Riga Crypton si lapona Enigel

de Ion Barbu
Integrata in ciclul Uvedenrode din volumul Joc second si subtitulata
balada, Riga Crypton si lapona Enigelpare o poveste delicata si stranie de dragoste.
Titlul insusi are rezonante ciudate ,amintind de istoriile clbre ale cuplurilor fericite ,de
Tristan si Isolda sau de Romeo si Julieta.Repetat de cateva ori ,capata o sonoritate
solemna ,ceremonioasa, oarecum emfatica ,sugerand ceva din strigatul trubadurilor
medievali care chemau oamenii sa asculte istorii nemaipomenite.
Poetul da impresia ca se joaca inca de la inceput ,mergand pe firul unei povesti
eterne,in tiparele careia isi asaza si el neobisnuitii eroi. Dar jocul are o seriozitate care
depaseste anecdoticul,adica placerea identificarii psihologice in intampinarea altuia si
devine pura aventura a spiritului.Treptat balada se transfigureaza ,povestea incepe sa
fie simtita ca altceva ,ca exprimare simbolica a unei aspiratii umane,iubirea fiind la Ion
Barbu o cale de aces spre intelegerea sensului mai adanc al lumii.Riga Crypto si lapona
Enigel este defapt o poezie de cunoastere,pe deplin caracteristica lui Ion Barbu ,care
vede dincolo de lucruri ,ideea.Formula compozitionala este extrem de subtila si lucrata cu
mare rafinament.Tehnica este a povesti in rama si a povesti in poveste ,ca in Halimasau
Decameron. La nivel formal,poezia este alcatuita din doua parti fiecare dintre ele
prezentand cate o nunta :una consumata ,implinita,cadru al celeilalte
nunti,povestita,initiatica,modificata in final prin casatoria lui Crypto cu masalarita.
Atmosfera e lumeasca,de chef, de aplecare spre cantecul de lume ,care zice
de binele inimii.Nuntasul cere menestrelului o poveste pe care acesta a mai spus o si
altadata, in ocazii similare .Repetarea schimba,eventual,doar modul spunerii, nu
continutul zisa cu foc acum o vara ,povestea va fi zisa din nou stins incetinel.E vorba
de povestea cu Riga Crypton si prea cumintea Enigel.
Se evidentiaza acum clar scopul formulei compozitionale alese de poet.Prima
poveste atat de concis sugerata este cadrul celei de a doua.Asadar,la o nunta,se spune o
poveste despre o alta nunta,imaginara;si in plus,la spartul nuntii dintai ,in camera unde s
au retras petrecaretii,acestia au placerea de a asculta un cantec trist despre o nunta care nu
s a putut implinii,intre Crypto si Enigel .
Cantecul menestrelului este construit dupa canoanele baladei fantastice .Formula
introductiva are rezonanta de basm Des cercetat de padureti/In pat de rau si in huma
unsa /Imparatea peste bureti/Crai Crypto ,inima ascunsa/La vecinic tron ,de roua parca
Verbul imparatea,vag arhaic ,sugereaza lungile inceputului ale povesti populare ,iar
forma lui de imperfect asaza totul intr un timp nedeterminat ,etern .Eroii apar in doua
scurte tablouri.
Riga Crypto este stapanul unei lumi vegetale,dar conditia lui e tragica ,aspiratiile
nu sunt intelese ,e inima ascunsa.Nu e iubit si sufera de singuratate..

Enigel ,nume cu sonoritati catifelate si exotice ,este o fiinta

umana:mica,linistita,intruchipand o lume superioara ,echilibrata.
Intalnirea cu Crypto are loc intr un punct al mersului spre sud al Laponei ,miscare cu sens
simbolic,traducand aspiratia spre soare a eroinei.
Povestea propriu-zisa e fantastica si se desfasoara in visul fetei,ca si-n
Luceafarul eminescian.Doar rolurile sunt inversate:fiinta superioara e feminina,cea
inferioara e masculina. Dialogul cu chemarile lui halucinante ,de ceremonial
magic,repetat de trei ori, deschide specatacolul dramatic,al unei nunti esuate . Mai
intai,craiul Crypto o imbie pe fata ,oferindu i lumea peste care domneste .Refuzul
Laponei il pune intr o situatie dilematica,dar optiunea lui e ferma,mergand pana la
sacrificiu .Refuzat si a doua oara,mai face o tentativa disperata, de a o convinge pe
Enigel,vorbindu i ,de valorile supreme ale lumii lui : somnul fraged si uitarea ,care
locuiesc fiinta de zbuciumul solar al cautarii,de eternul drum al regasirii: In somn fraged
si racoare
Tentativa este intr adevar coplesitoare si Enigel si o exprima cu greutate ,fiind
pusa si ea intr o situatie dilematica. Explicatia pe care o da,e mai degraba pentru
sine,decat pentru Crypto ;prin ea isi desluseste mai bine natura ,si responsabilitatea fata
de propriul ei destin .Crypto si Enigel sunt simboluri ale unui sistem polarizat in care
contrariile se atrag , dar contactul este imposibil , datorita structurii incompatibile a celor
doua personaje.Pentru Crypto ,iesirea din cercul lui stramt ca sa folosim o expresie
eminesciana, inseamna mutatie dintr un regn intr altul ,deci moarte .
Pentru Enigel ,aspiratia spre soare ,spre spiritualitate este o fireasca evolutie
spre un tel mai inalt a fiintei umane,pentru ca numai ca are ,fantana in piept ,adica
posibilitatea de reflectare ,deci numai ea are constiinta prin care omul isi depaseste
marginile fatale ale propriei sale gandiri fizice.Pentru fiintele inferioare ,Pahar e
gandul,cu otrava , Ca la nebunul Riga Crypto , care ,aspirand sa si depaseasca prima
iubire ,conditia ,a intrat in spatiul ucigator al soarelui .Riga Crypto devine o ciuperca
otravitoare ,insotindu se de semnele ei : Cu Laurul-Balaurul /Sa toarne-in lume durul/Sa
l toace ,gol la drum sa iasa,/Cu masalarita mireasa,/Sa i tie de imparateasa.
Finalul este o subtila asezare in legenda a destinului plantelor otravitoare care ar fi finite
alienatenebune , doborate de o aspiratie mult prea mare fata de marginita lor putere.
Drama este a lui Enigel,nu a lui Crypto .Crypto apare in visul fiintei
superioare,este deci problema ei ,reprezinta tentatia sau tot ceea ce stingheste omul in
aspiratia lui spre absolut .Enigel e inteleapta ,e prea cuminte a ajuns la o intelegere
superioara si reprima tentatia, il ucide pe Crypto.Sub raport stilistic ,prezenta
inversiunilor mult-in-daratnic, zice-l-as si a vocativelor in prima parte a baladei
evidentiaza oralitatea textului .Menestrelul este portretizat prin intermediul unei
comparatii : mai aburit ca vinul , dublata de un epitet vinul vechi .Amestecul de
regnuri din balada Riga Crypto si lapona Enigel este de factura romantica si are rol de
cunoastere a unui alt univers .Balada lui Ion Barbu este o poezie de cunoastere intr o
figuratie metaforica originala si cu un timbru pur,de neconfundat.