 = Cx2 . 3)
2) t2 1 +
x 2 ln t + t = C. 4) ctg x =tg t + C.
1 3
x
5) x = tg
t + t + C . 6) x2 = C t2 1 . 7) ln tg + 2 sin t = C.
3
2
8) x = ln [tg (ch t + C)].
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
173
a se integreze urm
atoarele ecuatii diferentiale cu variabile separabile, cu conditiile
12.7 S
initiale precizate:
t
t
0
1) (1
x (0) = 1.
+ e 2t) xx2 = e , cu
2) 1 + e x dx = et dt, cu x (0) = 0.
2
4) e1+t th x dt
e dx = 0, cu x (1) = .
t1
2
5) x0 = et+x + etx , cu x (0) = 0.
6) x(t + 2) dt + t (x
1) dx= 0, cu x (1) = 1.
7) t x6 + 1 dt + x2 t4 + 1 dx = 0, cu x (0) = 1.
1 + et
1
. 2) x3 + = arctg et . 3) ln |tg x| = 4 (1 cos t).
2
3
4
2
4) ln sin2 x = e(x1) 1. 5) x = ln et + 1 . 6) t + x + 2 ln t ln x = 2.
4
7) 3arctg t2 + 2arctg x3 = .
2
R: 1) x2 = 1 + 2 ln
12.8 S
a se integreze urm
atoarele ecuatii diferentiale cu variabile separabile:
0
x0 1+ t2 .
1) (cos t sint + 1) x = cos x sin x 1. 2) 2t 1 x2 =
2
0
7) (tx 1) tx + t x + 1 x = 0.
8) t 1 + x2 + x 1 + t2 x0 = 0.
t
x
x
R: 1) tg = C 1 + tg
1 tg
. 2) x = sin C ln 1 + t2 .
2
2
2
xt
1
t
+ C. 4) x = (1 + ln x + Cx) cos t. 5) t + C = ctg
3) arctg e =
+
.
2
4
2 sin2 x
1
tx
at
2
tx
.
6) 1+ tx = Ce
.
7)
Cu
schimbarea
de
funct
ie
=
Ce
u
tx,
obt
inem
x
=
8) 1 + t2 + 1 + x2 = C.
12.9 S
a se determine un factor integrant si s
a se integreze ecuatia
(t3 sin x 2x)dt + (t4 cos x + t)dx = 0.
R: Avem Px = t3 cos x 2, Qt = 4t3 cos x + 1 si deci
3
Q
1 P
=
Q x
t
t
este functie numai de t. Ca atare avem
3
1
1 d
= si o solutie particulara este = 3 .
dt
t
t
2x
1
sin x 3 dt + t cos x + 2 dx = 0
t
t
a carei solutie generala este t sin x +
x
= C.
t2
174
12.10 S
a se integreze urm
atoarele ecuatii diferentiale stiind c
a admit un factor integrant
de forma = (t):
1
1) 2tx + t2 x + x3 dt + t2 + x2 dx = 0.
3
2) t + x2 dt 2tx dx = 0.
3) (t sin x + x cos x) dt + (t cos x x cos x) dx = 0.
4) (t + sin t + sin x) dt + cos x dx = 0.
1
1
1
R: 1) = et , xet t2 + x2 = C. 2) = 2 , ln |t| x2 = C.
3
t
t
3) = et , (t sin x + x cos x sin x) et = C.
4) = et , 2et sin x + 2et (t 1) + et (sin t cos t) = C.
12.11 S
a se integreze urm
atoarele ecuatii diferentiale stiind c
a admit un factor integrant
de forma = (x):
1) x (1 + tx) dt t dx = 0.
2) x dt t + x2 dx = 0.
1 2
1 2
1
t
3) = , t ln |x| +
x + 1 2 = C. 4) =
,
+ t3 = C.
x
3
sin x sin x
R: 1) =
12.12 S
a se integreze urm
atoarele ecuatii diferentiale stiind c
a admit un factor integrant
de forma indicat
a:
1) (t x) dt
+ (t +x) dx = 0, = t2 + x2 .
2
2) tx
+ t2 x t dx =0, =
dt
3(tx) 2
3
2
3
3) 2t + 3t2 x +
x
x
dt
2x + 3tx
+
t3 dx = 0, = (t + x) .
+ t2
2
t2 .
4) t2 + x2 + 1 dt 2tx
dx = 0, = x
2
2
2
5) (t
tx) dt + 2 t + x dx = 0, =2 t + x .
6) 3t + 2x + x dt + t + 4tx + 5x dx = 0, t + x2 .
1
t
1
, ln t2 + x2 arctg = C. 2) tx ln |x| = C.
2
+x 2
x
2 2
3) t3 + tx + x3 = C (t + x). 4) = x2 t2 + 1
, x t2 + 1 = Cx.
3
5) = t2 + x2 2 , x 1 = C t2 + x2 . 6) = t + x2 , (t + x) t + x2 = C.
R: 1) =
t2
a se g
aseasc
a solutia ecuatiei omogene t2 + 2x2 = txx0 , care satisface conditia
12.13 S
initial
a x(1) = 2.
ydy
dt
R:Cu schimbarea de variabila x = ty, ecuatia devine
= , cu solutia generala
2
y
1
+
t
p
2
2
2
2
a determina pe
t = C 1 + y . Inlocuind pe y, avem t = C t + x . Conditia initial
1
2
2
2
a este t 5 = t + x .
C = . Solutia particulara cautat
5
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
175
a se integreze urm
atoarele ecuatii diferentiale omogene:
12.14 S
0
1) tx = x t.
4) t2 x0 = x (t x) .
x
7) tx0 = x + t cos2 .
t
x
2) tx = x + te t .
x
5) tx0 = x + ttg .
t
8) 2t2 x0 = t2 + x2 .
0
3) tx0 = t x.
6) (t x) x0 = t + x.
9) txx0 + 2tx + t2 = 0.
R: Avem:
3t
x
x
= 1.
1) te = ecos t . 2) arctg 2 ln |t| = . 3) t5 +10t3 x2 +5tx4 = 1. 4) ln |x|cos
2t
4
x
12.16 S
a se integreze urm
atoarele ecuatii diferentiale reductibile la ecuatii omogene:
1)
3)
5)
7)
9)
2)
(t + x 3) x0 = t x + 1.
4)
(t x + 4) x0 + t + x 2 = 0.
(t x 2) x0 + t + x = 0.
6)
8)
(3t + 2x 5) x0 + 2t + 3x 5
(t 2x + 3) x0 + 2t + x 1 = 0. 10)
(t 2x + 3) x0 = 2t 4x + 1.
(2t + 2x 1) x0 + t + x + 1 = 0.
(3t 7x 3) x0 = 3x 7t + 7.
(4t + 2x + 1) x0 + 8t + 4x + 1 = 0.
(6t + 2x 10) x0 = 2t + 9x 20.
10
4t2x
R: 1) t2 2tx x2 + 2t + 6x = C. 2) (1 3t + 6x) 9 e 3 = C.
3) t2 + 2tx x2 4t + 8x = C. 4) t + 2x + 3 ln |t + x 2| = C.
5
2
5) x2 2tx t2 + 4x = C. 6) (t + x 1) (t x 1) = C.
2
2
2
7) x + 3tx + t 5t 5x = C. 8) (4t + 2x + 1) = 4t + C.
2
9) t2 + tx x2 t + 3x = C. 10) (x 2t) = C (t + 2x 5).
12.17 S
a se integreze ecuatia liniar
a neomogen
a x0 = xtg t + cos t, t R \ {
+ n}.
2
1
R: Ecuatia omogena corespunzatoare, x0 = xtg t, are solutia generala x(t) = C
,
cos t
176
1
1
1
x (t) = u(t)
. Se obtine pentru u ecuatia u0 = cos2 t, de unde u(t) = t + sin 2t.
cos t
2
4
In consecinta, solutia generala a ecuatiei date este
x(t) = C
1
1
1
1
+ ( t + sin 2t)
,
cos t
2
4
cos t
tR\{
+ n}.
2
12.18 S
a se integreze urm
atoarele ecuatii liniare de ordinul nt
ai:
1) x0 xctg t + 2t sin t = 0.
2) 1 + t2 x0 + x arctg t = 0.
1
x t + 1 = 0.
3) x0 + ax bept = 0, a, b, p R.
4) tx0
t+1
3
2
6) 1 + t2 x0 + x + t 1 + t2 = 0.
5) t 1 x0 t3 + 3tx t2 1 = 0.
n
t3 2
n
7) t t3 + 1 x0 + 2t3 1 x =
. 8) x0
x = et (t + 1) , n N.
t
t+1
3
1
C t
C t 4 t2 1 2 .
e . 5) x (t) =
4) x (t) = t + 1 +
t+1
4
ln t + 1 + t2 + C .
6) x (t) =
2
t+ 1+t
Ct
1
n
7) x (t) = + 3
. 8) x (t) = (et + C) (t + 1) .
t
t +1
12.19 S
a se integreze urm
atoarele ecuatii liniare de ordinul nt
ai, cu conditiile initiale
precizate:
x
t 1, cu x (0) = 0. 2) tx0 + x = et , cu x (a) = b (a 6= 0) .
1 t2
3) tx0 nx = tn+1 ln t, cu x (1) = 0. 4) x0 cos2 t + x tg t = 0 cu x (0) = 0.
1
6) tx0 + 2t2 1 x = 2t2 1, cu x (1) = 1 .
5) tx0 nx = tn+1 et , cu x (1) = 1.
e
r
1
1
1+t
1
t 1 t2 + arcsin t
. 2) x (t) = (et ea + ab).
R: 1) x (t) =
2
2
1t
t
1
1n
t tn+2 + tn+2 ln |t|. 4) x (t) = 1 + tg t + etg t .
3) x (t) =
4
2
2
5) x (t) = tn (et e + 1). 6) x (t) = 1 tet .
1) x0 =
12.20 S
a se integreze urm
atoarele ecuatii diferentiale de tip Bernoulli:
0
1) tx0 + x +tt x2 = 0.
x2 +
t = 0.
2) 2txx
3
0
0
3) 3tx = x 1 + t sin t 3x sin t . 4) x = 2tx + t3 x.
5) x0 = tx tx3 .
6) tx0 + x = x2 ln t.
3
3
2 0
8) 2x0 sin t + x cos t = x3 sin2 t.
7) 3tx x 2x = t .
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
177
C
R: 1) x t2 + Ct = 1. 2) x2 = t ln . 3) x3 (3 + Cecos t ) = t.
t
t2 + 2
2
t2
4) x = Ce 2
. 5) 1 + Cet x2 = 1. 6) x (1 + Ct + ln t) = 1.
2
7) x3 = t3 + Ct2 . 8) x2 (C t) sin t = 1.
12.21 S
a se integreze urm
atoarele ecuatii diferentiale de tip Bernoulli:
2) txdt
x2 + 1 dx.
1) 3t2 dt = t3 + ex dx.
+ t2 +
4) t2 ln x t dx = x
dt.
3) tx0 + x = t3 x4 .
x
2t
4
5) tx0 + 2x = 3t3 x 3 .
6) x0
x = 4
arctg t.
1 + t2
1 + t2
r
C
3 x
4
2 2
2
R: 1) t e = x + C. 2) x + 2t x + 2x = C. 3) tx 3 3 ln = 1.
t
2
3
1
2
4) t (1 Cx + ln x) = 1. 5) x 3 = Ct 3 t3 . 6) x (t) = 1 + t2 C + arctg2 t .
7
12.22 S
a se integreze urm
atoarele ecuatii diferentiale de tip Bernoulli, cu conditiile
initiale precizate:
9
t
1) x0 + x = e 2 x, cu x (0) = .
4 2
2
2) t3 + 1 x0 + 3t
x = x2 t3 + 1 sin t, cu x (0) = 1.
0
2
2
2t = 0, cu x (1) =
0.
3) x
2+ 2x + t0 x +
4) 2 t 1 xx tx2 = t t2 1 , cu x 2 = 2.
5) x0 x cos t = xn1 sin 2t, n 6= 1, n N \ {1, 2} , cu x () = 1.
R: 1) x (t) = et
4) x2 = t2 1 +
1 t
e +1
2
1
. 3) t2 + x2 = ex .
(t3 + 1) cos t
2
n 3 (n1) sin t
= 2 sin t +
+
e
.
n1 n1
. 2) x (t) =
t2 1. 5) x1n
12.23 S
a se arate c
a ecuatiile diferentiale de tip Riccati de forma t2 x0 = at2 x2 + btx + c,
2
a, b, c R, admit solutii particulare de forma x (t) = t1 , dac
a (b + 1) 4ac 0.
S
a se integreze apoi ecuatiile diferentiale:
2) 4t2 x0 + x2 + 1 = 0.
1) 2t2 x0 = t2 x2 + 1.
2
3) t2 x0 + (2 tx) = 0. 4) t2 x0 = t2 x2 + tx + 1.
R: Intr-adevar, x (t) = t1 este solutie daca a2 + (b + 1) + c = 0, ecuatie care
2
are radacini reale daca (b + 1) 4ac 0. 1) O solutie particulara este x (t) = t1 .
1 1
Efectuand schimbarea de functie x = + , obtinem ecuatia liniara 2t2 y 0 = 2ty t2 ,
t
y
t
1
2
a carei solutie generala este: y (t) = (C ln t). Deci, x (t) = +
.
2
t
t (C ln |t|)
2
3t
1
1
1
1
1
2) x (t) =
+
. 3) x (t) = + 3
. 4) x (t) = +
.
2t t (C + ln |t|)
t
t +C
t
t (C ln |t|)
178
12.24 S
a se integreze urm
atoarele ecuatii diferentiale de tip Riccati, stiind c
a admit
solutiile particulare indicate:
1) x0 x2 + 2et x = et + e2t , x (t) = et .
2) tx0 x2 + (2t + 1) x = t2 + 2t, x (t) = t.
sin t
1
3) x0 + x2 sin t = 2 2 , x (t) =
.
cos t
cos
t
0
2
2
4) t 1 x + x 2tx + 1 = 0, x (t) = t.
2
5) t2 x0 + t2 x2 + tx = 4, x (t) = .
t
6) 1 + t3 x0 x2 t2 x = 2t, x (t) = t2 .
1
7) x0 x2 x + 9t2 = 0, x (t) = 3t.
t
2
8) t2 x0 + x2 2 (tx 1) = 0, x (t) = .
t
1
1
3 cos2 t
1
R: 1) x (t) = et +
. 2) x (t) = t +
. 3) x (t) =
+
.
Ct + 1
cos t 3C cos3 t
C t
3
1
4
1+t
1 t 1
2
4)
. 6) x (t) = t2 +
= ln
+ C. 5) x (t) = + 5
.
xt
2
t+1
t
Ct t
C t
2
t
1
. 8) x (t) = +
7) x (t) = 3t +
.
2
3t
t
t (Ct 1)
6Ce
1
12.25 S
a se integreze urm
atoarele ecuatii diferentiale de tip Riccati, stiind c
a admit
solutiile particulare de forma x (t) = tn , R, n N:
12.2
4Ct3 1
Ct3 1
. 2) n = 3, = 1, x (t) = 2
.
4
Ct t
t C
12.26 S
a se integreze ecuatia x = an (x0 )n + an1 (x0 )n1 + + a1 x0 + a0 .
R: Punem x0 = p. Atunci dx = p dt, dt =
t=
1
dx, de unde
p
1
(nan pn1 + (n 1)an1 pn2 + + a1 ) dp.
p
12.27 S
a se integreze ecuatia x = (x0 ) tg x0 .
R: t = ptg p ln (cos p) + C, x = p2 tg p.
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
179
a se integreze ecuatiile:
12.28 S
2
1) x 3 + (x0 ) 3 = 1. 2) x 5 + (x0 ) 5 = a 5 , a 6= 0.
R: 1) Luam x = cos3 si x0 = sin3 . Rezult
+ C, x = cos3 . 2)
a t = 3 + 3tg
1 3
tg tg + + C, x = a sin5 .
Lu
am x = a sin5 si x0 = a cos5 . Rezulta t = 5
3
12.29 S
a se integreze ecuatiile:
0
0
x
1) t = 2x
+e .
0 2
2) t = x0 sin x0 + cos x0 .
0
C
p
,
2
p
3
x=
2C
p2
+ ,
p
3
p R \ {0}.
1) x = 2tx0 + ln x0 .
2) x = t (1 + x0 ) + (x0 ) . 3) x = 2tx0 + sin x0 .
3 0
0
2
3
2
5) x = 2t + (x0 ) 4x0 .
4) x = tx + ex .
6) x = (x0 ) + t (x0 ) .
2
q
2
2
2
2
7) x = (x0 ) + t (x0 ) . 8) x = tx0 + 1 + (x0 ) . 9) x = 1 + tx0 + (x0 ) .
2
3
10) x = 2tx0 4 (x0 ) . 11) x = tx0 + x0 (1 x0 ) . 12) t (x0 ) xx0 = 1.
180
2C
1
C
, x + ln p +
2, p > 0.
p2
p
p
2) t = 2 (1 p) + Cep , x = [2 (1 p) + Cep ] (1 + p) + p2 .
C
2C
cos p sin p
2 cos p
3) t = 2 2
,x=
C
1
2
2
3C
3
3
p
p
+ 3 , x = 2 2e 1 + 2 , p 6= 0.
4) t = 3 2e
p
p p2
p
2p
p p
2
5) t = 2p + C, x= p + 2C si x= 2t 4, solutiesingulara.
3 2
p2
p2
1
3
p
+
p
p
C
+
si x = 0, x = t + 1,
6) t =
,
x
=
2
2
2
2
(p 1)
(p 1)
solutii singulare.
Cp2
1
7) t =
si x = 0, x = t + 1, solutii singulare.
2 1, x =
2
1)
(p 1)
(p
8) x = Ct + 1 + C 2 si t2 + x2 = 1, solutie singulara.
9) x = Ct + 1 + C 2 si t = 2p, x = 1 p2 , solutie singulara.
10) t = 3p2 + Cp2 , x = 2p3 2Cp1 , p =
6 0 si x = 0, solutie singulara.
11) x = Ct + C (1 C) si t = 2p 1, x = p2 , solutie singulara.
12) t = Cx + C 2 si x2 + 4t = 0, solutie singulara.
R: 1) t =
a se integreze ecuatiile:
12.33 S
2
1
x + (x0 )n .
x0
dp
1
x + pn . Derivam n raport cu x. Obtinem
(npn1
p
dx
dp
1
1
) = 0. Deci
= 0, p = C, de unde solutia generala t(x) = x + C n , sau x = npn+1 ,
2
p
dx
C
t = (n + 1)pn , care reprezinta o integral
a singulara.
R: Punem x0 = p, avem t =
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
12.3
181
12.36 S
a se g
aseasc
a solutia ecuatiei x(5) = 0, care satisface conditiile initiale:
x(0) = 1, x0 (0) = 0, x00 (0) = 1, x(3) (0) = 0, x(4) (0) = 1.
C1 4 C 2 3 C3 2 C 4
t +
t +
t +
t + C5 . Conditiile initiale
4!
3!
2!
1!
1 4 1 2
t t + 1, t R.
precizate conduc la solutia particulara x(t) =
24
2
R: Solutia generala este x(t) =
12.37 S
a se g
aseasc
a solutia general
a a ecuatiei x00 =
1
.
t
R: x (t) = t ln |t| + C1 t + C2 .
a se determine solutia ecuatiei x000 = sin t, care satisface conditiile initiale
12.38 S
x(0) = 1, x0 (0) = 1, x00 (0) = 0.
1
R: Prin trei integrari succesive obtinem solutia generala x(t) = cos t + C1 t2 + C2 t +
2
C3 . Solutia problemei lui Cauchy este x(t) = cos t + t2 t.
12.39 S
a se g
aseasc
a solutia general
a a ecuatiei t = x00 + ln x00 .
1
R: Punem x00 = . Atunci t = + ln . Avem dx0 = dt = (1 + ) . Se obtine
1
3
solutia generala t = + ln , x = 3 + 2 + C1 ( + ln ) + C2 .
6
4
00
12.40 S
a se g
aseasc
a solutia general
a a ecuatiei t = ex (x00 ) .
0
2 ) d . De unde
R: Punem x00 = . Atunci t = e 2 . Avem
dx = dt = (e
2
2
x0 = e e 3 + C1 . Apoi dx = x0 dt = e e 3 + C1 (e 2 ) d . De
3
3
unde
3 2
2
4
1
x=
e + 2 2 3 + C1 e + 5 C1 2 + C2 .
2
4
3
15
2
12.41 S
a se integreze ecuatiile: 1) x00 = 1 (x0 ) . 2) (x000 ) + (x00 ) = 1. 3) (x000 ) =
2x00 .
2
0
R: 1) O reprezentare parametrica a ecuatiei este: x0 = , x00 = 1
. Din dx = d
1
1
1+
si dx0 = 1 2 dt, obtinem dt =
d . Deci t = ln
+ C1 . Din dx =
1 2
2
1
d , de unde x = ln 1 2 + C2 .
dt =
2
1
2
2) O reprezentare parametrica a ecuatiei este: x00 = cos , x000 = sin . Din dx00 =
sin d si dx00 = sin dt, rezulta dt = d , deci t = + C1 . Din dx0 = cos dt =
cos d , urmeaza x0 = sin + C2 , iar din dx = ( sin + C2 ) dt = (sin C2 ) d ,
deducem x = cos C2 + C3 .
182
4 3
2 4
4 3
dx =
+ C2 dt = 2
+ C2 d , deducem x = + 2C2 + C3 .
3
3
3
12.42 S
a se integreze ecuatia x(3) x(4) = 1.
1
R: O reprezentare parametrica este x(3) = , x(4) = , 6= 0. Obtinem dx(3) = d ,
1
dx(3) = dt, deci dt = d . Se obtine solutia generala
1
1 7 1
1
t = 2 + C1 , x =
+ C1 4 C2 2 + C3 .
2
105
8
2
12.4
Ecuatii c
arora li se poate micsora ordinul
12.43 S
a se integreze ecuatia x(n) sin t x(n1) cos t + 1 = 0.
n1
C2
n1
Cn1
x (t) = cos t
+ C1 sin t
+
tn2 + +
t + Cn .
2
2
(n 2)!
1!
12.44 S
a se integreze ecuatia xx00 (x0 )2 = x2 .
du
si obtinem ecuatia
R: Ecuatia nu contine pe t explicit. Punem x0 = u, x00 = u
dx
du
1
= u2 + x2 , care este o ecuatie omogena. Luand u = xy, obtinem y dy = dx, de
xu
dx
x
1
((tC2 )2 C1 )
0
2
unde y = 2 ln |x| + C1 , deci x = x 2 ln x + C1 , cu solutia x = e 2
.
2
x0
= u, obtinem
x
x0 = xu, x00 = x(u2 +u0 ) si deci ecuatia devine tu0 u+2tu2 = 0. Rezulta x = C2 t2 + C1 .
C1
2) x = C2 te t .
R: Ecuatiile sunt omogene n x, x0 , x00 . 1) Cu schimbarea de functie
dp
1
1 2
1 2
u + C1 . Deci u0 =
u + C1 . De unde
+ p 2 = 0, cu solutia p (u) =
du
u
u
u
u2 ( ) = C2 e2 C1 . Rezulta x2 = t2 C2 t2 C1 .
Capitolul 13
a sistemul:
13.1 Se d
3
1
1
1
x0 = x y, y 0 = x y, t > 0.
t
t
t
t
S
a se verifice c
a:
x1 =
1
1
1
1
, y 1 = 2 , x2 = 2 ln t, y 2 = 2 (1 + ln t),
t2
t
t
t
formeaz
a un sistem fundamental de solutii si s
a se scrie solutia general
a a sistemului.
R: Solutia generala este:
x(t) =
1
(C1 + C2 ln t) ,
t2
y(t) =
1
(C1 ln t + C2 (1 + ln t)) .
t2
13.2 Se d
a sistemul:
1
1
4
3
x0 = x + y, y 0 = x + y + 2, t > 0.
t
t
t
t
S
a se verifice c
a:
x1 = t, y 1 = 2t, x2 = t ln t, y 2 = t(1 + 2 ln t),
formeaz
a un sistem fundamental de solutii si s
a se scrie solutia general
a a sistemului.
R: O solutie particulara a sistemului este: x (t) = t ln2 t, y (t) = 2t(ln2 t + ln t).
183
184
13.3 Se d
a sistemul:
tx0 = x + y, ty 0 = y +
t
ln(t + 1), t > 0.
(t + 1)2
S
a se verifice c
a:
2
1 2
, y = ,
t
t
formeaz
a un sistem fundamental de solutii si s
a se scrie solutia general
a a sistemului.
x1 = t, y 1 = 0, x2 =
t
ln(t + 1).
t+1
13.4 Se d
a sistemul:
x0 =
4
1
4
1
x 2 y + , y 0 = 2 x y + t, t (0, ).
t
t
t
t
S
a se verifice c
a: x1 (t) = 1, y1 (t) = t si x2 (t) = 2t2 , y2 (t) = t3 , t (0, ), formeaz
a un
sistem fundamental de solutii si s
a se scrie solutia general
a a sistemului.
R: Deoarece W (t) = t3 6= 0, cele doua solutii formeaza un sistem fundametal de
solutii pentru sistemul dat si deci solutia generala a sistemului omogen corespunzator
este
x(t) = C1 + 2C2 t2 , y(t) = C1 t + C2 t3 .
Cautam pentru sistemul neomogen o solutie particulara de forma
x (t) = u(t) + 2t2 v(t), y(t) = t u(t) + t3 v(t).
Derivand si nlocuind n sistem, obtinem
u0 + 2t2 v 0 =
1 0
, u + t3 v 0 = t,
t
1
y(t) = C1 t + C2 t3 + 3t2 t t ln t, t > 0.
2
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
13.2
185
0 3 4
A = 0 0 1 .
0
2 1
u2 = (5, 2, 4),
u3 = (5, 1, 3).
Deci functiile
x1 (t) = et (1, 1, 1),
y 0 = x.
nc
at, solutia generala a sistemului diferential dat se va scrie
x(t) = C1 cos t + C2 sin t,
186
R: Avem:
1) x (t) = C1 et 2 + C2 et 2 , y (t) = C1
2 1 e t 2 C2
2 + 1 et 2 .
2) x (t) = 4C1 et 2C2 et , y (t) = C1 et + C2 et .
a se determine solutia sistemului: x0 = 2x + y, y 0 = x + 2y, care satisface
13.8 S
conditiile initiale: x (0) = 1, y (0) = 3.
R: x (t) =1 e3t et , y (t) = 2e3t + et .
13.9 S
a se determine solutia general
a a sistemului x0 = y, y 0 = x + 2y.
R: Ecuatia caracteristica este ( 1)2 = 0 si deci 1 = 1, cu m1 = 2, iar vectorul
propriu corespunzator u1 = (1, 1). Transformarea liniara T nu poate fi adusa la expresia
canonica. Cautam atunci solutia generala sub forma x(t) = (a + bt)et , y(t) = (c + dt)et .
Derivand si nlocuind n sistem, obtinem pentru a, b, c, d sistemul: a + b = c, b = d,
a c + d = 0, b 2c + d = 0, care este compatibil dublu nedeterminat. Luand a = C1 ,
b = C2 , gasim c = C1 + C2 , d = C2 a.. solutia generala va fi
x(t) = (C1 + C2 t)et ,
2 1
A = 1 0
0 1
care:
0
2 .
2
13.11 S
a se rezolve sistemele de ecuatii diferentiale omogene:
0
0
0
x = 5x y,
x = x 5y,
x = 2x + y,
1)
2)
3)
y 0 = 2x y.
y 0 = x + 3y.
y 0 = x + 4y.
R: 1) 2 6 + 9 = 0, 1 = 3, m1 = 2. Caut
am solutia sub forma:
x(t) = (a1 + b1 t, a2 + b2 t)e3t . Se obtine:
x(t) = (C1 + C2 t)e3t , y(t) = (C1 + C2 + C2 t)e3t .
2) 2 + 9 = 0, 1 = 3i, 2 = 3i. Se obtin solutiile complexe:
1 3
1 3
3it
2
1
+ i, 1 e , x (t) =
i, 1 e3it .
x (t) =
2 2
2 2
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
187
1 1
1
3
1
2
(x (t) x (t)) =
cos 3t + sin 3t, sin 3t ,
2i
2
2
dente
reale.
1
3
3
1
x(t) = C1
cos 3t sin 3t + C2
cos 3t + sin 3t ,
Deci:
2
2
2
2
R: 1) 3 112 + 36 36 = 0, 1 = 2, 2 = 3, 3 = 6. Se obtine:
188
13.14 S
a se rezolve sistemele de
0
x = 2y,
y 0 = 2z, 2)
1)
0
z = 2x.
ecuatii diferentiale
x0 = y + z,
y 0 = z + x, 3)
x0 = x + y.
omogene:
x0 = 6x 12y z,
y 0 = x 3y z,
z 0 = 4x + 12y + 3z.
R: Avem:
1
1
y (t) = C1 + C2 3 et sin t 3 +
C1 3 C2 et cos t 3 + C3 e2t ,
1)
2
2
3
y (t) = C1 et + C2 e2t + C3 e3t ,
3)
13.15 S
a se rezolve sistemul omogen, cu conditiile initiale precizate:
0
x (0) = 4,
x = 8y,
y 0 = 2z,
y (0) = 0,
0
z = 2x + 8y 2z,
z (0) = 1.
R: x (t) = 4e2t 2 sin 4t, y (t) = e2t cos 4t, z (t) = e2t 2 sin 4t.
13.16 S
a se determine solutia general
a a sistemelor de ecuatii diferentiale liniare neomogene:
0
0
x = 2x + 4y + cos t,
x = 2x + y + 2et ,
2)
1)
y 0 = x 2y + sin t.
y 0 = x + 2y + 3e4t .
R: Avem:
1) x(t) = C1 et + C2 e3t + tet e4t , y(t) = C1 et + C2 e3t (t + 1)et 2e4t .
2) x(t) = C1 t + C2 + 2 sin t,
y(t) = 2C1 t C1 2C2 3 sin t 2 cos t.
a se determine solutia problemei lui Cauchy pentru sistemul:
13.17 S
x0 = x + y, y 0 = 2x + 4y,
cu conditiile initiale: x(0) = 0, y(0) = 1.
R: x(t) = (1 t) cos t sin t, y(t) = (t 2) cos t + t sin t.
13.18 S
a se determine solutia general
a a sistemelor diferentiale liniare cu coeficienti
constanti:
( 0
(
0
1
3
1
x = 2x 4y + 1 + 4t,
x = y + 1,
x0 = 3x y 3t2 t + ,
3
1)
2)
3)
2
2
2
0
y = x + 1.
y 0 = x + y + t2 .
y 0 = 2y 2t 1.
2
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
R: Avem:
1) x(t) = C1 et + C2 et 1,
189
y(t) = C1 et C2 et 1.
1
2) x(t) = C1 e2t + 4C2 e3t + t + t2 , y(t) = C1 e2t + C2 e3t t2 .
2
3) x(t) = C1 e2t + C2 e3t + t + t2 ,
y(t) = 2C1 e2t + 1 + t.
13.19 S
a se determine solutia general
a a sistemelor diferentiale liniare cu coeficienti
constanti:
0
0
x = y + e3t ,
x = 4x + 6y,
2)
1)
0
y 0 = x + 2e3t .
y = 2x + 3y + t.
R: Avem:
3
3
3
6
6
2
3
1) x (t) = C1 + 2C2 e7t t2 t
, y (t) = C1 + C2 e7t t + t2
.
2
7
49
343
49
7
343
1
5
2) x (t) = C1 et + C2 et + e3t , y (t) = C1 et + C2 et + e3t .
8
8
a se rezolve urm
atoarele sisteme, cu conditiile initiale precizate:
13.20 S
0
x = 2x + y,
x (0) = 1,
x = 3x + 8y,
x (0) = 6,
1)
2)
y 0 = x + 2y,
y (0) = 3.
y 0 = x 3y,
y (0) = 2.
R: Avem:
1) x (t) = 2e3t et ,
y (t) = 2e3t + et .
t
t
2) x (t) = 4e + 2e , y (t) = et et .
13.21 S
a se rezolve urm
atoarele sisteme, cu conditiile initiale precizate:
0
x (0) = 1,
x (0) = 1,
x = 3x y + sin t,
x = y + t,
2)
1)
y 0 = x + et ,
y (0) = 0.
y 0 = 4x + 3y + cos t,
y (0) = 1.
R: Avem:
3
5
1
5
5
1
1) x (t) = et + et 1 + et t, y (t) = et et + et t t.
4
4
2
4
4
2
21
9
3
75 5t 5 t
1
75
5
2) x (t) = cos t sin t+
e + e , y (t) = cos t sin t e5t + et .
26
13
104
8
26
26
52
4
13.22 S
a se determine solutia general
a
constanti:
x0 = 2x + y 2z t + 2,
y 0 = x + 1,
1)
2)
0
z = x + y z + 1 t.
R: Avem:
190
13.3
a ecuatia diferential
a liniar
a omogen
a de ordinul al doilea:
13.23 Se d
x00 + a1 (t)x0 + a2 (t)x = 0, t I.
S
a se arate c
a dac
a x1 (t), x2 (t) formeaz
a un sistem fundamental de solutii al c
arui
wronskian este W (t), atunci W este solutie a ecuatiei diferentiale: W 0 + a1 (t)W = 0 si
s
a se deduc
a formula lui Abel - Ostrogradski - Liouville:
Z t
a1 (t)dt ,
W (t) = W (t0 ) exp
t0
t0 I.
Generalizare.
0
00
R: Avem: xi + a1 (t) xi + a2 (t)xi = 0, pentru i = 1, 2. Dar,
d x1
0
W (t) =
dt x1
0
x2
x1
0
2 0 =
x
a1 x1
x2
2 0 = a1 (t)W (t).
a1 x
13.24 Se d
a se arate c
a ecuatia
a sistemul de functii liniar independente x1 (t), x2 (t) . S
diferential
a liniar
a omogen
a a c
arei solutie general
a este:
x(t) = C1 x1 (t) + C2 x2 (t),
cu C1 si C2 constante arbitrare, este:
Generalizare.
x1 (t)
x1 (t) 0
x1 (t) 00
x2 (t)
2 0
x (t)
2 00
x (t)
x
x0
x00
= 0.
R: Derivand x(t) de doua ori, prin eliminarea lui C1 si C2 ntre cele trei relatii se
obtine ecuatia din enunt.
13.25 S
a se formeze ecuatia diferential
a omogen
a al c
arui sistem fundamental de solutii
este:
1) x1 = sin t, x2 = cos t.
2) x1 = et ,
x2 = tet .
1
x2 = t 2 .
3) x = t,
1
t
x2 = et sin t, x3 = et cos t.
4) x = e ,
R: 1) x00 +x0 = 0. 2) x00 2x0 +x = 0. 4) x000 2tx0 +2x = 0. 4) x000 3x00 4x0 2x = 0.
13.26 S
a se arate c
a ecuatia diferential
a x00 + a2 x = 0, a R \ {0} admite solutiile
1
2
x (t) = cos at, x (t) = sin at si s
a se scrie solutia general
a.
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
cos at
sin at
W (t) =
a sin at a cos at
191
= a 6= 0.
Deci x1 (t), x2 (t) formeaza un sistem fundamental de solutii pentru ecuatia data, iar
solutia ei generala este
x(t) = C1 cos at + C2 sin at,
t R.
cu C1 , C2 constante arbitrare.
13.27 S
a se integreze ecuatia x00 + a2 x = cos
at, a R\ {0}.
S
a se g
aseasc
a solutia
0
= 0, x
= .
problemei lui Cauchy cu conditiile initiale x
a
a
2a
R: Solutia generala a ecuatiei omogene asociate este
x(t) = C1 cos at + C2 sin at,
t R.
C
autam o solutie particulara pentru ecuatia neomogena sub forma
x (t) = u1 (t) cos at + u2 (t) sin at,
t R.
1
sin 2at,
2a
u02 =
1
(1 + cos 2at).
2a
1
cos 2at,
4a2
u2 (t) =
1
1
t + 2 sin 2at.
2a
4a
1
1
cos at + t sin at,
4a2
2a
t R.
1
1
cos at + t sin at,
4a2
2a
t R.
cu C1 , C2 constante arbitrare. Solutia problemei lui Cauchy cu conditiile initiale x
=
a
t
1
0, x0
= , cum C1 = 2 , C2 = 0, este x(t) =
sin at.
a
2a
4a
2a
192
13.28 S
a se integreze urm
atoarele ecuatii stiind c
a ecuatiile omogene corespunz
atoare
admit solutiile indicate:
x1 = t, x2 = e2t .
1) (2t + 1)x00 + 4tx0 4x = (2t + 1)2 ,
2
0
t
00
2
2) (t + 1)x 2tx + 2x = 2(t + 1)e , x1 = t, x2 = t2 1.
3) tx000 = x00 tx0 + x = t2 ,
x1 = t, x2 = et ,
x3 = et .
R: Avem:
1
1
1) x(t) = C1 t + C2 e2t + t2 t + .
2
4
2
2) x(t) = C1 t + C2 t 1 + (t 1)2 et .
3) x(t) = C1 t + C2 et + C3 et + t2 + 2.
sin t
2
a x1 (t) =
este o solutie
13.29 S
a se integreze ecuatia x00 + x0 + x = 0, dac
t
t
particular
a.
R: Se face schimbarea de variabil
a dependent
a x = x1 y. Se obtine:
1
x(t) = (C1 sin t + C2 cos t).
t
13.30 S
a se integreze ecuatia t2 (ln t 1)x00 tx0 + x = 0, dac
a x1 (t) = t este o solutie
particular
a.
R: x(t) = C1 t C2 ln t.
13.4
13.31 S
a se g
aseasc
a solutiile generale ale ecuatiilor diferentiale liniare de ordinul al
doilea cu coeficienti constanti:
1) x00 5x0 + 6x = 0. 2) x00 9x = 0.
3) x00 x0 = 0.
00
0
00
5) x 2x + 2x = 0. 6) x00 + 4x0 + 13x = 0.
4) x + x = 0.
R: 1) Ecuatia caracteristica r2 5r + 6 = 0, are rad
acinile r1 = 2, r2 = 3. Solutia
generala este x(t) = C1 e2t + C2 e3t . 2) x(t) = C1 e3t + C2 e2t . 3) x(t) = C1 + C2 et .
4) x(t) = C1 cos t+C2 sin t. 5) x(t) = et (C1 cos t + C2 sin t). 6) x(t) = e2t (C1 cos 3t+
C2 sin 3t).
13.32 S
a se integreze ecuatia x00 + x =
, t R \ {k + }.
cos t
2
acinile
R: Ecuatia omogena x00 + x = 0 are ecuatia caracteristica r2 + 1 = 0, cu rad
r1 = i, r2 = i. Solutia generala a ecuatiei omogene este deci
x(t) = C1 cos t + C2 sin t.
C
autam o solutie particulara pentru ecuatia neomogena sub forma
x (t) = u1 (t) cos t + u2 (t) sin t,
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
cu u01 cos t + u02 sin t = 0, u01 sin t + u02 cos t =
193
1
, de unde u01 = tg t, u02 = 1 si deci
cos t
4
28
t
2t
x(t) = C1 e + C2 e 2 + e
t
.
5
25
2) Se cauta o solutie particulara de forma: x (t) = t2 et (At + B). Se obtine
1
x(t) = (C1 + C2 t) et + t3 et .
6
3) Se cauta o solutie particulara de forma: x (t) = t[(At + B) cos t + (Ct + D) sin t].
Se obtine
t2
t
x(t) = C1 cos t + C2 sin t cos t + sin t.
4
4
4) x (t) = 2 + t + t2 + C1 cos t + C2 sin t.
1
5) x (t) = C1 + C2 et 3t + t2 .
2
4 2t
1
t
t
6) x (t) = C1 e + C2 e +
t
e .
3
3
7
5
7) x (t) = C1 et + C2 e6t +
cos t +
sin t.
74
74
1 2
1
1
cos 2t.
8) x (t) = C1 cos 2t + C2 sin 2t t cos 2t + t sin 2t +
64
16
8
1
17
3
3
9) x (t) = C1 e2t + C2 et + t +
cos t +
t+
sin t.
10
50
10
25
13.34 S
a se g
aseasc
a solutiile generale ale ecuatiilor diferentiale liniare cu coeficienti
constanti de ordinul al doilea, neomogene:
1) x00 + x0 = 4t2 et .
3) x00 6x0 + 9x = 25et sin t.
R: Avem:
1) x (t) = C1 + C2 et + 2t2 6t + 7 et .
2) x (t) = (C1 + C2 t) e5t + 2t2 e5t .
3) x (t) = C1 e3t + C2 e3t t + (4 cos t + 3 sin t) et .
1
4) x (t) = C1 et cos 2t + C2 et sin 2t + tet sin 2t.
4
194
13.35 S
a se g
aseasc
a solutiile generale ale ecuatiilor diferentiale liniare cu coeficienti
constanti de ordin mai mare dec
at doi:
1) x000 13x00 + 12x0 = 0
4) x000 3x00 + 3x0 x = 0.
7) x000 2x00 3x0 = 0.
2) x000 + x = 0.
5) x(4) + 8x00 + 16x = 0.
8) x000 + 2x00 + x0 = 0.
3) x(4) 2x00 = 0.
6) x(4) 2x00 + x = 0.
9) x000 + 4x00 + 13x0 = 0.
R: Avem:
1) x(t) = C1 + C2 et + C3 e12t .
!
t
3
3
2) x(t) = C1 et + e 2 C2 cos
t + C3 sin
t .
2
2
3)
4)
5)
6)
7)
8)
9)
t 2
x(t) = C1+ C2 t + C3 et 2 +
.
C4 e
2
t
x(t) = e C1 + C2 t + C3 t .
x(t) = (C1 + C2 t) cos 2t + (C3 + C4 t) sin 2t.
x(t) = (C1 + C2 t) et + (C3 + C4 t) et .
x (t) = C1 + C2 et + C3 e3t .
x (t) = C1 + (C2 + C3 t) et .
x (t) = C1 + (C2 cos 3t + C3 sin 3t) e2t .
a se g
aseasc
a solutiile generale ale ecuatiilor diferentiale liniare cu coeficienti
13.36 S
constanti:
1) x00 + 4x0 + 5x = 0.
2) x(5) 2x(4) + 2x000 4x00 + x0 2x = 0.
(4)
000
00
0
3) x + 4x + 8x + 8x + 4x = 0. 4) x(4) 4x000 + 5x00 4x0 + 4x = 0.
R: Avem:
1) x (t) = (C1 cos t + C2 sin t) e2t .
2) x (t) = (C1 + C2 t) cos t + (C3 + C4 t) sin t + C5 e2t .
3) x (t) = [(C1 + C2 t) cos t + (C3 + C4 t) sin t] et .
4) x (t) = C1 cos t + C2 sin t + (C3 + C4 t) e2t .
13.37 S
a se g
aseasc
a solutia general
a a ecuatiei
x(4) + 2x000 + 5x00 + 8x0 + 4x = 40et + cos t.
R: Ecuatia caracteristica r4 + 2r3 + 5r2 + 8r + 4 = 0 are rad
acinile r1 = r2 = 1 si
r3 = 2i, r4 = 2i. Solutia generala a ecuatiei omogene se scrie
x(t) = (C1 + C2 t)et + C3 cos 2t + C4 sin 2t,
t R.
Deoarece r = 1 este radacina dubla pentru ecuatia caracteristica, vom cauta o solutie
particulara de forma
x (t) = At2 et + B cos t + C sin t.
1
Introducand n ecuatie si identific
and coeficientii, se gaseste A = 4, B = 0, C = si deci
6
solutia generala a ecuatiei neomogene va fi
x(t) = (C1 + C2 t)et + C3 cos 2t + C4 sin 2t + 4t2 et +
1
sin t,
6
t R.
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
195
a se g
aseasc
a solutiile generale ale ecuatiilor diferentiale liniare cu coeficienti
13.38 S
constanti de ordin mai mare dec
at doi, neomogene:
1) x(4) 2x000 + x00 = et .
3) x000 x00 + x0 x = t2 + t.
t2
R: 1) Se cauta x (t) = At2 et . Rezulta x(t) = C1 + C2 t + C3 + C4 t +
et .
2
13.5
t
3
3
1
t + sin
t + t 2.
+ e 2 cos
2
2
3
13.40 S
a se integreze ecuatiile Euler:
1) t2 x00 + tx0 + x = 1.
3) t2 x00 4tx0 + 6x = t.
5) t2 x00 2tx0 + 2x = t2 2t + 2.
2) t2 x00 + 3tx0 + x = 0.
4) t2 x00 + 2tx0 6x = 0.
6) t2 x00 tx0 3x = t.
R: Avem:
1) x(t) = C1 cos (ln t) + C2 sin (ln t) + 1.
1
2) x(t) = (C1 + C2 ln t) .
t
1
3) x(t) = C1 t3 + C2 t2 + t.
2
1
2
4) x (t) = C1 t + C2 3 .
t
5) x (t) = C1 t + C2 t2 t2 + 2t ln t + 1 + t2 ln t + 2t.
1
1
6) x (t) = C1 + C2 t3 t.
t
4
13.41 S
a se integreze ecuatiile Euler:
2
1) (t 2) x00 3 (t 2) x0 + 4x = t 2.
2) t3 x000 t2 x00 + 2tx0 2x = t3 + 2t.
2
3) (4t 1) x00 2 (4t 1) x0 + 8x = 0.
3 00
2
4) (t + 1) x + 3 (t + 1) x0 + (t + 1) x = 6 ln (t + 1) .
196
R: Avem:
2
1) x (t) = t 2 + [C1 + C2 ln (t 2)] (t 2) .
1
2) x (t) = C1 t + C2 t2 + C3 t ln t + t3 t ln2 t + 2 ln t + 2 .
4
p
3) x (t) = C1 (4t 1) + C2 (4t 1).
C1
1
C2
+
ln (t + 1) +
ln3 (t + 1).
4) x (t) =
t+1 t+1
t+1
13.42 S
a se g
aseasc
a solutia particular
a a ecuatiei:
t2 x00 = tx0 + x = 2t,
care verific
a conditiile initiale: x(1) = 0, x0 (1) = 1.
R: x(t) = t ln t + ln2 t .
Bibliografie
, T. Morozanu, Culegere de probleme de calcul diferential si integral,
[1] Lia Arama
Vol. I, Editura Tehnica, Bucuresti, 1967.
[2] V. Barbu, Ecuatii diferentiale, Editura Junimea, Iasi, 1985.
[3] G. N. Berman, A Problem Book in Mathematical Analysis, Mir Publishers,
Moscow,1980.
mpu, S. Ga
, Culegere de probleme de calcul diferential si
ina
[4] Gh. Bucur, E. Ca
integral, Vol. II si III, Editura Tehnic
a, Bucuresti, 1967.
[5] N. Calistru, Gh. Ciobanu, Curs de analiz
a matematic
a, Rotaprint IPI, 1988.
198