CAPITOLUL 3 CONSTRUCTII DE ACOSTARE

(c8)3.1. CHEURMRTTCALE DE GREUTATB

Cheurile verticale de greutate, a caror stabilitate este asigurata de greutatea proprie, transmit
incarcarile direct la terenul de fundatie, care trebuie sa fie rezistent si inafuiabil. De obicei se depune intre
baza (talpa) lor si terenul de fundatie un strat de anrocamente, care serveste la repartitia incarcarii si daca

este cazul, la micsorarea inaltimii cheului.

In fata cheului fundul bazinului poate fi protejat impotriva

afuierilor prin extinderea patului de anrocamente sau mai rar cu saltele de fascine. [n terenurile slabe se
procedeaza la dragarea

fuldului pe adincimi si latimi uneori foarte mari si la inlocuirea materialului

dislocuit cu nisip grosier obtinut prin dragaj.

Fig.3.1.Asezarea anrocamentelor in spatele cheului.

.
Daca terenul rezistent de fundatie se gaseste la o adincime de cfucaZ

- 6 m sub nivelul

fundaliei

bazinului, incarcarile cheului pot fi transmise la acel strat prin intermediul unor piloti scurti.
Pentnr micsorarea impingerii pamanfului se asaza de obicei
anrocamente. Tipul a. (fig.3.1) nu este economic. El poate

fi

in

spatele cheurilor un masiv de

acceptat numai in cazul unui taluz foarte

abrupt (de exemplu stanca" linia punctata m - n). Masivul de tipul c. are un efect de descarcare prea mic.

Cel mai indicat este tipul

b. la care s-a prevazut si un filtru invers necesar in toate cazurile in care

umplutura de pamant din spate se ralizeaza cu material fin. Tipul d. este mai economic insa presupune
executarea in paralel a masivului de anrocamente si a umpluturii de pamant.

Datorita formei aproape dreptunghiulare a cuplei maestre a multor nave, paramentrul cheurilor
verticale poate avea numai un fruct (inclinare spre apa) mic (circa 1:20). care contribuie la marirea
stabilitatii. Acelasi efect

se poate obtine

printr-un iesind (0,50

I ,00

m) al zidanei cheului labaza.

Stabilitatea cheurilor verticale se verifica cu metodele generale utilizate la zidurile de sprijin

3.1.1 Cheuri verticale de greutate din zidarie de piatra sau beton (monolite)

Aceste cheuri au forma caracteristica

a zidttd,.lor de sprijin. Un

asemenea

tip este cheul de la

Liverpool (fig. 3.2) constuit din beton. avind inaltimea de 15,28 m si fundat pe stanca. Proeminenta

superioara usureaza acostarea si fereste corpul cheului de lovituri. Drenurile asigura scurgerea apelor din
spatele cheurilor. prin barbacane.

Fig 3.2.Cheu vertical de greutate. monolit

In porturile romanesti de la Dunare, datoria naturii aluvionare a malurilor si albiei, cheurile

verticale de greutate constitue o exceptie. Se pot cita cele din bazinul Plantelor din portul Giurgiu fi.mdat
pe stanca si cheul din portul Orsova.

In cele mai multe din cazuri cheurile s-au executat in uscat, la adapostul unor batardouri din
palplanse de lemn sau metalice. Palplansele de lemn s-au taiat de obicei la nivelul fundului apei, peretele

dinspre apa constituind in acest fel o protectie a cheului impotriva afuierilor. In majoritatea cazurilor
palplansele metalice s-au recuperat in intregime. Datorita dificultatilor de executie, asemenea cheuri se
construiesc astazi relativ rar.

Batardourile, care sunt extrem de costisitoare la adincimi mari de apa pot

fi

evitate prin utilizarea

metodelor de constructie si fundare cu chesoane cu aer comprimat sau deschise. Daca traseul cheului se
gaseste pe

uscat chesonul se construieste chiar pe amplasament. In acest fel a fost lansat unul din cele

mai mari chesoane (43 x 14 m) pentru constructia unui cheu de greutate din portul Le Havre avand 21,50

m inaltime deasupra fundului apei. Platformele de lucru se amenajeaza la o cota cat mai joasa pentru a
micsora la maximum cursa chesonului. Nivelul panzei &eatice poate

fi

coborat apreciabil si cu ajutorul

unor puturi forate in exterior.

Daca traseul cheului se gaseste in interiorul suprafetelor de apa ale portului, se uttlizeaza chesoane

plutitoare. In figura 3.3 este figurat dispozitivul plutitor utilizat in portul Anvers pentru constructia unui

cheu vertical avand 17,22

m inaltime si pentru o intreaga alta serie de cheuri, construite

ulterior.

Chesoanele lansate aveau 29,87 m lungime si 9,50 m latime. In figura 3.4 se arata lansarea chesonului si

fazele de executie ale cheului monolit din Glasgow construit

2

in anul

1950. Constructia

si

lansarea

chesonului s-a facut pe un esafodaj amenajat in fata vechiului cheu. Chesoanele erau de otel si aveau
dimensiunile (21,33 x7,62x3,23).Deasupra &esonului, pe masura coborarii, se montau cofrajele pentru
turnarea zidului de beton.

Fig 3.3.Cheu vertical de greutate monolit executat cu cheson cu aer comprimat.

Fig 3.4.Fazele de constructie ale unui cheu fundat pe chesoane cu aer comprimat

3.1.2 Cheuri pe pite

Pilele sunt structuri de beton armat, foarte rar metalice, de forma paralelipipedica sau cilindrica,
goale in interior, care se introduc pana la nivelul rocii de fundatie dupa metoda chesoanelor deschise.

Dimensiunile transversaie sunt mari (circa 8

20 m), astfel incat sa asigure stabilitatea cheului prin

gteutatea proprie si a umpluturii de nisip sau beton din interioarul lor. Pilele pot

fi compartimentate in

doua sau mai multe puturi. La partea inferioara sunt prevazute cu cutite care usureaza patrunderea
chesonului in teren. Deasupra nivelului normal al apelor din port se construieste o suprastructura de beton
care solidarizeazapilele. Cheurile pe chesoane nu mai sunt economice daca stratul rezistent de fundatie se
gaseste la o adincime mai mare de 5

8 m sub fundul bazinului. Dintre cheurile de acest

tip se citeaza:

Cheul din portul Londra (Royal Victoria Dock). construit in anul 1940, este alcatuit din 42 de pile
cu sectiuneapatrata de 7,48 m latura (frg 3.5). Lapartea inferioara peretii pilelor sunt de beton armat pe

{fecd de otoput,,

ofw'in borh

-r--

:.-

frolggdlgpefr

Solast

fietm

ant

ot

SftI M-il
Fig 3.5.Cheu vertical de greutate din pile paralelipipedice.
3,05 m inaltime. Executarea si lansarea pilelor s-a facut de pe o platforma speciala amenajata situata sub

nivelul apelor din port. Dupa executarea tronsonului inferior de beton armat si scufundarea lui prin sapare
si incarcare, s-a turnat un nou tronson de 3,05 m din beton simplu. Ultimele operatii de turnare si
scufundare s-au facut intr-o

a treia etapa pe restul inaitimii

(inaltimea totaia

a pilei 9,36 m).

Compartimentele din fata au ramas goale (pentru stabilitate) si au fost acoperite cu o placa de beton armat
peste care s-a turnat suprastructura continua din beton. Celulele din spate s-au umplut cu nisip. Inaltimea

totala a cheului deasupra fundului 10,50 m

Cheul de pile cilindrice utilizat la reconstructia cheului Florida din portul Le Havre terminat in

(fig 3.6). Caracteristicile: lungimea 600m, inaltimea totala de constructie 26,00 m, inaltime deasupra
fundului 21,50 m, diamentrul coloanelor 11,00 m. Destinatia, trafic de marfuri generale cu vase rapide de
1963

lunga cursa. Incarcare utila 3 tfhlrf , incarcarea macaraleior 8 roti a 30 tf. Tractiunea in bolarzi 100
fiecare 25m. Impingerea navelor la acostare 300
4,92

m,

tf la

tf (concentrata). Grosimea peretilor coloanelor cilindrice

cu 40 de alveole verticale de 0,70 m diamentru. Teren de fundatie nisip (de la

13 la

15 m);

marna rezistenta sub (-20 m).

Incarcarea pilelor s-a presupus ca se transmite si prin intermediul dopului de pamant nederanjat

ramas

in interiorul pilei dupa introducerea

acesteia la cota definitiva, datorita unui efect de bolta al

frecarilor laterale. Suprastructura este alcatuita dintr-o dala inclinata de beton armat care suporta rambleui

si dintr-o dala verticala care formeaza frontul de acostare, cele doua dale sunt legate prin

nerwuri

prefabricate. Intre doua pile cilindrice se lasa construcitv, un interval de 1,00 m. Acest interval este inchis

cu doua piese joantive in forma de piloti, care imperechiate in sectie transversala formeaza doua alveole
laterale si una centrala. Pilele si joantele sunt in intregime prefabricate. In prima faz4 pilele cilindrice au

fost executate pe o inaltime de 4,80 m. Elementele astfel realizate avand o greutate de circa 180 tf au fost
ridicate de pe amplasament si transportate la mare inalta cu ajutorul unei macarale plutitoare de 200

tf.

pe

o platforma joasa, a carei cota a fost astfel aleasa incat sa permita turnarea in continuare a pilei pe inca 6

m inaltine.

?r'Cote de druoar fl"Nm

-+*F_

itrnu*t il

ruau P-0

Fig 3.6.Cheu vertical de greutate din pile cilindrice cu alveole de excavare prin pereti:
1-coloana cilindrica de beton armat; 2-alveole pentru executarea sapaturilor de infingere; 3-console

m;4- filtru invers; 5- dispozitiv

de echinox.

la25

de protectie;6-plan de comparatie;7. 8- nivelul mareelor joase si inalte

Pentru rcalizarca inaltimii totale de 19,50 m a pilei, s-a procedat la o noua deplasare pe o
platforma joasa. In ultimele doua faze ca si pentru transportul pe amplasamentul de lansare, pe langa
macaraua plutitoare de 200

t mentionata mai sus, s*au utilizat si flotori cilindrici de metal, cu rezemare la

partea superioara pe o centura prevazuta in interiorul pilelor.

Saparea s-a executat

prin interiorul alveolelor practicate in peretii pilelor, fie cu ajutorul unui

dispozitiv percutor cu pene fie cu ajutorul unui dispozitiv hidromecanic. Acestea erau fixate pe un ax

vertical asezatin centrul pilei.

Introducerea pilelor in teren a fost ajutata de un lest de apa situat sub platforma de lucru. Este de
remarcat ca saparea se facea numai sub peretii pilelor, pamintul din interior ramanand nederanjat, ceea ce

a marit apreciabil capacitatea portanta a fundatiei. Dupa ce pila a ajuns la cota definitiva s-a trecut la
betonarea alveolelor. Aceeasi tehnologie de sapare si umplere s-a utilizat si pentru joante (cu exceptia

unei portiuni din alveola centrala, care se lasa goala pentru scurgerea apelor din drenul amenajat in
spatele cheului). Suprastructura s-a turnat pe amplasament.

,tfcrtailt mA$vcfriAlt

,rfcfiailf tNPuiJ

Fig 3.7.Cheu vertical de greutate din pile cilindrice(excavure prin interior):

l-cheson din beton armat; 2-bolard de 100tf; 3-nivei de golire accidentala a bazinului; -depont de linia
intai(incarcatura utila 20 tflm2 ).

Cheul pe pile cilindrice construit pentru traficul de minereuri in portul Dunkerque in anul 1963

({ig. 3.7) se deosebeste de tipul descris mai inainte, prin metodele de executie si in special prin aceea ca
pentru lansare se excaveaza tot volumul de pamant din interiorul pilei (metoda chesonului deschis). De
asemenea, difera si dispozitivul constructiv al joantelor. Pilele au diamentrul exterior de 19 m si glosimea
6

peretilor de 40 cm. Legatura intre doua pile consecutive se face betonand dupa excavare, alveola formata
de nervurile laterale. Suprastrucutura consta dintr-un masiv de beton prelungit in jos printr-o placa de
beton armat de grosime variabila. In felul acesta acostarea navelor se face de-a lungul unui perete vertical
continuu, intre cotele +9,00 m si +3,80 m. Boiarzii altemativ simpli sau dubli (100

tf

respectiv 150

t0

sunt fixati in axa fiecarei joante, la 20,55 m distanta. Calea macaralei rezema pe suprastrucutura de beton
armat din fata cheului si pe o grinda de beton armat asezate tot pe pile, mai in spate, ceea ce constituie

unul dintre principalele avantaje ale sistemului. Turnarea si lansarea pilelor s-a facut la uscat, de pe o
platforma sapata Ia -5,00 m. Pentru aparareaincintei de lucru de infiltratii s-au prevazut epuismente.

3.1.3. Cheuri din masive gigante (chesoane plutitoare)

Chesoanele din beton sunt structuri celulare deschise la cap6tul superior, executate la uscat, aduse

prin plutire in amplasament qi scufundate in pozi{ia respectivi. DupI scufundare, capdtul superior trebuie
sE

rim6ni

deasupra nivelului minim al apei, incluzdnd qi inll{imea valurilor. Suprastructura poate

fi un

coronament din beton simplu turnat pe loc, sau un radier cu zid intors inspre acvatoriu, din beton trmat
(ca la digurile din masive gigante). Chesoanele pot avea diferite secliuni: dreptunghiulari (cea mai

folositfl, circulari

sau

combinalii ale acestora.

Pentru aplicarea acestei solulii este necesar

si fie asigurate condilii tehnologice

care sE {in6 seama de greutatea gi dimensiunile diferite ale structurii.

de execu{ie

Dou[ condilii importante sunt

asigurarea unui numbr suficient de chesoane (in general min. 20 de buc6!i) pentru afi lansate, tinAnd
seama de costurile mari ale lucrdrilor temporare, qi asigurarea unei addncimi a apei suficiente pentru

plutire. Condiliile de fundare sunt aceleaqi capentru cheurile din beton masiv tumat monolit qi
cheurile din blocuri prefabricate. Totugi, dacd terenul de fundare este foarte slab, in locul patului

din material granular se preferd injectarea sub radier a unei suspensii de ciment.
Fabricarea chesoanelor este de asemenea o operaliune delicatd, avdnd in vedere dimensiunile

elementului gi volumul de beton ce trebuie pus in oper6. Aceast6 operalie se poate face in mai multe
moduri:
a) pe o

plaj[ situatd in apropierea amplasamentului final, apoi lansarea la apdpe un plan inclinat (de

exemplu, pe o calS existentS. de lansare-ridicare nave), sincrolift, cu ajutorul unei macarale titan sau prin
s[parea controlatd a terenului in fata chesonului;
b) ia spatele unui mol , prin s6parea acestuia gi plutirea chesonului in ap6 addnc[;
c) intr-un doc uscat;
d) intr-un bazin-doc.

Celulele se umplu cu nisip, cele dinspre apa eventual cu beton, pentru a rezista in mai bune
conditii loviturii navelor de mare tonaj. Pentru economia de beton aceste compartimente pot avea o latime
mai redusa; eventual se ingroasa mai mult numai peretele exterior. Masivele gigante depasesc cu 0,50 1,00 m nivelul normal al apelor din bazin. Peste ele se toarna la uscat o suprastructura continua de beton.

Dimensiunile transversale ale masivelor gigante depind de inaltimea si conditiile de stabilitate a cheului.
7

Lungimea lor este limitata in general de tehnologia confectionarii, lansarii in apa, transportului si asezarii
pe amplasament.

,fec{iune in ploo

Fig 3.8.Tipuri de cheu vertical de greutate din masive gigante cu sectiune transversala simetrica
Cheurile din masive gigante sunt indicate numai daca se poate asigura executia 1or in serie (cel
putin 20 de masive) si transportul prin plutire pe un senal cu adancimi pentru pescajul ior mare (circa 0,5
din inaltime).
Deoarece masivele gigante se utilizeaza aproape exclusiv in porturile maritime, avantajul lor principal
consta in posibilitatea confectionarii Ia uscat, pe scara industriala transportul si fixarea pe amplasament

relativ simple, fara macarale plutitoare, fara manopera complicata de scafandri.

Secfrbne ia plan
Fig 3.9.Cheu vertical de greutate din masive gigante cu sectiunea transversala asimetrica.
Cheurile de acest tip se pot executa intr-un timp record, in conditii rureori foarte grele, cum au fost
de exemplu, cele ale debarcarii trupelor anglo-franceze pe coasta Normandiei in

ultimul razboimondial.

In figura 3.8. a se arata tipul de masiv gigant construit inca din 1924 - 1927 in portul Gdynia
(Polonia). In porturile olandeze forma de trapez isoscel cubazamica la nivelul apei,:utilizata initial, a fost

inlocuita cu forma dreptunghiulara (fig. 3.8.b. portul Rotterdam). Masivele gigantice cu sectiuni
nesimetrice (fig 3.9. portul Falcaguano), desi foarte economice si rationale din punct de vedere static, nu
au dat rezultate din cauza dificultatii transportului si asezarii pe amplasament; masivele nu plutesc
vertical si pentru instaiarea lor a fost nevoie de macarale plutitoare puternice. Racordarea intre doua
masive alaturate se face cu ajutorul unor renuri (1). care ulterior se betoneaza (fig. 3.10).

Fig 3.1O.Tipuri de racordari intre doua masive gigante

Celulele masivelor gigante, care au in general dimensiuni in plan si inaltimi mari, trebuie verfi.cate

la impingerea umpluturii de nisip sau piatra, tinand seama de efectul de siloz. Fara balast pescaiul

masiwlui gigant este T

: +.
LB

in

care

este deplasamentul egal cu greutatea masiwlui,

L si B

dimensiunile acestuia. Presupunand ca voluml de beton armat este circa 20% din volumul total al
masivului, atunci

G: 0,20 x 2400xL B Il si T:

0,480 H. Daca Hr este adincimea apei,

daca suprafata inferioara a celulelor este de circa 0,9

introdusainmasivpentru asezarealuipefirndeste:
0,470 H1. Pentru masive gigante mai grele

h:0,375

y*u: 1 tflm3 si

LB inaltimea h a coloanei de apa care trebuie

0,9LBh:(Hr-0,480H)LB. CuH=

1,1

H1,

h-

H1.

Pentru structurile de tip obisnuit momentele care se produc in orice sectiune din peretii exteriori in

timpul lansarii, transportului si asezarii pe amplasament sunt totdeauna mai mari decat cele din timpul
exploatarii. Deoarece armarea sectiunii peretilor se face totdeauna simetric, ipoteza de exploatare nu mai
trebuie luata in considerare nici pentru asezarea armaturii. Presiunile hidrostatice si hidrodinamice care

de foarte scurta durata in calculele de rezistenta se pot introduce

Pe o inaltime egala cu 1,5 ori deschiderea 1or, peretii exteriori se

dimensioneazaperetii exteriori fiind

coeficientii minimi de siguranta.

calculeaza ca niste placi incastrate pe trei laturi (in placa de fund si pe peretii interiori). Deasupra acestei
zone peretii exteriori se calculeaza ca o palca continua, care reazema pe peretii interiori.

Asupra fundului, in timpul lansarii, subpresiunea hidrostatica este sporita de rezistenta pe care apa

o opune afundarii masivului. In cazurile obisnuite valoarea totala a acestor subpresiuni este de 10

tflmL.In timpul exploatarii, presiunea pe talpa ajunge in unele puncte la 30 - 35

decat precedenta. De aceea calculul talpii se face numai

tf/n],

12

cu mult mai mare

in ipoteza de exploatare, cu coeficienti

de

siguranta respectivi. Talpa se considera alcatuita dintr-o serie de placi incastrate pe peretii celulelor.

Peretii despartitori. pentru motive asemanatoare, nu se calculeaza decat

in

ipoteza asezarii pe

amplasament, cand unele celule pot fi umplute, celelalte celule vecine raman goale.

Calculul conduce insa la grosimi mici. Pentru asigurarea rigiditatii intregului masiv, grosimea
peretilor despartitori se ia 1/20 din latura celulei, dar nu mai putin de 15 - 20 cm. Peretii transversali se
asaza la distanta egala. Cei

longitudinali se pot aseaza la distante diferite, preferabil simetric fata de axul

masivului. Dispozitia nesimetrica se poate adopta in cazul masivelor cu consola; repartizarea greutatilor
se face

in

asa

fel, incat talpa sa ramana perfect orizontala pana in momenful asezaii pe amplasament.

Celulele masivelor grgante se dimensioteazaastfel incat sa fie folosit efectul de siloz pentru
reducerea incarcarilor orizontale asupra peretilor
Este prezentat in continuare calculul presiunii pe peretii celulelor silozurilor conform ipotezelor

(Mihul 1969),
Scriind echilibrul unei prisme infinitezimale de dimensiune dz (fig 3.1i) rezulta:

p,.S *\u.S.dz-{p,

+ dp,)S

- "f .po.P.dz = 0, in care

S este sectiunea celulei

P este perimetrul celuiei

este coeficientul de frecare intre materialul de umplutura si peretele celulei

yu esto greutatea unitara a

umpluturii
10

lui Jansen

pz oste presiunea

verticala a umpluturii

ph:lep, este presiunea orizontala a umpluturii

ku:tg2(45o-g/2) este coeficientul impingerii laterale a umpluturii

t,
I

Fig. 3.11 Efectul de siloz

Facand inlocuirile in ecuatia de echilibru rezultasucesiv

y*. S. fu - dp,. S do_

,
*=___1p

f -k

p,. P.

dz

=0

T,_J.r sp,
Integrand aceasta ultima ecuatie cu conditiile la limita

14;

pr:0 rezulta

Y' 's(;;it"'l
,-=
'' l' .t oF[.'-" )
JP\
i
'^=++(r-'-fo"'"1
Din aceste ultime relatii rezulta ca variatia presirmilor orizontale si verticale este de forma exponential4
cresterea presiunilor devine din ce in ce mai mica tinzand asimptotic catre un maxim care pentru

valorile

1l

Fe

are

D=Y'S.k,
r;max
-f

Pt,*^

Y,S

=]j

Pentru a gasi valoarea lui h (inaltimea silozului) pentru

care presiunile pe pereti devin constante egalam
presiunea maxima cu presiunea pamanhrlui
in conditii normale(fara siloz)
Phno =

T,, 'S

;i

yu'

k, 'h , de unde rezulta adancimea

.l,s

h=__

.k, P

Daca admitem ca umplerea ceruleror se rearizeaza

cu nisip (,p:2go), avem

f:tgep:0,53
ko:tgz (4 5' -g/2) :g,3U

rezulta

h=5.24!
.P
Daca inaltimea masivului gigant (a celulei) este

H, sh, atunci efectul de siloz nuare nici o influienta

asupra comportarii structurii.

3.1.4. Cheuri de tip special

Se prezinta

in continuare un cheu constnrit in portul Roterdam 11.2007.lnaltimea

cheului este de 27 miar
adancimea apei in fata cheului este de 22m. structura
cheului este realizata pe o fundatie indirecta
(diafragma din beton armat si retea de piloti)
si este ancorata in mal.
Pentru reducerea impiagerii pamantului asupra
diafragmei, structura cheului (platforma) a fost rcalizatala
o cota de 6,5m sub cota de circulatie a cheului pentru
a lucra ca o platforma de descarare

tr.{flitt:
5aP.Br*5

Iiit f(a

lr"r!ilidt

Sectiune transversala prin cheu

12

i
f!,
t

iI

.".ffi&:rt

.i,i; :
Iqi:'.

!.a!---i,l,
&11q

"b"".&,#
t
-,:
=- *'
'
**,
l!&;.

J
rl

&

"..,

".,.-ffi
-t:'B#;l':&

t.

Cheul in timpul constructiei

-in plan indepartat se vede structura realizata
-in centrul imaginii se vad zone cu armatura platformei de descarcare montata
-in plan apropiat se vede betonul de egalizare pentru montarea armaturii platformei si capetele
ilotilor si a
lelor ce vor fi inglobate in structura de beton a cheului (platforma +capitel)

5.

itr

Vedere din spate (dinspre uscat) a ginzii capitel

:?,

':

Vedere a cheului terminat (cu pamantul din fata cheului excavat)