ESOFAG

1.Tratamentul chirurgical al atreziei de esofag

-poate sa fie imediat, amanat,in etape.

-in atreziile de tip I si II , majoritatea recomanda in perioada neonatala esofagotomie cervicala
si gastrotomie de alimentatie, iar intre 4-12 luni esofagoplastie de inlocuire. Un nr de
anastomoze demblee au fost propuse in cazuri particulare.
-in atreziile de tipul III si IV , preferinta actuala se indreapta spre o interventie intr un timp.
Curele in 2 sau mai multi timpi raman indicate la copiii cu greutate inferioara sub 2500g si a
caror stare generala si pulmonara sunt precare. In aceste cazuri se propune o gastrotomie,
sonda jejunala de alimentatie si aspiratie salivara continua cu sau fara ligatura fistulei prin
toracotomie. Indicatiile unor asemenea metode au devenit mult mai rare.

n sala de nateri - sond nazogastric

bilan radiografic ( rx cu sond cu opac)
transport
echilibrare parenteral
indicaii operatorii
Distana < 2 cm : - anastomozarea capetelor ( Haight; Livaditis )
- desfiinarea fistulelor
Distana > 2 cm : - cervicostom
- gastrostom
- esofagoplastie (timpul II)

2.Clasificarea formelor anatomoclinice de atrezie de esofag.

Clasificarea formelor anatomo-clinice de atrezie de esofag
Clasificarea se face n funcie de distana ntre cele doua capete ale esofagului i de
prezena sau absena fistulei eso-traheale:
1. tipul I- captul superior se termin n deget de mnu , este dezvoltat n grosime i
n lime. Se termin de obicei la nivelul lui T1-T4 , iar captul inferior este hipoplazic
i se deschide printr-o fistul n trahee sau la bifurcaia acesteia. Se preteaza cel mai
bine la anastomoza eso-esofagiana,termino-terminala.
2. tipul II n care cele 2 capete se termin n deget de mnu , captul proximal
aflndu-se la nivelul lui T1. captul distal se termin tot n deget de mnu, dar este
hipoplazic i nu comunic cu arborele traheo-bronic
3. tipul III- se deschide printr-o fistul n trahee la nivelul lui C7-T2. captul inferior
este hipoplazic, nchis n deget de mnu
4. tipul IV- captul superior este mult mai bine dezvoltat, se deschide n trahee deasupra
bifircaiei, iar cel inferior este hipoplazic i se deschide i el n trahee sau in bronhia
dreapta. Anastomoza eso-esofagiana poate fi sau nu efectuata iar tubul digestiv este
hiperaerat.
3.Simptomatologia clinica si radiologica a atreziei de esofag.
Simptomele prezente la natere de un nn cu atrezie de esofag sunt: hipersialoree, cu
imposibilitatea alimentaiei sufocare, cianoz, expectoraie, prezena de mucoziti n CRS
abdomen meteorizat cu timpanism n epigastru
Triada simptomatic: disfagie, tuse i cianoza, la care se poate aduga i polipneea
Radiologic, un simplu clieu toraco-abdominal, permite obinerea a numeroaselor
informaii:

Tipul de atrezie , care este recunoscut prin vizualizarea ptrunderii aerului n TD. Daca
nu ptrunde aerul poate fi o atrezie de tipul 1 sau 2. Aerul in tubul digestiv indica prezenta
unei fistule traheo-esofagiene inf.
Nivelul fundului de sac superior-poate fi notat , reprezennd vertebra de referin.
Existena unei anomalii rahidiene.
4.Refluxul gastroesofagian- simp clinica, metoda de explorare,evolutie, complicatii
SIMPTOMATOLOGIA
vrsturi : puin abundente, frecvente, alimentare, survin fr efort .sunt de culoare
alba, alimentara,uneori maronii, nu sunt niciodata bilioase.
hipotrofie: legat de frecvena vrsturilor i a disfagiei.
manifestri respiratorii : infecii respiratorii, bronhopneumonii.
apneea i moartea subit
hemoragia - hematemeza sau striuri sanghinolente n vrsturi
disfagia
Simptomatologia RGE variaz cu vrsta. naintea vrstei de 2 luni vrsturile izolate sunt
asociate cu refuzul biberonului + crizele de plns. n aceast perioad perioad , accidentele
respiratorii nu sunt frecvente dar sunt grave.
ntre 3 luni i un an vrsturile sunt asociate cu retard staturo-ponderal.
Metode de explorare
radiologia - tranzit eso-gastro-duodenal cu o solutie baritat;
endoscopia - controleaz leziunile i d primele semne de esofagit;
PH metria;
manometria - apreciaz contraciile peristaltice prin nregistrarea presiunilor
endoluminale;
tranzit izotopic - vizualizarea refluxului.
Evoluie
este dominat de riscul esofagitei i de principala sa complicaie = stenoza;
factorul vrsta intervine :
1. nainte de 2 luni exist imaturitate din punct de vedere al jonciunii esogastrice, reflux intermitent, puin important, responsabil pentru regurgitaii,
greutatea corporala nefiind afectat. Datele evolutive pot fi apreciate prin PH
metrie si endoscopie. Tratamentul medical e eficient si se efectueaza pana la
varsta mersului.
2. ntre 2 si 15 luni : poate exista o ntrziere n maturizarea jonciunii
esogastrice.
3. dup 15 luni: apare pirozis, dureri retrosternale epigastrice.
4. dup 2 ani -situaia este stabil
COMPLICAII
1. Stenoza piloric - complicaie evolutiv redutabil i survine la copii cu reflux gastro
esofagian. Este frecventa in primii ani de viata. Se intalneste cel mai adesea la copiii
care prezinta o malpozitie cardio tuberozitara izolata. Disfagia este sindromul cel mai
important. Durerea caree exista in prima faza poate sa dispara in momentul stenozei
constituite.Copiii prezinta o intarziere moderata a cresterii. Stenoza peptica e

confirmata radiologia si are sediul in teimea inferioara a esofagului 1-4cm.

Tratamentul este medical al esofagittei,dilatatia stenozei, interv chirurgicala. Se aplica
antiobioterapie, corticoterapie, contra fenomenenlor inflamatorii si infectioase.
2. Complicaii bronho-pulmonare - cresc o data cu vrsta, se remarca sub forma de astm,
tuse cronic, pneumopatie.
3. Apneea i moartea subita a nou-nscutului. moartea apare in somn
4. Complicaii mecanice - marile hernii drepte.
5. Megaesofagul- def, fiziopatologie ,anatomie patologica, tratament
Cea mai veche denumire este de cardiospasm, dar el Reprezint o lips de
coordonare ntre funcia esofagului inferior i cardie.
ANATOMIE PATOLOGIC + FIZIOPATOLOGIE
Esofagul prezint 2 segmente: unul superior, altul inferior. Segmentul superior
este dilatat i alungit. Acesta cuprinde esofagul cervical i aproape ntreg esofagul toracic.
Peretele muscular circular este foarte ngroat, pe cnd stratul longitudinal este puin
reprezentat.
Mucoasa prezint un aspect inflamator din cauza stazei.
Segmentul inferior e mai scurt retratctat in raport cu segmentul superior.Studiul
histologic la nivelul zonei stramte gaseste 2 straturi musculare de grosime normale. In
segmentul superior stratul circular e foarte mult ingrosat. Ar exista anomalii intre
membranele celulare ale fibrelor musculare.
Plexurile nervoase pot sa prezine fibre amielinice hipertrofiate cu infiltratia de
celule mononucleare, care sunt uneori inlocuite prin tesut fibros cicatricial.
Reproducerea experimental a megaesofagului a fost realizat acionnd la 3
nivele diferite:
1. la nivelul plexului nv al esofagului prin distrucie-ischemie-refrigeraie sau
aciune cu neurotixine.
2. la nivelul nervilor pneumogastrici prin vagotomie cervical bilateral
3. la nivelul SNC
Disfunctia portiunii distale a esofagului prin absenta sau degenerescenta plexului
Auerbach duce la odilatie progresiva a esofagului supraiacent. Tulburarile de inervatie
motorie a esofagului inferior care perturba contractiile musculaturii longitudinale ale
esofagului si deschiderea cardiei stau la baza megaesofagului. Sinergismul musculo-cardial
reprezinta relaxarea fibrelor musculare ale cardiei cu ocazia fiecarei contactii longitudinale
care duce la progresia bolului alimentar. O dizarmonie a cestui sinergism duce la achalaze.
Din punct de vedere AP avem:
absena plexului Auerbach , n 1/3 inferioar a esofagului sau degenerescena sa
hipertrofie supraiacent
leziuni de esofagit-------infecii
pneumonii
supuraii pulmonare
Tratamentul
CONSERVATOR

dilataii la copil par sa fie putin eficace, ameliorarea e de scurta durata cu diminuarea
disfagiei dar fara nicio modificare radiologica.
montarea de sonde pneumatice pentru dilataiile endo-lumenale, la copiii peste 9 ani

CHIRURGICAL
ESOFAGO-CARDIOTOMIA EXTRAMUCOAS miotomie longitudinal asupra
zonei achalazice a esofagului terminal
MEDICAL
derivai de nitrit
anticolinergice
inhibitori de Ca
6.Megaesofagul simpt clinica, investigatii paraclinice,dg, tratament
Simptome:
1. disfagia- este gsit n momentul diagnosticului. La copilul mai mare ea este
capricioas i este agravat de alimentele solide, este nsoit de regurgitaaii.Este o
jena retrosternala. Pacientul are senzaia ca are nevoie de lichide pentru a ingera
mncarea.
2. tulburri respiratorii- sunt consecina regurgitaiilor si a falselor cai de alimentare, i
se asociaz unei bronhopneumopatii recidivante.
3. scderea n greutate- este precoce, rapid,frecventa, se insoteste de scadere staturoponderala
4. tulburri neuropsihice- anxietate.
Explorrile paraclinice:
1. radiologia, pe RX de fa i profil se observ umbra dilataiei esofagiene si un lichid
orizontal mediastinal, fiind lichidul de staza intraesofagian.
2. esofagograma d aspectul unui esofag dilatat
3. endoscopia-esofag dilatat cu orificiu dilatat moderat. Mucoasa e normala, nu exista
reflux.
4. tranzit izotopic megaesofag , diag +
5. manometria:cu un segm initial scurt superior cu presiune ridicata, un segment
intermediar lung unde domina o presiune paralele presiunii intratoracice, un segment
inferior scurt unde domina o hipertensiune permanenta care defineste sfincterul
inferior al esofagului.
Diagnosticul: Stenoza peptica, cele congenitaale localizate la cardia si anorexia mentala
sunt diagnostice discutate la copil.Disfagia dureroasa si capricioasa apartine
megaesofagului, iar regurgitatiile sunt mai frecvente ca varsaturile. Scaderile rapide in
greutate sunt caracteristice.
Tratament: sb3
7.Stenoza esofagiana post caustica-tratament chirurgical (gastrotomie, esofagoplastie)
GASTROSTOMIE

Operaie chirurgical constnd n deschiderea directa a stomacului la piele printr-o

sond care permite alimentarea.
Tehnica original i aparine lui Gavriliu, i reprezint prelevarea pe o lungime mai
mare din marea curbur gastric o band de perete cu care se realizeaz un tub vascularizat
prin artera gastro-epiploic stng.
Nu aduce necroza de tub gastric decat exceptional,datorata vascularizatiei sale
bune, dar sunt frecvente fistulele anastomozei superioare gastrice. Tranzitul se face in conditii
satisfacatoare la nivelul grefonului,tubul gastric se destinde bine intratoracic, mai putin in
plastia colica.
ESOFAGOPLASTIA COLIC
Ileocolonul drept vascularizat pe artera colic superioar dreapt a fost primul
grefon utilizat. Cu toate acestea vascularizaia ileal nu este totdeauna perfect si volumul
important ocupat de ceco-colon n torace poate fi prost tolerat.
Astfel s-a ales colonul transvers i unghiul stng vascularizat prin artera colica
superioara stng i arcada lui Riolan, ale cror debite pot fi crescute prin ligatura prealabila a
arterei colice medii.
Grefonul este ascensionat de preferin n sens izoperistaltic. n cazul nlocuirii
totale a esofagului, traiectul grefonului poate fi retrosternal, intrapleural drept sau stng sau
mediastinal posterior, dup esofagectomie nainte de a ajunge in regiunea cervical.
Ascensiunea retrosternala este tehnica cea mai simpl, nu este nevoie de
deschiderea pleurei, iar seciunea muchilor subhioidieni i rezecia apendicelui xifoid sunt
necesare uneori pentru a facilitarea ascensiunii.
8.Steonoza esofagiana post caustica etiologie, clinica
ETIOLOGIE
n ara noastr soda caustica este responsabil n peste 92% din cazuri, apoi
acizii(sulfuric, clorhidric), sublimatul coroziv, amoniacul, crezoli.
n alte ri exist i alte substane care pot s duc la leziuni grave ale esofagului ca:
apa de Javel (Frana), permanganatul de potasiu.
i lichidele fierbini, uneori, pot produce arsuri ale esofagului.
Cauze favorizante:
- cauze morfologice
- cauze psihice
- cauze sociale
- cauze organizatorice
Clinic avem:
faza de debut- dureri vii retrosternale, sialoree abundent, edem al buzelor, al
mucoasei jugale si linguale. Se intinde pe prima saptamana dupa ingestia de soda.
faza intermediar- diminuarea simptomatologiei, apare ca o imbunatatire a starii
pacientului si e posibila ingerarea de lichide.
faza de retracie- disfagie progresiv, permanent, regurgitaii, vrsturi, scderea n G
9.Conduita in fata unei arsuri esofagiene caustice

Interzicerea administrrii unor preparate emetizante , tentativa de a produce vrsturi

i a tampona causticul ingerat .
Interogatoriu referitor la natura i volumul produsului ingerat, i ce msuri au fost
luate pn la venirea la medic.
Bronhoscopia + endoscopia esofagian (precizeaz ntinderea , profunzimea)
Examen cav bucal + faringe
Endoscopia in orice suspiciune a unei ingestii de caustic.
Se evalueaz gradul arsurilor
1. grad 1 simplu edem cu eritem mucos, se vindeca
2. grad 2 arsuri profunde cu exulceratie si false membrane, evolueaza catre
stenoz. Se folosesc sonde Blackmore.
3. grad 3 foarte grave- ulceratii necrotice si hemoragice cu placi de sfacel.
antibiotice spectru larg
10.Semnele clinice ale sdr colestatic.
La orice nou nascut tre sa ne informam despre desfasurarea sarcinii, de posibilitati de
consanghinitate a parintilor, de exitenta intre frati a unei boli hepatice sau metabolice sau
decese. Apoi sa precizam greutatea la natere , existena unei prematuriti, existena unei
hipotrofii fetale, modul de alimentaie.
Daca copilul a prezentat un icter de tip imaturitate , care a fost durate i intensitatea
acestuia, care este culoarea scaunelor, urinelor, evoluia curbelor de greutate
Sindromul se caracterizeaz prin icter sau subicter, asociat cu scaune decolorate i urini
nchise. Scaunele decolorate pot fi complete sau incomplete.
Se mai poate asocia cu un prurit vizibil cnd se dezbrac copilul. Daca exist
hepatomegalie, se msoar dimensiunile ficatului i depirea rebordului costal. Se apreciaz
i consistena ficatului.
11.Forme anatomo-clinice ale malformatiilor cailor biliare si simpt la nastere
CILE BILIARE EXTRAHEPATICE
atrezia complet- este cea mai frecvent, vezicula este redus la un nodul , nu
comunic cu canalul hepatic , nici cu duodenul. CBP este redus la o recliv cordonal
albicioas , mai mult sau mai puin ngroat, dur.
Atrezii respectnd calea biliar accesorie- vezicula are volum variabil i conine un
lichid incolor + vscos. Permeabilitatea chistic + a coledocului este confirmat prin
colangiografie.
Atreziile cu chist- chistul poate s i aib sediul la nivelul pediculului sau n hil ,
fiind legat direct cu canalul hepatic. Chistul este de volum mic cu perete subire i
conine fie bil lichid , fie un lichid cu aspect sero-limfatic.
Atrezia de coledoc- este rar , vezicula comunic prin cistic cu cile biliare
intrahepatice.
CALEA BILIAR INTRAHEPATIC
1. tipul A- caracterizat prin cordon format din esut conjunctiv n snul cruia nu este
nici o cavitate epitelial evideniat
2. tipul B- arat formaiuni glandulare dispuse n buchet nconjurate de un epiteliu
cubic , uneori infiltrat inflamator
3. tipul C- este definit prin prezena unui canal central mrginit de un epiteliu descuamat
al crui lumen poate fi obstruat prin macrofage, coninnd bil

Variante incompatibile cu anastomoza atrezie complet ;schi de colecist

schi de colecist i coledoc
Variante compatibile cu anastomoza :
--- schi de canal
hepatic
--- canal hepatic i colecist normale cu
coledoc atrezic
--- coledoc atrezic
doar n poriunea final

DIAGNOSTIC
Diagnosticul este cel de colestaz prin obstacol extrahepatic. Diagnosticul poate fi
pus prin examen clinic, echo, elemente clinice:
icter-variabil ca dat de apariie i intensitate
decolorarea progresiv a scaunelor
coloraia nchis a urinilor
hepatomegalie cu ficat ferm dur in primele saptamani, splenomegalie ascita si
circulatia venoasa colaterala arata htportala tarzie.
Ca examene clinice care s confirme colestaza avem:
hiperbilirubinemia esenial conjugat
creterea valorii serice a acizilor biliari
creterea lipoproteinei X
transaminazelor
colesterolului
12. Chistul congenital de coledoc-cauze, simpt clinica,dg dife,tratament
Cauzele sunt reprezentate de:
1. persistena unui canal bilio-pancreatic comun
2. reflexului pancreatico-biliar
CLINICA
Clasica triad(dureri, icter, tumefacia Hipocondrului Drept), nu este dect rar
ntlnit. Diagnosticul se pune n ultimul trimestru de sarcin. Metodele imagistice cele mai
eficiente sunt reprezentate de echo, mai ales echo Doppler.
La nn i la i la copilul mic, icterul este semnul cel mai frecvent ntlnit. Acesta
semnaleaz o obstrucie total sau parial a CBP. Acest icter este nsoit de febr care
semnific infecia biliar. Angiocolita ramane mai putin frecventa.
Durerile apar mai rar , i sunt descrise doar de copiii mai mari. Descoperirea unei
tumori n HD , renitent, fixat , trebuie s ne gndim la un chist congenital de coledoc.
Aceste semne duc la practicarea unei echo abd care sa afirme diagnosticul.
DG DIFERENTIAL:

TRATAMENT
1. rezeciile chistelor cu refacerea CBP
2. ideal trebuie fcut exereza total a cii biliare dilatate i anastomoza bilio-digestiv
pe o ans n Y

3. post operatoriu se face un drenaj retro-hepatic care este lsat 5-7 zile n funcie de
cantitatea de lichid peritoneal drenat
4. antibioterpaie-ampicilinmetronizadol
5. reluarea alimentaiei orale dup 5 zile post operator
Patologia peretelui abdominal
13.Omfalocelul-clasificarea formelor anatomo-clinice, tratament.
[ Are 2 forme precum:
1. forma embrionar- apare n urma opririi procesului de dezvoltare a cavitii
abdominale , nainte de luna a 3-a de via embrionar.
2. forma fetal- se datoreaz opririi n dezvoltarea procesului de mezodermizare ,
produs dup vrsta de 3 luni , dup apariia cavitii peritoneale. ]
ANATOMO CLINIC
forme pure
1. forma obinuit cu 2 variante sesil i pedicular
2. marile eventraii n care intr fisura vezico- intestinal , incompatibil
forme incomplete
forme asociate cu alte malformaii
Forma pur de omfalocel poate fi sesil sau pedicular de mrimi variabile.
Tumora este acoperit la exterior de gelatina Wharton
Stratul mijlociu format din membrana avascular sidefie transparent la natere
La interior peritoneul
Cordonul ombilical se gsete inserat n partea de jos a tumorii. Membrana transparent se
poate uneori rupe producnd evisceraia, peritonita.
O alt clasificare delimiteaz omfalocelul n 2 tipuri:
1. tipul I- cu baza sub 8 cm, nu conine ficat
2. tipul II- baza omfalocelului peste 8 cm , conine ficat
Formele incomplete de omfalocel pot fi situate ntre marile aplazii i hernii ombilicale ale
copilului.
Formele asociate cu alte malformaii sunt variabile : atrezii de intestin, diverticul
Meckel, hernii diafragmatice, palatoschizis , malformaii renale.
Tratamentul:
-va fi chirugical in cele mici, iar in omfalocelele mari poate fi conservator sau chirurgical.
-in omf mici se efectueaza cura radicala a omfalocelului, extirpandu se membrana
avasculara si suturandu-se dreptii abd si tegumentul.
-in cele mari: tratamentul conservator prin aplicarea unor pansamente peste membrana
avasculara pana la cicatrizarea sa centripeta. Se face ulterior eventratie. Tratamentul
chirurgical se face dupa mai multe tehnici,utilizand materiale sintetice. Interventiile
chirurgicale pt formele mari se pot efectua in mai multe etape si nr reinterventiilor tine de
caracteristicile fiecarui caz in parte.
14.Omfalocelul- embriologie,tratament, complicatii
Embriologie e defect de migrare s de inchidere.
In primele 2 sapt de viata embrionara peretele embrionului este format din ectoderm si
endoderm. Din ectoderm se dez tegumentul si SN, din endo intestinul primitiv.

Provertebrele si miomerele inainteaza dinspre regiunea dorsala catre cea ventreala si

formala peretii antero-laterali ai abdomenuli care tind sa se uneasca pe linia mediana, astfel se
inchide cavitatea abdominala
Aplaziile peretelui abdominal se datoreaa opririi precoce a procesului de diferentiere
mezenchimala si apar doua forme anatomo clinice de omfalocel.
Omfalocelul se poate asocia cu alte defecte ale liniei mediene care intereseaz: sternul,
diafragmul, cordonul, precum i VU.
Tratamentul- sb 12.
Complicatii:

15.Laparoschizisul-def,clinica,dg dif,tratament
Agenezie a peretelui abdominal localizat latero-ombilical, care creeaz un orificiu la
nivelul cruia se produce o eventraie fetal de viscere.
CLINIC
paraombilical n dreapta exist un defect de mezodermizare al peretelui abdominal cu
un diametru de 3-4 cm
n afara cavitii abdominale se gsesc viscerele uneori aproape n totalitate ,
prezentnd un perete ngroat, edemaiat, coloraie roie nchis prin iritaia dat de
lichidul amniotic
ansele intestinale sunt aderente ntre ele , au o lungime redus, o peristaltic
ineficient i tulburri de rezorbie
Diagnosticul diferenial se face cu omfalocelul rupt.
TRATAMENTUL
1. chirurgical, i const ntr-o integrare a viscerelor n cavitatea peritoneal slab
dezvoltat
2. exist diverse artificii tehnice pentru mrirea cavitaii abdominale, fie prin traciuni
manuale, fie prin seciuni ale peretelui muscular ntre peritoneu i tegument
3. se poate aplica procedeul Schuster utiliznd materiale de tipul teflonului, siliconului
pentru a realiza un perete abdominal
4. postoperator - msuri de reanimare energice i importante
5. se reia tranzitul n 10-12 zile, necesitnd o sond gastro-duodenal permanent i o
alimentaie parenteral
6. vindecare n 30-35% din cazuri
16.Hernia ombilicala la copil-clinica,dg diferential, tratament definitie.
Reprezint o ntrziere a procesului de miodermizare a regiunii ombilicale.
Clinic avem n regiunea ombilical n ortostatism i dup efort apare o formaiune de
dimensiuni variabile, renitente, elastice, depresibil prin manevrele manuale.
Tratamentul este:
-conservator - aplicarea de diverse bandaje ,benzi, uneori ineficace
-chirurgical - dup 2-3 ani, const n evidenierea marginilor muchilor drepi abdominali cu
suturarea acestora i extirparea sacului

DG DIFERENTIAL:hernie supraombilicala si hernia liniei albe?????

omfalocel,hidrocel,lipom,chist sebaceu,afect ale ggl limfatic,tumori.
17.Displazia luxanta:-def , semne clinice, tratament.
Definitie:reprezinta o predispozitie catre luxatia congenitala de sold, adica posibilitatea ca de
la cateva elemente clinico-radiologice minore existente la nastere si nepuse in edvidenta si
tratate sa se ajunga la situatia severa de luxatie congenitala de solc in care pacientul necesita
tratament complex, laborios, cu suferinta prelungita a bolnavului si familiei, precum si
numeroase sechele.
TABLOUL CLINIC- exista 2 semne patognomonice
Semnul Ortolani- oldul luxat , se reintegreaz cu un clic la micarea coapsei
dinafara-nauntru.
Semnul Barlow- oldul luxabil se reintegreaz cu un cracment la dinauntru-inafar.
Asimetria abduciei coapselor
Asimetria genunchilor
Asimetria unghiurilor poplitee
TRATAMENTUL
Terapeutica trebuie s fie blnd + progresiv pentru a evita necroza de cap femural
DaCa Ortolani este + atunci avem URGEN ORTOPDIC
Daca sunt ndoieli reexaminm cu foarte mare atenie oldul , orice limitare a
abduciei fiind suspect , iar nn va fi nfat cu coapsele n abducie.
La nn n primele zile , nu se recomand dect nfatul n abducie
1-4 luni-ham Pavlik, extensie continu, aparat gipsat, ca mijloc chirurgical avem
tenotomie de adductori
la 3-4 ani doar intervenii chirurgicale-reducere sngernd
la nastere exista 3 situatii: ex clinic normal se face control, sold luxabil infasare cu coapsele
in abductie si control echo, sold luxat- urgenta ortopedica.
18.Ileusul meconial definitie si cauze, tratament
Sunt reunite 4 conditii: o ocluzie intestinala completa, legata de un obstacol
intraluminal reprezentat de un meconiu anormal vascos si concretiuni meconiale, sediul este
la nivelul ileonului terminal, ce apare de la nastere , existand o mucoviscidoza.
Cauze:
Dup Andersen i Farber, IM este consecina degenerescenei sclero-chistice a
glandelor exocrine.
TRATAMENT
Ileusul necomplicat: produse de fluidificare a meconiului- gastrografin,ser fiziologic,apa
oxigenata, solutii de enzime pancreatice. Tratamentul chirurgical a fost indicat in 3 situatii:
cand dg nu a fost pus si bolnavul a fost operat cu atrezie de intestin subtire, cand spalatura cu
subs radioopaca a fost ineficace, pt copiii examinati f tarziu cu distensie abd considerabila. Se
face derivatie terminala ileala, a celor 2 extr intestinale.
Ileusul complicat: tratament legat de cel al complicatiei , iar anastomozele trebuie evitate.
clisma cu gastrografin osmolaritate crescuta atrage apa in lumen sub control
radiologic

laparotomie cu scopul restabilirii permeabilitatii lumenului intestinal

injectare de gastrografin prin peretele intestinal
ileostomie si tub de dren intraluminal pe care se instileaza gastrografin
rezectia segmentului afectat si refacerea continuitatii intestinale termino-terminal
ileostomii: laterale, in teava de pusca (Miculicz), in Y cu ansa aferenta
exteriorizata la perete

6. Fimoza- definitie si tratament

Reprezint un orificiu prepuial strmt, nepermind decalotarea. ntre prepu i gland
pot exista aderene strnse .
TRATAMENT
De de la nastere masuri de igiena personala care sa duce la evitarea aparitiei unor
aderente balanopreputiale, a balanitei sau balanoprostitei, si chiar la fimoza cicatriciala.
-se utilizeaza o tehnica mai blanda ce onsta in debridarea dorsala sau se face
circumcizie chirurgicala .
Trat ch:- liza aderenelor ntre gland i prepu ; recalotare, cu suspendarea prepuului
cu 2 pense, ventral i dorsal; la nivelul anului coronar se incizeaz pielea prepuului
cu 2 pense se ridic prepuul i se face o incizie ntre ce le 2 pense pn la 2-3 mm de anul
coronar; se rezec mucoasa prepuial semicircular; hemostaza atent.
7.Dg dif al meningoencefalocelelor.
m. de convexitate
Cefalhematomul calcificat
la sugar
Chiste dermoide
Lipoame
Tumori osoase

m. bazale
Tumori dermoide
Angioame orbitare
Mucocele
Chisturi parazitare

m. forme bazale pr-zise

Polip nazal
Vegetaii adenoide

8.Dg dif intre hernia inghinala, hidrocel si chistul de cordon la copil

HERNIA
Este o malformaie congenital datorat persistenei canalului peritoneo-vaginal.
Din punct de vedere clinic se prezint ca nite tumorete inghinale sau inghinoscrotale , care se dezvolt de sus n jos prin avansarea formaiunilor anatomice n canalul
peritoneo-vaginal. Sunt de dimensiuni diferite.
Tegumentele regiunii inghino-scrotale NU sunt congestionate, sunt neinfiltrate , dar
scrotul nu mai are pliurile sale normale.
Prin reducere manual vom aprecia i coninutul(daca este zgomot intestin, altfel
epiploon). Prin introducerea indexului se apreciaz i mrimea orificiului inghinal extern.
CHISTUL DE CORDON
Este o formaiune chistic cu coninut lichidian, situat ntre 2 inele Ramonede.
Lichidul provine din peritoneu , i se scurge prin orificiile mici ale inelelor Ramonede i prin
canalul peritoneal.
Clinic se observ sub forma unei tumorete de dimensiuni variabile, n regiunea
inghinal sau scrotal . Poate creste brusc in dimensiune si da agitatie la copiii mici si durere
medie la cei mari. Se mai numeste chist cordon acutizat.

La palpare, tumoreta este elastic , nedureroas, bine delimitat , nereductibil. Daca

va comunica sau nu cu cavitatea peritoneala se numeste chist de corrdon comunicante sau
necomunicate.
HIDROCELUL
Se produce printr-o acumulare de lichid peritoneal n vaginale testicular.
Din punct de vedere clinic apare ca o tumoret scrotal , care destinede scrotul, cu apariia

pliurilor scrotale.
La palpare, tumora este elastic, nedureroas, testiculul nu se evideniaz net.
La nou nascut hidrocelul chiar bilateral se vindeca spontan prin obliterarea canaluleui
peritoneovaginal si rezorbita lichidului din vaginala, la copilul peste 1 an nu prea se vindeca
spontan.
9.Hidronefroza congenitala-etiopatogenie, simp clinica, dg si tratament.
Reprezint o consecin a :

Malformaiilor jonciunii pielo-ureterale (75%)

1. factori extrinseci(bride fibroase, rinichi ectopic, rinichi n potcoav)
2. factori intrinseci(hipoplazia acestei jonciuni, anganglionoz)
Malformaiilor obstructive ale ureterului
Uropatiilor obstructive subvezicale

Obstructia jonc pielo-ureterale se datoareazaa la 2 categorii de fapte: extrinseci:vase

polare inferioare,bride fibroase,aderente congenitale, insertii inalte ale ureterului,cuduri al
ureterului,rinichi ectopic, in potcoava. Factori intrinseci: hipoplazia jonc pielor ureterale;
valve sau diafragme de mucus, aganglionoza.

Consecina obstruciei este dilataia de bazinet + calice, urmat de o atrofie progresiv

a parenchimului renal.
B sunt mai afectai dect F, apare la rinichiul stng.
Pacientul prezint piurie, dureri lombare, poliurie+ polidipsie, tulburri digestive,
febr, stare general alterat, anemie. Deficit staturo-ponderal
Formaiune tumoral n flanc, elastic, de dimensiuni variabile, remitent la
palpare.
Este denumit tumora fantom.
Diagnosticul + se pune pe examenul clinic + examenul urinei(albuminemie,
hematurie), urografic(rinichi mut).

Tratamentul const n :
1. operaia de pielo-uretero-plastie, prin care se face o rezecie a poriunii patologice
2. nefrectomie dak nu se poate face aia de mai sus.
10.Simptomatologia clinica si paraclinica a apendicitei acute la copilul mare
Semnele functionale si generale: durere abd localizata in fosa iliaca dreapta, cu punct
de plecare epigastric uneori, durere spontana, varsaturi, debutul semnelor clinice avand o

evolutie a carei rapiditate este in general diferita de la caz la caz; febra uneori; semnele
urinare.
La exam clinic nu tre omise un focar pulmonar sau semnele meningeale. Faciesul
alterat cu ochii impinsi in orbite; durere la palpare in fosa iliaca dreapta; descoperirea unei
reactii de aparare a peretelui abd la palpare are valoare importanta semiologica; semnele
clasice cunoscute ca semnul psoasului; rowsing; precum si tuseul rectal, putand sa existe
colectie in douglas.
Paraclinic:ex radiologic; care arata un ileus al zonei ileo cecale sub forma unui lichid
izolat in fosa iliaca dreapta; ex echo ce arata nivel hidroaeric in reg ileocecala;
hemoleucograma cu leucocitoza peste 10000 /mm3.
In functie de sediu: apendice retrocecal varsaturile sunt rare, febra frecventa,
hiperleucocitoza; in cele subhepatice apar varsaturi, febra moderata aparare musculara,in cele
mezoceliace inalte ocluzie cu varsaturi precoce, abundente, febra mare, semne rradiologice; in
apendice mezoceliac pelvin apar semne urinare.
11. Hernii hiatale si malpozitiile cardiotuberozitare-clasificare,patogenie,anatpatol,simpt
clinice; rx,forme clinice si tratament.
Reprezinta ascensiunea stomacului prin hiatusul esofagian in mediastin.
Cauze :
- orificiul esofgian e lax din cauza unor modificari.
- hipoplazia pilierilor diafragmatici
- modificari calitative ale mb. Lamber Bertelli
- laxitatea mezoesofagului si a celor gastrice.
Forme anatomice :
1.unghiul Hiss deschis peste limitele admisibile
2.cardia poate fi beanta (dechisa permanent)
3.cardia + esof.distal mobila prin orificiul esofagian
4.hernierea stomacului in mediastin.
Patologia herniei hiatale
-prin alunecare (1,2,3)
-prin rasturnare (paraesofagiana 4)
-brahiesofagul congenital sau castigat.
Simptomatologia se manifesta dupa nastere sau mai tarziu.
Dupa nastere se remarca :
- varsaturi cu striuri sanghinolente (sangerare la nivelul esofagului datorita continutului
gastric acid).Produce leziuni si la nivelul comisurii bucale.
- fenomene de deshidratare (pliu abdominal lenes)
- urini hipercrome, scaune de constipatie , paloare
- bronhopneumonii (aspirarea continutului varsaturilor)
Sangerarea poate fi foarte importanta eroziunea poate ajunge la vase mari , punand in
pericol viata.Daca eroziunea intereseaza tot peretele esofagului se produce mediastinita.In
urma procesului vindecarii pot aparea stenoze.
La copilul mai mare se remarca :
- pirozis
- durere retrosternala

- regurgitatie si varsaturi
- scadere staturo-ponderala marcata
Rx toracica prezinta imagine aerica in mediastin.Daca se adauga substanta de contrast , se
observa imagine hidroaerica in mediastin si stomacul plin cu substanta.Esofagoscopia
arata starea mucoasei , dozarea aciditatii.
Diagnosticul diferential se face cu :
1.varsaturi (datorita deficientelor in alimentatie, stenoza hipertrofica de pilor)
2.diafragm prepiloric
3.duplicatia de pilor
4.stenoza de duoden (sup de ampula Vater)
5.tulburari de deglutitie, stenoze de esofag, cardiospasm,stenoze de esofag postcaustice
Tratamentul medical postural (in pozitie semisezanda, pentru a permite continutului
gastric sa coboare in duoden) , se asociaza antiacide , saruri de bismut , atropina ,
belladona . Tratamentul se adreseaza tuturor formelor , cu exceptia celei prin rasturnare.
Clasificare (Akerlund, 1926, cu modificarile Allison, Sweet):
Tip I: Hernii hiatale prin brahiesofag (congenital/dobandit): cele mai rare.
esofag scurt congenital sau dobandit (retractie cicatriceala progresiva).
Tip II: Hernii hiatale prin alunecare (hernii axiale/cardio-esofagiene): cele mai
frecvente;
ascensiunea toracica a cardiei, traversand hiatusul esofagian, urmata de
stomac.
Tip III: Hernii hiatale prin rostogolire (hernii laterale/ paraesofagiene): rare;
ascensiunea in torace a marii tuberozitati gastrice, urmata sau nu de
corpul gastric (rar impreuna cu splina, flexura splenica a colonului), cu
cardia intraabdominala.
Se mai poate adauga categoria: HH mixte;
MALPOZITIILE CARDIOTUBEROZITARE:
12.Anomaliile anatomice de numar ale rinichilor
-agenezia renala bilaterala- incompatibila cu viata
-rinichiul unic congenital predomina la f. Existenta sa determina hipertrofie compensatorie a
acestuia. Poate aparea hidronefroza, infectie urinara, litiaza, Dg pozitiv se face prin urografie
iv, cromohistografie; nefrogrrama izotopica.
-rinichiul supranumerar- al treilea rinichi, ectopic, ce poate fi in pelvvis sau paravertebral, se
manifesta clinic din cauza unei complicatii.
13Limfangioamele chistice ale gatului:clinica, tratament, complicatii.
Sunt malformaii congenitale care prezint o displazie chistic a vaselor limfatice ale
regiunii cervicale.

Mase tumorale de dimensiuni variabile situate subaponevrotic

Formaiunea tumoral este de consisten elastic, nedureroas, avnd un coninut
gelatinos
Datorit volumului exagerat pot produce compresiuni pe organele vecine

Pacientul poate prezenta tuse, dispnee, cianoz, sufocare

Pot prezenta i prelungiri n mediastin

TRATAMENT
Este chirurgical, i trebuie practicat n primele zile de la natere
Se face nsoit de IOT + reanimare bun postoperator. Facilitatea cu care
limfangioamele gigante se pot extirpa se datoreaza existentei unor planuri de clivaj
foarte bune daca interv ch se practica la scurttimp dupa nastere.
Tegumentele necesit o ngrijire pt meninere
Pot exista contacte intense cu anumite ramuri din nvv vag, spinal, hipoglos, vase
(carotida, jugulara)
Inciziile se fac n axul lung al tumorilor
Postoperator se adm antibiotice, pt profilaxia infeciilor ulterioare
COMPLICAII
-hemoragii intrachistice; edem glotic, infecii
14.Simptomatologia clinica si radiologica in peritonita meconiala la copil
apare dup natere
distensie abdominal + eritem al peretelui abdominal +/- edem al acestuia
la palpare se poate evidenia o mas tumoral
distensia conduce la compromiterea respiraiei
secundar apare volemia
pe RX apar calcifieri la abdomen pe rX abd care provin din perforaia intestinal
intrauterin
meconiul intraperitoneal poate s se calcifice n 4 h de la perforaie
15.Investigatiile paraclinice in malformatiile aparatului urogenital la copil.
EXAMENUL SUMAR AL URINII
Recoltarea urinii trebuie s previn contaminarea cu secreii uretrale, vaginale, i
se face nainte de efectuarea TR + TV.
Trebuie urmrit:
1. volumul- 75 ml/kc/zi
2. culoarea- (oligurie-hpercrom, cu snge, chilurie-urina lptoas)
3. ph-uor acid
4. miros- miros caracteristic imprimat de acizii volatili
5. densitate-1010-1030
6. transparen- limpede / lactescent

proteinuria- renal , apare n nefropatii, postrenal, apare n febr, efort,

ortostatism, prerenal apare n mielom multiplu, limfom Hodgkin
glicozuria- apare atunci cnd concentraia sangvin depete 160-180mg%
hematuriapoate
fi
din
rinichi
sau
din
cile
urinare,
microscopic/macroscopic. Pt depistarea sediului se face proba celor 3
pahare(1-hematurie origine renal, 2 hematurie mai roie(terminal,
vezical), 3-hematurie iniial-prostatic)
piuria-puroi n urin-microscopic/macroscopic. Pt sediul se aplic tehnica
celor 3 pahare.

EXAMENUL MICROSCOPIC AL URINII

elemente celulare- celule epiteliale, renale, cilindrice, tumorale
hematurie macroscopic
leucociturie
cilindrurie
VMA(vanil mandelic)-in feocromocitom;neuroblastom
FAL
Dozarea gonadotrofinelor corionice umane
UROLCULTURA Steril; Cteva colonii-sub 10 000/ml; Numeroase-10 mii 100 mii;
Bacteriurie- peste 100 mii
IMAGISTIC; RX + ECHO; urografia + cistografia; renoscintigrama; CT + RMN
ALTELE: ARTERIOGRAFIA RENAL; BIOPSIA RENAL
16.Posibilitati evolutive ale apendicitei acute
-peritonite
-ocluzii intestinale
-tablouri mixte de peritonita/ocluzie
-plastronul apendicular sau apendicita acuta blocata in care se administreaza antibiotice si
antiinflamatoare cu urmarirea evolutiei plastronului dpv clinic si paraclinic, sub tratament
remitandu se in 8-15 zile. Poate aparea abcedare cu deversarea continutului in cavitatea
abdominala si apare peritonita in doi timpi, cu febra mare, tahicardie; blocul apendicular
fluctuent leucocitoza?20000.
-peritonita in 3 timpi cand abcesul fistulizeaza si la piele si in cav peritoneala in acelasi timp.
17.Malformatiile ano-rectale- -tratamentul diverselor forme anatomoclinice
Principii pt formele inalte ale malformatiilor ano-rectale
-are loc coborarea fundului de sac intestinal prin fascicului pubo-rectal reperat cu grija si
mentinut
-se face interventie in 3 timpi:repararea fasciculului pubo-rectal- pe cale abdominala;
eliberarea intestinului si coborarea sa; confectionarea neo anusului cu refacerea sfincterului
extern.
Principii pt formele joase interventia se face pe cale perineala pura, fara abord mixt ca in
formele inalte, fundul de sac intestinal situandu-se maxim la 10 mm de maginea ano cutanata.
Se face o deschidere a fundului de sac intr un loc accesibil cu obtinerea unui calibru suficient
de 10-12mm, fara a leza aparatul sfincterian. Interventia se face in perioada neonatala in 2448h, pt a evita ocluzia intestinala.
18.Patologia preputului la copil
ADERENELE BALANO-PREPUIALE
Apare pn n 2 ani , i este mai frecvent la B
Sunt nite aderene conjunctive , laxe care favorizeaz depozitarea segmei produs de
glandele lui Skin
Sunt congenitale sau secundare unor defecte de igien
Infecii repetate produse la nivelul anului balano-prepuial

Tratamentul este reprezentat de decalotare + o toalet a anului balano prepuial cu

alcool i unguent cu antb.

BALANITA + BALANOPOSTITA
BALANITA este o inflamaie a mucoasei glandului penian
BALANOPOSTITA este o balanit + infectarea mucoasei prepuiale
Sunt date de lipsa igienei n spaiul balanoprepuial
Tratamentul este dat de igiena local cu ap i spun
FIMOZA
Apare pn la vrsta de 2 ani
Reprezint decalotarea forat , urmat de durere , i producerea de fisuri
PARAFIMOZA
Reprezint o complicaie a unei fimoze
Const ntr-o decalotare forat i trecerea glandului printr-un inel scleros fimotic
Pacientul prezint dureri violente , urmate de o staz limfovenoas + edem masiv al
glandului i prepuului
Uneori poate produce necroz + sfacelarea prepuului
Tratamentul se reliazeaz printr-o reducere blnd dup o compresiune lent i
prelungit a glandului i prepuului
Daca aceast manevr reuete se poate practica chiar o seciune
Daca NU , se face o seciune a inelului de trangulare pe faa dorsal a penisului ,
urmat de o CIRCUMCIZIE.
19.Cheiloschizis,cheilognatopalatoschizis,palatoschizis-clasificare,tratament.
Cheiloschizis=despicatura a buzei
-fisura de buza superioara simpla; completa; complicata. Poate fi incompleta unilaterala,
bilaterala; completa uni si bilaterala.
-tratamentul este chirurgical-momentul operator e ales in fct de forma anatomica a fisurii de
buza si de greutatea copilului.In formele simple si cand sugarul are 6000g se poate cobori
varsta sub 6 luni. Pt formele complicate tre sa aiba 7500-8000g, pt ca tre reparata buza, narina
si palatul anterior. Exista tehnici ch care pot rezolva problema intr un timp atat la buza cat si
la palat.
-rezolvarea fisurii labiale se poate face la 5-6luni, iar a palatului dur si moale dupa 2 ani, in
fucntie de fiecare caz in parte.Se facein 2 etape: cheiloplastie prima etapa.
Cheilognatopalatoschizis=despicatura buzei, a fosei nazale, palatului moale si dur
Palatoschizis-fisura palatina
-fisura palatina completa de la arcada dentara pana la lueta inclusiv si se asociaza cu fisura
labila uni sau bilaterala; fisura incompleta adica exista o solutie de continuitate la nivelul
palatului moale si al luetei.
-tratament:se intervine chirurgical la 2 ani, dar si in jurul varstei de 4-6 ani. Dupa chirurgia
palatului alimentatia va fi cu alimente lichide 10 zile, solide pana la 30 zile apoi alimentatie
normala.
20.Diag diferential intre hernia strangulata si hernia incarcerata la copil

trangularea herniei se produce la nivelul orificiului inghinal profund , format

din vasele epigastrice i micul oblic i transvers. La copil apar semnele clinice de ocluzie:
dureri abdominale, meteorism, vrsturi, oprirea tranzitului.
Local n regiunea inghinal tumora nu se mai reduce spontan. Copilul este agitat
sau acuz dureri. Prile moi se infiltreaz , tegumentele sunt uor congestive.
ncarcerarea herniei spre deosebire de hernia strangulat nu prezint o urgen
chirurgical. n cazul acesta reintroducerea anselor intestinale napoi n cavitatea abdominal
poate duce la apariia unor fenomene de compresiune asupra diafragmului , peretelui
abdominal, pot aprea fenomene de Iresp.
21.Refluxul vezico-ureteral-definitie, cauze,clasificare etiologica
Reprezint refularea urinei din vezic n cile urinare superioare. Este de 4x mai
frecvent la F dect la B.
25-30% dintre infeciile urinare cronice sau recidivate , care se ntlnesc la copil se
datoreaz refluxului vezico-ureteral , sau sunt ntreinute de acesta.

Reflux primar (congenital)-50% din cazuri cu cauze date de

1. scurtarea ureterului intravezical
2. imaturitatea ureterului intravezical
3. dilatatia si insuf ostiumului ureteral
4. anomalii ureterale
5. atonie trigonala
Reflux secundar care realizeaz o hipertensiune intravezical- in boala marion,
valvele de uretra posterioara,diverticului,stricturi

Reflux asociat- cu malformaii uretero-vezicale precum megaureterul primitiv, sdr de

megavezica-megaureter; criptorhidie;megavezica;hidronefroza.
23.Malformatii anorectale- clasif, clinica
FORME NALTE
sunt deasupra ridictorilor anali, interesnd rectul
Atrezia rectal- form extrem de rar , se prezint k o atrezie intestinal banal de
origine ischemic cu 2 funduri de sac (unul anal , iar altul rectal)
Agenezia ano-rectal fr fistul- este rar
Agenezia ano-rectal cu fistul reprezint malformaia cea mai frecvent , unde
colonul se termin n fund de sac , deasupra planeului ridictorului anal
Caracterele comune ale formelor nalte:
-sfincter intern absent
-muchi ridictor anal normal , anormal k situaie nalt i anterioar
-anomalii de sacrum
FORME INTERMEDIARE ele se caracterizeaz printr-o agenezie anal i un fund de sac
rectal orb sau fistulizat.
Agenezie anal fr fistul rectul se termin n contact cu vaginul
Agenezie anal cu fistul rectul este fistulizat n poriunea joas a vaginului,
vestibul la fetie, uretra bulbar la biat
Caracterele comune ale formelor intermediare:
1. absena sfincterului intern

2. muchi ridictor anal bine dezvoltat

absena semnelor distinctive la nivelul perineului
FORME JOASE: anusul valvular la feti i anusul perineal anterior; persistena membranei
anale ;anusul acoperit complet
Caracterele comune ale formelor joase: muchi ridictor anal normal ;sfincter intern variabil
mai mult sau mai puin hipoplazic
FORME RARE Acestea sunt cu malformaii asociate:Cardiomiopatii;Anomalii gastrointestinale;Malformaii urinare;Malformaii vertebrale
Clinica:
-anusul de aspect norma:exista ocluzie intestinala joasa cu meteorism abd
-anusul absent sau normal- la baieti apare un oriciu perineal minuscul pe unde se evacueaza
meconiu, examinam posibilitatea exist meconiului in urina si astfel vedem daca este fistula
recto-vezicala sau recto-uretrala.
-la fetita in cazul unui oricifiu unic situat la nivelul vulvei prin care se elimina urina si
meconiu e vb de agenezie rectala cu fistula recto-cloacala sau rar recto-vezicala. Daca sunt 2
orificii la vulva unul uretral si unul vaginal e o anomalie inata sau intermediara de tipul
fistulei recto-vaginale.
-daca sunt 3 orificii unul uretral, unul vestibular, si altu prin care se evacueaza meconiu
reprezinta un anus ectopic anterior perineal sau vulvar.
24.Parafimoza- def si tratament

Reprezint o complicaie a unei fimoze

Const ntr-o decalotare forat i trecerea glandului printr-un inel scleros fimotic
Pacientul prezint dureri violente , urmate de o staz limfovenoas + edem masiv al
glandului i prepuului
Uneori poate produce necroz + sfacelarea prepuului
Tratamentul se reliazeaz printr-o reducere blnd dup o compresiune lent i
prelungit a glandului i prepuului
Daca aceast manevr reuete se poate practica chiar o seciune
Daca NU , se face o seciune a inelului de trangulare pe faa dorsal a penisului ,
urmat de o CIRCUMCIZIE.
25.Traumatismele obstreticale la copii-cauze,leziuni tegumentare, tesut celulo-grasos;
craniene si fracturile
CAUZE:
1. poziia anormal a ftului n uter
2. disproporia dintre ft i filiera pelvigenital (bazinul matern)
3. prezena unor tipuri malformative ale bazinului
4. prezena la natere a unor malformaii tumorale ale ftului
5. utilizarea unor manevre obstetricale n scopul de a extrage rapid ftul
LEZIUNI ALE TEGUMENTELOR I ALE ESUTULUI CELULAR SUBCUTANAT
Tegumentele pot fi frecvent interesate , lezarea lor neavnd un caracter grav.
Urechile , nasul, extremitile , organele genitale , pot s prezinte leziuni mai frecvent dup
aplicarea unor manevre obstetricale.
Leziunile de la nivelul tegumentelor i esutului celulos grsos, pot prezenta pori
de intrare pentru infecii grave(osteomielit, cangren cutanat extensiv, infecii
streptococice).

LEZIUI CRANIENE
Utilizarea unor aparate pentru expulzia ftului de tipul unor ventuze (vacumului),
pot s realizeze la nivelul extremitii cefalice bosa sero-sanghin- leziune obinuit a
esutului celular subcutanat , esut care este slab reprezentat la nivelul capului.
CEFALHEMATOMUL
Reprezint o colecie hemoragic subperiostic situat n vecintatea suturilor
osoase. Clinic , apare dup 2-3 zile de la natere prezena unei deformri a craniului , cu
existena unor zone de fluctuen.
Prezena lui poate da i fisuri osoase sau chiar nfundri ale osului. O Rx de profil ,
este necesar.
Evoluia cefal-hematomului poate duce spre calcifiere , care duce la apariia unui
calus osos, inestetic , care d aspectul de asimetrie a craniului.
Nou-nscutul este cunoscut prin hipoprontrombinemia prezent ceea ce
determin medicul s i administreze un tratament cu vitamin K, C, Ca.
Puncia cefalhematomului duce observarea unei colecii lichidiene , se face numai
n condiii de sterilitate absolut.
FRACTURILE
Traumatismele obstetricale la copil pot realiza fracturi att la nivelul oaselor
craniene ct i la nivelul oaselor lungi (clavicul, humerus, femur).
Fracturile craniene se ntlnesc destul de rar. Oasele craniului beneficiaz de o
elasticitate deosebit , prezint suturi cartilaginoase , care permit alunecarea oaselor unul
peste altul atunci cnd trec bariera prin filiera pelvino-genital.
Fracturile de la nivelul craniului de tip liniar sunt fracturi simple care se pot
vindeca o dat n cteva sptmni , cu creterea.
Rx de craniu poate evidenia o fractur cu nfundare. Este important s
recunoatem pe Rx daca este vorba de nfundarea tbliei interne i nu a celei externe.
Creierul poate s sufere leziuni importante de la edem , contuzie, hemoragie,
ajungnd pn la dilacerarea esutului cerebral.
Hemoragiile meningocerebrale pot s se evindenieze precoce sau chiar tardiv.
Imediat dup expulzie pot apare: apneea tranzitorie, asfixia albastr, asfixia alb. Aceste
simtome traduc inhibiia centrului respirator
Simptomatologia clinic:
1. simptome neurologice- adinamie, hiporeflexie, areflexie tendinoas, scdere pn la
dispariia reflexelor arhaice, convulsii localizate sau generalizate, tulburri ale
contiinei , com.
2. simptome respiratorii- bradipnee, crize de apnee cu cianoz , perioad de polipnee
alternnde
3. semne cv- cianoz, bradicardie, aritmie
La examenul LCR aspectul este hemoragic.
Fracturile cu nfundare pot duce la apariia unor hematoame , cu localizri diferite
precum: extradural, subdural, intracerebral.
n aceast situaie starea de contien este rapid i profund alterat , crizele
convulsive i coma se instaleaz cu sau fr un interval liber.
27.Anomaliile anatomice de volum ale rinichiului
Aplazia renal este o malformaie renal rar reprezentat prin : existena unor
glomeruli fibrozai , a unor tubi renali atrofiai , a uni parenchim sclerolipomatos.

Din punct de vedere clinic pot apare nevralgii , prezint piurie, hipertensiune
arterial. Diagnosticul pozitiv se va baza pe urografie iv , scintigrafie renal, arteriografie
renal selectiv.
Hipoplazia renal reprezint o malformaie n care ntlnim un volum redus al
rinichiului cu reducerea numrului de calice , cu un bazinet rudimentar, hidronefrotic.
Complicatii:litiaza renala,pielonefrita,irc.
Hiperplazia renal este o malformaie de volum pe care o putem ntlni n
contextul unei leziuni controlaterale.
28.Diagnosticul diferential al apendicitei acute
-se face cu parazitozele intestinale; corpii straini deglutiti precum samburi, seminte; afectiuni
din sfera ORL precum amigdalita, faringoamigdalita; diverticulita acuta Meckel;limfadenita
acuta mezenterica; enterocolite sezoniere;colici renale;ciclu menstrual;dureri in articulatia
coxo-femurala;dureri ce apartin anexelor (ovar); pneumonii acute; invaginatia intestinala.
30.Diagnosticul de malformatie ano-rectala la fetita.
-la fetita in cazul unui oricifiu unic situat la nivelul vulvei prin care se elimina urina si
meconiu e vb de agenezie rectala cu fistula recto-cloacala sau rar recto-vezicala. Daca sunt 2
orificii la vulva unul uretral si unul vaginal e o anomalie inata sau intermediara de tipul
fistulei recto-vaginale.
-daca sunt 3 orificii unul uretral, unul vestibular, si altu prin care se evacueaza meconiu
reprezinta un anus ectopic anterior perineal sau vulvar.
32.Diagnosticul de malformatie ano-rectala la baiat
La baieti apare un oriciu perineal minuscul pe unde se evacueaza meconiu, examinam
posibilitatea exist meconiului in urina si astfel vedem daca este fistula recto-vezicala sau
recto-uretrala. In cazul malformatiei inalteexaminam cu atentie perineul si efectuam expl
radiologica. Daca distanta dintre fundul rectal si reperul metali e >2cm e malf ano recala
intermadiara sau inalta si se intervine prin abord abd sau posterior; cand distanta este sub 2
cm se intervine pe cale perineala. Investigatii:echo;tomodensiometrie;cistrografie
mictionala;punctie transcutana cu opacifierea fundului de sac.
33.Osteomielita acuta la sugar si la copil
-este o infectie acuta a tesutului osos, produsa pe cale hematogena, prin embolizare septica ka
niv artereri nutritive a osului, avand evolutie trenanta cu pusee de acutizare ce duc la
infimitati cand nu sunt tratate corect.
-se localizeaza la nivelul metafizelor oaselor lungi; se intalneste mai frecvent la baieti;fiind
incriminata de staf aureus.
-dpv fiziopatologic infectia e situata mai intai in spatiul medular apoi strabate corticala si
ajunge la periost formand abcesul subperiostal care suprima vascularizatia periostului si
agraveaza necroza si formeaza sechestre osoase care st fragmente de oase moarte, spre
desosebire de eschila osoasa ce e fragment de os viabil. Uneori invadeaza tes moi si
fistulizeaza la piele.
Dpv clinic- apare brutal in plina sanatate;cu dureri puternice comparabile cu cele din fracturi,
exacerbate de miscari, de obicei la genunchi sau cot ; febra, frison, facies
congestiv,tahicardie;polipnee ;greata;varsaturi etc. Rareori debutul poatefi precedat de o stare
prodromala ca:oboseala, dureri osoase si articulare
-ex local-zona e dureroasa la palpare, teg de acoperire sunt congestionate si calde;miscarile
din articul sunt dificile si dureroase. A[par dolor,calor,rubor,tuumor si functio lesa.

-paraclinic:rx-dupa 2-3 sapt dedubl corticalei, aspect de os mancat de molii; geode;

hemocultura poziiva si antibiograma;hemoleucograma cu hiperleucocitoza; probe infl
-dg pozitiv pe durere metafizara febra si rx normal
-dg dife- fracturi, artrite supurate, rra,tumori osoase,abcese de parti moi periosoase.
-forme clinice: f comuna;toxica;septico-pioemica
-compl:artrita,luxatie,tulb de osteogeneza; metastaze pleura pericard
-tratament:reech hidro; antibioterapie;antiinfl;imob in atela gipsata a focarului; evacuarea si
drenajul abceselor; inlaturarea sechestrelor osoase.
34.Blocul apendicular :def, clinica, evol, trat.
-este o forma deosebita de peritonita peritonita localizata ce se intalneste rar.
-in cadrul acestei forme organismul reuseste sa limiteze inflamatia la nivelul fosei iliace
drepte prin aglutinarea anselor intestinale din vecinatatea apendicelui bolnav si impiedica
diseminarea puroiuli in cavitatea abd.
-aceasta aglutinare este decelabila in fosa iliaca dreapta ca o masa tumorala palpabila
dureroasa cu dimensiuni si consistenta ce trebuiesc urmarite cu atentie in evolutie.
-plastronul apendicular sau apendicita acuta blocata in care se administreaza antibiotice si
antiinflamatoare cu urmarirea evolutiei plastronului dpv clinic si paraclinic, sub tratament
remitandu se in 8-15 zile. Poate aparea abcedare cu deversarea continutului in cavitatea
abdominala si apare peritonita in doi timpi, cu febra mare, tahicardie; blocul apendicular
fluctuent leucocitoza >20000.
-peritonita in 3 timpi cand abcesul fistulizeaza si la piele si in cav peritoneala in acelasi timp.
35.Herniile retrocostoxifoidiene:def, cauze,clinica si radiologie
Sunt herniile care se produc prin fanta Larrey-Morgagni. Clinic apare o senzaie de
disconfort postprandial , cu dureri retrosternale, dispnee, i foarte rar senzaie de sufocare.
Cel mai frecvent interesat este colonul transvers , deci se poate asocia cu constipaia.
Ele pot fi descoperite la sugar sau copilul mare , ntmpltor printr-un examen Rx al toracelui,
care va evidenia o imagine clar suprapus peste umbra cardiac. Din profil imaginea este
situat retrosternal.
36.Invaginatia intestinala la sugar- dg,tratament med si ch.
-dpv clinic: apar crize dureroase brusc, cu paloare neobisnuita, ce inceteaza dupa cateva
minute si se reiau la intervale mai scurte de timp. Urmeaza in evolutie varsaturi alimentare ce
devin apoi bilioase. Sugarul poate avea un scaun normal in cursul primelor crize dureroase,
dupa care tranzitul inceteaaza sau vor exista unele scaune diareice, inselatoare, in ocluzii
incomplete.
-la palpare pune in evidenta tumorra de invagiare sub forma unei formatiuni ovalare,ferme,
mobile transversal, in cadrul colic. Poate fi evidentiata tumora prin tuseu rectal. Apare febra ,
stare generala afectata si adinamie, Triada clasica cu dureri abd,varsaturi sange in scaun apare
in 25-48%din cazuri.
-daca sunt dureri abd colicative varsaturi nu trebuie omis acest diag pana la practicarea unei
irigografii.
-paraclinic, rx arata nivele hidroaerice care apreciaza situatia de ocluzie intestinala. Eco arata
o zona ecogena centrala inconjurata de un halou hipoecogen corespunzator edemului
segmentului invaginant.
-trat medical se face clisma baritata cu osmolaritate slaba, dar se evita de multe ori.poate duce
la dezinvaginare totala .
-tratamentul chirurgicala:calea de abord este pe linia mediana, prin dezinvaginare manuala cu
infiltratie cu novocaina a bazei mezenterului si practicarea apendicectomiei. Daca nu se reia

peristaltica se fac rezectii limitate cu anastomoze termino-terminale. Daca e invaginatie de

cauza organica se extirpa diverticulul Meckel, polipul tumorii.
37.Torticolisul congenital muscular-etiopatogenie clinica si tratament
ETIOPATOGENIE
Torticolisul muscular congenital este determinat de cele mai multe ori de
traumatisme ale muchiului SCM i, mai puin de cauze genetice.
In peste 70-80% din cazuri, afeciunea apare in timpul naterilor pelvine prin
traciuni efectuate asupra copilului, i muchiul SCM se paote rupe. Astfel apare un hematom
n interiorul muchiului care se poate palpa ca o oliv.
Mai rar, torticolisurile musculare congenitale se pot datora unor displazii
musculare.
CLINIC
Clinic, prinii remarc n sptmnile de dup natere o latero-deviere a capului,
concomitent cu palparea olivei musculare n muchiul SCM.
Amplitudinea micrilor regiunii cervicale este redus. n lunile urmtoare
micrile de latero-deviere a capului se limiteaz, iar hipotrofia hemifeei respective datorat
hipoirigaiei se instaleaz mai pregnant.
Poziia bolnavului este cu capul aplecat de partea afectat a SCM, brbia orientata
nainte i de partea opus. Cu timpul, se poate instala o scolioza cervicala.
TRATAMENTUL
trebuie fcut la timp, cci leziunile devin definitive i ireversibile
la nceput este conservator(3-4 ani), apoi este chirurgical
sugarului i se vor practica n timpul bii , masaje blnde, n regiunea cervical,
aplicarea de aparate ortopedice pentru redresarea capului
administrare de vitamine
tratamentul chirurgical se face dup vrsta de 3-4 ani , cnd se poate ine o comunicare
cu pacientul, postoperator
tratamentul const n tenotomia inseriilor inferioare ale SCM(sternal,
clavicular)
cu ocazia interveniei se vor seciona i fibre din platisma
dup intervenia chirurgical pacientul se imobilizeaz n aparat gipsat Minerva timp
de 30 zile
38.Cauze de retentie acuta de urina

39.Chiste mucoide tireohidiene embriologie, clinca si tratament

EMBRIOLOGIE
n sptmna a 2-a de via intrauterin, de la baza limbii se dezvolt un material
migrator denumit canalul tireoglos din care se va forma glanda tiroida (Bochdalek).

Acest canal tireoglos dispare n sptmna a 5-a de viata intrauterin, din el putnd
rmne resturi embrionare, cptuite de un epiteliu cilindric, uneori ciliat, prezentnd o
secreie mucoid.
Chistele de canal tireoglos se pot dezvolta oriunde ntre baza limbii si istmul
corpului tiroid, dar majoritatea se gsesc situate ntre osul hioid i cartilajul tiroid.
CLINIC
Clinic se remarc o formaiune tumoral pe linia median care apare dup vrsta de 2
ani, de dimensiunile unei alune sau a unei nuci. Are consisten elastic, renitent, chistul nu
adera la tegument dac nu prezint fenomene inflamatorii.
Procesele inflamatorii repetate pot s duc la fistulizarea intermitent sau permanent
a chistelor.
TRATAMENT
Tratamentul este chirurgical i intervenia se recomand a se efectua nainte de
producerea infeciei chistului, dup vrsta de 2-3 ani.
Extirparea formaiunii chistice trebuie sa se fac mpreun cu traiectul su fistulos,
rezecndu-se corpul osului hioid pe sub care trece acest traiect fistulos.
40.Simptomatologia clinica si radiologica a malf congenitale de duoden
Clinica acestei malformaii este dat de 3 elemente: existena Hidramniosului,
greutate de 2000g, prematuritate.
Semnele clinice sunt date de:
vrsturi verzui- obstrucia este subvaterian
vrsturi albe/incolore- obstrucia este supravaterian
abdomen excavat
Semnele radiologice sunt date de aspectul de camera de aer dubl- ceea ce
semnific dilataia gastric + duodenal , cu niveluri hidroaerice n stomac + fundul de sac
duodenal dilatat.
Cnd obstacolul este complet , abdomenul este n totalitate opac. Cnd este
incomplet, se observ o aeraie a restului de tub digestiv.
41.Refluxul vezico-ureteral- simp clinica; tratament; complicatii
SIMPTOMATOLOGIA
Simptomatologia clinic a refluxului vezico-ureteral are simptomatologia clinic a
infeciei urinare. n acest sens ntlnim urmtoarele:
febra
tulburri digestive
polakiurie
disurie
tulburri hipogastrice
astenie
paloare
edeme palpebrale
hematurie.
Diagnosticul se va sprijinii pe imaginile urografice (iv), pe ureterocistografia
micional care va preciza tipul(pasiv/activ) i stadiul refluxului.
Stadiile pot fi:

I - n care ureterele i bazinetul sunt de aspect normal

II - unde exist o dilataie moderat uretero-bazinetala
III - aspect de uretero-hidronefroz i deficit funcional al parenchimului renal
COMPLICAII
Complicaia cea mai de temut a refluxului vezico-ureteral o reprezint atrofia secundar, pe
seama infeciei i al hiperpresiunii refulate.
TRATAMENT
Poate sa fie un tratament conservator (1-2 ani), pe seama chimioterapiei i antibioterapiei sau
tratament chirurgical care const n reimplantarea ureterelor dup diverse procedee
chirurgicale.
42.Dg diferential al formelor de torticolis congenital la copil
1. Torticolisul de cauze inflamatorii - acute sau cronice, specifice i nespecifice.
2. Torticolisul din cadrul sindromului Grise1 - care, pornind de la afeciuni din cercul
limfatic al lui Waldayer poate s produc inflamaia articulaiilor mici ale vertebrelor
cervicale i s creeze poziia de torticolis.
3. Torticolisul osos - generat de cauze malformative osoase ca n sindromul Klippel-Feil
caracterizat prin malformaii osoase vertebrale congenitale. Se face neaparat rx de
coloana ce evid vertebre cuneiforme sau sinostoze vertebrale.
4. Torticolisul de cauze cicatriciale - care poate s apar dup arsuri sau inflamaii
cronice (TBC), care dau poziia de nclinare a capului i gtului de partea afectat.
5. Torticolisul de cauze distrofice osoase - (tumori cu mieloplaxe, chiste anevrismale), ca
i torticolisul cauzat de tumori benigne sau maligne osoase.
43.Examenul scaunului la copil dg diferential
Pe degetul de mnu , n urma efecturii tueului rectal putem avea:
Prezena unor glere- a unor scaune de culoare galben-verzuie dar care nu sunt echivalentul
scaunului meconial la nou-nascut. n acest caz nu s-a reuit s se realizeze un scaun de
meconiu normal i ceea ce avem pe degetul de mnu reprezint o ncercare de realizare a
unui scaun.

Prezena unor urme de snge

1. melena din HDS

2. de culoare roie crmizie-scaun hematochezic(de culoarea crmidei),
reprezint o hemoragie la nivelul TD mijlociu
3. zeam de carne-invaginaie intestinal
4. rou nchis invaginaie intestinal , ntr-o afeciune cate intereseaz colonul
5. rou deschis-fisuri anale, polipi
6. puroi, secreii sanghino-purulente
44.Hipospadias- embrio,clasif anatomo-patol
EMBRIOLOGIE
Organele genitale externe se dezv in directia sexului masculin sub influenta testosteronului.
In perioada cand penisul se alungeste, jgheabul uretral apartu se intinde pana la santul balanopreputial. Progresiv repliurile uretrale se apropie se unesc pe linia mediana inchizand uretra si
formand rafeul median al scrcoutlui si al penisului. Pe fata dorsala a uretrei mezenchimul
formeaza corpii cavernosi ai penisului cu el vasculare si nervii. Uretra balanica se inchide
dupa acelasi mecanism. Existenta unui hipospadias implica o forma de ambiguitate sexuala,
ce poate fi adevarat doar pt formele mai severe in care trebuie cercetata existenta unei

hiperplazii congenitale a renalelor, o disgenezie gonadica mixsta, un pseudohermafroditism

masculin, un adevarat hermafroditism. NU tre considerat ca facand parte din ambiguitatile
sexuale.
CLASIFICAREA ANATOMO PATOLOGIC
- Hipospadiasul anterior: glandular, coronar (50%).
- Hipospadiasul mijlociu: penian distal, penian mijlociu, penian posterior (30%).
- Hipospadiasul posterior: peno-scrotal, scrotul, perineal (20%).
- Formele peno-scrotale, scrotale i perineale sunt definite ca forme "severe".
46.Apendicita acuta- particularitati la nn-sugar
La nou-nscut diagnosticul de apendicit este extrem de dificil, pentru c tabloul
clinic este cu totul i cu totul nespecific: paloare, hipertermie, vrsturi i diaree, fiind
asemntor cu al multor alte afeciuni ntlnite la aceast vrst.
Acest lucru face ca apendicita acuta la aceast vrst s fie ntotdeauna descoperit
n stadiul de peritonit. Vrsturile sunt un simptom cvasiconstant la aceast vrst, n
majoritatea cazurilor copilul fiind febril, fr ca aceasta s fie o regul absolut.
La fel ca i la nou-nascut aprarea musculara lipsete, dar la palparea profunda la
nivelul fosei iliace drepte se poate constata uneori o flectare a coapsei drepte pe bazin, ceea ce
constituie un indiciu deosebit de important pentru diagnosticul de apendicit.
i n cazul sugarului, ca i la nou-nscut, diagnosticul de apendicit se pune cel
mai adesea n stadiul de peritonit, consecutiv perforaiei apendiculare.
47.Semne clinice de probabil si certitudine in dg fracturilor????????
Semnele de probabilitate care, daca exista, ridica suspiciunea unei fracturi sunt:
1. Durerea spontana, localizata intr-un punct fix,
2. Impotenta functionala, care se manifesta prin incapacitatea de a efectua miscari cu membrul
traumatizat.
3. Deformarea regiunii respective, care apare din cauza proeminentei sub piele a capetelor
osoase fracturate.
4. Scurtarea membrului fracturat in urma deplasarii in sus a capatului inferior al fracturii ca
urmare a contracturii musculare
reflexe.
5. Echimozele coloratia violacee a pielii contuzionate de deasupra focarului de fractura, ca
urmare a leziunii concomitente si a
unor vase de sange.
6. Tumefierea regiunii si cresterea temperaturii locale.
Pentru clarificarea diagnosticului, aceste semne descrise mai sus cer cautarea asa-numitelor
semne de certitudine.
Semnele de certitudine, daca este identificat macar unul dintre ele, pun diagnosticul sigur de
fractura. Ele sunt urmatoarele:
1. Mobilitatea anormala in focarul de fractura
2. Netransmiterea miscarii cand se incearca ridicarea membrului presupus fracturat de capatul
sau proximal (de dincoace de
fractura). In acest caz, capatul proximal se ridica, dar capatul distal (de dincolo de fractura)
ramane cazut.
3. Intreruperea clara a continuitatii osului - se poate determina palpand marginea osului. La un
moment dat se poate sesiza
discontinuitatea si la nivelul pielii se poate remarca chiar o mica depresiune.
4. Crepitatiile osoase zgomote specifice (ca sunet, asemanatoare zgomotului produs la
calcarea pe zapada inghetata) care apar

la palparea fracturii si care sunt cauzate de frecarea intre ele a capetelor fracturate.
5. Evidentierea sub piele sau chiar prin piele (in cazul fracturilor deschise) a unuia sau a celor
doua capete fracturate.
6. Modificarile radiologice, care permit aprecierea clara a fracturii si a detaliilor acesteia.
48.Clasif HD in functie de localiz; etiologia HD
-HDS-pana la nivelul unghiului duodeno-jejunal; Hdmedie- de la nivelul ungh Treitz in
jos;HDI-de la nivelul portiunii distale a tubului digestiv
Etiologie:HDS
-varice esofagiene rupte in urma HTP;esofagita postcaustica poate sangera prin detasarea
escarelor date de arsura chimica de la seg inferior al esofagului; refluxul gastroesofagian;
afectiuni ale stomacului:ulcer,cancer,tumori maligne sau benigne; leziuni precanceroase;
ulcerul duodenal
HDM:-diverticul meckel, polipoza rectocolica;enterocolita ulcero necrotica;invaginatia
intestinala;parazitoze intestinale
HDI:colite hemoragice;polip solitar;fisuri anale;corpi straini in tubul digestiv introdusi prin
ingestie sau orificiul anal.
49.Stenoza hipertrofica de pilor-clinica, radiologie, tratament
CLINIC:
vrsturi, care reprezint o particularitate legat de data de apariie a acestora
iniial vrsturile sunt minime, apoi evolueaz rapid, cptnd caracterele clasice
au coninut alimentar, lapte brnzit, n jet
sunt mai mult n cantitate dect alimentul ingerat
semnific staza gastric, NU SUNT amestecate cu bil
au coloraie albicioas
refuzul biberonului
stare general agravat n funcie de vrsturi, cu denutriie + deshidratare
la examenul local avem regiunea epigastric excavat, unde peristaltice
la palpare avem o oliv piloric sub forma unei formaiuni tumorale
RADIOLOGIC:
tranzitul baritat este unul din examenele importante n aceast patologie
semne indirecte: cantiti de lichid de staz, hiperperistaltism eficace
semne directe: canal piloric opacifiat strmtorat, filiform alungit
TRATAMENT:
Tratamentul este chirurgical, dar perioada preoperatorie este foarte important.
Primele 24-72 de h se face o echilibrare HEL, dak copilul este deshidratat.
Alte indicaii folosite :
1. o perfuzie adaptat ionogramei
2. golirea stomacului i plasarea unei sonde nazogastrice
3. antibiotice
4. corectarea hipoprotrombinemiei
Chirurgical, se face pilorotomia extramucoas.
50.Anomaliile de numar ale ureterelor.

bifiditatea pielo-ureteral - n care exist doua bazinete i dou uretere avnd ntre
ele o aa numit "camer de jonciune". Aceast bifiditate pielo-ureteral, n funcie de
nivelul la care este situata "camera de jonciune" poate fi o bifiditate scurt, mijlocie
sau lung.
duplicitatea pielo-ureteral - reprezint malformaia n care exist 2 uretere separate
pe tot traseul care se deschid insa in vezica urinara prin orificii separate, respectnd
legea lui Weigert-Mayer-Pirvu (ureteru care provine de la polu inferior al rinichiului se
va deschide n vezica urinara mai sus i lateral, iar ureterul care provine de la polul
superior se va deschide in vezica urinara mai jos si medial).

51.Cauzele producerii malformatiilor congenitale la copii.

Malformaiile congenitale pot sa fie:
1. de origine genetic
2. consecina a altor factori exogeni
Aceste malformaii congenitale sunt puse n eviden n special n primele zile sau
sptmni de la natere.
Factorii teratogeni exogeni pot fi:
factori fizici: Rx, cldura
factori careniali: anoxia, CO2, vitamine, minerale(ex lipsa iodului poate duce la
hidrocefalie, malformaii oculare, urogenitale)
factori infecioi: toxoplasmoza, rubeola, rujeola, varicela, gripa, hepatita epidemica
factori chimici: cortizonul, hormonii sexuali, insulina, cafeina, sulfamide, antibiotice
terenul matern: cunoscut la mame diabetice, renale, cu hipertensiune arterial.
53.Clasificarea arsurilor etiologica si anatomo-clinica
Etiologic:
a. Arsurile termice: etiologie- flacara >700-800 grade, substante inflamabile,vaporizante sau
care se aprind, lichide fierbinti sau substante vascoase aderente ale caror puncte de
fierbere nu depasesc 100 grade, prin solide fierbinti.
b. Arsurile chimice: etiologie-acizii tari ( hcl, h2so4, azotic, fosforic) sau slabi ( acetic,
oxalic), baze tari hidroxid de Na, K sau slabe ( Hidroxid de carbon), fosfor metallic,
peroxizi (perhidrol), substante fotosensibilizante ( aniline, fluoresceina), substante
iritante vezicante .
c. Arsurile electrice: current electric continuu sau alternative, ce poate degaja
temperature mai mare de 2000 de grade.

Anatomo-clinic:
-ia in calcul criteriul profunzimii in functie de lezarea plexurilor vasculare tegumentare si de
posibilitatea de regenerare a pielii. Profunzimea leziunilor locale este direct proportional cu
temperature agentului termic, dar si cu timpul in care acesta a actionat.
-exista 4 grade de profunzime:
a. gradul I- arsura superficiala, implica epidermul,eritemul si durerea dispar in 24-72h, se
pastreaza functia pielii se vindeca complet.
b. gradul II superficiala- implica epidermul si 1/3superioara a dermului, se formeaza flictena,
se vindeca repede cu cicatrice minima.
c.gradul II profunde: pana la straturile profunde ale dermului, zona e rosie cu arii albe,
flictena poate lipsi, aportul sanguin ramane numai marginal de aceea exista riscul avansarii in
profunzime a leziunilor tisulare, pierderile lichide si efectele metabolice sunt similare cu cele
din arsurile de gr III. Reepitelizarea e lenta.

d.gradul III- distruge intreg dermul, nu exista celule epidermale reziduale care sa
repopulezedermul ai reepitelizarea este imposibila. Leziunea nu se poate inchide prin
contractia plagii necesita grefare. Daca arsura progreseaza catre tesutul adipos culoarea
devine maronie neagra, aparand leziunile de carbonizare.
55.Traumatismele abd la copil-clinica rupturilor de organe parenchimatoase.
Dintre organele parenchimatoase, ficatul, splina si glanda suprarenala pot fi uneori
i ele lezate cu ocazia naterii. Ficatul este cel mai frecvent afectat.
La originea tabloului de hemoragie intern stau traumatisme severe produse n
timpul naterii. Aceste hemoragii apar mai ales la copii cu greutate mare sau la prematuri.
Hipoxia prelungit i staza hepatic sunt factori care mresc fragilitatea vascular.
Clinic hemoragia interna este greu de recunoscut. Nou-nscutul este palid, ocat,
abdomenul destins dar depresibil.
56.Complicatiile arsurilor.?????
In stadiul II pot aparea complicatii digestive (HDS- poate aparea in orice moment
pentru pacientul cu arsuri grave), CID, complicatiile tromboembolice pot aparea imediat dupa
accident si se intend si dupa perioada celor 21 de zile.
-in conditiile in care tratamentul local modern al arsurii , std 3 se suprapune peste
stadiul 2, formarea plagii granulare fiind consideerata o complicatie locala.
-se instaleaza grave stari de denutritie, prabusirea imunitara, dezechilibre metabolice.
-la copiii mici, arsuri grave, la malnutriti, varstnici, persoana tarate socul cronic se
poate instala inaintea celor 60 de zile.
-starea generala se caracterizeaza prin : casexie, areactivitate, adinamie apatie,
anorexie, subfebrilitate, plagi hipersecretante, fetide, fara tendinta de reparare, singura sansa
ptr bolnav fiind grefarea ce trebuie efectuata in cel mai scurt timp dupa reechilibrare.
57.Principii de tratament ale arsurilor la locul accidentului si in urgenta.
- la locul accidentului: scoaterea din zona de actiune a agentului vulnerant, dezbracarea
bolnavului, cand imbracamintea este imbibata in lichide iritante sau fierbinti, si acoperirea cu
cearsafuri sterile, administrarea unui analgezic, montarea unei perfuzii, transportul la cea mai
apropiata unitate spitaliceasca, se va interzice bolnavului consumarea de lichide sau alimente
pe perioada transportului.
-la spital se indeparteaza hainele in cazul in care acestea nu au fost indepartate la locul
accidentului; se va face analgezia bolnavilor, daca n a fost facuta, dar daca leziunile de arsura
sunt intinse si profunde este necesara chiar si anestezie generala pt practicarea toaletei mecano
chimic; cu cloramina, betadina, alcool 70 grade; se vor indeparta toate escarele si alte
fragmente de tesut nrviabil; se vor practica incizii de degajare in cazul arsurilor circulare pt
evitarea aparitiei sindromului de compartiment; pansament; medicul va decide daca leziunile
de arsura impun internare sau se vor trata in ambulator.
58.Definitie si posibilitati evolutive ale canalului omfaloenteric.
-Lipsa de rezorbtie a partii anterioare a veziculei omfalice
-aceasta fistula poate fi completa si determina exteriorizarea de materii fecale la nivelul
ombilicului sau numai a unei secretii muco-purulent cand dimensiunile fistulei sunt reduse
sau cand s-a obliterat partea dinspre intestin. Astfel fistula se transforma intr-un cordon fibros
antero-ombilical creand conditiile posibile pentru o ocluzie prin volvulus.
-alteori ramane sub forma diverticulului Meckel, astfel intelegem ca prin canalul
omfaloenteric se realizeaza un tablou extrem de complex in functie de vestigiile ramase in

acesta. Pot ramane de asemenea fistule oarbe externe, tumorete chistice, tratamentul fiind
chirurgical.
59.Torsiunea de anexe apotologice la fetite- tablou clinic, tratament
-in forma acuta simptomatologia este alarmanta si realizeaza tabloul abd acut
-apare durere cu anxietate si agitatie; discreta reactie peritoneala sau absenta ei; disocierea
dintre puuls si temperatura; prezenta la tuseul rectal a masei tumorale.
- Durere continu, sfietoare, cu caracter colicativ care apare n FID sau FIS, care iradiaz la
nivelul lombei respective, bazinului sau coapsei
-Greuri, vrsturi, anxietate; Constipaie-----sindrom oclusiv
-Polakiurie-rar
La examenul fizic, avem durere, aprare muscular, la tueul rectal avem decelarea
tumorii;febra,tahicardie.
Tratament:
-este numai chirurgical, confuzia cu apendicita poate sa faca calea de abord sa fie o incizie
MacBurney
-Daca aspectul apendicelui nu justifica tabloul clinic, si nu apare lichid hematic sau
formatiunea tumorala anexiala se prelungeste incizia sau se face o incizie mediana
subombilicala.
-in fct de aspectul leziunii se face detorsionare fara salpingectomie cand leziunile nu sunt
avansate;ovariosalpingectomie cand infarctizarea masiva presupune imposibilitatea
recuperarii functionale a organului; histerectomie cu anexectomie cand e interesat si uterul.
60.Malformatiile congenitale ale costelor
-pot fi numerice, de conformatie, complexe
-anomaliile numerice- se prezinta prin exces-coaste supranumerare in regiunea cervicala sau
lombara sau prin lipsa lipsa unui corp vertebral, scolioze
-anomaliile costale de conformatie pot fi hipertrofice,bifide,sinostoze costale.
-Anomalii costale complexe reprezentate prin lipsa partiala a mai multor coaste realizand un
orificiu toracic lateral sau latero-anterior, aceasta lipsa prezentandu-se uneori sub forma unor
mari aplazii care dau tulburari respiratorii si cardiace nou nascutului; pot aparea si fose.
61.Simptomatologia clinica a diverticulitei acute Meckel- dg diferential
DPDV clinic cel mai adesea diverticulul Merkel nu d nici o complicaie i este
descoperit ntmpltor n cursul unei laparotomii, cel mai adesea practicat pentru apendicit.
Complicatii div acuta meckel: Simptomatologia clinic este hemoragia
intestinal(semn de alarm cnd este abundent i se manifest prin rectoragii, scaune de
aspect hematochezic(crmiziu)) i durerea(nu are un caracter precis, uneori epigastric
alteori paraombilical, putnd simula o apendicit acut sau cronic).
Dg dif- ;apendicita;tumori.
62.Scrotul acut- definitie, caracteristici clinice, diverse afectiuni din cadrul scrotului
acut
Definitie: atunci cand continutul burselor scrotale la un copil creste pe neasteptate si spontan
ca volum si acestea devin dureroase se vorbeste de scrotul acut.
Clinic vom urmrii:
1. volumul, culoarea, poziia testiculului bolnav
2. aspectul testiculului sntos
3. existena unei ncreituri cutanate interesnd pielea scrotului

Palparea burselor scrotale trebuie s aprecieze starea coninutului bursei afectate ,

s disting masa dureroas, s disting testiculul de epididim.
Tueul rectal va evalua vezicula seminal destins.
Torsiunea cordonului spermatic este foarte grava si este in capul listei etiologiei
scrotului acut. Poate fi supravaginala manifestandu-se printr o bursa scrotala mare fara febra
cu stare generala buna; intravaginala de obicei la copiii mari, cu durere noaptea , varsaturi si
greturi. Continutul uneia dintre burse e dur, voluminos, dureros, pielea putandu-se increti la
polul inferior.
-Torsiunea anexelor epididimo-testiculare- testiculul e indemn si mai putin dureros, cu o
coloratie violacee
-Epididimita- primitiva sau secundara unui obstacol anatomic, fiziopatologic,unei fistule
uretro-rectale.
-alte etiologii:orhite,hernii strangulate,hidrocel acut,hematocel,tumora cu evolutie acuta.
63.Modificari hormonale si infectii mamare la copil
PUSEELE MAMARE NEONATALE
La nou-nscui n primele 2-3 sptmni de via, indiferent de sex pot aprea
modificri hipertrofice ale snului, care se nsoesc uneori chiar de eliminare de colostru sau
lapte.
Aceste scurgeri de colostru sau lapte denumite lapte de vrjitoare se datoreaz
trecerii hormonilor materni n sngele copilului. La fetite se remarca concomitent i o
hipertrofie a organelor genitale externe care se diminueaz o dat cu scderea excesului
hormonal.
MAMITELE, ABCESELE NEO-NATALE
MASTITA NECROZANT
n perioada de hipertrofie estrogen secreia lactat stagnat poate s se infecteze
uor. Astfel, apar mastite ale noului nscut, abcese mamare, ce trebuiesc incizate si evacuate
pt a preveni gangrena cutanata extensiva.
PUSEELE MAMARE PUBERTARE
Se produce o hipertrofie moderat a glandei nainte de instalarea ciclului
menstrual. Procesul de cretere al snului se face neuniform, una dintre glande fiind pentru o
perioad de timp mai dezvoltat(menarc).
Exist i la biei , este unilateral intereseaz mai des snul drept , hipertrofia
aprnd n jurul vrstei de 12-14 ani(telarc).
-tumorile glandei mamare sunt rare la copii
65.Cauze de invaginatie intestinala la copilul mare.
- polip endoluminal;
- placa Peyer hipertrofiata n cursul unei infecii virale;
66.Hernia diafragmatica congenitala- embriologie,clinica,dg pozitiv si
diferential,tratament.
EMBRIOLOGIE
Hernia diafragmatic congenital este consecin a persistenei canalului
pleuroperitoneal ceea ce determin un defect la nivelul poriunii postero-laterale a
diafragmului.

Acest defect se produce mai frecvent de 5x n partea stng a diafragmului deoarece,

ficatul faciliteaz nchiderea canalului pleuroperitoneal drept .
CLINIC
Forme grave:
dispnee, cianoz
la percuie---sonoritate neobinuit
la auscultaie----absena murmurului respirator
zgomote hidroaerice, abdomen excavat
cordul este deviat
Forme subacute:
cianoz care apare dup mese sau eforturi
vrsturile se adaug tulburrilor respiratorii
Forme latente:
poate apare o ocluzie
vrsturi cu aspect schimbat
tranzit intestinal ntrerupt
distensia abdomnal lipsete
Diagnosticul + este stabilit prenatal printr-o echo de rutin. Prezena
polihidramniosului sau a stomacului destins n interiorul toracelui indic un pronostic grav.
Clinic avem 3 categorii de semne: respiratorii(dispnee, cianoz), circulatorii,
digestive(tulburri de tranzit).
Dupa nastere dg se pune pe incapacitatea nn de a respirat, abd escavat, zg cardiace
in zone anormale, absenta murmurului vezicular pe partea afectata de hernie.
Dg trebuie confirmat radiologic: semne directe torace anormal, imag gazoase
rotunde areolare, cu travee opace si intretaiate uneori de niveluri de lichid sau semne
indirecte-dextrocardie. Abdomenul este cenusiu, opac, fara zone aerice, cu exceptia bulei de
gaaz a stomacului.
Diagnosticul se face cu:emfizemul bulos; afeciuni pleurale; tumori pulmonare;
hernii retrocostoxifoidiene, hiatale.
TRATAMENT
1. iniial : suport ventilator endotraheal,
2. apoi este anesteziat, stomacul este golit printr-o sond nazo-gastrica conectat la
o pompa de vid.
3. intervenia chirurgical - incizie epigastric transvers, viscerul este readus din
torace
67.Ocluziile joase la copil-cauze,simp clinice si radiologice
Cauze:

Malformaiile TD- sunt frecvente , apar de la nivelul duodenului la nivelul rectului

, i pot fi de la stenoze la atrezie.
Hernia inghinal sau inghinoscrotal trangulat- cauz major

Invaginaia intestinal- cauz frecvent

Clinic avem: durere, vrstur, meteorism, oprirea tranzitului intestinal.

Paraclinic:

HLG, TS, Examen urin;Uree, glicemie

Rx abdominal simpl-nivele hidroaerice

Echo abdominal

Irigografia

TRANZITUL BARITAT ESTE INTERZIS

68.Hematocolpos,hematometrie
HEMATOCOLPOS- reprezint colectarea sngelui menstrual n vagin, datorit
unei imperforaii himenale sau a unei atrezii a orificiului vulvar. Apar dureri lunare
abdominale u iradiere in pelvis ce sunt vagi si devin puternice colicative. Dg: examenul
regiunii vulvare. Tratament: incizie longitudinala sau in cruce a himenului si evacuarea
sangelui acumulat.
HEMATOMETRIE- reprezint colectarea sngelui menstrual n uter, datorit
atreziei colului uterin sau aplaziei totale a vaginului. Simpt asemanatoare cu anteriorul. La
tactul rectal combinat cu palparea abd e o tumora cu peretii grosi. Tratament:dezobstruarea
colului uterin si evacuarea sangelui acumulat.
69.Toracele escavat-cauze simpt tratament
CAUZE:

Maladie congenital + ereditar

Consecin a TBC sau sifilisului

Efect al unui traumatism

Malpoziie uterin
Clinica este reprezentat de:

depresiune condrodorsal median cu baza rotunjita siovalara

se poate asocia cu cifoscolioz dorsal cu umerii czui n jos i

nainte, o protuzie a abd cu hipotonie musculara a peretelui abd.
copil longilin, hipotonic, cu membre subiri, astenic

tulburri respiratorii( tuse cronic persistent, episoade bronitice,

angine)

TRATAMENT

chirurgical

vrst 2-6 ani- tehnica Fufezan( rezecia subpericondral mici IC-uri la nivelul
cartilajelor costale afectate)
la o vrst mai mare de 7 ani , se practic mobilizarea sternului i crearea unui
tunel retrosternal

aparat care se ine cteva sptmni pentru a elimina aspectul inestetic din
aceast afeciune

70.Fracturile oaselor lungi la copil.Formarea calusului???

La aceste tipuri de fracturi, calusul se formeaz foarte rapid, n cteva zile , este un
calus hipertrofic, care se modeleaz n timp , astfel nct sechelele acestor fracturi sunt
minime sau chiar absente.
Clavicula este cel mai frecvent os fracturat, de multe ori nu este recunoscut la natere
i se descoper abia dup zile sau sptmni, o data cu formarea calusului osos hipertrofic.
Humerusul , n cadrul acestuia se poate produce o decolare a epifizei proximale.
Clinic se manifest ca o luxaie scapulo-humeral , care necesit o reducere. Fractura
humerusului n 1/3 medie se recunoate prin semnele de certitudine ale fracturii(deformarea
membrului, crepitaii osoase, durere la palpare). Se mai poate asocia i cu paralizia nervului
radial.
Femurul poate suferii i el o fractur care se situeaz la limita cartilajului cu osul ,
urmat de o deplasare. Clinic ea se poate confunda cu o luxaie congenital de old. MI
afectat este mai scurt, apare durere la palpare, tumefacia zonei.
n cadrul fracturii diafizei femurale apar ca semne devierea axului coapsei,
tumefacia local, scurtarea MI.
71.Fistulele laterale ale gatului-embriologie,clinica,ttratament
La embrion nc din prima lun se observ sub extremitatea cefalic o serie de
ridicturi suprapuse(arcuri branhiale), separate ntre ele prin fante(anuri branhiale. Exista 5
arcuri branhiale, dar numai primele 3 cu fantele care le separ, particip la producerea
fistulelor i chistelor cervicale laterale.
Primul arc conine mugurii mandibulari i este separat de al doilea arc al carotidei
externe prin primul an branhial. Acest an corespunde unei linii care pleac din conductul
auditiv extern pe sub unghiul mandibulei spre osul hioid.
Cel de-al doilea arc branhial se alungete mult exterior i acoper ca un opercul
urmtoarele arcuri. anul al doilea corespunde unei linii ce pleac din foseta faringiana a lui
Rosen, la marginea anterioar si distal a SCM. nchiderea lui complet determin o fistul cu
traiect lung din faringe pana aproape de baza gatului.
Cel de-al doilea an branhial este delimitat n sus de al doilea arc branhial din care
vor deriva carotida externa si cornul mic al osului hioid, iar n jos este delimitat de al treilea
arc branhial din care va deriva carotida interna i cornul mare al osului hioid.
Clinic:
apar nite fistule care sunt mai frecvente dect formaiunile chistice
traiectul fistulos se duce spre cornul mare al osului hioid, evolueaz ntre cele 2
carotide , aproape de bifurcaia lor i se ndrept spre faringe
Tratamentul este chirurgical i este reprezentat de extirparea ntregului traiect
fistulos pn la faringe.
72.Simptomatologia clinica si radiologic a malformatiilor intestinului subtire
existena unui hidramnios(creterea coninutului de lichid amniotic)
vrsturile bilioase
meteorism
unde peristaltice pe abdomen
la palpare masa tumorala
radiologic apar nivele hidroaerice perfect orizontale + absena aerului sub acestea

73.Enumerati malformatiile vezicii urinare.

hipoplazia VU-de volum
de forma: dedublare;vezica in clepsidra;diverticuli medicali congenitali
extrofia de vezica.
75.Tratamentul in megacolonul congenital medical si ch
Tratamentul este chirurgical i medical , cel definitiv este chirurgical. El const n
ablaia segmentului aganglionar + restabilirea continuitii intestinale.
Tratamentul medical
nu exist un tratament medical curativ pentru megacolonul congenital
tratamentul de reanimare al ocluziei nou nscutului sau sugarului- n condiiile unui
tablou de ocluzie joas , tubul digestiv trebuie s fie decomprimat printr-o sond nazogastric , cu rehidratare iv, antibioterapie
golirea zilnic a scaunelor prin clism
Tratamentul chirurgical temporar
se practic o stomie de decompresiune care este situat la nivelul intestinului sntos
Tratamentul chirurgical definitiv
-in perioada preoperatorie timp de 2 ile se instituie o dieta fara rezidii si 24 h o dieta lichide.
Se fac spalaturi pt preg tubului digestiv. Se administreaza atb oral si parenteral, se instituie o
sonda nazo gastrica o sonda urinara si cale intravenoasa rapida.
-3 tehnici stau la baza trat ch:
1. coborrea colo-anal
2. coborrea recto-rectal trans-anal, prin care rectul este izolat prin rezecie i
nchis n 2 planuri deasupra promontoriului. Restul colonului aganglionar este
rezecat, i dup skeletizarea sa , este cobort recto-rectal, trans-anal
3. coborrea extra-mucoas endo-rectal
4. intervenii abdominale joase(operaia lui State)-rezecia colonului dilatat
5. miomectomia posterioara Lynn.
76.Ectopia testiculara-def,clinica,tratament??????
=testiculul nu mai urmeaza traiectul normal de coborare si este situat in afara canalului
inghinal. Putem gasi un testicul intraab sau in afara canalului inghinal.
-tratamentul este chirurgical.
77.Torace in carena-cauze,simp,tratament
Reprezint reversul toracelui escavat i este o malformaie foarte rar. Clinic , n
inspiraia profund sternul este proiectat anterior, iar anul costal lateral se lrgete.
Poziia vicioas a sternului are tendin la redresare. Deformaia are repercursiuni
respiratorii , prin reducerea progresiv a capacitii de efort.
Ca tulburri funcionale avem: cianoz, la nn avem sufocare, fenomene
asmatiforme.
Tratamentul este ortopedic, prin utilizarea unui pat gipsat. Cel chirurgical se
adreseaz copiilor mai mari i este reprezentat de rezecia cartilajelor costale + sternotomia
concomitent.
78.Traumatismul abd la copil-clinica rupturii de organ cavitar

79.Anomalii anatomice de rotatie si vascularizatie ale rinichilor

1. rotaie
rinichiul subrotat
rinichiul rotat invers
rinichiul hiperrotat
2. vascularizaie
anevrismul arterei renale
fistula arterio-venoas renal
80.Gangrena cutanata extensiva a nn-etiologie,clinica,evolutie,trat
Etiologia este dat de infecii cu stafilococ, a crei poart de intrare este plaga
ombilical necicatrizat , sau un abces al snului la mam, stafilococia cutanat.
Clinic, apare la nceput un placard unic, rou, edemaiat, ndurat. Bolnavul este
agitat, plnge, i are febr 38-39*.
Placardul iniial se extinde i centrul su devine violaceu , fluctuent , urmat de
necroz total. Din plag se scurge o secreie purulent, cenuiu-murdar, sfaceluri.
Evoluia n timp a procesului de necroz , nsoit de eliminarea de sfaceluri ,
dureaz 2-3 sptmni. n lipsa tratamentului corespunztor, leziunile se extind i mai mult.
Tratamentul medical const n administrarea de antibiotice cu spectru larg +
aciune bactericid(penicilin, oxacilin, gentamicin).
Tratamentul chirurgical este indicat numai n prezena unei colecii fluctuente care
impune evacuarea puroiului. Tot odat se vor exciza i prile necrozate din tegument , iar
focare multiple abcedate vor fi evacuate.
Tratamentul local va fi dat de utilizarea unor unguente cu antibiotice.
81.Corpi straini ai tubului digestiv la copil

82.Piciorul stramb varus equin la copil

Reprezint una dintre malformaiile cele mai frecvente ntlnite n ara noastr
fiind mai frecvent dect luxaia congenital de old , din cadrul malformaiilor aparatului
locomotor.
Picior strmb este acel picior care nu i realizeaz sprijinul normal pe sol. El poate
fi congenital, posttraumatic, paralitic.
Piciorul strmb varus equin este cea mai clasic malformaie a piciorului ,
foarte uor recunoscut de ortoped. Deformaia prezint un equin, un varus al
calcaneului i o aducie i o supinaie a piciorului.
Etiologia este dat att de factorii genetici, ct i de factorii care acioneaz
intrauterin.
K patogenie avem un deficit neurologic, a unui dezechilibru muscular, a unei
anomalii osoase.
Clinica:
1. o deviere n jos i nuntru( ,
) a labei piciorului + o micare de rsucire
nuntru, astfel nct laba piciorului afectat privete la cellalt picior.
2. faa dorsal a piciorului este mai convex dect normalul i privete nainte i n afar,
planta fiind concav.
3. sprijinul pe sol se face pe marginea extern a piciorului n partea ei anterioar.
4. gamba este mai scurt i mai subire , piciorul este mai mic.

5. pentru aprecierea gradului deformaiei trebuie msurate elementele care o

compun(varus, equin).
Equinul corespunde extensiei plantare 90-120*
Ca examene paraclinice , se vor face nite RX:la nastere;in cursul trat ortopedi;cu
ocazia interventiei ch; postoperatorie;sechelelor piciorului stramb.

Tratamentul:
asiguri familia ca copilul nu este un infirm
proceduri ortopedice prin aparate gipsate
atenie !!!!!!
1. nu se foreaz reducerea
2. se evit strivirea astragalului
3. se evit o fals coreie
apoi se vor face: chirurgia prilor moi,deschiderea capsulelor, mai ales cea
posterioara sia capsulelor interne precum si alungirea tendonului lui Achile
aparat gipsat 2-3 luni

83.Anomalii anatomice de sediu rinichi.

Ectopia renal simpl poate fi:
unilateral
bilateral
Rinichii pot avea urmtoarele poziii : toracic, lombar nalt, ileo-lombar,
iliac, pelvin.
Ectopia ncruciat : n care nu exist o fuziune a parenchimului renal , dar
ureterul se deschide controlateral.
85.Anomaliile anatomice de forma ale rinichilor.
1. anomaliile pr-zise- rinichiul scurt, rinichiul rotund, rinichiul alungit, rinichiul n
clepsidr
2. rinichiul n potcoav- cea mia frecvent malformaie de form a rinichiului , realizat
prin proces de simfizare.
Apare mai frecvent la B, 90% este caudal, 10% cranial. Rinichiul are o
poziie ectopic la nivelul bifurcaiei aortei , iar istmul este fibros sau din parenchim.
Clinic prezint durere n ortostatism, tulburri vasculare, tulburri digestive,
tulburri urinare.
Paraclinic se face urografia iv, care d i D+.
86.Anomalii ale sanului la copii
NUMR
a) AMASTIA = lipsa n totalitate a esutului glandular
b) ATELIA = lipsa mamelonului
obs : a) si b) se pot asocia i cu absena coastelor , atrofia muchilor intercostali ,
atrofia muchilor pectorali
c) POLIMASTIA = un numr sporit de glande mamare
d) POLITELIA = prezenta unui numr sporit de mameloane

obs : c) si d) pot ajunge la un nr de max 8, dispuse pe aa numitul traiect al

liniei lactee (de la linia axilara pana la nivelul organelor genitale externe)
Tratamentul pentru aceste anomalii este chirurgical.
e) ANIZOMASTIA = asimetrie a celor doua glande mamare i se rezolv chirurgical prin
utilizarea unor lambouri ncruciate
VOLUM
a) ATROFIA GLANDEI MAMARE =datorat tulburrilor endocrine, infantilism, dup
oreion, TBC, arsuri , incizii urmate de drenaj
b) MICROMASTIA = se recomand administrarea de estrogeni
c) HIPERTROFII MAMARE = pot fi:
- unilateral datorat adenomului (fibroadenomului )
- bilaterala ntlnit la ginecomastia la biei
- Klinefelter la baieii cu atrofie testicular
- pseudohipertrofia grsoas de la obezi
- n puseele mamare anormale ntlnite la vrsta pubertii
DE POZIIE
a) MASTOPTOZA
b) PROLAPSUL MAMAR
87.Diverticulul Meckel, embriologie,posibilitati de manif patologica
EMBRIOLOGIE
- n a 13-a zi embrionul este nc n stadiul didermic , endoblastul tapeteaz complet
membrana Heuser pentru a construi lecitocelul
- n cursul dezv. la embrion , dubla pictur cefal-caudal i lateral tinde s includ o parte a
acestui lecitocel n corpul embrionului; este viitorul tub digestiv care rmne larg deschis n
vezicula vitelina prin intermediul canalului vitelin
- iniial foarte larg, canalul vitelin se alungete i se retract progresiv , constituind axul ansei
intestinale primitive care n sptmna a 6-a de dezvoltare se gsete herniat n afara
abdomenului
- ncet , ncet , orificiul ombilical se retract pe msura ce intestinal se reintegreaz n
abdomen, iar canalul vitelin se subiaz pana la dispariia sa totala
- in patologie se pot observa persistenta pariala a canalului vitelin ca i diverticul Meckel
ataat de ombilic printr-un rest de canal devenit fibros si obliterat
MANIFESTARE PATOLOGIC:
A) Ocluzia intestinala (1/4 din complicaii) care se poate realiza prin :
- invaginaia prin diverticul Meckel - forma tipica de invaginaie ileo-ileal, ileo-ileo-colic,
care oblig la reducere total
- volvulusul - la orice vrst , forma tipic de ocluzie acuta de intestin subire prin bride
B) Ulcerul peptic- legat de prezenta mucoasei gastrice heterotopice, manifestat prin:
- hemoragie intestinal - abundenta , manifestat prin rectoragii, scaune cu aspect
hematochezic (crmiziu) - semn primordial
- durerea - uneori epigastric, alteori paraombilical, moderat intens , poate fi nsoit de
vrsturi i tulburri de tranzit

88.Dg diferential al torsiunii de testicul la copil

89.Ocluzii inalte la copil-cauze de producere simptome clinice, paraclinic

Cauzele sunt aceleai ca la ocluziile joase
CLINIC:
vrsturi alimentare cu aspect verzui sau bilios;
acest tip de ocluzii sunt ocluzii cu abdomen plat, excavat; meteorism absent
oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale + gaze apare tardiv
durerea
Paraclinic vezi cele joase
90.Meningoencefalocelul-def,clinica,complicatii
Reprezint o malformaie a SNC ca urmare a unui defect de nchidere al tubului
neural, caracterizat prin situarea n afara cutiei craniene a unei pri a encefalului i a
nveliurilor sale.
CLINICA:
Formaiunea tumoral poate avea dimensiuni mici , dar i aspecte voluminoase.
Poate prezenta modificri dermatologice(hipertricoz).
Formaiunea tumoral este sensibil la palpare chiar dureroas la presiunea
exercitat asupra sa, poate prezenta ulceraii.
FORME:
1. forme anterioare (sinciial): nazofrontal, nazoetmoidal i nazoorbital. Acestea
prezint hipertelorism, cu deformarea piramidei nazale, malformaii ale globului ocular, o
fanta palpebral micsorat sau cu fenomene de dacriocistit
2. forme fronto-interfrontale (rare)
3. forme parietale
4. forme occipitale- ntlnite frecvent in Europa de Vest, SUA
5. forme bazale propriu-zise, nevizibile la exterior
6. forme pteorionale, forte rare, unul din punctele de nchidere tardiva ale craniului
membranos la copil
COMPLICAII:
Preoperatorii:
- hemoragii
- infecii
- traumatisme
Postoperatorii:
- epilepsia
- hidrocefalia
- fistule de lichid cefalorahidian
- recidiva

92.Fistulele regiunii ombilicale:clinica si tratament

FISTULA OMFALO ENTERIC
- lipsa de rezorbie a poriunii anterioare a veziculei omfalice
Clinic:
- poate fi complet i determin exteriorizarea de materii fecale la nivelul ombilicului sau
numai a unor secreii mucopurulente cnd dimensiunile fistulei sunt reduse sau cnd s-a
obliterat partea dinspre intestin
- se poate transforma ntr-un cordon fibros antero-ombilical crend condiiile posibile pentru o
ocluzie prin volvulus sau sub forma diverticulului Meckel
- pot rmne de asemenea fistule oarbe externe, tumorete chistice
Tratament: chirurgical
FISTULA I CHISTUL DE URAC:
- consecina lipsei de rezorbie a prii craniale a veziculei alantoide
a) fistula de urac = persistena uracei n totalitate
Clinica: la nivelul ombilicului se elimina o cantitate mai mare sau mai mica de urina
b) chistul de urac = nerezorbia prii centrale a uracei
Clinica: simptomul dominant este o tumoret de dimensiuni variabile care creste ca volum, se
imflameaz i se confund cu un abces de perete subombilical
Tratament: chirurgical prin extirparea extraperitoneala att a fistulei cat si a chistului de
urac
93.Enumerati malformatiile ureterelor.
1. anomaliile jonciunii pielo-ureterale(hidronefrozele)
2. anomaliile de numr (ureterele supranumerare)
3. anomaliile de poziie(inseria nalt a ureterului, ureterul retrocav)
4. anomaliile de form i calibru(ureterul orb)
5. anomalii de deschidere ale ureterului
95.Varsaturile in ocluziile congenitale la copil
In ocluziile inalte varsaturile alimentare sunt verzui sau bilioase daca obstacolul este
sub ampula lu Vater. Daca obstacolele sunt mult mai jos sunt bilioase si fecaloide.Ele imbraca
un caracter foarte timpuriu in ocluziile inalte, unde varsatura e imediata si e cu atat mai
tardiva cu cat obstacolul emai jos.
96.Torsiunea de testicul-clinic,tratament,complicatii
SEMNE CLINICE
debut brusc, cu dureri violente la nivelul scrotului, tumefierea hemiscrotului de partea
dureroas, pliuri scrotale terse, tegumente roii , calde
palpare dureroas, testicul retractat cranial i are o poziie orizontal, cordonul este
ngroat i dureros n segmentul inferior
semne generale : greaa , vrsturi, paloare, anorexie, tahicardie.
TRATAMENT

Este chirurgical i este o mare urgen. Const n detorsionarea testiculului i

infiltrarea cordonului spermatic cu Novocamina i fixarea acestuia dac testiculul este viabil
sau castraia n cazul necrozei tisulare.
Complicatii?????
97.Hemangioame-def.forme anatomo-patologice,evolutie,complicatii
-sunt cele ma comune tumori
Hemangiomul infantil- este un neoplasm benign care se dezvolt de obicei la nou
nscui n primele luni de via, care intereseaz capul i gtul n proporie de 80-85%.
Hemangiomul congenital- este o tumoare benign(semn din natere) , care se
aseamn cu hemangiomul infantil , dar difer de acesta prin faptul k are o prezentare complet
dezvoltat la natere. El nregistreaz o involuie i o regresie rapid, hemangiomul congenital
fiind o form rar.
CLASIFICARE
hemangioame capilare , cavernoase, leziuni mixte;
clasificare biologica: hemangioame, malformaii vasculare;
clasificare evolutiv :
tipul 1 : petele neo-natale;
tipul 2 : hemangioame capilare intradermice, pata de "somon", pata de "vin", angioame
"pianjen";
tipul 3 : hemangioame juvenile, " pata de cpun" , hemangioame capilare " n cpun",
hemangioame capilare cavernoase;
tipul 4 : fistule arterio - venoase, hemangioame arteriale, gigantism hemangiomatos.
EVOLUTIE
70-90% din ele regreseaz pn la vrsta de o lun , n special cele mici;
altele pot evolua cu complicaii : extindere , infecie, ulceraii;
altele pot dezvolta o proliferare neo-natal rapid cu o involuie uoar ulterior, dar cu
consum mare de trombocite
unele se pot extinde n urma unor traumatisme , stri septice;
se pot complica cu staza venoas primar cu coagulopatie
COMPLICAII
- infecie,
- hemoragie,
- trombocitopenia.
98.Simptomatologia clinica si radiologica a malformatiilor intestinului gros.
Clinic
-ale colonului atrezii si stenoze:
- Atrezii : realizeaz un tablou de ocluzie neo-natala precoce prin obstrucie mecanic,
vrsturi alimentare, apoi bilioase, distensie abdominal voluminoas. Pielea abdomenului
este adesea ntins i strlucitoare strbtut de o circulaie venoas superficial, ntrziere sau
absenta totala a emisiei de meconiu.
- Stenoza : simptome mult mai trziu, episoade de constipaie, crize dureroase colice, diaree,
prezena de snge i glere n scaune, tablou de ocluzie intestinal. Se poate palpa o masa
abdominal, auscultaie avem zgomote intestinale.

Radiologic
- clieul abdominal pe gol confirma ocluzia i poate indica chiar i sediul;
- radiografia abdominal pe gol ne arat prezena unei anse voluminoase, extrem de dilatate,
meconium granitat, cu cteva anse intestinale aerate, nivele orizontale hidroaerice;
- clisma cu substan opac va putea preciza tipul i sediul.
101.Simptomatologia clinica a megacolonului congenital
Semne clinice
- ntrzierea eliminrii meconiului (94% in 24 ore); distensia abdominal;vrsturi bilioase
- diaree; paloare cenuie ;agitaie ;respiraii numeroase , rapide ;tahicardie;hipertermie.
Examenul abdominal
- distensie abdominal ;anse intestinale destinse i "n lupt" ;timpanism abdominal, ;creterea
peristaltismului, borlborisme.
Tueul rectal ne arat un canal anal permeabil fr urme de materii fecale.
102.Criptorhidia definitie si tratament
Orice testicul necobort sau incomplet cobort reprezint un testicul criptorhidic. Se
gsete n permanen n afara scrotului i a crui coborre prin traciune manual este fie
imposibil , fie urmat de o ascensiune imediat.
Poate fi complet (intraabdominal sau intraparietal ) sau incomplet ( inghinal
nalt sau joas).
TRATAMENT
- hormonal: gonadotrofina corionic 2-3 injecii / spt, doza totala sub 15 UI; contraindicat n
criptorhidiile abdominale i cele care se nsoesc cu sac de hernie sau alt anomalie anatomic
asociat. Indicat n cele inghinale la copii cu vrsta ntre 4-5 ani.
- chirurgical: orhidopexie = eliberarea testiculului din vaginala sa i din cordonul spermatic.