Proceduri si tehnici de fiscalitate nationala si internationala

Contributii sociale in Romania

Referat
ntr-un stat democratic, protectia sociala reprezinta un element fundamental al
politicilor statale, deoarece prin punerea ei n aplicare se realizeaza prevenirea,
diminuarea sau nlaturarea consecintelor unor evenimente considerate ca "riscuri
sociale"

asupra

nivelului

de

trai

al

populatiei.

Asigurrile sociale sunt partea component a sistemului de securitate social care

are drept obiectiv principal compensarea prin beneficii in bani sau in servicii a
prejudiciilor suferite in anumite situaii de risc (incapacitate temporar sau
permanent de munc,btranee, omaj, etc) cu care se confrunt cei asigurai.
Sistemul de asigurri sociale se bazat pe colectarea resurselor (fondurilor) de la cei
asigurai in sistem contributoriu i distribuirea beneficiilor/primelor de asigurare ctre
cei confruntai cu situaia de risc asigurat sau ctre urmaii acestora in concordan
cu contractul de asigurare. Asigurrile sociale pot fi de stat (sau publice) sau private.
Impreun cu asistena social, asigurrile sociale alctuiesc sistemul de securitate
social.
Cerina principal pentru un sistem de securitate social este ca el s se constituie
prin cele dou componente ale sale, sistemul de asigurri sociale de stat i
sistemul de asisten social intro reea de siguran, de securitate social (safety
net) care s protejeze cetenii in faa oricrui risc social. Completitudinea dar i
complementaritatea msurilor de asigurri i de asisten social sunt condiii
eseniale pentru ca nici o categorie de ceteni, in nici o situaie s nu rman
vulnerabil.
Spre deosebire de beneficiile de asisten social care sunt non-contributorii,
beneficiile de asigurri sociale (pensii, ajutor de omaj, asigurrile de accident
de munc, servicii de sntate n cele mai multe cazuri) sunt contributorii, fiind
acordate doar pe baza unei contribuii anterioare a beneficiarului la un fond.
Cuantumul contribuiei i al beneficiilor este determinat de mrimea i durata
contribuiei, dar i de alte elemente legate de echitatea social (e.g. solidaritate
intra i inter-generaional). Sistemul de asigurri sociale de stat are obligatoriu 3
componente:

Sistemul de pensii, sistemul de asigurri de sntate i sistemul de ajutor de omaj.

Dac pentru una numit tip de risc se poate stabili o baz actuarial (se poate
calcula riscul de a se produce evenimentul asigurat) atunci pot fi infiinate i asigurri
private, suplimentare fa de cele de stat. Este cazul fondurilor private de pensii i
asigurrilor de sntate private. Bugetele asigurrilor de stat sunt administrate
separat de bugetul de stat, statul avand obligaia de a garanta drepturile asigurailor
i ca urmare are obligaia de a reglementa i controla funcionarea acestor fonduri,
iar funcionarea fondurilor private de asigurri sociale este reglementat i controlat
de stat in scopul proteciei drepturilor asigurailor.
Introducerea pentru prima dat a asigurrilor sociale le este atribuit reformatorilor
conservatori von Bismarck i von Taffe care intre 1871 i 1891 au introdus primele
legi asiguratorii in Germania.
Drepturile economice se suprapuneau de fapt peste obligaii clar stipulate de
legislaie. Bismarck vedea de fapt anagajaii ca pe nite "soldai ai muncii ntr-o
economie funcionnd ca o armat", cu autoritatea deplin a statului (in calitate de
general) asupra managerilor (in calitate de cpitani).
Cancelarul von Bismark rmane promotorul primelor legi din domeniul asigurrilor
sociale care au insemnat o prim implicare a statului modern in protectia sociala a
indivizilor pe baze contributorii.
Primele astfel de legi introduse in Germania au fost: Asigurarea pentru accidente
industriale (introdus in anul 1871), Asigurarea de sntate (1883), Asigurarea de
Pensii (1891, Frana o introdusese deja cu doi ani inainte). De menionat c dei
multe ri (in special Europene) au urmat imediat modelul Germaniei, alte ri au
introdus mult mai trziu aceleai legi (in special SUA, Canada I Australia) (Pierson,
1991).
In Romania au fost inregistrate inc din 1872 asocieri ale muncitorilor care
prevedeau i msuri de intrajutorare in caz de boal sau deces. A.I. Cuza a introdus
chiar o lege de plat a unor pensii pentru funcionarii statului civili, militari sau
eclesiastici dar drepturile erau destul de limitate.
Prima lege modern de asigurri sociale care prevedea principiul asigurrii obligatorii
a fost introdus in ianuarie 1912 (Legea Neniescu) i prevedea asigurri de boal,
invaliditate, accidente, maternitate i pensii pentru toii membrii corporaiilor
muncitoreti. In 1933 a fost introdus o lege prin care a fost unificat la nivel naional
sistemul asigurrilor sociale din Romania.

Perioada comunist a adus schimbri majore in sistemul de asigurri sociale din

Romania, incepand din ianuarie 1949 egalizarea drepturilor de asigurri fiind
promovat de diverse acte legislative. Prin industrializarea forat i creterea
populaiei angajate asigurrile sociale s-au extins la aproape intreaga populaie iar
fondurile de asigurri au fost trecute complet sub controlul statului i incluse in
bugetul de stat. In plus, omajul fiind un fenomen social nerecunoscut de regimul
comunist asigurrile impotriva omajului s-au desfiinat. De asemenea, agricultorii
asociai forat in CAP-uri falimentate ulterior de politicile economice aberante ale
regimului comunist nu au fost introdui in sistemul de stat al asigurrilor de pensii
fapt ce a creat dup 1989 o problem major in sistemul de pensii impovrat i cu
pensiile pentru agricultori, introduse in 1992. Dei benefice pentru populaia anterior
neacoperit, in special pentru populaia rural, msurile au afectat in timp calitatea
unor drepturi (serviciile medicale, de exemplu, erau adesea de proast calitate i
erau condiionate de oferirea unor mici atenii ctre medici) i atitudinea cetenilor
fa de ideea de asigurare social. Dup Revoluia din 1989 fondurile de asigurri au
fost o bun perioad sub controlul guvernului, fapt ce a condus la utilizarea abuziv
a unora dintre ele. De abia in 1991 a fost introdus Legea Ajutorului de omaj, in
1997 Legea Asigurrilor de Sntate i in 2000 o nou lege a pensiilor prin care se
separ de fapt fondurile de asigurri de Guvern i se plaseaz in casele de asigurri
de sntate i respectiv de pensii.
Alte cateva precizri teoretice sunt necesare referitor la natura riscului i a
acoperirii sale la diversele tipuri de asigurri sociale
Dei sunt bazate pe contribuia fiecrui cetean cuantumul fiind stabilit proporional
cu aceasta, pensiile din sistemul n flux presupun i o anumit redistribuire bazat
pe principiul solidaritii sociale atat intre generaii cat i intre categorii de pensionari.
Datorit acestei redistribuiri (prin plafon de pensie maxim, pensie minim, stagiu
minim de contribuie, etc) anumite segmente de contribuabili (in special cei cu
venituri mari i foarte mari) sunt dezavantajai i muli dintre ei nu ar contribui dac
nu ar exista obligativitatea contribuiei. O alt categorie care, de asemenea, nu ar
contribui benevol este cea a celor foarte sraci care, pe fondul lipsei
cvasipermanente de resurse i-ar orienta resursele spre nevoile immediate fr a
face economii pe termen lung, rmanand ca la btranee s cad in grija asistenei
sociale deci a bugetului de stat.

Oricum,

dei

necesare,

principiul

solidaritii

sociale

obligativitatea

contribuiei nu justific distorsionarea exagerat a regulii de stabilire a

cuantumului pensiei n funcie de valoarea contribuiei (n cuantum i durat).
n Romania de mai muli ani se practic un modul aberant, inechitabil, de calcul a
pensiei care a creat diferene mari de pensii intre persoane cu eforturi contributoriu
similare. In plus, dei implicarea Statului prin reglementri este justificat i in
sistemele private de asigurri (extrem de necesare in completarea celor de stat),
implicarea excesiv, abuziv a acestuia in sistemul pensiilor de stat este
condamnabil pentru c fondul de pensii este al contribuabililor la el i nu al tuturor
cetenilor precum bugetul de stat iar el trebuie administrat in interesul i sub
controlul reprezentanilor asigurailor.
Asigurrile de sntate se confrunt cu tendina de fraudare prin sub declararea
riscului (nu se declar la asigurare anumite boli dei probabilitatea apariiei lor este
cunoscut de asigurat) i, in plus, dreptul la ingrijire medical (cel puin cea de baz)
este considerat de muli a fi universal aa c in unele ri serviciile de sntate sunt
parial sau total furnizate de stat, de la buget, fr o contribuie separat. Oricum,
dac exist, contribuia trebuie s fie obligatorie mcar pentru acoperirea costurilor
serviciilor minimale.
Asigurrile de omaj se deosebesc de celelalte dou prin faptul c riscul este
complet dezechilibrat distribuit intre asigurai, cei din anumite sectoare, din anumite
meserii, cu resurse umane mai reduse fiind mult mai expui riscului de omaj. Astfel,
unii contribuabili cu un risc extrem de redus de a intra in omaj nu ar fi deloc
interesai s contribuie in mod benevol la un fond de omaj; dintre cei cu risc ridicat,
cei interesai s contribuie, muli ar intra efectiv in omaj dup o perioad aa c
povara contribuiei pe contribuabilii rmai la un moment dat ar fi atat de mare incat
acetia ar renuna s-i mai asigure riscul de omaj, costurile depind beneficiul
(reducerea incertitudinii, vulnerabilitii, prin asigurare). In plus, riscul de a intra in
omaj este i neuniform distribuit in timp aa c este greu de calculat contribuia pe
aceast baz, perioadele de declin economic, cu omaj foarte ridicat fiind greu de
anticipat. Rezult c fondurile de omaj nu pot fi private ele trebuie s se bazeze pe
o contribuie obligatorie i s fie garantate de Stat.
De asemenea, un fapt pe care il consider semnificativ pentru istoria implicrii statului
in protecia social a cetenilor, prin asigurri sociale, anume c reformele sociale
s-au extins de la protecia fa de riscul pierderii veniturilor din munc a celor

care erau sau fuseser angajai (asigurri sociale pentru accidente de munc,
pensii, omaj) la protecia/ acoperirea familiilor acestora (pensii de urma,
asigurri de santate pentru intreaga familie), apoi la protecia celor care nu
puteau s lucreze (persoane cu handicap, copii fr susintori legali - deI pentru
acetia instituii I msuri de protecie existaser I anterior) I deabia n final (dup
cel de-al doilea Rzboi Mondial) unele msuri de protecie s-au generalizat la
ntreaga populaie (asigurari de sntate universaliste, ajutor social, alocaii pentru
copii).
Aceast succesiune a grupurilor int pentru politicile sociale, similar pentru fiecare
stat indiferent de stadiul istoric sau economic de dezvoltare este esenial pentru a
inelege c politicile sociale au fost centrate pe protecia in primul rand a celor care
sunt sau au fost angajai, asigurrile sociale fiind n centrul oricrui sistem de
securitate social.
Prin expresia asigurri sociale se desemneaz transferurile bneti de natur
contributiv la care particip statul, patronii i populaia ocupat, destinate s
realizeze intreinerea venitului beneficiarilor in condiiile in care acetia nu mai au de
lucru sau nu mai pot lucra. In cadrul sistemului, statul este garantul, dar i
organizatorul i unul din contributorii la constituirea resurselor; la randul lor, patronii
sunt contributori, iar asiguraii sunt atat contributori, cat i beneficiari de venituri
i/sau servicii sociale, in cazul ivirii riscurilor specificate. O situaie aparte o au
lucrtorii pe cont propriu, care trebuie s-i asume rolul de patron i de asigurat,
ceea ce conduce la contribuii financiare sporite.
Contribuiile de asigurri sociale pot fi tratate ca un tip specific de impozit direct. De
altfel, in unele ri aceste contribuii se vars la bugetul de stat, de unde apoi se
repartizeaz toate cheltuielile sociale, inclusiv cele de asigurri sociale (Marea
Britanie, de exemplu).
De cele mai multe ori ins asigurrile sociale au un buget distinct de bugetul de stat.
La randul lor, beneficiile de asigurri sociale se acord fie in funcie de nivelul
venitului (cum este i in Romania), respectiv al contribuiilor, fie sub forma unor sume
fixe.
Denumirea de asigurri sociale este totui ambigu. O prim semnificaie ar fi
aceea c se desemneaz asigurrile legate de condiiile de via ale populaiei, spre
deosebire de cele din domeniul economic.

O a doua semnificaie se constituie ca urmare a faptului c avem de-a face cu un

aranjament public, organizat de stat, cu contribuii obligatorii, spre deosebire de
aranjamentele private. Aceast accepie poate fi regsit chiar in titulatura actual a
sistemului romanesc, din moment ce se numete asigurri sociale de stat,
comparativ cu alte sisteme de asigurri sociale independente (ale agricultorilor,
cultelor etc.) sau private.
Asigurrile sociale au fost organizate preponderent pe principiul fluxului (pay-as-yougo): prestaiile se pltesc din incasrile curente. Sistemul romanesc de asigurri
sociale este unul din acest tip, spre deosebire de tipul organizat pe baz de fonduri
de acumulare. Dei acest al doilea sistem are i el o serie de avantaje (unii chiar il
consider mai bun), sistemul in flux are o mai mare flexibilitate. In plus, el permite
satisfacerea inc de la organizare a unor nevoi ale asigurailor. Este ins mai
vulnerabil in condiiile creterii coeficientului de dependen (raportul beneficiaricontribuabili). In aceste cazuri subveniile de la bugetul de stat sunt absolut necesare
si se consider c dac in prezent asigurrile sociale rman importante, ele nu pot
totui face fa noilor probleme cum ar fi excluderea social sau omajul de lung
durat.
La randul lor, asigurrile private, dei se organizeaz intr-un domeniu in care nu
exist o baz acturial de calcul a riscului asigurat, se dovedesc a avea un rol
important in furnizarea de venituri populaiei. In asigurrile private se prevede fie o
despgubire in cazul producerii riscului, ceea ce permite raionalizarea activitii, fie
plata sumei acumulate pan la un termen convenit (acestea se organizeaz pe baz
de fonduri cu capitalizare). Adesea ins asigurrile private sunt supralicitate.
Asigurrile de via (de fapt de deces sau la termen) sunt prezentate ca asigurri de
pensii.
Obiectivul principal al protectiei sociale l constituie diminuarea sau chiar nlaturarea
consecintelor unor riscuri asupra mediului si nivelului de trai ale unor segmente ale
populatiei.
Sistemul public national de asigurari sociale este organizat pe baza urmatoarelor
principii:
- Unicitatea

:
potrivit acestui principiu, statul a organizat un singur sistem public

national de asigurari sociale, garantat de stat, bazat pe aceleasi norme de drept

- Obligativitatea n concordanta cu cerintele acestui principiu, persoanele fizice care

desfasoara activitati aducatoare de venituri si care ndeplinesc conditiile prevazute
de lege sunt cuprinse, prin efectul legii, n sistemul public national de asigurari
sociale,

beneficiind

de

drepturi

si

avnd

obligatii

reglementate

Garantarea de catre stat a drepturilor de asigurari sociale

Statul este garantul acestor drepturi exercitate prin sistemul public national al
asigurarilor sociale si el sprijina acest sistem n situatii temeinic motivate, prin
acoperirea deficitelor financiare potrivit prevederilor legii bugetului asigurarilor sociale
de stat
Cetatenii sunt ocrotiti n toate cazurile si pentru toata perioada de pierdere a
capacitatii de munca, iar mamele se bucura si de ocrotire sociala deosebita n caz de
sarcina, lehuzie, pentru cresterea si ngrijirea copiilor, cnd au copii mici bolnavi etc.

in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 776/12.12.2013, a fost publicata Legea

nr. 340/2013 a bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2014. Potrivit
prevederilor acestui act normativ, de la 1 ianuarie 2014, contribuabilii care au
personal angajat cu contract individual de munca vor aplica cotele de contributii
precizate mai jos.
1. Pentru angajator:
- contributia de asigurari sociale pentru conditii:
a) normale de munca: 20,8%;
b) deosebite de munca: 25,8%;
c) speciale de munca: 30,8%;
- contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, diferentiata
in functie de clasa de risc, intre 0,15 si 0,85%,
- contributia de asigurari de sanatate: 5,2%;
- contributia pentru concedii si indemnizatii: 0,85%;
- contributia datorata la bugetul asigurarilor pentru somaj: 0,5%;
- contributia datorata la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale: 0,25%.
2. Pentru angajat:
- contributia individuala de asigurari sociale: 10,5%, indiferent de conditiile de munca;
- contributia individuala de asigurari de sanatate: 5,5%;
- contributia individuala datorata la bugetul asigurarilor pentru somaj: 0,5%.
Castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de
stat pentru anul 2014 este in suma de 2.298 lei.