Factori de risc din mediul de munc - radiaii

neionizante
Preocuparea constant pentru mbuntirea calitii vieii i pentru utilizarea unor
tehnologii industriale performante a determinat, la sfritul secolului XX, explozia
numrului de surse de radiaii electromagnetice neionizante din banda de microunde i
radiofrecven (cosmice i industriale) concomitent cu creterea interesului populaiei i al
specialitilor pentru evaluarea riscurilor pentru sntate.
Dac prezena cmpului electromagnetic in mediul in care trim poate fi catalogat printre
factorii cunoscui de poluare a mediului, atunci, dintre acetia, aa-numita poluare
electromagnetic are in prezent cea mai mare rat de cretere i cea mai larg rspndire in
zonele populate ale globului, dar i cel mai mare impact psihologic asupra populaiei; in timp ce,
efectele biologice ale expunerii i eventualul risc reprezentat pentru sntate nu sunt in mod
satisfctor cunoscute.
n acest context este lesne de neles preocuparea att a cercettorilor, ct i a populaiei cu
privire la identificarea i evaluarea riscurilor pentru sntate.
n ndeplinirea obligaiilor prevzute la art. 7 alin. (4) i la art. 12 alin. (1) din Legea nr.
319/2006, angajatorul trebuie s evalueze i dac este necesar, s msoare i/sau s calculeze
nivelurile cmpurilor electromagnetice la care sunt expui lucrtorii. Riscurile generate de
expunerea la cmpuri electromagnetice trebuie s fie eliminate sau reduse la minimum, innduse seama de progresul tehnic i de existena msurilor de control al riscului la surs.

1. Undele electromagnetice
Cmpul electric i cmpul magnetic sunt dou aspecte ale unei forme de existen a materiei,
care se numete cmp electromagnetic.
Cmpul electromagnetic se caracterizeaz printr-un cmp electric i unul magnetic, care se
conditioneaz reciproc i se propag cu viteza luminii. Termenul de cmp electromagnetic
cuprinde cmpurile electrice i magnetice statice, cmpurile electromagnetice de joas frecven
i cmpurile electromagnetice de frecven inalt, inclusiv microundele, pe domeniul de
frecvene de la 0 Hz la 300 GHz.
Faptul ca un flux magnetic variabil prin aria care este marginit de o spir conductoare produce,
in acea spir, o tensiune electromotoare de inducie, arat c, un cmp magnetic variabil creeaz
un cmp electric. Rezultatul, poate fi generalizat in sensul ca oriunde, in spaiu, exist un cmp
magneticvariabil in timp, ia natereun cmp electric.
De asemenea, o inducie electric variabil d nastere unui cmp magnetic (principiul teoriei
electromagnetice stabilit de fizicianul James Clark Maxwell in anul 1864).

Cmpul electric i cmpul magnetic sunt, deci, in interconexiune, conditionndu-se reciproc.

Cmpul electromagnetic este un cmp rotaional i se propag in spaiu sub forma de unde
electromagnetice cu o viteza care depinde de permitivitatea i permeabilitatea mediului
considerat. Frecvena undelor obtinute este egal cu frecvena cu care se deplaseaz electronii.
Cu ct mai mare este frecvena, cu att mai mult energie este transportat in acelai interval de
timp. Analog cu ceea ce se petrece in cadrul undelor elastice, poate fi definit o mrime numit
lungime de und a undelor electromagnetice, i care este egal cu distanta cu care se propag
cmpul electromagnetic in timpul unei perioade de oscilatie a dipolului. Lungimile de und ale
undelor electromagnetice variaz intr-un interval foarte larg. Astfel, in telecomunicaii se
folosesc unde electromagnetice ale cror lungimi de und ajung la mai multe mii de metri, pe
cnd lungimile de und ale radiailor gama emise de unele elemente radioactive au valori de
ordinul 10 m.
Undele electromagnetice se propag in aer cu viteza luminii (299.792,458 km/s), aproximativ
egala cu viteza lor de propagare in vid. Conform acestei teorii, emise de J. C. Maxwell in 1865,
lumina si radiaiile asemantoare (radiatiile infrarosii, ultraviolete, etc.) sunt tot de natur
electromagnetic, diferind intre ele prin lungimile de und. Informatia se receptioneaz la
distan prin radio, televiziune, telefonie mobil. Purttorii informaiei sunt undele
electromagnetice de frecven ridicat, modulate pe undele de joasa frecven care conin
informatia. Undele electromagnetice emise de antenele de emisie se refract, se difract,
interfereaz i sunt atenuate pn ajung la antena receptorului.
In concepia fizicii moderne, radiaia electromagnetic reprezint un cmp electromagnetic
variabil in timp i spaiu, care se propag sub forma de unde electromagnetice insoite de un
transport de energie radiant.
2. Spectrul undelor electromagnetice in toat gama de frecvene (0 1023) Hz, se clasific in
mai multe subdomenii, in funcie de fenomenele de interaciune cu mediile biologice.
Radiaiile electromagnetice se clasific, dupa posibilitatea de a ioniza materialul, in radiaii
ionizante au energia fotonic mai mare de 12 eV, i radiaii neionizante, avnd energia fotonic
mai mic de 12 eV.
Spectrul radiaiilor electromagnetice este mprit dup criteriul lungimii de und n cteva
domenii, de la frecvenele joase spre cele nalte: radiaiile (undele) radio; microunde; radiaii
hertziene; radiaii infraroii; radiaii luminoase; radiaii ultraviolet; radiaii X (Rntgen); radiaii
"" (gamma).
Radiaiile cu lungimea de und mai mic de 100 nm, ncepnd cu UV (radiaii ultraviolete) cele
cu (100-190 nm) i mergnd spre undele radio lungi sunt radiaii neionizante. Radiaiile
neionizante se ntind de la spectrul vizibil pn la cele de foarte joas frecven (ELFExtremely Low Frequency); undele produse de staiile de baz a telefoniei mobile sunt radiaii
neionizante (fig.1).

Fig.1. Tipuri de surse in functie de frecvena de emisie

3. Surse de radiaii electromagnetice

Sursele de radiaii electromagnetice pot fi de doua tipuri:
3.1. Surse naturale, sunt reprezentate de fondul natural care acoper frecvenele extreme ale
spectrului: cmpul magnetic terestru si cmpul electric atmosferic sunt cmpuri statice.
Radiaiile cosmice se situeaz la cele mai ridicate frecvene ale spectrului.
Cmpul electrostatic este prezent in atmosfer ca efect al acumulrilor de sarcini electrice,
favorizate de umiditate i condens.
Cmpul magnetic terestru este datorat compoziiei geologice a Pmntului; iar prin interaciunea
lui cu particulele din ionosfer se formeaz magnetosfera, un strat in jurul Pmntului in care
sunt prezente fenomene i interaciuni magnetice.
3.2. Surse artificiale, care pot fi :
i) intenionate, create de oameni pentru a fi folosite in diferite procese de producie;
ii) surse parazite (nedorite), care apar din diferite procese tehnologice.
Acestea acoper toat gama de frecvene:

cmpuri statice produse de magnei permaneni i electromagnei;

cmpuri de frecven industrial sistemul energetic;

cmpuri de medie frecven aplicaii in domeniul inclzirii prin inducie;
unde electromagnetice sistemele de comunicaii i detecie radar, aparatur medical,
sisteme de diatermie;
radiaii atomice i nucleare utilizarea substanelor radioactive, reactoare nucleare.

Principalele surse de cmpuri electromagnetice de radiofrecvena sunt antenele care emit

programele radio i de televiziune, antenele de telefonie mobil, antenele de comunicaii (armata,
trafic aerian, poliie, pompieri sau de serviciile de urgen), aparatele de telefonie mobil,
instalaiile de supraveghere a circulaiei, cuptoarele cu microunde, antenele telefoanelor fixe fr
fir, sistemele de securitate i multe altele (fig 2).

Fig.2. Tipuri de surse care produc cmpuri electromagnetice

4. Radiaiile electromagnetice neionizante

Acestea sunt radiaii cu frecvena cuprins ntre 3 kHz i 300 GHz (lungimea de und ntre 100
km i respectiv 1mm) a cror energie nu determin ionizarea materiei (chiar pentru radiaiile de
300 GHz energia este de 3 ori mai mic dect cea necesar pentru ionizarea materiei).
Sunt prezente in mediul inconjurtor i in mediul de munc i pot fi de origine natural sau
artificial.

n prezent, datorit dezvoltarii tehnologiilor i echipamentelor care genereaz in mediul

inconjurator radiaii electromagnetice neionizante se pune tot mai acut problema lurii unor
msuri de protecie adecvate care s conduc la diminuarea expunerii profesionale sau a
populaiei.
n multe procese tehnologice sau la deservirea unor echipamente tehnice se intalnesc situaii in
care personalul muncitor execut activiti profesionale in zonele in care in mediul de munc
exista cmpuri si radiaii electromagnetice. Din punct de vedere al securitii i sntii in
munc este esenial ca personalul sa nu fie expus la niveluri periculoase ale radiaiilor
electromagnetice.

5. Mrimi fizice caracteristice

In scopul asigurrii cerinelor de securitate si sntate in raport cu radiaiile electromagnetice
este nevoie sa fie cunoscute mrimile si unitile fizice care caracterizeaz emisia i interaciunea
lor cu materia. Acestea permit caracterizarea sursei emitoare, a expunerii sau energiei
absorbite. In cadrul expunerii la cmpuri electromagnetice sunt utilizate, in mod curent,
urmatoarele mrimi fizice:
1. Curentul de contact (Ic) ntre o persoan i un obiect este exprimat n amperi (A). Un obiect
conductor n cmp electric poate fi ncrcat de acest cmp.
2. Densitatea de curent (J) se definete ca fiind curentul care traverseaz o unitate de suprafa,
perpendicular pe fluxul de curent, ntr-un volum conductor cum ar fi corpul uman sau o parte a
corpului. Aceasta se exprim n amperi pe m2 (A/ m2).
3. Intensitatea cmpului electric este o mrime vectoriala (E) care corespunde forei exercitate
asupra unei particule ncrcate, independent de deplasarea ei n spaiu. Aceasta se exprima n
voli pe metru (V/m).
4. Intensitatea cmpului magnetic este o mrime vectoriala (H) care, mpreun cu inducia
magnetic, definete un cmp magnetic n orice punct din spaiu. Aceasta se exprim n amperi
pe metru (A/m).
5. Inducia magnetic sau densitatea de flux magnetic este o mrime vectorial (B) definit ca
fora exercitat asupra sarcinilor mobile, exprimat n tesla (T). n spaiul liber i n materiile
biologice pot fi utilizate att inducia magnetic, cat i intensitatea cmpului magnetic, aplicnd
echivalenta 1A/m = 4 10-7 T.
6. Densitatea de putere (S) este mrimea adecvat pentru utilizarea n cazul frecvenelor foarte
nalte, atunci cnd profunzimea penetrrii corpului este redus. Reprezint cantitatea de putere
radiant, incident perpendicular pe o suprafa, mprit la aria acestei suprafee. Aceasta se
exprim n wati pe mp(W/mp).

7. Absorbia specific a energiei (SA) se definete ca energia absorbit pe unitate de mas de

esut biologic. Aceasta se exprim n jouli pe kilogram (J/kg). n prezenta hotrre se folosete
pentru a limita efectele nontermice ale radiaiilor de microunde n impulsuri.
8. Rata de absorbie specific (SAR) a energiei medii pe ntregul corp sau pe o anumit parte a
corpului se definete ca debitul cu care este absorbit energia pe unitatea de mas de esut
corporal. Aceasta se exprim n wati pe kilogram (W/kg).
Dintre mrimile fizice numai inducia magnetic, curentul de contact, intensitatea cmpului
electric, intensitatea cmpului magnetic i densitatea de putere pot fi msurate direct.

6. Reglementri privind expunerea la cmp electromagnetic

Investigarea efectelor expunerii umane la cmp electromagnetic este o problem care preocup
organizaii internaionale si naionale care sprijin i coordoneaz cercetarea tiinific in
domeniul efectelor biologice datorate expunerii la cmp electromagnetic i coordoneaz
activitatea de standardizare a condiiilor de limitare a expunerii excessive:

WHO World Health Organization (Organizatia Mondiala a Sanatatii)

EC European Commission Scientific Committee on Toxicity, Ecotoxicity and the
Environment
IRPA International Radiation Protection Agency
ILO International Labor Office
IARC International Electrotechical Commission
UNEP United Nations Environment Program

Preocupri notabile pentru reglemenatarea expunerii umane la cmp electromagnetic neionizant

sunt semnalate incepand din 1974, odat cu infiinarea grupului de lucru pentru radiaia
neionizant (NIR). In 1992 s-a constituit Comisia Internaionala de Protecie impotriva Radiaiei
Neionizante (ICNIRP), avnd ca obiective: investigarea efectelor biologice in condiiile
expunerii la radiaii neionizante, promovarea unor norme internaionale de limitare a expunerii i
favorizarea aciunilor de protecie a populaiei i a profesionitilor in medii cu grad ridicat de
expunere.
ICNIRP a publicat mai multe documente care ilustreaz preocuprile comisiei, dintre care
normele pentru limitarea expunerii la cmp electromagnetic in gama 0-300 GHz (Guidelines for
Limiting Exposure to Time-varying Electric, Magnetic and Electromagnetic Fields (up to 300
GHz), Health Phys., 74, No. 4, 494-522, 1998) reprezint ghidul cel mai complet i actual,
cuprinznd: introducerea mrimilor de cmp si conexe asupra crora se impun restricii,
caracterizarea condiiilor de expunere i descrierea mecanismelor de interaciune cmp-substan
in diferite domenii de frecven, efectele biologice studiate i msura in care acestea au fost
constatate in cadrul cercetrilor de specialitate, date cantitative privind nivelurile maxime admise
pentru expunerea uman (pe benzi de frecvent i in diferite condiii de expunere), msuri de
protecie recomandate.

La nivel european, in 1999, este adoptata Recomandarea Consiliului 1999/519/CE, referitoare la

limitarea expunerii populaiei generate de cmpuri electromagnetice (0 Hz 300 GHz), iar in
2004 este adoptat Directiva 2004/40/CE privind cerinele minime de securitate i sntate
referitoare la expunerea lucrtorilor la riscuri generate de cmpuri electromagnetice, directiv
care preia valorile recomandate de ICNIRP.

Recomandarea European 1999/519/CE:

Principiul PRECAUIEI nscris n Tratatul Uniunii Europene (Art.130R al Tratatului de la
Maastricht- 7 feb.1992) stipuleaz c atunci cnd exist elemente tiinifice suficiente, n absena
unor certitudini sau probe absolute, innd cont de cunotinele tiinifice i tehnice ale
momentului, autoritile trebuie sa protejeze, nainte de toate, cetenii, contra riscului si
prejudiciilor cauzate de expunerea la CEM, nu trebuie ntrziat luarea de msuri care s vizeze
prevenirea unui risc de afectare grav i ireversibil asupra mediului:
i.
ii.
iii.
iv.

limitarea expunerii publicului la cmpurile electromagnetice de (0-300) GHz, asigurnd

un nivel ridicat de protecie a sntii contra expunerii la cmpuri electromagnetice.
este imperativ de a proteja publicul contra efectelor nocive adeverite pentru sntate, care
pot surveni n urma expunerii la cmpuri electromagnetice ;
msurile privind cmpurile electromagnetice ar trebui s ofere la toi cetenii un nivel
ridicat de protecie;
organisme de normalizare: CENELEC (Comitetul European de Standardizare n
Electrotehnic) i CEN ( Comitetul European de Standardizare); statele membre au,
conform tratatului, facultatea de a prevedea un nivel de protecie superior celui prevzut
prin prezenta recomandare.

7. CERINE MINIME DE SECURITATE I SNTATE

REFERITOARE LA EXPUNEREA LUCRTORILOR LA
RISCURI GENERATE DE CMPURI
ELECTROMAGNETICE
La nivel naional, prin preluarea Directivei Europene 2004/40/CE, a fost adoptata
HOTRREA DE GUVERN nr. 1.136 din 30 august 2006 privind cerinele minime de
securitate i sntate referitoare la expunerea lucrtorilor la riscuri generate de cmpuri
electromagnetice.
Sunt avute in vedere riscurile generate sau care pot fi generate de expunerea la cmpuri
electromagnetice de la 0 Hz la 300 GHz, in timpul lucrului.
Hotrrea se refer la riscurile pentru securitatea i sntatea lucrtorilor datorate efectelor
recunoscute ca nocive pe termen scurt asupra corpului uman, provocate de circulaia curenilor
indui i de absorbia de energie, precum i de curenii de contact, dar nu are in vedere efectele
pe termen lung.

Aceast hotrre stabilete, de asemenea, valorile limit de expunere, bazate direct pe efectele
cunoscute asupra sntii i pe consideraii biologice, cat i valori de declanare a aciunii,
acestea reprezentnd parametrii direct msurabili, cum ar fi intensitatea cmpului magnetic,
intensitatea cmpului electric si densitatea de putere.
Hotrrea prevede, in acelai timp, necesitatea reducerii la minim sau a eliminarii riscurilor
generate de expunerea la cmpuri electromagnetice, inandu-se seama de progresul tehnic si de
existena msurilor de control a riscului la surs, ct i supravegherea permanent a strii de
sntate a lucrtorilor in scopul prevenirii si detectrii cat mai rapid posibil a oricarui efect nociv
rezultat din expunerea la aceste cmpuri.
Hotrrea face referire la obligaia angajatorului de a deine o evaluare a riscurilor, actualizat
periodic sau ori de cate ori s-au produs modificri semnificative la nivelul locului de munc, i
de a stabili msurile ce trebuie luate pentru securitatea si sntatea lucrtorilor. Angajatorul are
obligaia de a asigura informarea si formarea lucratorilor expui la locul de munc cu riscuri
generate de cmpuri electromagnetice, in raport cu rezultatele evalurii riscurilor, in special in
ceea ce priveste:

msurile luate in aplicarea prezentei hotrri,

valorile minime de expunere si valorile de declanare a aciunii, precum si potenialele
riscuri asociate,
rezultatele evalurilor i msurrilor privind nivelurile de expunere la cmpuri
electromagnetice,
modul de detectare a efectelor nocive ale expunerii asupra strii de sntate si modul de
semnalare a acestora.

Angajatorul are, de asemenea, obligaia de a lua msurile necesare de igien si protecie

individual a lacrtorilor.
Anexa, care face parte integrant din aceast hotrre, cuprinde valorile limit de expunere si
valorile de declanare a actiunii pentru cmpurile electromagnetice

7.1. Valorile limit de expunere si valorile de declanare a aciunii

valori limit de expunere - limitele de expunere la cmpuri electromagnetice care se

bazeaz direct pe efectele cunoscute asupra sntii i pe consideraii biologice;
respectarea acestor limite asigur protecia lucrtorilor expui la cmpuri
electromagnetice impotriva oricrui efect nociv cunoscut asupra sntii (tabelul nr.1);
valori de declanare a aciunii - nivelul parametrilor direct msurabili, exprimai n
termeni de intensitate a cmpului electric (E), de intensitate a cmpului magnetic (H), de
inducie magnetica (B) i de densitate a puterii (S), ncepnd de la care trebuie sa fie luate
una sau mai multe msuri prevzute n prezenta hotrre; respectarea valorilor de
declanare a aciunii asigur respectarea valorilor limit de expunere relevante (tabelul
nr.2).

Tabelul nr. 1
Valori limit de expunere- condiii care trebuie indeplinite
Domeniul de
frecvene

pana la 1Hz
1-4Hz
4-1000Hz
1000Hz-100kHz
100kHz-10MHz
10MHz-10GHz
10-300GHz

SAR localizat SAR localizat Densitatea de

Densitstea de SAR medie
curent indus pentru intregul (cap si trunchi) (membre)
putere S
corp (W/kg) (W/kg)
(W/m)
(W/kg)
in cap si
trunchi J
(mA/m)
40
40/f
10
f/100
f/100
0,4
10
20
0,4
10
20
50

f este frecvena in unitile de msur indicate in coloana domeniului de frecven

Tabelul nr. 2
Valori de declanare a aciunii (valori rms in cmp neperturbat).
Domeniul de
frecven

0-1 Hz
1-8 Hz
8-25 Hz
0,025-0,82 kHz
0,82-2,5kHz
2,5-65 kHz
65-100 kHz
0,1-1 MHz
1-10 MHz
10-110 MHz
110-400 MHz
400-2000 MHz
2-300 GHz

Intensitatea
cmpului
electric E
(V/m)
20.000
20.000
500/f
610
610
610
610
610/f
61
61
3f1/2
137

Intensitatea
cmpului
magnetic H
(A/m)
1,63x105
1,63x105/f
2x104/f
20/f
24,4
24,4
1.600/f
1,6/f
1,6/f
0,16
0,16
0,008f1/2
0,36

Densitatea de Curentul de
putere pentru contact IC
unda plan
(mA)
echivalent Seq
(w/m2)
2x105
1,0
2x105/f2
1,0
2,5x104/f
1,0
25/f
1,0
30,7
1,0
30,7
0,4/f
2.000/f
0,4/f
2/f
40
2/f
40
0,2
10
40
0,2
10
0,01f1/2
f/40
0,45
50
-

Inducia
magnetic
B (mT)

Curentul
indus in
extremiti
IL
(mA)
100
-

f este frecvena in unitile de msur indicate in coloana domeniului de frecven.

Legislaia muncii prevede obligaii pentru angajator, precum si drepturi pentru femeile angajate
pe perioada acestora de graviditate, lauzie si alaptare.

Procedeele si conditiile de lucru considerate a prezenta risc pentru securitatea i sntatea femeii
i a mamei, se regsesc in Anexa nr. 1 la O.U.G. nr. 96/2003. Printre riscurile specifice care
trebuie avute in vedere la evaluarea activitatilor desfasurate de femeile gravide sau care alpteaza
este i cel al expunerii la radiaii neionizante.

8. EFECTELE CMPURILOR ELECTROMAGNETICE

ASUPRA SNTII POPULAIEI
Efectele cmpurilor de radiofrecven (RF) in interaciune cu esuturile pot fi att de natur
termic, ct i netermic.

Efectele termice apar datorit conductibilitii electrice a majoritii esuturilor biologice.

Cmpurile electrice induse n organism genereaz cureni electrici ai cror energie, prin disipare,
determin creterea temperaturii.
Deoarece multe reacii biochimice sunt puternic dependente de temperatur, este plauzibil ca
modificarea acesteia s duc la apariia efectelor biologice. Se consider c atta timp ct
limitele recomandate de ICNIRP nu sunt depite, apariia unor efecte biologice datorate
efectelor termice este improbabil.
2. Efectele netermice pot aprea ca urmare a mai multor interacii dintre cmpul electric i
diferite componente ale esuturilor biologice, de exemplu modificri n conformaia proteinelor
sau efecte asupra legrii unor mediatori de receptori celulari - Ca2+ de exemplu, procese care la
rndul lor declaneaz o cascad de evenimente intra i intercelulare.
Studiile celulare (in vitro) sunt cel mai utilizate pentru depistarea mecanismelor de interacie
deoarece, spre deosebire de studiile pe animale sau studiile epidemiologice, se realizeaz n
condiii controlate, rezultatele se obin n timp scurt i permit elaborarea unor modele matematice
de studiu. Totui, studierea numai a celulelor sau a sistemelor izolate nu permite observarea
nenumratelor interacii care au loc n ntreg organismul.
n prezent, se consider c nu sunt date concludente pentru validarea ipotezei oncogenice.
Nici ipoteza genotoxicitii nu este susinut deoarece, pe ansamblu, nu s-au observat
proliferare sau transformare celular, modificarea ratei de mutaie sau schimburi de
cromatide surori n cazul expunerii la cmpuri de radiofrecven.
ntr-un singur studiu (Mashevich et al, 2003), s-a raportat apariia unei aberaii cromozomiale, iar
cu un an inainte de studiul realizat de Mashevich, (Zhang et al, 2002) au observat inducerea de
leziuni ADN prin sinergie cu un agent genotoxic.
Rezultatele privind formarea de micronuclei sunt variabile i dificil de interpretat.

Dei a fost studiat o gam larg de condiii de expunere i de modele biologice, studiile celulare
nu au relevat un mecanism bine definit al interaciei cmpurilor de radiofrecven cu sistemele
vii.
Studiile, au urmrit ipoteza conform creia expunerea la cmpuri cu nivele mici poate s
determine, n absena nclzirii esuturilor, creterea riscului de apariie a cancerului, afectarea
capacitii de reproducere sau a activitii cerebrale.
Dou studii, (Vijayalaxmi et al, 2001 i 2003) care au folosit modele bine stabilite pe animale nu
au gsit dovezi n privina existenei efectelor genotoxice sau mutagenice. Unul dintre acestea a
folosit pentru expunere o radiaie specific sistemelor de telefonie mobil.
Un alt studiu (Sykes et al, 2001) a raportat o reducere semnificativ a frecvenei de recombinare
intracromozomiale dup expunerea la radiaie tip GSM, dar rezultatele variaz i semnificaia
biologic a acestui efect este neclar.
Studii recente care au examinat potenialul carcinogenic al radiaiilor folosite n telefonia mobil
au raportat, n general, lipsa vreunei influene asupra incidenei tumorale.
Un studiu demn de amintit e cel al lui Utteridge et al (2000) al crui rezultat nu se coroboreaz,
ns, cu un studiu similar al lui Repacholi (1997) care a gsit c expunerea la radiaie GSM a
cauzat creterea incidenei limfomului la oareci. n studiul lui Utteridge s-a folosit un numr
mai mare de animale, dozimetria a fost mai bun, perioada de inere sub observaie a animalelor
a fost mai mare, iar histiopatologia a fost complet.
Fertilitatea masculin este sensibil la creterea temperaturii, iar studiile pe animale au confirmat
o sensibilitate similar n cazul expunerii la radiaii de RF cu nivele termice. Expunerea cronic
la nivele sczute, netermice a fost, n general, fr efect.
Cele mai multe studii care au investigat efectele radiaiei de RF asupra sistemului nervos nu au
gsit efecte n exprimarea genelor sau n privina creterii permeabilitii barierei hematoencefalice.
n cazul unei expuneri intense este posibil ca activitatea colinergic la nivelul creierului s fie
influenat (Lai et al, 2000). Aceste modificri pot determina efecte asupra nvrii i memoriei,
dar astfel de rezultate trebuie confirmate.
n privina studiilor epidemiologice se pot spune urmtoarele:
i) Radiaia de RF poate duce la efecte termice cu efecte negative numai dac limitele propuse
de ICNIRP sunt depite.
ii) Cmpurile n pulsuri pot provoca efecte auditive care ns nu determin efecte pe termen
lung asupra strii de sntate.
iii) Cmpurile de RF la care este posibil s fie expus populaia nu pot cauza cataract
ocular.
iv) Exist puine date epidemiologice despre fertilitatea femeilor expuse la radiaii, iar
rezultatele sunt incerte (Higier i Baraska, 1967; Larsen et al, 1991).

Studii realizate n Europa de Est i n Scandinavia au relevat o cretere marcant n prevalena

simptomelor neurastenice (oboseal, tulburri de somn, ameeli, dureri de cap etc.) la oamenii
expui la cmpuri de RF, dar rezultatele sunt incerte, variind de la ar la ar.
Sintetiznd literatura de specialitate reiese c majoritatea surselor intenionale nu emit radiaii
electromagnetice neionizante din banda microunde i radiofrecven peste limitele maxime
admise de legislatia in vigoare.
n ansamblu, studiile epidemiologice nu au gsit date care s susin convingtor ipoteza
conform creia exist un risc crescut de inciden a tumorilor cerebrale, a leucemiei sau a
altor cancere n corelaie cu folosirea telefoanelor mobile.Aceste studii nu se pot pronuna,
ns, n privina riscului folosirii pe termen lung a telefoanelor mobile i a expunerii zilnice
sau cumulative la nivele nalte de radiaie sau a apariiei unor tipuri rare de tumori.
n contextul existenei acestei incertitudini tiinifice privind efectele expunerii la cmpuri
electromagnetice, se recomand adoptarea principiului de precauie prin implementarea unor
msuri administrative, de exemplu, amplasarea antenelor de telefonie mobil la distan de
zonele n care se desfoar activiti cu copii sau persoane bolnave, interzicerea utilizrii
telefoanelor mobile de ctre copii cu vrsta mai mic de 16 ani, informarea i formarea
populaiei, n spe utilizarea unor jurnale, mai ales de ctre persoanele cu risc de expunere la
surse (utilizatori de perne electrice, procedee fizioterapeutice, etc.) i nu n ultimul rnd
susinere din partea factorilor de decizie privind dezvoltarea unei logistici adecvate de
monitorizare a cmpurilor i a efectelor.

Efectele campurilor electromagnetice asupra organismului uman

(1) - magnetismul natural

Cercetarile arata ca Pamantul este un urias magnet cu un camp magnetic deosebit de puternic.
Acest camp scade in intensitate cu cat urcam mai sus in spatiul cosmic, astfel ca la distanta de 814 raze terestre el devine de 10.000 de ori mai redus. In acest fel, intreaga lume vie si nevie se
afla in acest camp, iar slabirea sa are efecte certe nefavorabile, deoarece fara acest camp
magnetic viata nu ar putea exista in forma sa actuala pe planeta noastra.
Dar, efectele acestui camp sunt mult mai mari decat s-ar crede: este un fel de umbrela care
abate radiatiile cosmice nocive (solare, etc.).

Practic, fara acest camp protector, intreaga lume vie ar disparea ori s-ar modifica
genetic.Pamantul este inconjurat de ionosfera. Spatiul vast dintre ionosfera si suprafata
Pamantului se comporta ca o enorma cavitate rezonanta electromagnetica, asemenea cutiei de
rezonanta a unui instrument muzical. Undele electromagnetice generate de magnetul numit
Pamant sunt cunoscute sub denumirea de unde Schumann, dupa descoperitorul lor, fizicianul W.
Schumann.
Forma de unda primara are o frecventa de 7,8 Hz. Exact aceeasi frecventa este prezenta si in
hipotalamus, principalul centru de control al creierului uman (regiunea din creierul nostru
responsabila de capacitatea de concentrare si atentie).Se cunoaste ca Pamantul are un camp
electromagnetic de inductie de 2x10-4 T, omul fiind adaptat la acesta intensitate.Lipsa sau
micsorarea campului au ca efecte cresterea in inaltime a plantelor si apoi caderea lor in colaps si
implicit moartea lor.
La animale s-a observat ca prin micsorarea campului magnetic sau reducerea la zero, acestea
au crescut nearmonios si dupa un timp relativ scurt, au devenit irascibile, prezentand semne de
boala, asemanatoare turbarii.In lipsa campului gravitational, omul are tendinta de crestere in
inaltime si ingrasare iar intregul organism sufera transformari fundamentale. Se deterioreaza
sistemul nervos devenind labil, apar stari de insomnie, amnezie, dureri de cap, iar iritabilitatea
creste pana cand se produce comotia cerebrala.
Sistemul imunitar nu mai functioneaza normal, sistemul circulator este afectat prin cresterea de
colesterol si modificarea tensiunii arteriale pana la infarct miocardic. Sunt de asemenea afectate
si sistemul respirator, glandele endocrine si articulatiile. Oamenii care traiesc in case situate la
curte, beneficiaza de binefacerile naturii precum si de un camp magnetic mai bun, stiut fiind
faptul ca orice casa din caramida sau paianta nu retine si nu impiedica circulatia campului
magnetic.
Orasenii, traind in blocuri, beneficiaza de o intensitate a campului magnetic mult mai redusa
datorita fierului beton, decurgand de aici o serie de consecinte nefaste asupra organismului.Se
stie ca glanda pineala (hipofiza) este responsabila pentru producerea melatoninei si enzimelor,
pentru imunitate, oxidare, metabolismul general - ea fiind influentata de expunerea noastra la
campurile de natura electromagnetica naturale sau artificiale.
Un exemplu in acest sens il constituie cosmonautul Iuri Gagarin (la 28 de ani), primul om
ajuns in cosmos. Desi tanar si viguros, etalon de sanatate, dupa numai 108 minute petrecute in
cosmos, s-a intors grav bolnav, fiind transportat pe brate din nava cosmica. Mai mult, s-a
constatat ca unghiile si parul ii crescusera cat intr-o saptamana. Examinarea medicala a dus la
concluzia ca ii sunt afectate: sistemul circulator, sistemul nervos, ca i se decalcifiasera oasele,
etc. Initial s-a crezut ca este vorba despre lipsa gravitatiei. Totusi, analizele ultimilor 20 de ani au
aratat ca lipsa campului magnetic este cauza acestor efecte negative asupra corpului uman.
(2) - campurile de radio frecventa

In ultimii 50 de ani puterea emisa intr-o zi de aparatele care folosesc unde radio a crescut de
50.000 de ori.
Intr-un studiu efectuat in SUA a fost stabilita o conexiune intre incidenta cazurilor de leucemie
la copii si cancer la adulti si expunerea la campurile electromagnetice de frecvente industriale.
Vatamari specifice cauzate de expunerea la undele radio sunt:
- dezvoltarea cataractelor;
- instabilitate in sinteza leucocitelor;
- dereglari vasculare de natura vegetativa.
Statiile de emisie (antenele), care sunt cele mai puternice li periculoase surse de radiofrecventa
din mediu, sunt larg rpspandite in aviatie pentru controlarea traficului aerian, in radioastronomie,
in apararea aeriana si cercetarea spatiului, in telefonia mobila.
In conformitate cu rezultatele cercetatorilor, radiatile care au lungimile de unda de ordinul
milimetrilor si centrimetrilor au cel mai mare potential in initierea si dezvoltarea dereglarilor
sangelui, iar cele de ordinul milimetrilor in bolile sistemului circulator.

Riscul dezvoltarii bolilor sistemului nervos central creste sub influenta radiatiilor de ordinul
decimetrilor.
Date privind dezvoltarea de dereglari de ordin psihic datorate expunerii la campuri e.m. arata
efecte de la astenie si schimbari ale dispozitiei, la halucinatii auditive si vizuale, precum si
schimbari in comportament pana la tentative de sinucidere. A fost notata o legatura intre
expunerea la c.e.m. si tumorile maligne: predispozitia la cancer a fost de trei ori mai mare sub
actiunea campurilor de extrem de inalta frecventa.
Cresterea curenta a poluarii e.m. a mediului depaseste capacitatea de adaptare a omului.
Organele si tesuturile cele mai susceptibile la efect termic sunt cele slab vascularizate, lucru
care ingreuneaza disiparea caldurii ca de exemplu cristalinul ochiului sau cele cu continut mare
de apa cum ar fi sangele, ficatul, glandele reproductive, stomacul, vezica urinara. De aceea, cand
undele de extrem de inalta frecventa sunt absorbite, ele produc asa numitele <puncte fierbinti>
inclusiv in organe de importanta vitala. Pe durata acestui proces, o persoana nu poate sa simta
aceste puncte fierbinti deoarece senzorii de caldura sunt localizati doar in piele.

De exemplu cele mai periculoase din punct de vedere al formarii de puncte fierbinti in creier
sunt frecventele de 900 MHz, 1800 MHz si 2,45 GHz pe care functioneaza telefoanele mobile.

Absortia c.e.m. in punctele biologice active este de multe ori mai ,,eficienta decat in alte
puncte de pe piele, iar aceasta energie, prin sistemul de meridiane energetice, afecteaza organele
interne si organismul ca intreg. Problema este ca acste sisteme generatoare de camp e.m. se vor
dezvolta in continuare si vor lucra in benzi de frecvente foarte inalte (GHz) iar conform
estimarilor vor fi capabile sa creeze pe suprafata Pamantului o densitate de putere a radiatiilor de
10-7 W/cmp .
Sensibilitatea unui om la efectele c.e.m. de foarte inalta frecventa este estimata la un nivel de
10-16 W/cmp.
S-a stabilit experimental ca atunci cand fluxul de densitate este mai mare de 10-4 W/cmp
induce reflexe conditionate la sobolani.
(3) - radarele

In timpul celui de al doilea razboi mondial in URSS au inceput sa apara preocupari in legatura
cu posibilitatea ca sanatatea personalului militar sa fie expusa la pericole datorita lucrului cu
radarul. In timpul recilor ierni siberiene, operatorii au descoperit repede ca a sta in fata antenei
radarului este un bun mijloc de a se incalzi, dar in acelasi timp au inceput sa circule zvonuri
potrivit carora acest lucru provoaca sterilitate.
In anii '40, diverse agentii militare si guvernamentale au inceput sa cerceteze posibilitatea
existentei unor pericole pentru sanatate datorate RF/ microunde. In timp ce afirmau ca nu au
gasit nici o dovada a acestor pericole, ei recomandau ca operatorii radar si radio sa evite
expunerea prelungita ca masura de protectie. La sfarsitul anilor 40 si inceputul anilor 50, mai
multe studii noi au aratat ca un risc mai mare pentru sanatate il reprezinta folosirea microundelor.

In 1948 doua studii efectuate in SUA au raportat o posibila legatura cu dezvoltarea cataractei si
a degenerescentei testiculare la caini.
In mare parte aceste studii au fost ignorate in principal deoarece companiile care dezvoltau
tehnologii ce utilizau microunde in scopuri militare incepusera sa intrevada posibilitati de
comercializare catre consumatori. A fost perioada cand utilizarea comerciala a microundelor a
cunoscut o mare dezvoltare prin instalatii diatermice, radare civile si mai tarziu cuptoare cu
microunde, toate vazute ca adevarate minuni ale perioadei respective.
In euforia tehnologica care a urmat dupa razboi, a existat un slab interes pentru finantarea unor
cercetari care ar fi putut periclita oportunitatile de afaceri. Apoi a inceput razboiul rece si
utilizarea militara a radarelor si a altor echipamente militare era vazuta ca fiind capitala pentru
interesul national.

Astfel, orice cercetare legata de sanatatea umana a devenit chiar mai ascunsa si invaluita in
secret.
Totusi, un studiu efectuat pe angajatii Hughes Aircraft Corporation a constatat numeroase
cazuri de hemoragii interne, leucemie, cataracta, dureri de cap, tumori cerebrale, icter si boli ale
inimii la acei angajati care lucrau cu instalatia radar. Ca urmare, Armata SUA a fost nevoita sa
initieze prima "cercetare deschisa si publica" asupra efectelor biologice ale microundelor.
Scopul sau era de a stabili "nivele admise" atat pentru expunerea singulara cat si pentru cea
repetata deoarece era general acceptata ideea ca trebuie sa existe praguri standard ale expunerii
admise. Deoarece la acea data au existat putine date oferite de catre cercetarea din domeniu, s-a
hotarat ca principal criteriu sa fie cunoscuta capacitatea microundelor de a incalzi tesuturile,
"efectul termic" si cu aplicarea unei marje de siguranta, aceea a fost baza tuturor asa numitelor
standarde vestice de siguranta. Decizia de a alege incalzirea tesuturilor drept principal parametru
pentru expunere s-a bazat mai mult pe lipsa unordate stiintifice decat pe motive obiective; totusi
acestea, a fost foarte repede acceptata atat de armata cat si de industrie, creand ceea ce s-ar putea
numi un standard de siguranta si evitand posibilitatea existentei unor efecte slabe netermice
asupra sanatatii fara incalzirea tesuturilor.

"Conceptia termica" a devenit repede un model acceptat de catre organizatiile vestice de

standardizare, avand drept rezultat o directionare a marii majoritati a cercetarilor stiintifice catre
expuneri intense si de scurta durata.
Cercetarea expunerilor indelungate la nivelul de radiatie al mediului ambiant fara a produce
incalzirea tesuturilor nu a fost incurajata pur si simplu pentru ca a fost perceputa ca o posibila
amenintare pentru dezvoltarea tehnologica.
Situatia a fost foarte bine descrisa de dr. Rochelle Medici, cercetator al comportamentului
animalelor, care a spus: "Se crede ca cercetatorii au renuntat sa faca studii de avangarda deoarece
o astfel de activitate da nastere la prea multe controverse sau provoaca prea multe critici. Am
ramas cu experimente "sigure" dar lipsite de insemnatate. Rezultatele unor astfel de experimente
sunt niste concluzii previzibile".
Aceasta cercetare rezultata din experienta privind expunerea reala a oamenilor, a condus la
recunoasterea unei stari numite "boala microundelor", caracterizata de urmatoarele simptome:
agitatie crescuta combinata cu epuizare nervoasa, oboseala, slabiciune musculara, activitate
intelectuala redusa, absenta, incapacitate de concentrare, sensibilitate crescuta la factorii externi

ca zgomot, lumina, tulburari ale somnului, dureri de cap, ameteli, maini si picioare reci,
probleme cu inima (palpitatii, ritm incetinit sau accelerat al inimii), probleme respiratorii,
hipertiroidism si dereglari ale ciclului menstrual.

Relevanta "bolii microundelor" pentru utilizarea telefoanelor mobile este aceea ca, atunci cand
un telefon mobil este utilizat cu antena langa cap, expunerea la microunde a tesuturilor
creierului se poate situa in intervalul de expunere raportat a provoaca "boala microundelor".
Multe studii asupra telefoanelor mobile din diferite tari au constatat ca utilizatorii prezinta
simptome similare pe care ei le asociaza cu utilizarea telefoanelor mobile. Ei acuza dureri de cap
frecvente, oboseala, senzatii de arsura, ameteli, dificultati de concentrare si pierderi de memorie.
Desigur ca nu toata lumea prezinta aceste simptome dar unele persoane sunt mult mai sensibile
decat altele. Astfel de diferente biologice (mai degraba decat psihologice) au fost prezentate pe
larg in cercetare in domenii cum ar fi auzirea microundelor, unde unele persoane pot detecta
efectele directe ale undelor radio de inalta frecventa asupra nervilor din urechea interna.
(4) - telefoanele mobile

1.Energia emisa de telefonul mobil

Diferite cercetari arata ca intre 20 si 60% din energia emisa de un telefon mobil este absorbita
de capul utilizatorului. Procentul absorbit depinde de tipul telefonului, tipul de antena (cele
scurte care nu pot fi extinse sunt mai periculoase deoarece concentreaza energia in capul
utilizatorului) si de cat de departe este emitatorul celui mai apropiat releu de transmisie, deoarece
cu cat este mai slab semnalul de la releul de transmisie cu atat puterea telefonului va creste
pentru a mentine legatura cu reteaua.
Telefoanele mobile pot incalzi cu adevarat structuri ale creierului. Acest fapt a fost admis in
martie1997 intr-un raport al guvernului australian: "Expunerea fiintelor umane la radiatie de RF
este mai mare in cazul telefoanelor mobile datorita modului de utilizare, cu antena de emisie a
telefonului aproape de cap. Exista dovezi ca pot apare concentratii locale de energie ca urmare a
reflexiilor interne".
Pe linga antena, in cazul telefoanelor mobile se emit de asemenea si microunde datorita unei
ecranari neadecvate in carcasa. Datorita acestui fapt multe telefoane au emisii detectabile la baza
telefonului unde se cupleaza firul castii transmitand microundele prin ea. Dimensiunea acestei
probleme depinde foarte mult de tipul de telefon folosit.

2. Efectele campurilor electromagnetice provenite de la telefoanele mobile.

Ultimele decenii au cunoscut o perioada de dezvoltari tehnologice fara precedent care ne
schimba din ce in ce mai mult modul de viata, munca si comunicare cu raspandirea utilizarii
telefonului mobil, cel mai vizibil simbol al acestei revolutii tehnologice. In Australia exista in
mod curent peste 4 milioane de utilizatori.
In America aproape 30% din populatie are un telefon mobil, iar tarile nordice sunt lideri
mondiali cu 40% din danezi, 50% din norvegieni si suedezi si aproape 60% finlandezi. In Marea
Britanie aproape jumatate din copiii cu varste intre 7 si 16 ani au telefon mobil. Nokia a estimat
ca la sfarsitul anului 2000 existau in lume peste 700 milioane de utilizatori de telefoane mobile.
In acelasi timp aceasta tehnologie da nastere acum la mari intrebari in legatura cu posibilele
consecinte asupra sanatatii ale utilizarii telefonului mobil, pe termen lung. Deoarece exista multe
milioane de utilizatori, chiar daca un mic procent din ei sunt afectati in mod negativ si tot ar
insemna ca exista o reala problema de sanatate a publicului datorita numarului potential de
victime.

3. Sunt telefoanele mobile "sigure"?

In 1995 o brosura intitulata "Efectele telefoanelor mobile asupra sanatatii" spunea ca: "Dupa
mai mult de 6000 de studii stiintifice efectuate in toata lumea inca nu exista o dovada
convingatoare a vreunui efect nociv asupra sanatatii produs de campurile electromagnetice ale
telefoanelor mobile; grupul international de cercetatori stiintifici trage concluzia ca nu exista nici
o legatura intre telefoanele mobile si efectele nocive asupra sanatatii".
De atunci, acest punct de vedere nu s-a schimbat mult.
De exemplu, intr-o scrisoare adresata ziarului Australian pe 6 februarie 2001, Keith Anderson
de la Asociatia Producatorilor de Telefoane Mobile din Australia (Australian Mobile Telephone
Association), asigura cititorii ca telefoanele mobile sunt sigure deoarece ele sunt proiectate,
produse si incercate pentru a indeplini cerintele "standardelor de siguranta care au o baza
stiintifica" si ca telefoanele care au aceasta acreditare sunt sigure.
Totusi, ceea ce industria nu spune este ca deseori citatele "grup international de cercetare
stiintifica" si "standarde de siguranta cu baza stiintifica" sunt irelevante pentru utilizarea
telefoanelor mobile. Ele se refera aproape exclusiv la cercetarea efectelor biologice ale expunerii
de scurta durata la nivele ridicate de RF/ microunde; desi cele mai multe din bolile despre care se
crede ca sunt relevante pentru expunerea la RF/ microunde sunt cele cu perioade de incubatie
lungi la nivele scazute si sunt multi-cauzale (cancer, boala Alzheimer, compromiterea sistemului
imunitar).
4. Producerea tumorilor cerebrale
Ca urmare a larg mediatizatului caz adus in fata justitiei la inceputul anilor 90, cand se acuza
producerea unei tumori cerebrale datorita folosirii intense a telefonului mobil, Asociatia
Producatorilor de Telefoane Celulare (Cellular Telephone Industry Association-CTIA) a initiat
in 1993 programul de cercetare: Cercetare in domeniul Tehnologiilor Radio (Wireless

Technology Research- WTR). Acest program de cercetare a fost finantat cu pana la 27 mil.
dolari pentru a "identifica si a rezolva orice problema legata de sanatatea consumatorilor care
ar putea aparea datorita utilizarii acestor telefoane".
In februarie 1999, George Carlo, seful programului de cercetare WTR, care antrierior
sustinuse punctul de vedere al industriei conform caruia telefoanele mobile sunt sigure, a
surprins industria cu un raport pe care l-a prezentat la conventia anuala a CTIA.
Mai exact, dr. Carlo a afirmat ca:
1. Rata mortalitatii din cauza unei tumori cerebrale printre utilizatorii de telefoane mobile a
fost mai mare decat rata mortalitatii celor care nu folosesc telefoane mobile.
2.Riscul unui neurom acustic, o tumora benigna a nervului auditiv, a fost cu 50% mai mare la
persoanele care au raportat folosirea telefonului mobil timp de mai mult de 6 ani; mai mult,
relatia dintre timpul de utilizare a telefonului mobil si aceasta tumora se pare ca urmeaza o curba
tip doza-raspuns;
3.Riscul unor rare tumori neuro epiteliale la exteriorul creierului a fost mai mult decat dublu, o
crestere a riscului, semnificativa din punct de vedere statistic, la utilizatorii de telefoane celulare
in comparatie cu cei care nu folosesc acest tip de telefon.
Important este ca Dr.Carlo a declarat ca "nu s-au luat masuri corespunzatoare pentru a proteja
consumatorii in timpul acestei perioade de incertitudine privind siguranta" si ca industria "pierde
o oportunitate pretioasa tratand aceste preocupari privind sanatatea publica prin prisma politicii,
creand iluzia ca o cercetare mai intensa in urmatorii cativa ani ar putea ajuta consumatorii de
astazi si afirmand in mod eronat ca incadrarea in reglementari inseamna siguranta".
Dr. Carlo a spus de asemenea ca el "a fost alarmat ca segmente ale industriei au ignorat
constatarile stiintifice care sugerau posibile efecte asupra sanatatii si au afirmat in mod repetat si
eronat ca telefoanele mobile sunt sigure pentru toti utilizatorii inclusiv copiii, iar prin solicitarea
si sprijinirea de cercetari suplimentare au creat iluzia unor actiuni responsabile".
In cartea sa recent publicata: "Telefoanele mobile, pericole invizibile ale erei comunicatiilor
fara fir", dr. Carlo expune trucurile si metodele de inselare pe care industria le foloseste in
general pentru a dezorienta stiinta si a distorsiona evidenta.
Din punct de vedere al litigiului, aceasta este o mina de aur pentru avocatii care, ca si in litigiul
cu tutunul, pot castiga milioane daca pot convinge juratii ca este posibil ca un produs de larg
consum sa fie daunator sanatatii. Important este ca avocatul nu trebuie sa stabileasca o
cauzalitate absoluta, ci are nevoie doar de dovezi ca industria a acoperit si a facut confuza in mod
sistematic evidenta stiintifica, impiedicand consumatorul sa-si formeze o parere in acest sens.
In acest sens, in ianuarie anul acesta, super-avocatul american Peter Angelos a angajat
industria telefoanelor mobile intr-un proces telefoane mobile-cancer de 800 mil. dolari. Angelo a
devenit cunoscut cu procesul sau impotriva industriilor azbestului si tutunului si a castigat mai
mult de 1 miliard dolari din procese de prejuducii personale.
(5) - terminalele computerelor

Multi cercetatori au realizat studii dedicate efctelor radiatiilor provenite de la terminalele

computerelor. Anisimov si Zabezhinskiy au aratat ca iradierea cronica provenita de la
terminalele computerelor personale cauzeaza accelerarea maturarii sexuale si incetarea
prematura a functiilor reproductive la femelele de soareci si reduce nivelele nocturne de
melatonina (hormonul somnului) in serul sanguin.
Datele obtinute ofera dovezi ale efectelor radiatiilor produse de monitoare si asupra posibilei
nocivitati a acestora. Cercetarile neuroendocrinologice speciale efectuate au evidentiat la copii in
varsta de 6 ani care folosesc cu regularitate computerul la gradinita, nivele ridicate de adrenalina
in secretia urinara, nivele reduse de DOPA si concentratii ridicate de 11-oxicorticosteroid in
saliva, toate acestea fiind indicii ale activitatii ridicate a sistemului adeno-hipotalamo-pitutilar si,
in consecinta, reducerea potentialului de rezerva a acestuia, fapt ce poate sta la baza accelerarii
maturizarii sexuale.
(6) - studii

1. Studii facute pe animale

Folosirea soarecilor si sobolanilor pentru cercetari de laborator a fost de mult timp acceptata
pentru evaluarea efectelor unor substante chimice posibil toxice asupra oamenilor. Aceasta a fost
de asemenea principala metoda in tentativa de a determina efecte adverse ale expunerii la radiatii
in domeniul microundelor, similare cu cele emise de telefoanele mobile.
A. O echipa de oameni de stiinta finantata de Telstra - Operatorul National Australian de
Telecomunicatii - a scos la iveala o constatare de mare interes. Ei au folosit 200 de soareci
predispusi la limfom, drept detectoare ultra sensibile pentru posibila inducere a cancerului de-a
lungul scurtei lor perioade de viata. Jumatate din ei au fost expusi la radiatie in impulsuri de la
telefoane digitale, cealalta jumatate nu. Aceasta activitate s-a desfasurat la Royal Adelaide
Hospital si a relevat o dublare semnificativa a ratelor de imbolnavire de cancer la grupul expus.
Soarecii au fost expusi la microunde in impulsuri tip GSM la o densitate de putere aproximativ
egala cu cea a unui telefon celular care transmite timp de 30 min in fiecare zi.
Raspunsul general al guvernelor si industriei la aceste constatari a fost ca ele nu ar trebui sa se
aplice la oameni ceea ce, daca ar fi adevarat, ar face inutila cheltuirea a milioane de dolari pe
cercetari similare efectuate pe rozatoare.
B. Cercetand posibilele efecte ale radiatiei telefoanelor mobile asupra functiei memoriei pe
termen lung, Dr. Henry Lai de la Universitatea din Washinton a condus in 1999 o serie de
experimente efectuate pe 100 de sobolani. El a umplut o cuva mare cu o apa laptoasa si a pus
sobolanii sa innoate in 6 curse in timpul carora ei au invatat sa gaseasca platformele de siguranta
plasate chiar sub nivelul apei si prin urmare ascunse vederii.

El a constatat ca sobolanii expusi la trenuri de microunde de nivel cobarat au uitat repede

amplasarea platformelor de siguranta in timp ce sobolanii de control ne-expusi au retinut aceste
amintiri spatiale importante.
Dr. Lai a spus "Memoria pe termen lung a tuturor sobolanilor expusi a parut a fi afectata.
Pierderea de memorie pe termen scurt este cand individul nu este capabil sa-si aminteasca ceva
ce tocmai a facut sau a vazut. Memoria pe termen lung este ceva ce a fost invatat sau reamintit si
stocat in creier. Datele din acest ultim studiu sunt cu siguranta un motiv de preocupare".
Intr-un studiu efectuat la inceputul anului 1994 privind efectele expunerii la microunde asupra
memoriei pe termen scurt si capacitatea sobolanilor de a strabate un labirint, Lai si colaboratorii
au constatat un efect similar.
C. Dr. Lai si colaboratorii au publicat 4 studii privind deteriorarea ADN-ului datorita expunerii
la microunde.
Ei au observat deteriorarea ADN-ului celulelor creierului sobolanilor vii dupa numai 2 ore de
expunere la un nivel relativ scazut de microunde.
Frecventele folosite de Dr. Lai au fost superioare celor ale telefoanelor celulare dar apropiate
de cele ale telefoanelor mobile PCN mult folosite de adolescentii din America si Europa si s-a
constatat ca cea mai scazuta intensitate la care lantul ADN se fisureaza este in domeniul de
expunere al telefoanelor mobile.
D. Cercetatorii de la Universitatea Lund din Suedia au efectuat in 1999 experimente asupra
posibilelor efecte ale radiatiei telefoanelor mobile asupra barierei hematoencefalice, un filtru
biologic care izoleaza creierul si sistemul nervos central de substantele din sange care ar putea
crea probleme cu memoria si functiile de prelucrare. Tesutul nervos nu poate fi inlocuit in cazul
cand este atacat de reactia de imunitate, astfel incat este necesar sa se previna patrunderea
toxinelor si anumitor substante, ca albumina proteinelor, in tesutul creierului unde pot avea
efecte toxice de durata. Cercetatorii au folosit sobolani si i-au expus la microunde care simulau
emisiile telefoanelor mobile. Dupa doua minute de expunere bariera hematoencefalica s-a
deschis permitand patrunderea in creier a albuminei proteinelor. Chiar cand microundele nu au
fost destul de puternice pentru a incalzi capetele sobolanilor, oamenii de stiinta au detectat
efectul adanc in centrul creierelor lor.
Prof. Leif Salford, neurologul care a efectuat cercetarea a spus: "Am vazut brese ale barierei
hematoencefalice chiar dupa o scurta expunere la radiatii cu acelasi nivel ca cel al telefoanelor
mobile. Inca nu suntem siguri daca acesta este un efect daunator, dar se pare ca molecule ca
proteinele si toxinele pot iesi din sange si intra in creier in timp ce telefonul este pornit. Trebuie
sa ne amintim de boli ca Alzheimer care sunt legate de proteinele gasite in creier".
Prof. Salford a afirmat ca echipa sa a ajuns la acelesi constatari cand au repetat experimentul.
"Astfel incat cred ca se petrece ceva foarte semnificativ" a afirmat el.
Proteinele sunt o componenta obisnuita a sangelui dar pot produce deteriorari ale celulelor
nervoase daca reusesc sa intre in creier. Salford face astfel de cercetari de zeci de ani iar acum
descopera aceste efecte la nivele mai scazute de RF/ microunde deoarece sensibilitatea
sistemului sau de detectie a toxinelor s-a imbunatatit progresiv de-a lungul anilor.
E. Cercetari similare efectuate de cercetatori de la Universitatea Munster, Germania, au
descoperit ca microundele la frecventa de 1,8 GHz cresc semnificativ permeabilitatea barierei
hematoencefalice la zahar in celulele creierului sobolanilor in vitro.
F. Intr-o lucrare intitulata "Posibilitatea unei interactiuni intre diferitele clase de medicamente
prescrise si campurile de RF de la telefoanele mobile" oamenii de stiinta de la Biroul Canadian
de Protectie la Radiatii (Canadas Radiation Protection Burou-RPB) au avertizat ca radiatia de

RF/ in domeniul microundelor poate "creste permeabilitatea barierei hematoencefalice si modula

actiunea unor medicamente psihoactive".
2. Cateva studii de interes privind expunerea oamenilor
A. Un studiu recent efectuat de Lebedeva si colaboratorii de la Academia Rusa de Stiinte a
constatat o stimulare directa a cortexului ca urmare a expunerii la radiatia emisa de telefoanele
mobile.
Intr-o serie de experimente efectuate pe 24 de voluntari si folosind o expunere tip telefon
celular ei au constatat evidenta unor "schimbari functionale ale creierului" care au continuat si
dupa ce expunerea a incetat.
B. Alta cercetare ruseasca care examineaza influenta radiatiei in domeniul microundelor asupra
sistemului nervos central si sistemului cardiovascular cat si schimbarile de temperatura in capul
utilizatorilor de telefoane mobile, a constatat ca radiatiile de ultra inalta frecventa (microunde)
induc schimbari semnificative ale temperaturii locale si ale parametrilor fiziologici ai sistemului
nervos central si ai sistemului cardiovascular.
C. Intr-un studiu finantat de Guvernul Britanic Dr. Alan Preece, in urma incercarilor efectuate
pe 35 de voluntari expusi la microunde continue si in impulsuri, a constatat ca radiatia de la
telefoanele celulare produce timpi de reactie mai rapizi. Preece crede ca efectele microundelor,
sub nivelul termic, nu pot fi excluse si noteaza ca "proteinele de soc termic" pot produce de
asemenea o crestere a fluxului sanguin.
D. Un binecunoscut laborator de studiu al somnului de la Universitatea din Zurich a publicat in
"Neuro Report" o lucrare de cercetare care sugereaza ca utilizarea telefoanelor mobile chiar
inainte de culcare poate perturba EEG-ul (traseu electroencefalografic) tipic pentru perioada de
somn. Cercetatorii au constatat ca prin expunerea subiectilor timp de 30 min. la radiatia de la un
telefon mobil digital (GSM) cat timp sunt inca treji, activitatea lor EEG este semnificativ
schimbata dupa ce adorm in comparatie cu subiectii de control neexpusi. In comentariul din
Neutro Report care a insotit lucrarea respectiva Dr. Michael Petrides a notat: "Literatura
disponibila in prezent sugereaza ca unele aspecte ale functiei cognitive si unele masuratori
directe ale fiziologiei creierului pot fi afectate de expunerea la campuri electromagnetice de tipul
celor emise de telefoanele celulare".
E. Dr. Bruce Hocking, fost inalt functionar pe probleme de medicina la "Telstra", a examinat
40 de utilizatori de telefoane mobile care acuzau senzatii neplacute ca arsuri sau dureri de cap
mai ales in zona occipitala, temporala si auriculara. Simptomele apar de obicei la cateva minute
dupa inceperea unei convorbiri, dar pot aparea si mai tarziu in timpul zilei. De obicei aceste
simptome dispar cam dupa o ora de la incheierea convorbirii, dar pot persista pana seara.
Simptomele nu apareau in cazul unui telefon normal si erau diferite de durerile de cap obisnuite.
Au existat cateva rapoarte sugestive despre efectele intra-craniene. Trei subiecti au raportat
simptome asociate cu portul telefoanelor mobile la centura. Dr. Hocking a concluzionat:
"Simptome craniene si altele diverse pot aparea asociate cu utilizarea telefonului mobil. Atat
doctorii cat si utilizatorii ar trebui sa fie constienti de acest lucru".
F. Un studiu efectuat pe militari in Polonia timp de 20 deani a stabilit cea mai puternica
legatura intre telefoanele mobile si cancer. Cercetari efectuate de oamenii de stiinta polonezi au
pus in evidenta o rata inalta a mortalitatii cancerigene la soldatii expusi la radiatii in domeniul
microundelor, la nivele comparabile cu cele emise de telefoanele mobile in functiune.
Se crede ca acesta este primul studiu semnificativ care arata o legatura intre oameni, radiatia in
domeniul microundelor si cancer.

Echipa a studiat inregistrarile medicale ale militarilor care au fost expusi la radiatii intre 1970
si 1990, iar apoi a comparat dosarele lor medicale si ratele mortalitatii cu cele ale unui grup de
soldati care nu au fost expusi.
Cercetatorii au constatat ca cei expusi, in principal prin utilizarea echipamentelor militare,
aveau o mai mare probabilitate de imbolnavire de cancer. Pentru ei exista o mai mare
probabilitate de a se imbolnavi de diverse tipuri de cancer cu 10 ani mai devreme decat cei care
nu au fost expusi. In grupul expus au existat rate mai mari ale mortalitatii de cancer de piele, la
creier, al sangelui, al sistemului digestiv si limfatic. Concluziile lucrarii din Polonia sunt: "Dupa
cate stim datele prezinta pentru prima data un indiciu ca exista o legatura intre riscul imbolnavirii
de cancer si expunerea la campuri de radiatii in domeniul microundelor". Dr. Neil Cherry de la
Universitatea Lincoln din Noua Zeelanda a constatat ca, in functie de modelul de telefon folosit,
expunerile in zona capului pot depasi expunerea maxima mentionata in studiul polonez.
G. Cercetatorii de la Universitatea Essen din Germania au constatat ca utilizarea telefonului
mobil poate fi asociata cu cancerul la ochi. Cercetatorii au efectuat un studiu intraspitalicesc al
melanomului uveal si al expunerilor ocupationale la diferite surse de radiatii electromagnetice. Ei
au intervievat un total de 118 barbati si femei cu melanom al globului ocular si 475 de subiecti
grupati pe sex, varsta si loc. S-a constatat un risc semnificativ mai mare la utilizatorii
dispozitivelor de transmisie in domeniul RF/ microunde cum sunt radioreceptoarele si
telefoanele mobile. Alte surse de radiatie electromagnetica cum sunt liniile de inalta tensiune,
masinile electrice, mediile electrice complexe, echipamentele video si radar nu au fost asociate
cu cancerul la ochi.
3. Proteine de soc termic si RF/ microunde
Dr. Peter French de la Centrul de Imunologie al spitalului St.Vincents, Darlinghurst (Sydney) a
condus o cercetare referitoare la posibila producere de "proteine de soc termic" in creier ca
rezultat al utilizarii telefonului mobil, iar constatarile sale vor fi publicate in viitorul apropiat.
Producerea de proteine de soc termic este o masura naturala de aparare luata de celule impotriva
degradarii biologice rezultata din sinteza proteinelor. Exista un domeniu larg de proteine de soc
termic produse dar toate executa functii similare adica se leaga de proteinele sintetizate si ajuta la
resinteza lor. Aceasta se poate intampla datorita stressului termic, unor substante chimice si,
probabil, expunerii la radiatii de RF/ microunde netermice.
La prima vedere acest fapt pare in regula, celulele reactioneaza la un stress extern pentru a
preveni deteriorarea lor.
(7) - concluzii

Actiunea c.e.m. de inalta frecventa poate avea urmatoarele efecte principale:

- frecventele de la 109 la 1.012 Hz sunt similare frecventelor de oscilatie a moleculelor
proteice, celor de ADN si ARN, a membranelor si ale altor parti ale celulei, a tranzitiilor
conformationale in enzime - ceea ce da posibilitatea absortiei prin rezonanta a undelor e.m. de
inalta frecventa ;
- intregul corp poate avea frecventa lui proprie de rezonanta: de la celula vie la intregul
organism;
- campurile de foarte inalta frecventa, modulate la frecvente joase, apropiate de ritmul
creierului, a inimii sau a altor organe interne au o actiune crescuta;
- modulatiile de intrafrecventa, in domeniul 5-16 Hz exercita un puternic efect negativ la
oameni si animale;

- absortia c.e.m. in punctele biologice active este de multe ori mai eficienta decat in alte zone
de pe piele, iar aceasta energie influenteaza organele interne si corpul ca intreg;
- in momentul diviziunii celulare, informatia genetica devine mult mai vulnerabila influentei
c.e.m. de inalta frecventa datorita mobilitatii mult mai mari a cromozomilor. Un camp rezonant
extern poate induce exprimarea unor gene conectate cu cancerul sau schimbari in programul
dezvoltarii celulei;
- manifestarea campurilor de inalta frecventa depind de condiitiile de sanatate si varsta: adultii
sanatosi au sensibilitate minima, in timp ce batranii si persoanele cu afectiuni au sensibilitate
maxima ce poate duce chiar la moarte;
- combinate cu alti factori nocivi, cum ar fi radiatiile ionizante, substantele toxice, anomalii
geomagnetice, stress, aceste efecte cresc considerabil;
- acumularile de anomalii in activitatea celulelor in timpul iradierii cronice sau periodice duce
la dereglarea bioritmului, scaderea capacitatii de concentrere, somn neregulat si agitatie; corpul
nu este capabil sa faca o recuperare;
- prin influenta lor foarte mare asupra sistemului imunitar si hormonal, c.e.m. de inalta
frecventa actioneaza negativ asupra mecanismelor de aparare si autoreglare a organismului
amplificand astfel dereglarile de alta natura;
- este posibila chiar aparitia unei dependente de tip narcotic datorita stimularii productiei de
endorfine la expuneri regulate de c.e.m.
Numeroasele cercetari in domeniul efectelor biologice ale c.e.m. face posibila definirea celor
mai sensibile sisteme ale corpului uman: nervos, imunitar, endocrin si reproductiv. Aceste
sisteme ale organismului sunt de o importanta critica. Reactia acestora trebuie evaluata cu
precizie in considerarea riscurilor expunerii populatiei la radiatii electromagnetice.
Se stie ca melatonina, mediatorul chimic al glandei pineale este sintetizata si secretata astfel ca
nivelul acesteia sa fie crescut noaptea si scazut in timpul zilei. Acest hormon are printre alte
functii si pe aceea de neutralizare a radicalilor liberi.
Studiile facute in ultimii 15 ani au relevat ca expunerea experimentala a animalelor la campuri
electrice si magnetice (sinusoidale sau statice), pe perioade scurte (15 minute) sau lungi (42 zile)
reduce nivelul maxim nocturn al melatoninei din sange.
Motivul principal pentru care acest efect al campurilor electrice si magnetice este de mare
interes decurge din faptul ca nivelul redus de malatonina se poate corela cu incidenta crescuta a
cancerelor raportata la o expunere mai mare decat cea normala ambientala.