Sunteți pe pagina 1din 16

SCOALA NATIONALA DE STUDII POLITICE SI ADMINISTRATIVE

FACULTATEA DE MANAGEMENT

IMPACTUL
INVESTIIILOR
STRINE DIRECTE
ASUPRA
ECONOMIEI
Pan Ioana. Paraschiv Diana Andreea Alexandra. Ghiorghe Eduard

Aceasta lucrare prezinta aspectele pozitive si negative ale investitiilor straine


directe in Romania. Investitiile straine directe sunt reflectate in economie si in
dezvoltare.

INTRODUCERE
Investiiile strine directe - soluia pentru o cretere economic durabil n Romnia Investitiile
strine directe aduc o contribuie esenial la creterea economic. Acestea creeaz locuri de munc,
optimizeaz alocarea resurselor, permit transferul de tehnologie i stimuleaz comerul. Mediul de afaceri
din Romnia are nevoie de libertate economic i fiscalitate prietenoas pentru ntreprinztori, inclusiv
pentru investitorii strini. Crearea unui cadru favorabil mediului economic prin promovarea unor condiii
prielnice pentru atragerea investitorilor strini, cum ar fi: un tratament corect, echitabil i
nediscriminatoriu; protecie fa de exproprierile ilegale; recursul direct la arbitrajul internaional, precum
i transformarea Romniei ntr-un mediu atractiv din punct de vedere fiscal. ntruct, n ultimele decenii,
ntre rile lumii s-a ncins o concuren acerb n privina crerii celor mai favorabile condiii pentru
atragerea ISD, experiena mondial arat c ameliorarea climatului investiional reprezint condiia
principal de atragere a investitorilor strini. ISD reprezint un element important al dezvoltrii
economiei oricrei ri i a funcionrii acesteia pe principiile economiei de pia. Ele au o importan
mare pentru consolidarea economiei rilor n tranziie i integrarea acestei categorii de ri n economia
mondial. Cu ajutorul ISD, are loc procesul de modernizare a economiilor naionale, n special a celor n
tranziie, prin implementarea tehnologiilor avansate, know-how-urilor, utilajului cel mai performant,
noilor standarde de calitate, prin trecerea la un tip superior de cretere economic. Eficiena ISD depinde
de calitatea acestora, precum i de ramurile n care sunt atrase. ISD se afl la temelia creterii economice
a unor ri, precum China, Hong-Kong, Coreea de Sud, Singapore, Malaezia. Tranziia rilor foste
socialiste din centrul si estul Europei ctre economii de pia mai mult sau mai puin funcionale s-a
produs pe fondul expansiunii n regiune a investiiilor strine directe. Experiena unor ri aflate n
tranziie (Polonia, Republica Ceh, Ungaria) demonstreaz c ISD au contribuit la modernizarea radical
a economiilor acestora prin folosirea noilor tehnologii, prin folosirea celor mai moderne metode de
gestionare a afacerilor, pentru reducerea handicapului enorm de competitivitate care separa economiile
noilor state membre ale Uniunii Europene, de cele ale rilor dezvoltate. Msurile de stimulare a
investiiilor ctre sectoarele inovative mpreun cu msurile de relaxare fiscal vor constitui argumente
forte n perioada urmtoare, att n ceea ce privete capacitatea Romniei de a atrage investiii strine
directe, dar i n puterea de convingere a investitorilor strini de a dezvolta o afacere profitabil n
Romnia, dect n ara sa de reziden. UE este cel mai important actor la nivel mondial n domeniul ISD.
Pn n 2008, fluxurile externe de ISD au fost n valoare de 3.300 miliarde EUR, n timp de fluxurile UE
interne au reprezentat 2.400 miliarde EUR. Conform datelor prezentate de BNR, n perioada 2005-2008,
Romnia a beneficiat de pe urma introducerii cotei unice de creterea volumului investiiilor strine
directe, care au depit. 31 mld. Euro, de peste 2 ori mai mult decat in intreaga perioada 1991 - 2004,
cand sistemul de impunere era progresiv. Cota unica a transformat Romnia n cea mai atractiv destinaie
pentru investiii din Europa, intrarea pe piaa autohton a marilor companii precum Nokia, Ford, Erste
Group datorndu-se ncrederii n economia romneasc. Soldul final al ISD n anul 2008, a nregistrat
nivelul de 48798 milioane euro, mai mare cu 14% dect soldul final ISD al anului 2007. Avnd n vedere
rolul foarte important n creterea economic pe care l joac imobilizrile corporale i cele necorporale,
precum i caracterul stabil, de durat, pe care acestea l imprim ISD, se constat c soldul la finele anului
2008 n valoare de 22046 milioane euro, reprezint 45% din totalul ISD, inducnd un grad semnificativ
de durabilitate al investiiei strine directe. Activitatea ntreprinderilor investiie strin direct, n
1

ansamblul ei, are un impact pozitiv si asupra balanei comerciale a Romniei, contribuia la exporturi
fiind de 73,0%, n timp ce la importuri a fost de 62,6%. Crearea climatului investiional favorabil,
fcndu-l mai atractiv pentru investitorii strini, a fost i va rmne una dintre principalele sarcini ale
politicii economice a Romniei.
Avantajul competitiv al Romniei
Analiza ISD n Romnia este foarte imprtant dup 1989 n contextual tranziiei de la o economie de pia
planificat la o economie de pia liber i pn la stadiul de economie funcional declarant n 2004.
Realiznd un pas semnificativ prin intrarea pe piaa internaional, Romania a facut progrese
semnificative n atragerea investitorilor strini. Pentru o ar medie, post-comunist, ISD sunt mai mult
dect necesare pentru accelerarea procesului tranziiei i pentru a recupera decalajul semnificativ fa de
rile industrializate11 intr-un ritm mai alert i fr a parcurge toate etapele altor ri. Este necesar
aplicarea unor modele asupra Romniei.
Investiiile se dezvolt diferit de la o ar la alta n funcie de avantajele create de resursele eonomice ale
rii, de condiiile sociale interne i de cadrul legislativ att intern, ct i extern. Este esenial analiza
avntajelor competitive ale rii, punctele ei tari, pentru a ti ctre ce domenii ar trebui alocate
preponderent investiiile i ce sectoare ar trebui mbuntite.
Dezvoltare economic nu depinde de bogiile naturale ale rii ci de felul cum acestea sunt exploatate
prin investiii, prin progres tehnic i prin competena managerial. Romnia dispune de numeroase
resurse, dar cu toate acestea nu s-a dezvoltat pn nu a contietizat importana atragerii ISD i a punerii n
valoare a avantajului ei competitiv fa de alte ri.
Cnd intenioneaz s fac o investiie n Romnia, investitorii strini in cont de o serie de avantaje
competitive, care sunt determinate de mai muli factori:
1. Avantaje determinate de resurse economice:
Una dintre cele mai mari piee de desfacere din Europa central i estic (peste 22 milioane de
locuitori - a doua dup Polonia).
Poziionare atractiv din punct de vadere geografic: permite acces facil la rile din fosta
U.R.S.S., din Orientul Mijlociu i Africa de Nord, i se afl la intersecia a trei posibile coridoare
de transport europene: -coridorul nr. 4- pentru vehicule motorizate i cale ferat (Berlin-PragaBudapesta-AradBucureti-Constana-Istambul-Salonic) -coridorul nr. 7- coridor riveran
(Constana-Basarabi-Dunre-Main-Rin); -coridorul nr. 9- pentru vehicule motorizate i cale ferat
(Helsinki-Moscova/Kiev-OdesaBucureti-Constana-Alexandropolis);
Reele bine dezvoltate de telecomunicaii mobile n sistemele GSM i NMT/LEMS;
For de munc ieftin, cost sczut mult sub media UE i bine pregtit, avnd serioase
cunotine tehnologice, de IT i inginerie;
Gam variat de materii prime i resurse naturale: petrol, gaze naturale, crbuni, minerale
metalifere i nemetalifere, teren agricol deosebit de fertil, care menin active producia indiferent
de disfuncionalitile din economie;
Clima, sol fertil, reeaua hidrografic i potenialul turistic important;
Reeaua de ci de transport : autostrada transeuropeana, magistrala feroviar Rin-MainDunre.

2. Avantaje determinate de factori neeconomici:


Pstrarea caracterului unitar al statului, dei s-au fcut ncercri de dezmembrare;
Stabilitatea politic, care este totui fragil;
Cultura i civilizaia romn care au la origine modelul occidental;
Originea latin precum a patru ri din cele fondatoare a UE: Frana, Italia, Spania i Portugalia.
Cel mai important avantaj este integrarea n UE n 2007 care d un plus de ncredere potenialilor
investitori.
3. Avantaje determinate de componenta juridic:
- Reglementarea situaiei investitorilor strini n Romnia are la baz cteva principii
fundamentale:
Libertatea de a alege orice form sau metod de investiie;
Posibilitatea de a investi n orice domeniu i sub orice form juridic pus la ndemn de lege;
Tratament egal - corect, echitabil i nediscriminator - pentru investitorii romni sau strini, rezideni
sau nu n Romnia;
Garanii mpotriva naionalizrii, exproprierii sau a oricrei alte msuri cu efect similar;
Dreptul de a beneficia de stimulii vamali i fiscali stipulai de lege;
Dreptul de a primi ndrumare la ndeplinirea formalitilor administrative;
Dezavantajele: Trecerea Romniei la o economie de pia funcional s-a produs relativ lent, iar acest
proces a general o serie de instabiliti economice, politice, sociale i legislative. Dei are o serie de
caracteristici care o pot promova, totui Romnia nu beneficiaz n mod real de nici un avantaj
comparativ major fa de pricipalii si concureni, rile est-europene. Acest lucru este datorat unei
game de dezavantaje care anuleaz avantajele existente. Punctele slabe ale Romniei care i
nemulumesc pe investitorii strini sunt:
Corupia i gradul ridicat al birocraiei;
Echilibrul bugetar fragil;
Legea actual a investiiilor, legea nr. 332/2001, propus pentru a fi modificat;
Populaia n curs de mbtrnire;
Competitivitatea sczut a importurilor i calitatea redus a produselor romneti;
Riscul macroeconomic determinat de rata inflaiei, omaj, instabilitatea cursului de schimb.

IMPACTUL INVESTITIILOR STRAINE DIRECTE ASUPRA


ECONOMIEI ROMANESTI
Impactul ISD asupra cresterii economice
Comparativ cu situatia nregistrata la nivel national, la nivelul regiunilor de dezvoltare nu
se constata o corelatie directa si puternica ntre fluxurile de capital strain atrase si nivelul de
dezvoltare dect n cazul regiunii Bucuresti-Ilfov . Datele empririce cu privire la contributia
fiecarei regiuni de dezvoltare la realizarea PIB evidentiaza existenta unor decalaje, n special
ntre zona cu cea mai mare pondere,respectiv Bucuresti-Ilfov care detine peste 19% din PIB, si
regiunea cea mai putin reprezentativa, si anume zona de Sud-Vest care contribuie numai cu 9% la
3

formarea PIB. De remarcat faptul ca aceste doua regiuni detin prima si respectiv penultima
pozitie n ceea ce priveste ponderea n fluxurile de ISD atrase, decalajul existent fiind, nsa, cu
mult mai accentuat.
Astfel, regiunea Bucuresti-Ilfov a atras peste 60% din intrarile de capital strain n timp ce zona
de Sud-Vest care nregistreaza cel mai scazut nivel de dezvoltare economica a receptat numai
3,4% din fluxurile de ISD.n acelasi timp, regiunea Nord-Est care detine cea mai scazuta pondere
n stocul de ISD receptate la nivel national (1,3%) contribuie semnificativ la realizarea PIB
(12,5%). De asemenea, zonele de Sud, Centru si Nord-Vest desi detin o pondere relativ ridicata
n PIB, situata la nivelul de peste 12% ca si n cazul regiunii Nord-Est, atrag numai o parte
nesemnificativa a intrarilor de ISD, respectiv sub 7,5%, valoare mai scazuta dect cea
nregistrata de regiunea de Sud-Est (8,4%) a carei contributie la formarea PIB este de 11,3%.n
consecinta, datele de mai sus sugereaza faptul ca nivelul de dezvoltare regionala desi
influenteaza intrarile de capital strain nu reprezinta singurul criteriu n stabilirea deciziei de a
investii ntr-o anumita zona.
Alegerea amplasamentului de catre investitorii straini a fost influentata de o multitudine
de factori, dintre care cei mai importanti sunt:existenta fortei de munca calificate si a
personalului cunoscator de limbi straine; nivelul de dezvoltaredin punctul de vedere al industriei
respective; existenta unor centre universitare si a unei infrastructuri fizice dezvoltate; apropierea
de un aeroport, precum si apropierea de furnizori si de clienti. n opinia noastra, acesti factori n
ansamblul lor ar putea explica preferinta investitorilor straini pentru regiunea Bucuresti-Ilfov
care beneficiaza nu numai de un nivel de dezvoltare mai ridicat, dar si de existenta fortei de
munca calificate si a infrastructurii fizice necesare dezvoltarii afacerilor,comparativ cu regiunile
de Nord-Est si Sud-Vest defavorizate sub aceste aspecte.
Asadar, analizele efectuate au evidentiat dezechilibrul nregistrat n dezvoltarea
economiei romnesti, concretizat n existenta unor decalaje accentuate ntre diferitele regiuni,
sugernd, n acelasi timp, posibilitatea atenuarii acestora prin participarea capitalului strain sub
forma investitiilor directe.
Dat fiind faptul ca o crestere economica sustinuta si durabila este posibila numai n
conditiile unei dezvoltari armonioase, care sa includa toate zonele tarii, n opinia noastra,
atenuarea decalajelor regionale, inclusiv prin participarea capitalului strain, ar trebui sa
reprezinte o prioritate reala afactorilor de decizie. n acest sens, avnd n vedere aspectele
prezentate pe parcursul elaborarii lucrarii, consideram ca primii pasi ar trebui sa vizeze cteva
directii principale, si anume:
1. Cresterea semnificativa a gradului de absorbtie a fondurilor europene si utilizarea
eficienta si eficace a acestora (n 2007 absorbtia de fonduri europene a fost sub 1%, aproape de
0% , datorita, de exemplu, lipsei proiectelor fezabile de investitii), ceea ce ar genera o dezvoltare
a infrastructurii fizice si institutionale cu impact pozitiv asupra fluxurilor de ISD atrase.
Analizele efectuate au demonstrat importanta infrastructurii fizice si institutionale n atragerea
investitorilor straini, motiv pentru care consideram ca esentiala fructificarea oportunitatilor care
au aparut n acest sens odata cu integrarea Romniei n Uniunea Europeana.
2. Aplicarea mai eficienta a politicii UE n domeniul ajutoarelor de stat (acordate astfel
incat sa se evite crearea unor distorsiuni ale mediului concurential; se acorda pe sectoarele care
au potential de dezvoltare), inclusiv a celor privind investitiile (straine si autohtone), prin
eliminarea ajutoarelor de tip salvare-restructurare si directionarea acestora cu prioritate catre
obiectivele care vizeaza efectele benefice pe termen lung, cum ar fi:dezvoltarea regionala,
dezvoltarea activitatilor de inovare si C&D, cresterea nivelului de pregatire a fortei de munca,
4

sustinerea ntreprinderilor mici si mijlocii care constituie coloana vertebrala a economiei


romnesti.
3. Implicarea mai activa a agentiilor de dezvoltare si a agentiei pentru investitii straine
(ARIS) n promovarea regiunilor tarii ca zone investitionale prin elaborarea unor proiecte
concrete si identificarea si abordarea potentialilor investitori straini. Atragerea unor investitori
straini prin proiecte punctuale care urmaresc specificul zonei si valorificarea la maximum a
potentialul acesteia, n special n zonele defavorizate sub aspectul dezvoltarii economice, ar
putea contribui la reducerea decalajelor regionale.

Impactul ISD asupra investitiilor de capital


Una dintre caile prin care investitiile straine directe influenteaza indirect cresterea
economica este formarea capitalului autohton, ntruct ISD au efect multiplicator asupra
investitiilor interne. Prin efecte de antrenare, investitiile straine directe au stimulat investitiile
autohtone, a caror dinamica a fost superioara comparativ cu cea a fluxurilor de capital strain,
contribuind astfel, indirect, la dezvoltarea activitatilor productive, n principal, a celor aflate n
amonte sau n aval fata de obiectul de activitate al filialei straine.
Un alt efect pozitiv al influxurilor de capital strain consta n suplimentarea resurselor
interne contribuind, astfel, la reducerea deficitului ntre economiile interne si necesarul de
investitii si, n consecinta, la cresterea formarii brute a capitalului fix. Initial,fluxurile de ISD au
nregistrat niveluri relativ reduse si au fost ndreptate preponderent catre procesul de privatizare,
ceea ce a minimizat impactul pozitiv al intrarilor de capital strain constnd n dinamizarea
achizitionarii de active fixe. Ulterior, se nregistreaza treptat o crestere a ISD atrase concomitent
cu o modificare sensibila a structurii acestora n favoarea investitiilor de tipgreenfield, astfel
nct impactul intrarilor de capital strain asupra FBCF se manifesta din ce n ce mai puternic.
incepnd cu anul 2004 se nregistreaza niveluri superioare ale ponderii ISD n FBCF, cuprinse
ntre 23% si aproximativ 32%, datorate, n opinia noastra, att preocuparii investitorilor straini
pentru modernizarea activitatii si cresterea competitivitatii produselorrealizate pentru a face fata
concurentei de pe Piata Unica, ct si intensificarii investitiilor straine de tip greenfield n
vederea consolidarii pozitiei pe piata regionala, n contextul integrarii Romniei n Uniunea
Europeana.
Asadar, impactul fluxurilor de ISD asupra investitiilor de capital se concretizeaza n
efecte pozitive reprezentate att de suplimentarea capitalului intern destinat achizitionarii de
active fixe, ct si n stimularea investitiilor autohtone, cu influente favorabile evidente, directe si
indirecte, asupra cresterii economice.

Impactul ISD asupra balantei de plati


Impactul cantitativ si calitativ al investitiilor straine directe asupra balantei comerciale
este negativ, att datorita dinamicii mai accentuate a importurilor firmelor straine dect cea a
exporturilor realizate de catre acestea, ct si ca urmare a faptului ca s-au importat cu precadere
bunuri cu valoare adaugata mare si s-au exportat, n cea mai mare parte, produse cu un grad de
prelucrare scazut. n opinia noastra, aceasta evolutie nefavorabila s-a datorat, n principal, unor
cauze legate de implementarea investitiilor straine, orientarea preponderenta catre activitatile de
comert si lipsa capabilitatilor autohtone necesare dinamizarii avantajelor comparative prin ISD.
5

Investitiile straine directe au reprezentat o sursa importanta de finantare a deficitului de


cont curent, n special ncepnd cu anul 1997 cnd sau receptat fluxuri mai mari de capital strain.
De asemenea, analizele efectuate au demonstrat ca, pe ansamblul economiei, companiile straine
extrag mai putin dect introduc, efectul financiar net (calculat ca diferenta ntre intrarile si
iesirile de capital) accentundu-se odata cu cresterea influxurilor de ISD. n acest context,
apreciem ca intrarile masive de capital strain constnd, n principal, n participatii si profit
reinvestit, n defavoarea creditelor externe, ar putea contribui semnificativ la echilibrarea
balantei de plati externe, prin diminuarea deficitului de cont curent.

Impactul ISD asupra cheltuielilor si veniturilor bugetare


Efectele investitiilor straine directe atrase s-au reflectat asupra deficitului bugetar,
capitalul strain influentnd att direct ct si indirect evolutia acestuia. Pna la nivelul anului
2002, ISD ndreptate preponderent catre procesul de privatizare si aflate, n cea mai mare parte,
n faza de implementare, au contribuit la adncirea deficitului bugetar. Ulterior, ca urmare a
intensificarii preocuparii investitorilor straini pentru dezvoltarea unor activitati pe teren gol si
atingerii fazei de maturitate n cazul majoritatii investitiilor implementate n perioada anterioara,
investitiile straine directe au avut o influenta benefica asupra deficitului bugetar concretizata n
cresterea veniturilor din taxe si impozite si diminuarea cheltuielilor de natura sociala (crearea de
noi locuri de munca cu impact pozitiv asupra ratei somajului).

Impactul ISD asupra fortei de munca


Apreciem ca impactul investitiilor straine directe asupra calitatii fortei de munca consta
att n contributii benefice, concretizate n dinamica pozitiva a cstigurilor salariale si
mbunatatirea pregatirii angajatilor, ct si n efecte economice si sociale negative, pe termen
lung, datorate cresterii dramatice a numarului cazurilor de mbolnaviri profesionale. n plus, ca
urmare a faptului ca cea mai mare parte a capitalului strain a fost ndreptata catre activitati
intensive n munca, n detrimentul celor bazate pe cunostinte si tehnologie, contributiile pozitive
sunt relativ reduse, fiind limitate la cteva domenii de activitate din sectorul serviciilor
(intermedieri financiare si telecomunicatii).

Impactul ISD asupra productivitatii, eficientei si


competitivitatii economice
Investitiile straine directe au generat efecte semnificative la nivel microeconomic
reflectate asupra productivitatii, eficientei si competitivitatii activitatilor care au beneficiat de
intrari mai mari de capital strain. n acest sens, analizele efectuate permit evidentierea
urmatoarelor modificari favorabile si nefavorabile, asociate investitiilor straine directe.
Prin efectele reflectate asupra productivitatii, eficientei si competitivitatii activitatilor
economice, investitiile straine directe au contribuit la restructurarea economiei romnesti, n
6

sensul dezvoltarii anumitor domenii de activitate din industria prelucratoare (ca de exemplu
industria mijloacelor de transport rutier) sau din sectorul serviciilor (comert, telecomunicatii si
intermedieri financiare) concomitent cu restrngerea activitatii n alte domenii industriale (ca de
exemplu industria materialelor de constructii).
Romania, aflata n prezent n stadiul doi al ciclului dezvoltarii investitionale, patrunderea
masiva a capitalului strain orientat, ntr-o mai mare masura, catre activitatile care ncorporeaza
un continut ridicat de resurse locale si, n principal, de tehnologie si cunostinte, ar putea favoriza
ameliorarea calitatii factorilor de productie existenti si crearea unor factori de productie
specializati. n acest sens, att teroria ct si practica economica, inclusiv experienta celorlaltor
state central si est europene, demonstreaza ca pe masura ce fluxuri din ce n ce mai mari de ISD
vor patrunde n economie, impactul acestora asupra mediului economic, social si natural va
depinde semnificativ de politicile guvernamentale aplicate. Drept urmare, strategia de dezvoltare
pe termen lung a Romniei trebuie sa se axeseze cu prioritate pe mbunatatirea capabilitatilor
umane si tehnologice, singura optiune viabila n vederea reducerii decalajelor fata de celelalte
state membre ale Uniunii Europene, prin aplicarea unor masuri care sa vizeze:
mbunatatirea calitatii resursei umane, prin cresterea investitiilor n educatie, inclusiv
a celor care urmaresc formarea continua a fortei de munca, ntruct construirea unei
societati bazate pe cunoastere nu este posibila n conditiile n care educatia reprezinta
numai un obiectiv marginal;
stimularea activitatilor de cercetare-dezvoltare, inclusiv prin realizarea unor
parteneriate ntre sectorul public si cel privat;
ncurajarea initiativei locale, prin reducerea birocratiei si crearea unui cadru
administrativ eficient;
ncurajarea firmelor investitoare sa-si dezvolte activitatile generatoare de valoare
adaugata mare si sa investeasca n acele activitati care sporesc avantajele comparative
ale resurselor autohtone;
stimularea formarii clusterelor bazate pe activitati nrudite, inclusiv prin implicarea
mai activa a administratiei locale n solutionarea problemelor si doleantelor
investitorilor (exemplul Ungariei si al Poloniei este relevant n acest sens).
n vederea reducerii decalajelor fata de celelalte state europene, Romnia are n mod
obiectiv nevoie de investitii straine directe care sa completeze si potenteze efortul autohton,
sustinnd cresterea competitivitatii si eficientei resurselor, activelor si capabilitatilor. Avnd n
vedere att experienta proprie ct si exemplele pozitive ale unor state central europene apreciem
ca maximizarea raportului dintre contributiile pozitive si negative ale investitiilor straine directe
impune promovarea unor politici guvernamentale adecvate,orientate catre utilizarea inteligenta a
fluxurilor de capital strain ca instrument al strategiei de dezvoltare.

STUDIU DE CAZ VODAFONE


Una din cele mai importante privatizri n perioada analizat, 2001-2005, a fost Vodafone/Coneex,
considerat totodat cea mai important tranzacie cu o companie romneasc din ultimii 15 ani. Grupul
7

britanic Vodafone Group Plc este lider mondial n telefonia mobil, cu operaiuni n 27 de ri, pe 5
continete i reele partenere n alte 14 ri. n urma negocierilor cu Telesystem Intenational Wireless
(TIW) , Vodafone preia pachetul de 99,99 % a operaiunilor acestuia n Europa Central i de Est, reunite
n ClearWave, adic achiziioneaz 79% din operatorul MobiFon(Connex-Romnia), n care mai deinea
20,1% i 100% din OskarMobil( Cehia). Valoarea tranzaciei a fost de 4,5 miliarde dolari, dac se ia n
calcul i mprumutul de 0,9 miliarde dolari pe care ClearWave l avea la data respectiv i pentru care
Vodafone i-a asumat responsabilitatea.
Astfel, la 1 iunie 2005, Romnia a devenit parte a unei reele mobile cu renume n lume. Vodafone
mai deine 100% din Vodafone Ungaria i 20% din Polkomtel-Polonia, urmnd apoi tranzacia
ClearWave, deci o puternic ptrundere pe piaa central european, cu potenial de cretere, deoarece piaa
telefoniei mobile din vest este suprasaturat. Romnia a fost unul din beneficiarii spre care s-au orientat
reprezentanii acestui gigant n lume, Vodafone. Aciunile operatorului MobiFon-Romnia nainte de
tranzacie erau mpraite astfel: 79%- ClearWave, 20,1%-Vodafone i 0,9 % vice prim-ministrul George
Copos. n 2004 TIW a crescut pachetul deinut n MobiFon la 79% , achiziionnd un pachet de 15,5 % n
valoare de 36,6 milioane dolari i aciuni n valoare de 335 milioane dolari. Compania MobiFon a fost
evaluat atunci la 2,4 miliarde dolari, estimri fcute i n vederea achiziiei de ctre Vodafone a acesteia.
Ted Lattimore, preedintele Connex i ntreaga echip au fcut din acest brand o afacere de succes cu 5
miliaone de clieni. n ultimii 8 ani Connex i-a ntrit poziia pe pia, situndu-se alturi de Dacia i
BCR printre cele mai puternice mrci fabricate n Romnia. Conform strategiei adaptate i n alte ri,
odat preluat de Vodafone, acest brand a disprut n 2006. n prezent rata de penetrare a telefoniei mobile
n Romania este de 47%, deci mai este loc pentru o dezvoltare profitabil, care s justifice investiia.
Tendina actual n Europa Central i de Est este de nlocuire a telefoniei fixe cu cea mobil, astfel
Vodafone intr pe o pia care aduce n mod cert profit. n intreaga lume, compania are 165 de milioane
de clieni, capitalizarea la nivel mondial a afacerii find de 175 miliarde dolari. Principalele beneficii ale
companiei Vodafone prin preluare brandului romanesc sunt creterea numrului de clieni prin intrarea pe
o pia potenial mare de 22 milioane de locuitori, a doua din Europa Central i de Est, scderea
costurilor prin integrarea companiei mai mici ntr-un operator global, creterea cifrei de afaceri, i o gam
de servicii mai diversificat adaptat la cerinele locuitorilor. Romnia dispune i de o infrastructur
mobil bun i de for de munc nalt calificat n domeniile tehnologiei, IT i in ginerie, dar i pe
domeniul economic. Avantajele Romaniei n urma investiiei sunt ns la fel de numeroase, prin atragerea
acestui investitor puternic n ar au fost transferate tehnologii performante, know-how, managementul
stretegic n telecomunicaii. Clienii beneficiaz de servicii competitive i de calitatea superioar ale unei
companii de renume mondial, n continu schimbare i mereu cu inovaii pe piaa. Au fost create i noi
locuri de munc.
Vodafone Romnia are n prezent 2000 de locuri de munc, majoritatea provin de la brandul Connex,
dar au aprut i unele noi. Este de remarcat c aceast companie tie s aprecieze angajatul care are
posibilitatea s evolueze i s avanseze de la operator call center pn la funcii de conducere. Climatul
din companie este unul profesionist, lipsit de 19 discriminri . Ca i cei 70 000 de angajai la nivel
mondial, cei din Romnia s-au integrat perfect n aceast mare familie-Vodafone. Mai mult, la conducerea
Vodafone-Romnia este o romnc tnar, dar cu mult experien n telecomunicaii, Liliana Solomon.
S-a ntors n Romnia dup ce a lucrat pentru nume sonore n domeniu doar pentru a aduce VodafoneRomnia pe poziia de lider.

BIBLIOGRAFIE
1. Anghel Ion, Iancu Aurel-Investiii strine directe n Romnia, Editura Expert,
Bucureti, 2002
2. Denuta Ioan-Investiiile strine directe n rile est i central europene, Editura
Economic, Bucureti, 1998
3. Goran Cosmina-Managementul investiiilor de capital pe piaa internaional.
Studiu de caz al investiiilor n ara noastr, Editura ASE, Bucureti, 2005
4. Lazarjan George-Investiii de capital strin i rolul lor n trecerea ctre economia
de pia n ri din Europa central i de est, Editura ASE, Bucureti, 2005
5. Florea Staicu, Dumitru Pirvu, Maria Dumitru, Marian Stoian, Ion Vasilescu,
Eficienta economica a investitiilor, Editura Didactica si Pedagogica, R.A., Bucuresti
1995.
6. Ioan Denuta, Investitiile straine directe ( in tarile est si central-europene), Editura
Economica- 1998.
7. Ion Vasilescu, Alexandru Gheorghe, Claudiu Cicea, Catalin Dobrea, Eficienta si
evaluarea investitiilor, Editura Eficon Press, 2004.
8. ASE-Facultatea de Management-Catedra de Eficienta Economica, Investitiile si
noua economie-Lucrarile celui de-al optulea simpozion international-Investitiile si
relansarea economica-Bucuresti 23-24 Mai 2008, Editura ASE.
9. Frank K. Reilly, Edgar A. Norton, Bernard J. Hank, Investments- Seventh Edition,
Editura Thomson South-Western 2006.
10. Dan Marius H. Voicilas, sub coordonarea Prof. univ. dr. Letiia Zahiu, Teza de
doctorat-Investitii straine, Bucuresti 2005.
11. Lupasc Ioana, sub coordonarea Prof. Univ. Dr. Marcel Stoica- Teza de doctorat:
Eficienta investitiilor atrase de intreprinderile mici si mijlocii in contextul integrarii
Romaniei in Uniunea Europeana, Bucuresti 2007.
12. Alexandru Barbacaru, sub coordonarea Prof. Dr. Marcel Stoica. Teza de doctorat:
Eficienta investitiilor in conditii de risc valutar, ASE-2005.
9. Pagina de internet: www.bnro.ro
10. Pagina de internet: www.onrc.ro
12.Pagina de internet: www.diplomacy.ro
13.Pagina de internet: www.ingfn.ro
14.Pagina de internet: www.wall-strett.ro
15.Pagina de internet: www.sfin.ro
10

16.Pagina de internet: www.kennomedia.ro


17.Pagina de internet: www.mae.ro

11

ANEXE

12

Figura nr. 3 -Evoluia investiiilor strine directe atrase de Romania 2000-2010 (flux net de ISD miliarde
euro)
13

10
9
8
7
6
5

9.4

7.2

5.1

5.2

2
1
0

mld.euro

3.4
1.2

1.3

1.2

1.9

2.6

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Total economie
49984 mil. euro
Industia prelucrtoare

Intermedieri financiare si asigurri

Comer
13%

Construcii si tranzacii imobiliare

5%
7%
6%
12%
5% 1%
Tehnologia informaiei si comunicaii Energie electric, gaze si ap
1%
0%

19% Industria extractiv


Activiti profesionale, tiinifice, tehnice

Agricultur, silvicultur i pescuit

Hoteluri i restaurante

31%

0%

Transporturi

Alte activiti

Figura nr. 4 - Structura soldului ISD la 31 decembrie 2009 - Repartizare pe principalele activiti
economice

14

15