VADUVA MARIANA

ANUL III-L

Hemoptizia

Hemoptizia se caracterizeaza pintr-o expectoratie al carui continut este

dominat de sange si care poate avea cauze si mecanisme diferite.Din punct de
vedere cantitativ, hemoptizia poate fi:
= mica (50-100 ml): sngele se elimina fractionat n accese de tuse (cte 15-20 ml
la fiecare acces)
= medie (100-200 ml)
= mare (200-500 ml)
= foarte mare (peste 500 ml): catalismica, are prognostic sever prin risc de asfixie
(datorita inundarii bronhiilor) si rasunet hemodinamic (soc hemoragic).
Elemente de diagnostic clinic
Recunoasterea originii bronsice sau pulmonare a sangelui expulzat pe gura se
bazeaza pe faptul ca hemoragia este precedata de senzatie de caldura retrosternala
si galgaitura laringiana, se insoteste de tuse iritativa, iar sangele expulzat este rosu,
deschis, are aspect spumos-aerat si este amestecat, de regula, cu sputa mucoasa
sau purulenta.
Alte criterii de diagnostic sunt: antecedentele pulmonare sau cardiace , coexistenta
unor semne obiective de afectare bronhopulmonara sau cardiaca depistabile in
conditii de imobilizare a bolnavului.
Vin in sprijinul diagnosticului de hemoptizie: dispneea, cianoza, ralurile, sindromul
pleural, sindromul de condensare pulmonara, disfonia, uruitura diastolica mitrala,
accentuarea zgomotului II la baza.
Hemoptizia poate fi fulgeratoare, cu exanguinare si asfixie consecutiva.

Hemoptiziile mari si mijlocii determina paloare, anxietate, transpiratii, tahipnee,

tahicardie, scaderea tensiunii arteriale.Socul hipovolemic este rar.
Expulzarea sangelui se repeta, de regula, in prize tot mai mici in zilele urmatoare
(coada hemoptiziei).
Diagnostic diferential: hematemeza, epistaxisul, hemoragia de origine faringiana.

Este necesar sa diferentiem hemoptizia adevarata (la care sangele provine din
plamani sau din caile aeriene inferioare) de cazurile in care sangele provine din
cavitatile nazale, faringe sau esofag, care este aspirat si ulterior expectorat sub
forma de hemoptizie (falsa hemoptizie). Sangele din hemoptizie este rosu, aerat, si
foarte putin coagulabil, ramanand lichid. Cantitatea poate fi mica si repetata sau
abundenta. De regula, inaintea aparitiei hemoptiziei bolnavul are niste fenomene
prodromale ca de exemplu senzatie de caldura, cefalee, ameteala, jena respiratorie,
tensiune toracica dureroasa, senzatie de iritatie in regiunea laringiana (senzatie
care duce la declansarea reflexului de tuse si aparitia hemoptiziei). Din punct de
vedere clinic bolnavul prezinta paloare, anxietate, transpiratii reci, dispnee,
tahipnee, lipotimie (uneori), tahicardie, hipotensiune. Febra precede, coexista sau
urmeaza hemoptiziei. Hematemeza, spre deosebire de hemoptizie, este precedata
de greturi si dureri epigastrice, se insoteste de greturi, varsaturi, survine la bolnavi
cu antecedente gastrice (ulcer peptic) sau hepatice (ciroza).Sangele de origine
digestiva este negru, macerat, amestecat cu mucus sau resturi alimentare.Adesea
hematemeza este urmata de scaune melenice.
Cauzele hemoptiziei
1.Tuberculoza pulmonara - este cea mai frecventa cauza care ne indica atat un
fenomen de activitate a procesului tuberculos cat o diseminare endobronsica.
2. Bronsiectazia, traumatisme toraco-pulmonare, cancerul pulmonar se manifesta
prin spute sanguinolente cotidiene sau hemoptizie masiva.
3.Chistul hidatic, abcesul pulmonar si gangrena pulmonara se manifesta prin
hemoptizii frecvente, adesea cu repetitie, uneori foarte grave.
4.Traheobronsite - au si ele adesea spute cu striuri sanguinolente.
5.Pneumonii - sputa sanguinolenta, ruginie-caramizie este unul din semnele
patognomonice.
6.Gripa complicata cu traheita, bronsita sau bronhopneumonie.
7.Dilatatiile bronsice in special in supuratiile bronsice - sangereaza abundent.

8.Hemoptizia din edemul pulmonar acut - are aspect de serozitate roza sau de
sange pur atunci cand se rup varicele peribronsice ce rezulta din staza cronica
pulmonara din stenoza mitrala.
9.Infarctul pulmonar - caracterizat prin hemoptizie fractionata, dispnee, junghi
toracic etc.
10.Sindroamele hemoragipare (leucoze acute, insuficienta hepatica, intoxicatii
acute)
11.Afectiuni cardiovasculare: hiperteniunea arteriala(prin rupturi ale arteriolelor
submucoase),valvulopatii (stenoza mitrala), EPA din insuficienta ventriculara stnga
acuta, anevrism aortic, hipertensiune pulmonara primitiva.
12.Teleangiectazie congenitala, gusa retrosternala (varice bronsice), periarterita
nodoasa, prin ruptura unui vas pulmonar arterionodos.
13.Boli autoimune: granulomatoza Wegener, sindrom Goodpasture.
14.Cauze medicamentoase: tratament anticoagulant oral sau injectabil

Conduita de urgenta
Evolutia hemoptiziei este greu de prevazut, motiv pentru care se recomanda in
toate cazurile repaus la pat in pozitie de usoara ortopnee, ingerare de lichide reci, in
cantitati mici si repetate, punga cu gheata aplicata pe regiunea sternala sau asupra
zonei presupus sangerande.
Se interzice vorbitul cu voce tare.
In hemoptiziile mari este necesara transfuzia de sange sau de substituenti
macromoleculari sau ligatura periodica si alternativa a membrelor (pentru scaderea
intoarcerii venoase).
O masura terapeutica eficienta este realizarea unui emfizem subcutanat pe fata
anterolaterala a hemitoracelui, prin introducerea a 400-600 cm3 aer cu o seringa de
20 ml, prin ac de injectare i.m.
Pneumotoracele si pneumoperitoneul poate realiza hemostaza prin
colapsoterapie.Se introduc, in acest scop, aprox. 700 cm3 aer in cavitatea pleurala
sau peritoneala.
Se administreaza medicatie antitusiva, hemostatica, sedativa, tranchilizanta.
Spitalizarea este necesara in toate cazurile de hemoptizii medii si mari precum si in
acelea in care diagnosticul etiologic nu este precizat.

In cazurile extreme este necesara toracotomia de urgenta pentru ligatura sau

sutura vasului lezat.
Examinari de urgenta
Pentru investigarea cauzei hemoptiziei trebuie coroborate datele obtinute n urma
anamnezei si examenului obiectiv cu rezultele investigatiilor paraclinice si
imagistice (examen sputa, radiografie pulmonara, CT, bronhoscopie).
Examenul sangelui expulzat este util pentru diferentierea hemoptiziei de
hematemeza.Sangele de provenienta bronhopulmonara are reactie alcalina si
contine celule epiteliale, filamente de mucus si microbi.
Examenul radiologic toracic efectuat la patul bolnavului poate fi decisiv pentru
diagnosticul etiologic.
Gravitatea hemoragiei apreciata pe baza datelor clinice (puls, tensiune arteriala), se
confirma prin evidentierea semnelor umorale de anemie acuta si hemodilutie
(scaderea nr. de hematii, a hematocritului si hemoglobinemiei).
Leucocitoza poate indica o infectie bronhopulmonara acuta sau leucemia
Tratament
Oprirea hemoragiei si evitarea recidivelor se realizeaza prin masuri generale
(imobilizare, dieta hidrica), calmante ale tusei, hemostatice, transfuzie de sange.
Tratamentul general si cel hemostatic se completeaza cu tratament etiologic.
Administrarea tuberculostaticelor si a antibioticelor nu are caracter de urgenta.In
stenoza mitrala se recomanda ligatura alternativa si periodica a membrelor.
Tratamentul chirurgical este indicat uneori de urgenta: traumatisme
toracopulmonare , eroziuni arteriale, varice bronsice, chist hidatic, tuberculoza
pulmonara, cancer bronsic.
Terapia hemoptiziilor din sindroamele hemoragipare se face prin transfuzii de sange
si mijloace terapeutice etiopatogenetice.