Caiet de Sarcini Centru de Afaceri

CAIETE DE SARCINI
Arhitectura
Proiect nr. 11/ P.T./ 2011
Centrul TEAM
[tehnologie, evolutie, antreprenoriat, microintreprinderi]- ZMC
de sprijinire a afacerilor
Cluj-Napoca, str. Oasului, nr. f.n. [zona Lomb]
Beneficiar:
Municipiul Cluj-Napoca
Str. Moilor, nr. 1-3
Cluj-Napoca, jud. Cluj
Manager de proiect: SC Relians Corp SRL

Str. Popauti, nr. 2-4, etaj 5
Iasi, jud. Iasi
Proiectant general: SC Bogart Construct SRL
B-dul. 1 Decembrie 1918, nr. 38
Proiectant instalaii: SC DAS Engineering Grup SRL

str. Decebal, nr. 110
Caiete de sarcini
Cuprins:
PREVEDERI GENERALE
I. PERETI CORTINA SI TAMPLARII
1.
Generalitati
2.
Descriere sisteme utilizate
2.1.1. Sistem perete cortina cu capace cu latimea vizibila 50 mm
2.1.2. Sistem ferestre cu adancimea de 60 mm
2.1.3. Sistem de usi cu adancimea de 60 mm
3. Tipuri vitraje
II.TAMPLRIA METALIC
1. Generaliti
2. Tehnologia de execuie
3. Condiii tehnice de calitate, verificarea i recepionarea lucrrilor
4. Condiii de msurare i decontare a lucrrilor
5. Msuri de protecia muncii
III. CAPITOLUL ZUGRAVELI SI VOPSITORII
1. Generalitati
2. Standarde
3. Mostre i testri
4. Livrare, depozitare, manipulare
5. Executarea lucrriilor
6. Pregtirea suprafeelor
7. Condiii de execuie
8. Zugrveli cu lapte de var
9. Zugrveli n culori de hum
10. Aplicarea zugrvelilor
11. Conditii tehnice de calitate si verificarea lucrarilor
IV. CAPITOLUL PARDOSELI
1. Generalitati
2. Normativul care st la baza lucrrilor de pardoseli.
3. Prevederi comune pentru executarea pardoselilor.
4. Principalele verificri de calitate.
5. Verificarea pe parcursul lucrrilor.
6. Verificarea pe faze
7. Recepia preliminar
V. PARDOSELI RECI
1.Generalitati
2.Normativul care st la baza executrii pardoselilor
3.Materiale i standarde care trebuiesc respectate :
4.Transportul i depozitarea materialelor pe antier
5.Preparare, confecionare
6. Execuia lucrrilor
7. Condiii tehnice de calitate
8.Condiii tehnice de protecia muncii i paza contra incendiilor
VI. PLACAJE INTERIOARE
1. Normativul care st la baza lucrrilor de placaje
2. Materiale i standarde care trebuiesc respectate
3. Livrare, depozitare, transport
4. Lucrari de instalatii
5. Condiii climatice
6. Abateri, tolerane i verificrile acestora
7. Executia lucrarilor
8. Aplicarea faiantei pe blocuri mici de BCA
9. Aplicarea plcilor de faian
10. Verificri n vederea recepiei
11. Msuri privind protecia muncii
12. Msurtori, decontri
VII. ZIDARII
1. Generalitati
2. Standarde si Normative
3. Materiale utilizate
4. Observatii generale
6. Descriere
7. Decontarea lucrarilor
8. Verificarea calitatii lucrarilor
VIII. TENCUIELI INTERIOARE SI EXTERIOARE
1. Generalitati
2. Standarde, Normative si Materiale
3. Conditii tehnice de calitate pentru lucrari de tencuieli
4. Executarea lucrarilor, operatiuni pregatitoare
5. Executarea trasarii suprafetelor de tencuit
6. Executarea amorsarii
7. Executarea grundului
8. Executarea stratului vizibil
9. Conditii tehnice pentru calitatea tencuielilor si receptia lor
10. Masurare si decontare
11. Executia tencuielilor
IX. TAVANE DIN IPSOS-CARTON
1. Definitie
2. Domenii de utilizare
3. Fabricatia si controlul
4. Constructia tavanelor pe diferite suporturi
5. Tratamentul suprafetelor
6. Durabilitatea si intretinerea
7. Concluzii
X. PLACAJE EXTERIOARE
FATADE VENTILATE, PLACARE CU PANOURI METALICE

1. Generalitati
2. Manidulare si depozitare
3. Aranjarea structurii
4. Conditii de montare
5. Metode de fixare
6. Alinierea structurii
7. Temperatura de prelucrare
8. Dilatatia termica / propagarea caldurii
9. Elemente de imbinare
10. Profilele de structura
11. Dimensiuni si criterii de masura
XI. CAPITOLUL CONSTRUCTII METALICE
1. Executia confectiilor
2.Transportul confectiilor
3. Montajul elementelor
4. Protectia anticoroziva
5. Verificari necesare
6. Confecii metalice
XII. VOPSITORII
1. Generalitati
2. Materiale, livrare, transport, depozitare
3. Conditii de executie
4. Conditii de calitate si verificarea lucrarilor
XIII. SCHELE METALICE CU PLATFORMA AUTORIDICATOARE
1. Generaliti
2. Standarde de preferin
3. Materiale i produse
4. Mostre i teste
6. Executarea lucrrilor
7. Abateri admise
8. Verificri n vederea recepiei
9. Masuratoare si decontare
XIV. EXECUTAREA SISTEMULUI TERMOIZOLANT
XV. PROGRAM DE URMARIRE SI CONTROL AL CALITATII LUCRARILOR DE
EXECUTIE
1. PREVEDERI GENERALE
1.1. La executarea lucrrilor se vor respecta prevederile din standardele i normativele
n vigoare.
1.2. Antreprenorul are obligaia s studieze documentaia pus la dispoziie de
investitor, s examineze terenul i amplasamentul lucrrilor astfel nct s aprecieze i
s preia pe propria rspundere condiiile de execuie a lucrrilor.
1.3. Antreprenorul este obligat s efectueze la cererea investitorului verificri
suplimentare, fa de prevederile prezentului caiet de sarcini.
1.4. Antreprenorul va asigura prin posibiliti proprii sau prin colaborare cu uniti de
specialitate efectuarea tuturor ncercrilor i determinrilor rezultate din aplicarea
prezentului caiet de sarcini.
I. PERETI CORTINA SI TAMPLARII
1. Generalitati
2. Descriere sisteme utilizate
2.1. Sistem perete cortina cu capace cu latimea vizibila 50 mm
2.2. Sistem ferestre cu adancimea de 60 mm
2.3. Sistem de usi cu adancimea de 60 mm
1. Generalitati
Condiiile contractului au la baz normele in vigoare. Se vor avea in vedere directivele
productorului de sisteme de aluminiu si al producatorului de geamuri izolate.
Tipul i volumul lucrarilor
Subiectul acestei descrieri sunt executia si montajul tamplariilor de aluminiu.
Dimensiuni
Dimensiunile date n caietul de sarcini sunt dimensiunile de proiect. Modificrile de
dimensiuni, care la lucrarile de construcie metalic per bucat sunt de pn la +/- 50
mm din dimensiunea total, nu permit schimbri ale preului unic. La abateri mai mari
se recalculeaz preul conform cu modificarile suprafeei.
Inainte de darea in executie executantul va efectua un releveu.
n cazul cnd pentru pentru construcia (de aluminiu) trebuie asigurat o dimensionare
preliminar n vederea montajului, dimensiunile finale sunt stabilite de comun acord cu
beneficiarul, n scris.
Date despre sistemul de profile
Descrierea pune bazele caracteristicilor constructive ale sistemelor de aluminiu .

Datele despre dimensiunile standard ale profilelor (adncimea de montaj i limea
vizibil) i caracteristicile construciei n poziiile de detaliu sunt de avut n vedere.
Pentru sistemul de profile oferit se respect prescripiile i regulile de prelucrare ale
productorului de profile.
Productorul de profile, respectiv furnizorul de profile trebuie s prezinte la cererea
beneficiarului un certificat ISO 9001.
Cerine pentru materiale
Aluminiu
Se folosesc profile laminate de aluminiu n aliaj AlMgSi0,5F22 n calitate vopsita
.Pentru tablele de aluminiu vopsite se folosesc aliaje de AlMg1 sau Al99,5 de calitate
normal.
Abaterile de la aceste reguli se stabilesc n scris.
Oel
Piesele de oel pentru ancorri, rigidizri i precadre sunt fie inoxidabile, fie prevzute
cu operaii de zincare n baie topit. Prelucrrile ulterioare trebuie evitate. Zincarea
pieselor de oel se va verifica temeinic dup transportul la antier i nainte de montajul
pieselor de aluminiu. Prile zincate deteriorate ca i eventualele suduri sunt curate,
degresate i apoi sunt vopsite bine cu vopsea de protecie de cea mai bun calitate.
Cerine pentru construcie
Alegerea profilelor
Profilele (de aluminiu) izolate termic sunt alctuite din o parte exterioar i o parte
interioar care sunt unite cu o punte izolatoare din material plastic de calitate nalt (de
exemplu: fibr de sticl din poliamid durificat) cu lungimea caracteristice ansamblului
final structuara-suprafata vitrata. Profilele trebuie s suporte ncrcarile n mod sigur.
Momentele de inerie oferite de productorul de profile trebuie avute n vedere la
alegerea profilelor.
Profilele izolate termic trebuie s fie clasificate conform prescripiilor n grupe de
materiale conform DIN 4108.
Pentru legturile cu cldirea trebuie prevzute sisteme de profile cu cleme i cordoane
de izolare.
Principiul izolrii termice este prevzut pentru ntreaga construcie.
Cerine statice
Construcia trebuie s respecte cerinele statice. Dimensiunile i grosimile materialelor
sunt, att timp ct nu sunt prevzute iniial, alese de ctre ofertant nct s corespund
solicitrilor. ncrcrile efective trebuie preluate n siguran de ctre cldire. Pentru
ncrcrile date de vant,respectiv de zapada,miscarile in caz de seism se vor respecta

normativele STAS 10101/20-90,STAS 10101/21-92, respectiv normativul P100-96.
Sgeata celui mai lung cant de sticl nu trebuie s depeasc L/200 dar maxim 8 mm.
Legturi i rigidizri
Toate legturile i rigidizrile trebuie construite aa nct s fie compatibile cu
toleranele cldirii de baz.
Elementele de cuplare (precum uruburi, boluri, piulie a) s fie confecionate din oelcrom-inoxidabil (cel puin calitatea A4 cu coninut redus de cupru). Pentru toate
cuplajele uzuale i piesele mrunte din oel se folosesc materiale zincate n baie topit.
Asamblrile cu uruburi, n totalitatea lor, sunt asigurate contra deurubrii neprevzute.
Pentru evitarea coroziunii de contact, trebuie ca la punerea n contact a dou metale
diferite s se foloseasc o pies intermediar de PVC. Se face excepie n cazul
pieselor de legtur de oel-crom-inoxidabil din domeniul uscat.
Garnituri de etanare
Material pentru profilul de etanare: APTK; denumirea internaional: EPDM= EthylenPropylen-Terpolymere.
Duritatea, dimensiunile, i profilarea trebuie s corespund fiecrui scop de utilizare n
parte. Principiile sunt prevzute n DIN 7863.
Cerine fizice ale construciei

Alungiri
Deformrile pieselor construciei datorit deplasrilor i a condiiilor de temperatur sunt
dimensionate constructiv, derivnd din aceasta stabilirea rosturilor de deplasare i
nchidere, a etanrilor la aer i ap
Rosturile de cuplare cu corpul cldirii sunt etanate fa de ap.
Construcia trebuie s preia prin elementele de mbinare toate forele efective i s le
transmit la cldire. Ferestrele i elementele de faad nu vor prelua sarcini de la corpul
cladiri.
n domeniul constructiv, rosturile convenite sunt pentru deplasri nezgomotoase i cu
posibiliti de alunecare.
Izolarea la corpul cldirii

Cerine de protecie la cldur, la umiditate, la zgomot, protecie contra incendiului,
cerine de deplasare ale rosturilor sunt de avut n vedere la alegerea izolrilor. La
izolarea rosturilor de mbinare cu materiale izolatoare elestice trebuie avute n vedere
prescripiile productorului. Aplicarea izolatorilor trebuie fcut numai pe vreme

favorabil. La stabilirea limii rosturilor este hotrtoare deformabilitatea total
admisibil a materialului izolator.
Folii izolatoare (Bariere contra vaporilor)

Legturile la corpul cldirii sunt izolate cu o folie izolatoare special din cauciuc butilic,
respectiv APTK (denumire internaional EPDM = Ethylen- Propylen- Termopolymere).
mbinarea foliilor izolatoare i dispunerile n diverse planuri se face cu respectarea unei
suprapuneri suficiente.
La lipirea foliei izolatoare trebuie curate suprafeele de lipit de materiale/ substane
strine. Trebuie evitata formarea bulelor de aer ntre suprafeele de lipire.
Foliile au limi minime indicate de productor , i lipiturile vor fi asigurate suplimentar
mecanic.
Materiale izolatoare
Se vor monta numai materiale izolatoare termice ignifuge i rezistente n timp. Pentru
asigurarea unei bune izolri termice n timp trebuie mpiedicat umezirea materialului
termoizolant.
Spaiile goale ntre constructia la rou i precadre trebuie umplute cu materiale
izolatoare termic care nu oxideaz.
Izolare termica
La realizarea construciei trebuie s nu se produc puni termice. Separarea dintre clima
interioar i cea exterioar trebuie s se fac n zona cald (a profilelor ).
Pentru mpiedicarea aparitiei condensului, trebuie sa existe o zona de separatie clar
definita intre zona cald si zona rece n toate detaliile construciei de aluminiu cat i la
mbinri.
Protecie la zgomot (izolarea fonic)

Dac n caietul de sarcini nu este cerut pentru nchideri un anumit coeficient de izolare
fonic Rw, se va prevedea un minim de 32dB, se vor avea in vedere si prescriptiile
normativului DIN EN 4109.
Protecie la ploaie i rou

Se va evita formarea condensului in conditiile temperatura exterioara text=-10C;
temperatura interioara tint=+20C, si umiditate relativa de 56%.
Asta inseamna ca ansamblul de tamplarie trebuie sa aiba un coeficient de transfer
termic global de Uw 1.6 W/m2K (pentru tamplarii) respectiv Ucw ( pentru peretii cortina)
mai mic de 1.3 W/m2K.
Toate legturile la construcie sunt izolate la interior contra apei, iar la exterior permit
eliminarea apei. Trebuie atenie la poziionarea corect a ramei n momentul montrii.
Falurile i nuturile de profil n care precipitaiile pot ptrunde i n care se poate forma
condens trebuie s aibe din construcie prevzut posibilitatea de drenare a apei.
ndrumrile de proiectare ale furnizorilor de profile trebuie respectate.
Protectie solara
Prin protectia solara se va asigura un coeficient de transfer energetic cel putin g = 23,9
%
Protecie la foc
Se vor avea in vedere prevederile normativului P118-99.
Se vor respecta urmatoarele:
Pentru intarzierea propagarii incendiilor, de la un nivel la altul, prin exteriorul fatadei ,
vitrarile sunt separate prin zone pline. Aceste zone trebuie sa fie rezistente la foc minim
30 minute.
Pentru intarzierea propagarii incendiilor, de la un nivel la altul, prin interiorul fatadei in
dreptul parapetilor si a planseelor pe toata inaltimea acestora spatiul liber se
etanseizeaza cu materiale incombustibile, asigurandu-se minim 30 minute etanseitate la
foc.
Vopsirea cu pulberi
Grosimea stratului de vopsea este cuprins ntre 45 +/- 15 m pentru suprafeele
principale vizibile. Suprafeele secundar-vizibile sunt i ele acoperite cu vopsea.
Mostre de culoare sunt prezentate la cerere proiectantului lucrarii.
Montaj i executie
Executantul va respecta proiectul tehnologic cu detalii de excutie,aprobat de
proiectantul general.Eventualele modificari suplimentare se vor perzenta proiectantului
general spre aprobare.
Raspunderea pentru corectitudinea tehnica ,stabilitate, izolatii ramane dupa eliberarea
desenelor de executie de partea celui care preia contractul si a proiectantului de
specialitate. Dimensiunile pentru profile, prezentate in caietul de sarcini sunt dimensiuni
minimale obligatorii, raspunderea pentru dimensionari cade in sarcinea executantului.
Prelucrare
Debitarea profilelor de aluminiu , n cazul de fa cu masini de debitat, se efectueaz
astfel nct precizia colurilor prin asamblare s fie ndeplinit. Dup prelucrrile
mecanice canturile se cur cu grij. Dup degajarea panului propriu, profilele de
aluminiu prelucrate nu mai trebuie ajustate ulterior.
n timpul prelucrrii trebuie avute n vedere urmtoarele aspecte:
Potrivirea exact i mbinarea colurilor i a mbinrilor T
Montarea la dimensiune exact i lipirea precis a garniturilor, a colurilor de garnitur
i a pieselor de etanare
Dimensionarea i ordonarea drenajelor pentru ndeprtarea apei
Izolarea contactului ntre profile, a zonelor crestate i a celor de nurubare
Potrivirea exact a suporturilor de cercevea
Sistemul instalat original de accesorii de nalt calitate este conform instruciunilor
furnizorului/productorului de accesorii.
Prelucrarea tablelor
Chiar dac nu se menioneaz separat n caietul de sarcini, trebuie s se ia in
considerare materiale pentru realizarea unei funcionri corecte la nchiderile interioare
i exterioare, rame de fixare, construcie invizibil, materiale ajuttoare, izolatoare, de
etanare a rosturilor.
nchiderile exterioare i interioare sunt realizate din tabl de cel puin 2 milimetri
grosime.
Prelucrarea tablelor trebuie s respecte prescripiile prevzute pentru suprafeele
respective.
Piese de ancorare tamplarii

Fixarea pieselor de ancorare se realizeaz asfel nct s descarce ncrcrile provenite
de la construcia de aluminiu, n special de la balamale, lagre, rigle i montani pe
structura de rezistenta. Deplasrile construciei nu trebuie s se transmit pieselor de
ancorare.In cazul tamplariilor distana maxim dintre doua puncte de ancorare este mai
mic de 800 mm(in cazul tamplariilor). Distana maxim fa de colurile exterioare este
de 150-200 mm.
Piesele de ancorare sunt prevzute dac este necesar cu piese deplasabile, reazeme
de col i rigidizri suficiente astfel nct la prelucrri ulterioare ale altor specialitati s nu
existe influene asupra acestora. Asta nu este valabil pentru ncrcrile din antier.
Piesele de ancorare trebuie s permit prinderea , la nevoie, a ramelor de lemn cu folie
de protecie.
Montajul pieselor de ancorare trebuie s se fac aliniat pe orizontal i pe vertical, la
fiecare etaj, conform schiei de msurare.
Cerinele fizice ale construciei vor fi ndeplinite i de piesele de ancorare.
Asigurarea calitii
Cel care preia contractul rspunde de calitatea produciei precum i de asamblarea
profesional a elementelor construciei.
Pentru asigurarea calitii, n cataloagele productorilor de profile de aluminiu se afl
norme de prelucrare i de montare. Ele sunt la cerere puse la dispoziia beneficiarului.
nchideri la corpul cladirii

Oferta trebuie sa includa elementa de inchideri perimetrale(bariere de vapori,
hidroizolatii, termoizolatie si in functie de situatie sorturi de tabla ).
Montajul pieselor de prindere a faadei

Constructiv, ancorele sunt astfel alctuite ca s permit o dilatare nestnjenit a faadei.
De asemenea ele trebuie s compenseze proporional deformrile corpului cldirii, de
exemplu ncovoierea planeelor.
Fixarea consolelor de corpul cldrii se face cu uruburi de oel i cu dibluri
(conexpanduri) conform cerinelor statice.
Toate piesele de fixare ale faadei trebuie s permit preluarea n siguran a eforturilor
aprute n faad i s le transmit structurii de rezisten a cldirii.
2. Descriere sistemelor utilizate

2.1. Perete Cortina cu capace cu latimea vizibila de 50 mm
- Montant cu dimensiuni latime vizibila 50mm; adancime 85 mm
Ix= 108,46 cm4; Iy=28,14 cm4

- Traversa latime vizibila 50mm; adancime 90 mm
Ix= 89,41 cm4; Iy=25,59 cm4
Structura de rezisten pentru faad const n profile tubulare multicamerale - cu

unghiuri drepte, cu o lime vizibil la interior i la exterior de 50 mm. Toate canturile
profilelor sunt rotunjite. Drenajul se face n cascada, pe trei nivele : Nivelul 1= rigl;
nivelul 2= rigl; nivelul 3= montant, profilele de nivel inferior suprapunandu-se peste
profilele de nivel superior.
mbinarea riglelor pe montant se realizeaz prin nurubarea profilelor / mbinri T.
Toate mbinrile sunt stabilite n funcie de cerinele statice. Zona de suprapunere este
izolat cu piese de etanare.
Etanarea ochiurilor de geam i/sau a panourilor se realizeaz cu garnituri de EPDM.
La exterior constructia va avea capace ornament pe orizontala
geamuri termoizolante.
si pe verticala cu
O importanta deosebita va fi acordata ochiurilor mobile, care vor fi confectionate in

sistem structural (nu se disting pe fatada), profilul exterior al cercevelei va fi obligatoriu
din aluminiu eloxat tip EV1.
Toate uruburile de fixare folosite la exterior sunt din oel inox A4.
In faltul montantilor se vor monta obligatoriu piese speciale pentru asigurarea egalizarii
presiunilor si drenajul apelor infiltrate sau din condens. Aceste piese vor fi montate in
punctele inferiore si superioare ale montantilor, cat si din maxim 8 in 8 metri.
In zona rosturilor de dilatare ale montantilor se vor monta obligatoriu piese pentru
continuitatea canalelor de drenaj. Aceste piese trebuie fixare cu ajutorul suruburilor
autofiletante. Piesele trebuie sa prezinte canale transversale, in interiorul carora sa se
injecteze thiocol pentru etansarea corespunzatoare intre piesa si montant (apa nu va
putea patrunde intre piesa si montant prin efectul de tensiune superficiala.
Caracteristicile sistemului :
1) Profile de aluminiu din aliaj AlMgSiF22 conform DIN EN AW6060, DIN 1748 si
DIN EN 12020-2
2) Izolarea termica Uf<1.6 W/m2K cf DIN EN ISO 10077-1
3) Izolarea fonica: de pana la 49 clasa 5 DB cf. DIN 4109
(in functie de vitrarea folosita)
4) Etanseitate la apa : RE 1000 cf DIN EN 12154 ( testata la o diferenta de presiune

1000 N/m2)
5) Etanseitate la aer: AE 1200 cf DIN EN12152 (testata la o diferenta de presiune 1200
N/m2
6) Sistem de perete cortina cu drenare 3 plane .
2.2 Sistemul pentru ferestre din aluminiu cu adancimea 60 mm
Dimensiuni nominale ale

profilelor
Toc adandime de montaj
Cercevea
montaj
fereastra-adancime
60 mm
de 70 mm
Latimea vizibila a profilului:
117 mm
Izolare fonica
45 dB
Caracteristicile sistemului de ferestre cu adancimea de 60 mm:
1) Profile de aluminiu din aliaj

DIN EN 12020
2) Izolarea termica
AlMgSiF22 conform DIN EN 755 T6-66, DIN 1748 si
Uf<2.6 W/m2K
cf DIN EN ISO 10077-1
3) Izolarea fonica:de pana la 45 dB, adica clasa 5 cf. DIN 4109

(* in functie de vitrarea aleasa)
4) Etanseitate la apa : 9A cf DIN EN 12208
(certificat la o diferenta de presiune de 600N/m2)
5) Etanseitate la aer: clasa 4 cf DIN EN12207

(certificat la o diferenta de presiune de 600 N/m2)
6) Sistem de feronerie proprie cu componente din Al, Zn sau otel
(fara parti din otel
zincat), dimensionate pentru fiecare aplicatie in parte.
7) Garnituri EPDM cf DIN 7863.

8) Elementul de fereastra se va integra identic ca si panourile fixe de sticla in sistemul
de perete cortina
9) Profile vopsite in culori din gama RAL standard
Caracteristici ale construciei sistemului de ferestre cu adancimea de 60mm

Sistem de ferestre cu o adancime de 60 mm, avand un sistem de aerisire si
drenaj ascuns. Principalul element de design in reprezinta cerceveaua necoplamara
cu tocul la partea din interiorul cu o suprapunere de 5 mm, si coplanara la partea
dinspre exterior.
Profilele se caracterizeaza printr-o constructie asamblata prin sertizare realizata
dintr-un semiprofil interior extrudat (camera calda) , semiprofil exterior extrudat exterior
(camera rece) cuplate intre ele prin bariera termica (PT) politermit, care intrerup fluxul
termic asigurand astfel o buna izolare termica. Aceasta constructie este valabila atat
pentru toc cat si cercevea .
Montajul ramelor de toc si cercevea poate fi realizat in doua moduri atat prin utilizare
elementelor de montaj prefabricate (coltari si stifturi) sau prin sertizare (asamblare
mecanica rezultata prin spargerea profilului), coltari de aliniere si alte materiale (adeziv
bicomponent tip A+B)
Garniturile utilizate sunt EPDM si asigura o buna etansare a rosturilor (a<0.1m3/h) si
nu sunt intrerupte de elementele de feronerie care se monteaza in faltul elementului
de rama si toc.
Izolarea mbinrilor T se face prin elemente de etanare care aparin sistemului i prin
materialele de izolare durabil-elastice din zona labirintului de la tbliele de aliniere.
Pentru obinerea unei aerisiri ireproabile a falului sticla se monteaza pe cale de
geam
care apartin sistemului.
Sistem feronerie: AVANTEC

Sistemul de feronerie este integrat in faltul elementului de fereastra si asigura o
functionare si dimensiuni alle elementului de tampllarie pana la 160 Kg
feronerie avantec
( in conformitate cu tipul de deschideri
mentioante in tabloul de tamplarie )
2.3 Sistemul pentru usi din aluminiu cu adancimea 60mm
Valoare Uf 2,6 W/m2K

Latime vizibil 147 mm
Balamale cilindrice, reglabile continuu pe trei directii
Rozet coplanara
Rezistenta anti-efractie pana la clasa WK2
Feronerie certificata pentru 200.000 cicluri de
actionare (deschis-inchis)
Broasca cu limba si cu placa de inox si inchidere in 2 trepte,

contraplaca din inox
Posibilitate montaj control acces
Posibiliatate montaj mecanism autoinchidere
Feronerie antipanica conform EN 1125
Broasca cu limba si cu placa de inox si inchidere in 2 trepte, contraplaca din inox
Manere din aluminiu eloxat cu patrat de legatura de 10 mm
Rezistenta la inchideri si deschideri repetate-clasa 5
Cerecevea complet inchisa pe contur, echipata la partea inferioara cu un profil
complementar de mascare a sistemului de etansare.
Prag de 3mm, garnitura de etansare sub usa si set de etansare a usii la partea
inferioara
Bara antipanica (aluminiu sau
inox)
3. Tipuri de vitraje:
Sticla recomandata pentru cortinele structurale :
- Sticla exterioara 8mm cu control solar cu tenta albastruie cantuita pe muchie cu
cant lucios si securizat
- Distantier structural 20mm+Arg 90%
- Sticla interioara cu low-e 4.4.1
- Sigilarea pachetului termopan cu silicon structural rezistent UV

- Sigilarea rosturilor verticale si orizontale cu silicon negru
Caracteristici:
-LT (transmisie luminoasa) = 44,8%
-QV (reflexie exterioara) = 13,8%
-SF (factor solar) = 34,8%
-a (absorbtie solara) = 58,3 %
-Ug (coeficient de transfer termic) = 1,2 W/mpK
Sticla recomandata pentru cortinele cu capace :
- Sticla exterioara 8mm cu control solar de culoare Silver Grey securizata
- Distantier 20 mm+Arg 90%
- Sticla interioara cu low-e 4.4.1
- Sigilare cu polisulfid sau silicon bicomponent
Caracteristici:
-LT (transmisie luminoasa) = 27,9 %
-QV (reflexie exterioara) = 22,1 %
-SF (factor solar) = 23,9 %
-a (absorbtie solara ) = 63,1 %
-Ug (coeficient de transfer termic ) = 1,2 W/mpK
II. TAMPLARII METALICE

1.Generaliti
Soluiile constructive, alctuirea i calitatea tmplriei vor respecta proiectul i
standardele;
STAS 566-85 tabl ambutisat
STAS 2028-71 tabl zincat
STAS 8326-69 profile laminate
STAS 424-71 oel cornier
STAS 333-71 oel rotund
Normativ intern pentru profile metalice din tabl ambutisat.
Tmplria metalic va fi depozitat n locuri uscate, ferite de ploi i de degradare prin
lovire. Se va transporta n mijloace de transport acoperite prinse ntre distanieri i atelaje
pentru a nu se deforma. Tmplria metalic se livreaz pe antier, din ateliere
specializate, grunduit cu miniu de plumb. Montarea tmplriei n perei de zidrie se face
naintea executrii tencuielilor i pardoselilor. nainte de nceperea lucrrilor de montare a
tmplriei, se verific planeitatea zidurilor, dimensiunile golurilor, numrul golurilor pentru
praznuri.
2. Tehnologia de execuie
Tmplria metalic se poziioneaz corect n golul zidului i se fixeaz cu pene de lemn.

Se verific verticalitatea i orizontalitatea cu nivela cu bul de aer, apoi se umplu golurile
n dreptul praznurilor cu mortar de ciment.
Dup ntrirea mortarului, se ndeprteaz penele i se monteaz geamuri. Dup
montarea geamurilor, se monteaz spaiul dintre toc i zidrie cu mortar de ciment i se
execut tencuiala pe conturul golului, i pardoseala, apoi se vopsete tmplria.
Uile necesare a fi rezistente la foc, vor avea umplutur de vat mineral ntre dou foi de
tabl, vor fi cptuite cu azbest pe ambele fee i cu tabl zincat conform detaliilor.
3. Condiii tehnice de calitate, verificarea i recepionarea lucrrilor
Dup terminarea lucrrilor de montaj a tmplriei metalice se face verificarea funcionrii
tmplriei i se va mai verifica:
- Corespondena cu proiectul i detaliile respective
- Asamblarea elementelor componente prin suduri polizate (nu se admit cordoane de
sudur neuniform, cu scurgeri de material sau guri produse prin arderea pieselor).
- Prinderea tmplriei de zidrie, stlpi de beton, prin sudarea ei de praznuri;
- Grunduirea cu minium de plumb s fie realizat uniform pe toate feele vzute inclusiv
cordoanele de sudur;
- Modul n care s-a realizat corect montarea garniturilor de cauciuc.
Msurarea i decontarea lucrrilor de tmplrie de lemn i metalic, se face la mp.
suprafaa cuprins n conturul exterior al tocului, respectiv al cptuelii. Pentru tmplria
metalic se deconteaz confecionarea la kilogram. Cptuelile mai late de 19 cm. se
msoar la mp. (pentru suprafaa ce depete 19 cm. lime, pn la 19 cm fiind inclus
n tmplrie pe cptueli). Glafurile, pervazurile se msoar la metru liniar.
5. Msuri de protecia muncii
La montarea tmplriei vor lucra muncitori calificai, instruii, cu scule i dispozitive
adecvate. Se vor respecta prevederile din urmtoarele norme:
- Norme republicane de protecia muncii, aprobate de Ministerul Muncii i Ministerul
Sntii cu ordinele nr.34/1975 i respectiv 60/1975.
- Normele de protecia muncii (construcii montaj aprobate) de MC Ind. cu ordinul 1233/D
1980.
- Norme generale de protecie mpotriva ncendiilor aprobate de D290/1977 i P 118.
III. CAPITOLUL ZUGRVELI I VOPSITORII

1.Generaliti
Prezentul capitol se refer la lucrrile de executare a zugrvelilor i vopsitoriilor care sunt
supuse aciunii agresive a agenilor chimici. n cazul n care vopsitoria trebuie s joace i
rol de barier de vapori, se va ine seama de prevederile din Normativul pentru proiectarea
i executarea barierelor contra vaporilor. Lucrrile de zugrveli i vopsitorii se execut pe
suprafee gletuite cu var, gletuite cu ipsos, cu glet de nisip-aracet, glet de ipsos-aracet
(GIPAC), sau tencuieli dricuite. Normativul care st la baza lucrrilor este C3-76.
2. Standarde de referin
- Clei de in sicativ STAS 16-80
- Clei tehnic de in STAS 18-76
- Clei tehnic de rapi STAS 2078-76
- Clei tehnic de floarea soarelui STAS 2710-76
- Var pt.construcii STAS 146-80
- Ipsos pt.costrucii STAS 545/1-80
- Ap pentru mortare i betoane STAS 790-84
- Hrtie pt. lefuiri uscat STAS 1581/2-83
- Corpuri abrazive cu liant ceramic STAS 4593-90
- Clei de oase STAS 82/90-90
- Clei de piele STAS 89-86
- Oxizi, pigmeni pentru vopsele, pmnturi colorante, produse absorbante, standarde din
sectorul L industria chimic subgrupa L 17;
- Benzin de extracie STAS 45-86;
- Diluant 104 pt. produse pe baz de ulei STAS 3124-75
- Grund pentru astupat porii STAS 5192-79
- Chituri pe baz de ulei STAS 6592-80
- Vopsele, lacuri i emailuri pe baz de ulei EI 90-61 i anexe
- Grund anticoroziv pe baz de miniu de plumb NI 80-61
3. Mostre i testri
Amestecurile preparate trebuie s reziste la lumina i aciunea mediului, compoziia
trebuie s aib consisten nct acoperirea suprafeelor s se poat face corect, fr s
curg i s rmn urme de bidinea sau pensul, pentru aceasta, n compoziie se vor
introduce uleiuri. Pentru pigmenii folosii la zugrveli se ia o prob din pigmeni, se
mparte n dou , o jumtate se freac cu past de var, iar cealalt cu praf de cret i ap.
Dup 24 ore se compar probele i, dac nu prezint nici o deosebire, pigmentul se poate
folosi la zugrveli.
Varul bulgri i huma, livrate n vrac, se transport n vagoane nchise. Ipsosul, livrat n
saci de hrtie, se transport n vagoane nchise. Depozitarea se face n depozite nchise
sau acoperite, ferite de umezeal. Materialele utilizate la lucrri de vopsitorii, livrate n
recipieni de tabl de 0.250; 0.500; 1; 5; 10; 15; 25 litri sau butoaie PVC i saci de
polietilen la interior cu capacitatea de 50 kg, vor fi depozitate separat n locuri uscate
ferite de nghe. Depozitele trebuie s satisfac condiiile de securitate mpotriva
incendiilor. Temperatura la locul depozitrii se recomand a fi ntre +7C i +20C.
n timpul depozitrii, se va urmri ca ambalajul s fie ermetic nchis, pentru a se evita
scurgerea, uscarea sau murdrirea produselor.
5. Executarea lucrriilor
nainte de nceperea lucrrilor de zugrveli, toate lucrrile i reparaiile de tencuieli, gleturi,
placaje, instalaii sanitare, termice, electrice, trebuie s fie terminate. De asemeni,
pardoselile de mozaic vor fi terminate, lustruirea fcndu-se dup terminarea lucrrilor de
zugrveli i vopsitorii.
n ncperile prevzute cu pardoseli din parchet, zugrvelile se vor executa naintea
aplicrii mbrcminii pardoselii. Tmplria de lemn i metalic trebuie montat definitiv,
accesoriile metalice montate corect, buna lor funcionare trebuie verificat cu excepia
armturilor, ildurilor aparatelor oscilo-basculante i pieselor nichelate care se vor fixa
dup vopsirea tmplriei. La lucrrile de vopsitorie, ultimul strat se va aplica numai dup
terminarea complet a zugrvelilor i nainte de finisarea mbrcminilor de pardoseli
(rachetare, curire, lustruire). Trebuie s fie complet executate toate lucrrile de
protejare a faadei ca jgheaburi, burlane, streaini, cornie, glafuri, socluri etc. precum i
trouarele.
6. Pregtirea suprafeelor
Suprafeele care se vor zugrvi trebuie s fie dricuite ct mai fin, toate reparaiile s fie
executate ngrijit, terminate i uscate. Suprafeele gletuite cu ipsos trebuie s fie plane,
netede, fr desprinderi sau fisuri. Pasta de ipsos folosit la chituirea defectelor se
prepar din 2 pri ipsos i o parte ap. Dup uscare, suprafaa se lefuiete cu hrtie de
lefuit, se cur de praf cu perii sau bidinele curate i uscate. Umiditatea tmplriei de
lemn nainte de vopsire nu trebuie s depeasc 15%. Verificarea se face cu aparatul
Hygromette. Petele de rugin de pe suprafeele metalice se ndeprteaz prin frecare cu
perii de srm, rzuitoare, dli sau prin ardere cu flacra. Se interzice folosirea petrolului
sau a benzinei auto care nlesnete coroziunea metalului. Tmplria metalic se aduce pe
antier, grunduit cu un anticoroziv corespunztor vopselei care se aplic.
Lucrrile de zugrveli i vopsitorii se vor executa conform proiectului. Lucrrile de finisare
a pereilor i tavanelor se vor ncepe la o temperatur de cel puin +5C n cazul
zugrvelilor i de cel puin +15C n cazul vopsitoriilor sau finisrilor cu polimeri. Acest
regim se va menine tot timpul executrii lucrrilor i cel puin nc 8 ore pentru zugrveli i
15 zile pentru vopsitorie dup execuia lor.
nainte de nceperea lucrrilor se va verifica dac suprafeele au atins temperatura de
regim. Verificarea se efectuaz cu aparatul tip Hygromette sau similar, aparatul cu carbid
tip C.M. Diferena de temperatur ntre aerul nconjurtor i suprafeele care se vopsesc
nu trebuie s fie mai mare de 6C pentru a evita condesarea vaporilor.
Se interzice folosirea vopselelor cu termen de valabilitate depit.
8. Zugraveli cu lapte de var
Zugrvelile cu lapte de var se aplic pe tencuieli i pe glet de var. Amestecurile preparate
pentru zugrveli cu lapte de var i colorani trebuie s fie rezistente la lumin. Compoziia
trebuie s aib o astfel de consisten nct acoperirea suprafeelor s se poat face
corect, fr ca materialul s curg i fr s rmn urme vizibile de bidinea, s aib
pigmenii bine fixai. Pentru aceasta, n compoziie se vor introduce uleiuri. Materialele
utilizate la executarea lucrrilor trebuie s corespund prevederilor standardelor i
normelor interne ale intreprinderilor productoare (conform listei de la nceputul
capitolului). Laptele de var folosit la zugrveli se prepar din var past gata stins, prin
diluarea pastei de var cu ap n proporie de 1 parte past de var i 1.5 pri ap (n
volume). Laptele de var se poate prepara i din var bulgri (2-2.5 pri ap la 1 parte var
bulgri - n volume ). Varul past rezultat se poate folosi la zugrveli dup 3-5 zile de la
preparare. Laptelui de var i se adaug grsimi (ulei de in, rapi sau de floareasoarelui)
n proporie de 1-2%. Laptele de var strecurat se amestec cu colorantul nmuiat n ap cu
24 ore nainte de folosire. Compoziiile colorate se prepar n cantiti suficiente pentru

zugrvirea cel puin a unei ncperi, pentru a se evita variaiile de nuan n cadrul
aceluiai cmp vizual. nainte de ntrebuinare, compoziia se va strecura prin site fine, cu
estur din srm de alam, pentru reinerea att a impuritilor ct i a particolelor de
var nestins sau colorant. Compoziia de zugrveal se transport i se pstreaz n glei
de tabl zincat sau de material plastic. Zugrvelile de lapte de var i colorani se execut
n 2 straturi. Aplicarea primului strat se face imediat dup terminarea lucrrilor
pregtitoare, cel mult dup 2-4 ore, n caz contrar, tergerea de praf se va efectua din nou
naintea aplicrii primului strat de zugrveal. Pentru o mai bun aderen, primul strat se
aplic cu bidinueaua. Al doilea strat se va aplica numai dup uscarea primului strat, prin
stropire cu aparate de pulverizat. n cazul ncperilor cu lambriu n vopsea de ulei, se
zugrvete nti partea superioar i tavanul, apoi se execut lambriul n ulei.
9. Zugraveli in culori de huma
La prepararea compoziiei de zugrvit se vor folosi: hum nmuiat n ap i soluie
clei. Proporia 2 litri ap la 1 kg. hum.
Pigmenii vor fi nmuiai n ap cu 24 ore nainte de prepararea compoziiei.
Soluia de clei se prepar n urmtoarea proporie: 1 kg. clei la 5 litri ap.
Prepararea compoziiei de zugrveal se face astfel: se toarn n amestecul de hum
ap, soluia de clei n proporie de 100 gr. soluie la 1 litru hum cu ap, dup care
adaug pigmenii nmuiai n ap pn la obinerea nuanei dorite.
ntreaga compoziie se strecoar prin sit, concomitent se prepar a soluie de spun
ap n proporie de 1 kg spun la circa 16 litri ap, se omogenizeaz i se strecoar.
de
cu
se
cu
10. Aplicarea zugravelilor

Se aplic primul strat de spun dup care se face repararea defectelor mrunte la perei i
tavane cu past de ipsos. Dup uscare i lefuire, se aplic un strat de spun pe poiunile
reparate dup care se aplic compoziia de zugrveal n trei straturi pe ntreaga
suprafa. Att spunul ct i primul strat de zugrveal se aplic cu bidineaua. Ultimele
dou straturi se aplic mecanizat cu aparatele de pulverizat. Compoziia de zugrveal cu
soluie de ulei se va ntrebuina timp de 24-28 ore.
Zugrveli n lacuri de ap cu caolin se ntrebuineaz fr pigmeni pentru obinerea unei
compoziii de zugrveal de culoare alb pentru zugrvirea tavanelor. Se prepar i se
aplic similar ca zugrvelile cu hum i clei.
Zugrveli n relief, calcio vechio cu bob mrunt se aplic pe perei gletuii sau pe perei
tencuii dricuii fin. nainte de stropirea pastei de calcio vechio, se aplic pe perete un
grund de soluie de ulei preparat la fel ca zugrvelile n culori de hum.
Compoziia pastei de calcio vechio:
- ipsos - 1,000kg.
- hum - 0,500 kg.
- clei de oase - 0,100 kg.
- ap - 1,000 litri
Soluia de hum i clei se poate prepara n cantiti necesare pentru executarea de lucrri
pe durat mai mare (1-2 zile) adaosul de ipsos se va face numai pentru cantiti ce se pot
consuma 30-60 minute de la preparare. Aplicarea se face cu ajutorul bidinelei din pr de
porc care se lovete cu mna, fie cu o bidinea din paie de orez i a unei buci din tabl
ndoit n form de S, o margine fiind inut cu mna iar cealalt se bate cu prul bidinelei.
Primul strat se formeaz prin aplicarea unor stropi mai mari, dup care se aplic 2-3
straturi pn ce se uniformizeaz ntreaga suprafa. Colorarea se va face prin zugrvire
colorat cu pompa de zugrvit. Dac se doresc boabe colorate diferit, se coloreaz paste
pentru fiecare strat. Vopsitoriile cu vopsea de ulei se aplic pe suprafee gletuite cu ipsos,
pe tmplrie de lemn i pe suprafee metalice (tmplrie, balustrade i alte confecii
metalice). Materialele utilizate la executarea vopsitoriilor trebuie s corespund
standardelor i normelor interne a unitilor productoare. Vopsitoria de ulei se aplic dup
terminarea lucrrilor pregtitoare.
Pe gletul de ipsos se aplic un strat de grund de mbinare incolor. Tmplria de lemn i
metalic se furnizeaz pe antier gata grunduit cu grund de mbinare i respectiv grund
anticoroziv. Dup grunduire, se execut chituirea defectelor locale, lefuirea locurilor
chituite, i tergerea de praf dup lefuire. Aplicarea vopselei se face n 3 straturi,
straturile de vopsea succesive se ntind pe direcii perpendiculare unul fa de cellalt.
Dup aplicarea primului strat de vopsea, acesta se netezete cu pensule speciale cu prul
moale, dup uscare, suprafaa lefuindu-se cu hrtie de lefuit. lefuirea i aplicarea unui
nou strat se face numai dup minimum 24 ore de la aplicarea stratului precedent, dup
uscarea acestuia. Dup aplicarea ultimului strat de vopsea, acesta se va tufui sau se va
netezi cu pensule moi. ncperile unde se vopsete trebuie s fie lipsite de praf i bine
aerisite. n ncperile unde se produc vapori de ap, suprafeele nu se tufuiesc, acestea
trebuind s rmn netede pentru o mai bun ntreinere.
11. Conditii tehnice de calitatea si verificarea lucrarilor
Controlul n timpul execuiei se face de ctre executant i de beneficiar.
- pe parsursul executrii lucrrilor de zugrveli i vopsitorii se verific n mod special:
- ndeplinirea condiiilor de calitate a suprafeelor suport.
- calitatea principalelor materiale ce intr n oper conform standardelor i normelor
interne de fabricaie n vigoare.
- respectarea prevederilor din proiect i a dispoziiilor de antier.
- lucrrile gsite necorespunztoare se vor remedia sau reface.
Recepia lucrrilor de zugrveli i vopsitorii se va face numai dup uscarea complet.
Vizual, zugrvelile i vopsitoriilor se verific:
- corespondena zugrvelilor cu prevederile proiectului i dizpoziiilor ulterioare, spre a se
constata concordana lucrrilor executate cu prevederile acestora;
Supafeele zugrvite n culori de ap trebuie s aib un ton de culoare uniform, s nu
prezinte pete, scurgeri, stropi i cojiri, fire de pr sau urme de bidinea sau pensul.
Aderena zugrvelilor se constat prin frecare uoar cu palma pe perete.
Aspectul vopsitoriei se verific vizual, avndu-se n vedere urmtoarele:
- suprafeele vopsite cu vopsele de ulei, emailuri sau lacuri trebuie s prezinte pe toat
suprafaa acelai ton de culoare i acelai aspect lucios sau mat.
- la vopsitoriile executate pe tmplrie se verific vizual buna acoperire cu pelicul de
vopsea a suprafeelor de lemn sau metalice bine chituite i lefuite n prealabil, se va
controla la accesoriile vizibile s nu fie ptate de vopsea;
- se va examina vizual dac evile, radiatoarele, etc. sunt vopsite n culorile prescrise i
dac vopseaua este de culoare uniform;
- reparaiile dintre vopsitorii i zugrveli pe acelai perete precum i cele dintre zugrveala
pereilor i a tavanelor s fie distincte, fr suprapuneri, ondulaii, etc.
12. Conditii de masurare si decontare a lucrarilor
Dup terminarea i recepionarea lucrrilor se procedeaz la msurarea lucrrilor care se
face la suprafa n metri ptrai. Decontarea se face n urma msurtorii n metri ptrai.
IV. CAPITOLUL PARDOSELI

1.Generalitati
Acest capitol cuprinde specificaii pentru lucrrile de execuie a pardoselilor din mochet,
pardoseli sclivisite, gresie i plci din piatra.
Se coreleaz cu planurile de arhitectur i centralizatorul de finisaje interioare.
2. Normativul care st la baza lucrrilor de pardoseli este C-35-82 i sunt tratate n
subcapitolele I-pardoseli calde i subcapitolul II-pardoseli reci.
3. Prevederi comune pentru executarea pardoselilor
1. Nici o lucrare de pardoseli nu se va ncepe dect dup verificarea i recepionarea
suportului, operaii care se efectueaz i se nregistreaz.
2. O atenie deosebit trebuie acordat verificrii i recepionrii lucrrilor de instalaii ce
trebuie terminate nainte de nceperea lucrrilor de pardoseli (ex. canale, instalaii,
strpungeri, izolaii) i a tuturor lucrrilor a cror executare ulterioar ar putea degrada
pardoselile.
3. Toate materialele care intr n componena unei pardoseli, nu vor intra n lucrare dect
dac, n prealabil:
- s-a verificat de ctre coductorul tehnic al lucrrii c au fost livrate cu certificat de
calitate, care s confirme c sunt corespunztoare normelor respective;
- au fost depozitate i manipulate n condiii care s evite orice degradare a lor;
- s-au efectuat la locul de punere n oper - dac prescripiile tehnice sau proiectul le cer ncercrile de calitate.
4. Principalele verificari de calitate comune tuturor tipurilor de pardoseli sunt:
-aspectul i starea general;
-elemente geometrice (grosime, planitate, pante);
-fixarea mbrcminii pe suport;
-rosturile;
-racordarea cu alte elemente de construcii sau instalalaii;
-corespondena cu proiectul.
5. Verificarea pe parcursul lucrarilor
La pardoseli din covoare:
-dimensiunea covoarelor; abaterile admisibile snt conform prevederilor din STAS 7915-71;
- aspectul i starea general a suprafeei stratului de suport; nu se admit adncituri, havuri
sau alte asperiti;
-umiditatea stratului suport nu trebuie s depeasc 2,5 % (procente n greutate) n cazul
lipirii cu Prenadez, 7% n cazul lipirii cu Aracet D 50-S;
-meninerea climatului n ncperi la temperatura minim de + 6C, i umiditatea relativ a

aerului de maximum 65%;
-aspectul, starea general a suprafeei pardoselii; nu se admit pete, partiuri n relief sau
adncituri, coluri i margini nelipite, umflturi, denivelri la rosturi;
-mrimea rostului dintre dou fii de covor alturate nu se admite a depi 0.4 - 0.5 mm;
-aderena la stratul suport trebuie s sune plin la ciocnirea cu ciocanul de zidar.
-modul de croire i psuire a unui covor (dala flexibil) la racordarea cu o pardoseal de
alt natur;
-la aceste tipuri de pardoseal nu se ncheie procese-verbale de lucrri ascunse.
6. La verificarea pe faze de lucrri - se fac aceleai verificri ca cele prescrise pentru
parcursul lucrrii:
-verificrile de aspect se efectuaz ncpere cu ncpere;
-verificrile ce comport msurtori sau desfaceri se fac cu o frecven de din
aceea prescris pentru verificrile de parcurs.
Rezultatele verificrilor i recepiilor pe faze de lucrri se consemneaz n procesele
verbale, conform instruciunilor respective.
7. La recepia preliminar a obiectului se efectuaz:
-examinarea i controlul documentelor ncheiate pe parcursul lucrrilor i pe faze de
lucrri;
-verificrile directe i anume: pentru aspect, cel puin 1/5 din ncperi, dar minimum o
verificare 200 m2. Pentru cele ce comport msurtori i desfaceri, verificrile directe se
vor efectua cu frecvena minim de din cea prescris pentru ncheierea fazelor de
lucrri.
IV. PARDOSELI RECI

1.Generalitati
Prezentul subcapitol trateaz lucrrile de pardoseli reci, rin epoxidic, placi de piatra i
gresie.
2. Normativul care st la baza executrii pardoselilor reci C 35-82 Normativ pentru
alctuirea i executarea pardoselilor .
3. Materiale i standarde care trebuie respectate:
STAS 1500-78 - Ciment M 30 Pa 35 sau F 25
STAS 1667-76 - Nisip
STAS 790-84 - Ap
STAS 7055-80 - Cimenturi portland albe i colorate
STAS 601/1-84 - Corpuri abrazive
STAS 5064-66 - Carbur de siliciu
STAS 339-80 - Acid clorhidric tehnic
STAS 4992-68 - Acid oxalic tehnic
STAS 44-84 - White-spirt rafinat tip C
STAS 545/1-80 - Ipsos pentru construcii
STAS N.II.1564/69 - Cear pentru parchet Victoria
STAS 5939-80 - Plci din gresie ceramic
4. Transportul si depozitarea materialelor pe santier

La sosirea pe antier, se va verifica dac materialele au fost transportate i ambalate
corespunztor iar depozitarea lor se va face corespunztor prevederilor din STAS sau
NTR n vigoare.
4.1. Plcile din gresie ceramic si piatra se vor ambala n cutii de carton, atelaje de lemn a
cror mas nu va depi 40 kg sau alte ambalaje adecvate. La ambalare, plcile din
gresie ceramic glazurat se vor separa prin hrtie sau alte materiale. Depozitarea se va
face n spaii acoperite ferite de umezeal.
4.2. Acidul clorhidric tehnic se va depozita, transporta i manipula cu respectarea
prescripiilor n vigoare referitoare la securitatea muncii privind produsele corozive.
Acidul clorhidric tehnic se livreaz n ambalaje din sticl i din material plastic care vor fi
nchise cu dopuri de sticl respectiv din material plastic. Ambalajele din sticl vor fi etane
cu ipsos.
Ambalajele de sticl se vor transporta n couri metalice de lemn sau de nuiele, protejate
cu un strat de paie sau talas prevzute cu capace de protecie.
4.3. Ambalajele cu White-spirt se vor depozita n magazii aerisite sau n aer liber, ferite de
aciunea razelor solare. Se admite depozitarea n aer liber pentru maximum 3 zile a
butoaielor aezate pe suporturi de lemn acoperite cu prelate care se vor uda pe timpul
cldurilor mari, orificiile de ncrcare fiind nchise cu dopuri i protejate contra ploii prin
jgheaburi rsturnate.
4.4. Acidul oxalic tehnic livrat n butoaie de lemn sau de ambalaje se va depozita n
magazii.
4.5. Plcile de piatr natural vor fi pstrate n depozite acoperite, protejate de intemperii
(praf, ploi, etc.) aezate pe stelaje de lemn, dup nlime pe cant, dou cte dou fa n
fa cu ipci de lemn ntre perechile de plci.
Plcile se pot transporta cu orice mijloace de transport asigurndu-le contra deteriorrii.
Pe distane mari sau pe timp de ploaie ori ninsoare, transportul se va face n vehicule
acoperite.
4.6. Agregatele se vor transporta fr msuri speciale, cu orice mijloace de transport
(vagoane, autobasculante, etc.) depozitndu-le separate pe sortimente n figuri, care vor fi
aezate n locuri uscate, asigurndu-se scurgerea apelor provenite din intemperii, de
asemenea, se va evita murdrirea lor cu uleiuri, motorin, precum i amestecarea cu
pmnt. Cimentul va fi ferit de aciunea umezelii i de amestecul cu materii strine, att n
timpul transportului ct i n timpul depozitrii. Depozitarea cimentului se va face pe
sorturi. Ipsosul pentru construcii se transport n vehicule acoperite. Depozitarea ipsosului
pentru construcii se va face n magazii uscate i curate. Bitumul se transporta n butoaie
(metal, carton, lemn, plci fibrolemnoase, etc.) sau neambalat, n blocuri. Ambalajele cu
bitum se vor depozita n oproane sau in locuri acoperite, ferite de actiunea razelor solare.
Bitumul neambalat se va depozita in stive sub acoperis pentru a fi ferit de actiunea razelor
solare si a intemperiilor.
Stivele vor avea o astfel de nlime nct s evite deformarea blocurilor i lipirea lor.
Suspensia de bitum filerizat se va transporta i se va depozita n butoaie cu capac
demontabil. n timpul depozitrii, suspensia se va completa cu un strat de ap pn la
grosimea prescris spre a se feri de uscare. Butoaiele cu suspensie de bitum vor fi ferite
de nghe, att n timpul transportului, ct i al depozitrii. Filerul se va transporta n orice
mijloc de transport cu condiia s fie ferit de umezeal i impurificare. Depozitarea filerului
se va face n ncperi acoperite, ferite de umezeal, sacii aezndu-se n stive de cel mult
10 buc. unul peste altul. Cenua de centrale termoelectrice se depoziteaz ferit de
impurificare, n silozuri special amenajate, marcate pe poriunea lor median cu o dung
portocalie cu limea de minimum 20 cm pe toat circumferina silozului i inscripionate cu
meniunea: Cenu.
Poliacetatul de vinil dispersia apoasa (Aracet) sortul D 50 sau Crilorom DC 1183
ambalate, se vor depozita n magazii acoperite, la temperatura de +5C +40C.
Dac, n timpul lucrului, sacii de polietilen vor fi desfcui i materialul nu se consum n
ntregime, ei trebuie legai din nou imediat. Termenul de garanie al produsului poliacetat
de vinil dispersie apoas sortul D 50 sau al criloromului DC 1183 este de 3 luni de la data
fabricaiei, cu respectarea condiiilor de ambalare, trasport i depozitare prevzute n
STAS 7058.91 Poliacetat de vinil Dispersii apoase, precum i n NTR de fabricaie a
Criloromului. Dac poliacetatul de vinil, dispersie apoas, sortul D 50 a ngheat, el se va
pstra 48 ore ntr-o ncpere cu temperatura de cel puin 15C. Dup acest interval de
timp, se va deschide ambalajul i se va omogeniza produsul prin agitare, iar, dac rmne
omogen, se va putea folosi. n cazul cnd, dup 3 5 ore de la omogenizare, produsul se
separ din ap, atunci materialul este degradat i folosirea lui nu mai este permis.
4.7. Pardoselile din sapa epoxidica se vor executa la nivelul demisolului in spatiile
tehnice, spatiile de depozitare si garaj.
Pardoselile vor fi finisate cu material pe baza de rasina epoxidica cu vascozitate mica, fara
solvent, rezistenta la detergenti, soda, sucuri de fructe, lapte,vin, diversi agenti chimici,
saruri, coroziune alcalina, apa de mare, apa dulce, stropiri cu petrol, benzina, ulei mineral.
Se va aplica intr-un strat cu grosime de 2-3mm. Rasina epoxidica va avea inglobata
coloranti de culoare gri. Se vor utiliza rasini cu aditivi pentru a asigura o rezistenta
mecanica foarte mare.
Suportul pe care va fi aplicata rasina bicomponenta (cu aditiv de intaritor) este sapa
autonivelanta. Suportul trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: suportul sa fie curat
si fara urme de praf sau alte impuritati mecanice; suportul, din punct de vedere mecanic,
sa fie nedegradat si rezistent; suportul sa fie neted, uniform, pentru ca pardoseala sa
poata fi nivelata corespunzator; betonul nou trebuie lasat 28-30 zile pana la aplicarea
pardoselei.
Pregatire pentru aplicare: temperatura va fi intre 15C si 30C; se vor urma indicatiile
producatorului pentr operatiunile de pregatire a aplicarii.
Aplicarea rasinilor va respecta conditiile impuse de producator. La fel si pentru timpii de
intarire si fazele ulterioare ale procesului tehnologic.
5. Preparare si confectionare
Amestecul folosit pentru aderena la tratarea rosturilor
-ciment P 40 0.7 pri n greutate
-nisip 0 3 mm (cu maximum 20 % din fraciunea 1 3 mm 1,0 pri n
greutate)
-poliacetat de vinil dispersie apoas (Aracet) sortul D 50 sau Crilorom DC 1183 0,5 pri n greutate
-0,35 pri n greutate ap.
Amestecul pentru aderen se prepar manual i numai n cantitatea necesar pentru
suprafaa care se va lucra n timp de 1 or.
6. Execuia lucrrilor
6.1. Imbracaminti din dale de gresie
Montarea plcilor de gresie si piatrase face prin aezarea lor pe un strat de mortar de
ciment i de 15 30 mm grosime cu dozaj de 400 kg la m 3 nisip. Rosturile dintre plci vor
fi de maximum 2 mm. nainte de a fi aezate n mortar, plcile se ud cu ap. Durata
umezirii depinde de capacitatea de absorbie a plcilor. nainte de aezare, plcile se scot
din ap i se las timp de 1 2 minute s se scurg apa de pe ele, aezndu-se pe cant,
n stiv, lng locul de montare. Montarea dalelor se va ncepe cu aezarea de plci sau
dale reper, avnd faa vzut la nivelul pardoselii finite, ntre care se va monta o serie de
plci formnd rnduri reper. Aezarea plcilor se va face cu ajutorul sforii de trasare, care
se mut dup fiecare rnd aezat. Dup executarea a 1 2 rnduri de plci sau dale se
va verifica cu dreptarul i nivela orizontalitatea i planeitatea lor fa de rndurile reper.
Dup aezarea plcilor pe o suprafa corespunztoare razei de lucru a muncitorului (circa
60 cm lime) la plcile la care se constat denivelri se adaug sau se scoate local din
mortarul de poz. Apoi se face o verificare a planeitii suprafeei executate i ghidaj dup
nivelul poriunii de pardoseal executat anterior, ndesindu-se atent plcile n mortarul de
poz, prin batere uoar cu ciocanul peste dreptar, astfel nct s se asigure planeitatea
suprafeei. Operaia se continu n acest mod, pe toat suprafaa care se execut ntr-o zi
de lucru. Apoi ntreaga suprafa se inund cu lapte de ciment fluid, pentru ca acesta s
ptrund bine n rosturi. Dup dou ore de la inundare excesul de lapte de ciment de pe
suprafaa pardoselii se ndeprteaz prin aternerea unui strat subire de rumegu de
lemn care se ndeprteaz prin maturare dup dou ore. Dup 4-5 zile suprafaa
pardoselilor se va freca uor cu maina de frecat, pentru eliminarea micilor denivelri care
rezult la aezarea plcilor. Denivelarea admis dup frecare este de 1 m lungime, aezat
pe cant pe suprafaa pardoselii. Dup frecare, eventualele pete care rmn pe pardoseal
se vor terge cu o soluie de acid clorhidric diluat (5 %) apoi se va spla cu ap. Dup
aceea, pardoseala se va lustrui cu acid oxalic (sare de macris) i cerui. Folosirea de ulei n
locul ceruirii este interzis deoarece pteaz dalele.
Pardoseala din dale de gresie nu se va freca sau lustrui, ci numai se va cerui.
6.2. Scafe sau plinte
Scafele i plintele sunt obligatorii la ncperile prevzute cu instalaii de ap (bi, WC). La
mbrcminile din mortar de ciment sclivisit se vor executa scafe de 100 150 mm
nlime, turnate din mortar de ciment sclivisit cu dozajele i n condiiile tehnice indicate la
aceste mbrcminti din C 35-82.
nlimea scafelor sau plintelor va fi de 100 150 mm, iar grosimea lor va fi astfel stabilit
nct s depeasc faa tencuielii cu 5 8 mm. La mbrcminile din gresie ceramic
se vor monta elemente de racordare (coluri, socluri, scafe) fixate cu mortar de ciment,
astfel nct s depeasc faa tencuielii cu 5 8 mm. La aceste pardoseli, se vor
executa i scafe din beton mozaicat, turnate pe loc.
6.3. Tratarea rosturilor de dilatare la nivelul pardoselilor
Tratarea rosturilor de dilatare se va face n modul urmtor:
a. umplerea rosturilor de dilatare va ncepe dup 7 zile de la terminarea finisrii suprafeei
stratului de uzur al pardoselii;
b. pe o adncime de pn la circa 3 cm de la suprafaa superioar a pardoselii finisate, se
toarn nisip;
c. pe pereii rosturilor rmai liberi, deasupra nisipului, pe o adncime de 3 cm de la
suprafaa pardoselii, se va aplica cu pensula amestecul folosit pentru aderen a crui
compoziie s-a indicat la pct. 5;
d. dup trecerea a 15 minute de la aplicarea amestecului folosit pentru aderen, se
continu umplerea rostului pn la suprafaa pardoselii finite, cu un mortar de ciment cu
adaos de poliacetat de vinil, dispersie apoas (Aracet) sortul D 50 sau Crilorom DC 1183,
avnd urmtoarea compoziie pentru o arj:
- ciment P 40 1 parte n greutate
- nisip 0 1 mm splat .. 3,5 pri n greutate
- nisip 1 3 mm splat .. 3,5 pri n greutate
- poliacetat de vinil dispersie apoas (Aracet) sortul D 50 sau Crilorom
- DC 1183 ........
1 parte n greutate
- ap .. circa 0,3 pri n greutate
e. prepararea mortarului de ciment cu adaos de aracet D 50 sau Crilorom DC 1183 se
face amestecndu-se nti nisipul cu cimentul, iar apoi se va aduga aracetul D 50 sau
Criloromul care, n prealabil, a fost amestecat i bine omogenizat cu toat cantitatea de
ap, durata amestecrii va fi de 4 5 minute pn la obinerea unui amestec omogen;
f. mortarul obinut trebuie s fie plastic vrtos i pn la completa lui utilizare se va pstra
acoperit cu o foaie din polietilen;
g. arja de mortar se va pune n oper n termen de maximum 30 minute de la preparare;
h. mortarul se va introduce n rosturile de dilatare i se va ndesa cu o mistrie; dup

ndesare se va compacta ct mai bine mortarul prin batere cu muchia unei rigle metalice
aezat pe lungime avnd circa 20 cm lungime i muchia lat de 1 2 cm;
i. dup compactare, la circa 30 minute, se va face o nou nivelare a mortarului din rosturile
de dilatare astfel nct s se realizeze o suprafa a rosturilor ct mai lis i bine racordat
la nivelul suprafeei pardoselii finite. Pentru evitarea unei uscri prea rapide a mortarului
din rosturi i pentru protejarea rosturilor, timp de 24 48 ore, rosturile se vor acoperi cu
fii din folie de polietilen sau hrtie Kraft umezit interzicndu-se circulaia pe el. Dup
trecerea a 7 zile de la umplerea rosturilor pardoselilor se vor putea da n exploatare
complet.
Piatra naturala este des utilizat pentru placari exterioare / interioare, pentru placarea
monumentelor etc., avand un aspect rustic, cald.
Disponibilitatea: lastre, placaje
Culori: crem, alb, rosu, bej-maroniu
Aprovizionarea:
Pot fi furnizate cantitati mari in termene scurte, astfel putandu-ne adapta atat lucrarilor
medii cat si mari.
Uniformitatea materialului: piatra naturala are o structura neuniforma, usor venata, ceea ce
il face potrivit mai ales pentru placari, atat la interior, cat si la exterior.
Caracteristici tehnice:
Densitate aparenta: 2,4 t/m3
Absorbtia de apa: 1 - 2,4 %
Rezistenta la compresiune: 0,17 g/cm2
Rezistenta la compresiune in stare uscata: 33,5 N/mm2
Rezistenta la compresiune dupa 25 de cicluri
Rezistenta la soc mecanic: 1,65 N/mm2
inghet-dezghet:
23,5
N/mm2
Prelucrari standard: lustruit, slefuit, scapitat, buciardat, antichizat.

Usor de montat:
Atat montajul pe baza de adezivi, cat si montajul pe baza de sapa pot fi folosite.
Granitul este una dintre cele mai valoroase roci de constructie. Datorita compozitiei sale
din materiale dure ca feldspati, cuartite, mica, care se contopesc intr-o roca foarte dura,
granitul este ideal pentru blaturi de bucatarie, pentru ca lustrul lor este rezistent la acizii
menajeri cum sunt otetul, sucul de citrice si este suficiet de dur pentru a rezista la
zgarieturi. De asemenea, contactul cu vase de bucatarie sau lichide fierbinti nu vor afecta
granitul.
In plus, granitul permite realizarea incalzirii in pardoseala, solicitand costuri reduse.

Prin uniformitatea, duritatea, dimensiunile diferite, cromatica foarte variata si nota de
eleganta oferite, este foarte recomandat pentru utilizarea sa pe suprafete mari, atat la
interior cat mai ales la exterior.
Se poate folosi, de asemenea, la socluri pentru monumente, ca piatra cubica pentru
pavatul strazilor, aleilor, trotuarelor etc.
Disponibilitatea: lastre, placaje, piatra cubica
Aprovizionarea:
Pot fi furnizate cantitati mari in termene scurte, astfel putandu-ne adapta atat lucrarilor
medii cat si mari.
In plus, se poate livra o gama foarte larga de culori si nuante, cu dimensiunea maxima de
300 x 200 cm.
Uniformitatea materialului:
Granitul are o structura uniforma, ceea ce il face potrivit mai ales pentru placarile unde se
doreste un aspect simplu, dar foarte elegant.
Caracteristicile tehnice generale:
Densitate aparenta: 2.5 - 2.8 t/m3
Absorbtia de apa: 0.01 - 1.00 %
Rezistenta la compresiune: 911 - 3011 kg /cm2
Rezistenta la compresiune dupa 25 de cicluri inghet-dezghet: 1400 - 2600 kg/cm2
Rezistenta la inghet: 0.04 - 7%
Prelucrari standard: lustruit, slefuit, scapitat, buciardat, fiamat, lether finish
Usor de montat:
Atat montajul pe baza de adezivi, cat si montajul pe baza de sapa pot fi folosite.
Ca si avantaje la manopera si montaj, mentionam: posibilitatea lustruirii canturilor,
realizarea dintr-o singura bucata a blaturilor, glafurilor, ceea ce inseamna si folosirea mai
putina a chiturilor de rosturi.
Stratul suport
Trebuie sa fie perfect plat, fara fisuri, cavitati interne sau crapaturi si curatat cu atentie;
orice parte care nu este bine fixata trebuie inlocuita.
Unele suprafete (de ex. ciment, mortar si in general cu absorbtie de apa) necesita
aplicarea unui primer (amorsa).
Nivelarea, atunci cand este necesar, se va realiza prin aplicarea unui strat umed de mortar
sau de ciment autonivelant.
Umiditatea din suport nu trebuie sa depaseasca 2.5 - 3 %.
Inaintea aplicarii adezivului se va verifica umiditatea din suport cu un higrometru, daca e

cazul.
In nici o situatie, stratul de suport nu trebuie sa contina var.
Rosturile
Sunt de 2 tipuri:
- rosturi mai mici de 0.1 cm: la spatii cu grad redus de utilizare, deoarece poate conduce la
desprinderi ale placilor; in cazul utilizarii acestei metode vor trebui prevazute rosturi de
dilatatie pentru divizarea suprafetelor placate mari in suprafete mici (cu o deschidere de 4
- 5 m);
- rosturi intre 0.2 si 1.0 cm:
Folosirea acestei metode permite:
- reducerea modulului de elasticitate al placajului
- reducerea influentei diferentelor de dimensiune ale placajelor - un mai bun control al
umplerii rosturilor.
Vor trebui, de asemenea, prevazute:
- rosturi de scapare la perimetrul suprafetei acoperite cu placi si de-a lungul imbinarilor cu
elemente constructive fixe;
- rosturi de dilatatie conectate cu rosturile structurale
Corecta montare cu rosturi de 0,2-1 cm este in stransa legatura cu alegerea chiturilor
pentru rosturi (sigilant siliconic, chit elastic, sigilant poliuretanic), in sensul evitarii
infiltratiilor ce pot aparea in timpul curatarii pardoselilor si peretilor.
Curatirea completa a rosturilor este foarte importanta pentru a elimina orice urma de
adeziv inainte de umplere. Marginile placilor trebuie protejate impotriva petelor cu banda
adeziva. La sfarsit, imbinarile trebuie etanseizate cu un adeziv care trebuie sa aiba
caracteristici elasto-plastice concordante cu domeniul aplicatiei (sigilant poliuretanic/
siliconic, chit rosturi etc.).
Adezivii
Adezivii si sistemele de fixare mecanica se vor achizitiona cu certificat de calitate si
garantie.
Se vor respecta fisele de utilizare si tehnologia de amestecare a furnizorului de adezivi. Se
vor respecta fisele de utilizare ale furnizorului de sisteme mecanice de fixare.
Producatorii de adezivi sustin domeniul placarii rocilor naturale cu produse de diferite
culori (alb, gri) intrebuintandu-le atat la interior cat si la exterior.
Campul de aplicare a adezivului: uz exterior si interior pentru lipirea placilor de orice tip si
dimensiuni, pe suporturi si tencuieli fara planeitate, fara nivelarea in prealabil a diferentelor
de planeitate a suportului, deoarece adezivul se poate aplica in grosime de pana la 15
mm;
Caracteristici tehnice ale adezivului pe baza de ciment:
- este o pulbere compusa din ciment, nisip cu granulometrie selectionata si un continut

ridicat de rasini sintetice si adezivi speciali;
- amestecat cu apa, se transforma intr-un mortar cu urmatoarele caracteristici:
- se lucreaza usor,
- este tixotropic - poate fi aplicat pe un perete vertical fara a se scurge si fara a permite
alunecarea placilor, chiar si a celor cu greutate mare;
- datorita fermitatii adezivului aplicat pe suport, lipirea placilor se poate incepe din partea
superioara a peretelui in jos, fara ca placile sa alunece;
- este un adeziv semiflexibil ce suporta deformarile suportului si a finisajelor;
- aderenta perfecta pe toate materialele utilizate in mod normal in constructii;
- aplicat chiar si in grosime mare, se intareste fara a suferi contractii dimensionale
apreciabile, nu se subtiaza si ajunge la rezistente mecanice remarcabile;
- are timp deschis extins si de asemenea, timpul de corectie este mare, usurand
operatiunile
Instructiuni de instalare:
- prepararea stratului suport: suporturile trebuie sa fie maturate, rezistente mecanic, fara
urme de grasimi, uleiuri, vopsea, ceara etc si suficient de uscate.
Timpul de maturare pentru tencuieli este de cca. 7 zile pentru fiecare cm de grosime a
adezivului, iar timpul de maturare pentru sapele pe baza de ciment este de 28 de zile,
daca nu s-au utilizat lianti speciali pentru sape.
In zilele calduroase, udati suportul sau zona de lucru expusa la soare cu apa pentru a-i
reduce temperatura.
Substraturile ce contin var sau anhidrid trebuie sa fie perfect uscate (umiditate reziduala
max. 0.5 % ), suficient de dure, fara praf.
- inainte de aplicarea adezivului, in unele cazuri este necesara aplicarea pe stratul suport
a unui primer (amorsa)
- prepararea adezivului: se vor respecta intocmai instructiunile furnizorului de adeziv;
- se va aplica adezivul pe baza de ciment pe stratul suport cu o spatula dintata nr. 4 , 5, 6
sau 10. La alegerea spatulei, se va urmari ca spatele placilor sa fie acoperit in totalitate de
adeziv.
Pentru a se asigura o buna aderenta la suport, se procedeaza in felul urmator:
- mai intai se aplica un strat subtire de adeziv pe suport si imediat se aplica grosul
adezivului cu partea dintata a spatulei aleasa in raport cu dimensiunea placilor;
- in cazul unor aplicari particulare - ca cele de exterior, finisaje supuse la inghet, piscine,
bazine, placi de dimensiuni mai mari de 30 x 30 cm, pardoseli care se slefuiesc dupa ce
se lipesc placile de finisaj sau care suporta greutati mari la trafic, pentru a asigura
contactul total al adezivului la suport si finisaje, se va aplica un strat de adeziv atat pe
suport, cat si pe spatele placilor (metoda dublei aplicari).
- se preseaza placa pe stratul de adeziv, verificarea facandu-se prin dezlipirea unei placi si
examinarea suprafetei de pe spatele acesteia la care a aderat adezivul; suprafata la care
a aderat adezivul trebuie sa depaseasca 70 - 80 % din suprafata totala a placii;
- adezivul trebuie aplicat pe suprafete relativ mici pentru a evita uscarea la suprafata a
adezivului, acest fapt ducand la dezlipirea placii; in acest caz, adezivul se va intinde din
nou sau se va adauga un strat nou;
- in cazul folosirii montarii cu rosturi mici se va verifica alienamentul placilor dupa fiecare
linie.
- se va verifica in mod constant planeitatea suprafetei placate;
- in cazul folosirii montarii cu rosturi mari se vor folosi distantierii adecvati;
- se vor bate placile cu un ciocan de plastic / lemn pentru eliminarea aerului;
-se curata rosturile de urmele de adeziv folosind substante capabile sa inlature adezivul
fara sa deterioreze placile sau rosturile;
- umplerea rosturilor se va face cu o spatula de cauciuc / plastic pentru a obtine o umplere
egala, compacta si completa a acestora.
Rosturile se chituiesc dupa un timp de 4 - 8 ore la pereti si 24 ore la pardoseli, de la
instalarea finisajelor, cu chituri pe baza de ciment sau chituri epoxidice, disponibile intr-o
gama larga de culori.
Ulterior se pot folosi agenti de curatare compatibili cu caracteristicile chimice si mecanice
ale placilor si materialelor de umplere a rosturilor.
- Pardoselile sunt circulabile dupa cca 24 de ore. In cazul folosirii adezivului pentru finisaje
care se vor slefui dupa punerea in opera, se va astepta 14 zile de la lipire pana la
operatiunea de slefuire.
Precautii:
Adezivul pe baza de ciment nu trebuie utilizat in urmatoarele cazuri:
- pe suport din lemn sau aglomerate lemnoase;
- pe suprafete metalice, PVC, cauciuc sau linoleum;
- placile din roci naturale se pot pata datorita umiditatii amestecului adeziv;
- daca placile din roci naturale sunt instabile dimensional la umiditatea amestecului adeziv;
- pe structuri de beton prefabricat, turnat sau supus la vibratii puternice;
- pentru lucrari ce impun un trafic pietonal rapid.
Instructiuni de siguranta la prepararea si aplicarea adezivului:

Cimentul continut poate provoca in contact cu transpiratia o reactie alcalina de iritatie.
Utilizati manusi si ochelari de protectie. Pentru mai multe informatii, utilizati fisa tehnica de
siguranta.
Atentionari:
Indicatiile si prescriptiile de mai sus au caracter pur orientativ si vor trebui sa fie confirmate
de aplicatii practice care inlatura orice indoiala. Cel care urmeaza sa foloseasca acesta
metoda de aplicare, isi asuma intreaga raspundere ce poate deriva din folosirea ei.
Instalare cu adezivi organici
- prepararea stratului suport
- prepararea adezivului: se vor respecta intocmai instructiunile furnizorului de adeziv
- se va aplica adezivul pe baza de rasini poliuretanice pe stratul suport si pe spatele placii
cu o spatula dintata nr. 4 , 5;
- se preseaza placa pe stratul de adeziv, verificarea facandu-se prin dezlipirea unei placi si
examinarea suprafetei de pe spatele acesteia la care a aderat adezivul; suprafata la care
a aderat adezivul trebuie sa fie 100 % din suprafata totala a placii;
- adezivul trebuie aplicat pe suprafete relativ mici pentru a evita uscarea la suprafata a
adezivului, acest fapt rezultand in neaderarea placii; in acest caz, adezivul se va intinde
din nou sau se va adauga un strat nou;
- aplicarea placilor incepe de la podea sau, daca aceasta nu este suficient de plata, de la
un distantator ajustabil de lemn care inlocuieste temporar prima linie de placi;
- in cazul folosirii montarii cu rosturi mici se va verifica alienamentul placilor dupa fiecare
linie;
- se va verifica in mod constant planeitatea suprafetei placate;
- in cazul folosirii montarii cu rosturi mari se vor folosi distantierii adecvati;
- se vor bate placile cu un ciocan de plastic / lemn pentru eliminarea aerului;
- dupa intarirea adezivului indepartati distantierul de lemn folosit pentru inlocuirea primei
linii de placi si instalati placile taiate si probate anterior corespunzatoare acestei linii
- se curata rosturile de urmele de adeziv folosind substante capabile sa inlature adezivul
fara sa deterioreze placile sau rosturile;
- umplerea rosturilor se va face cu o spatula de cauciuc / plastic pentru a obtine o umplere
egala, compacta si completa a acestora;
- se curata cu un burete cu apa.
- ulterior se pot folosi agenti de curatare compatibili cu caracteristicile chimice si mecanice
ale placilor si materialelor de umplere a rosturilor
Atentionari:
Montajul cu mortar
Pe suprafete orizontale:
Pentru montajul pe suprafete orizontale, verificati ca suportul sa fie suficient de solid. Daca
suportul nu este suficient de solid, este bine sa verificati posibilitatea de a face un strat de
beton armat cu o grosime de 70 / 80 mm. In situatii normale si cu suportul solid este
suficient un strat de mortar cu o grosime de 24 / 40 mm, perfect plan si fara fisuri.
Daca suportul este prafuit sau murdar, se curata bine inainte de a aplica mortarul; se
aplica un strat subtire si dens de apa cu ciment, care se curata cu o matura sau perie
suficient de aspra sau se indeparteaza cu o mistrie dreapta.
Se niveleaza mortarul pe o suprafata putin mai mare decat placa sau dala, iar in cazul
placilor de dimensiuni mari sau din materiale inchise la culoare sau verzi, pe partea
nelustruita se aplica o amorsa de ciment cu apa, cu bidineaua.
Apoi:
- se vor bate placile cu un ciocan de plastic / lemn;
- se va verifica planeitatea suprafetei placate;
- se ridica placa si se verifica daca stratul de sapa face priza uniforma pe toata suprafata
placii. Daca sapa este in exces si placa nu este in acelasi plan cu celelalte placi, se
elimina o parte din material, in caz contrar se adauga material, dupa care se bate din nou
placa de montat. Daca suprafata este in aliniament cu celelalte placi si placa face priza pe
100 % din suprafata, se afaneaza sapa, se toarna lapte de ciment (ciment cu apa) , se
asteapta imbibarea sapei si se aplica definitiv placa.
ATENTIE! Un exces de lichid in mortar poate provoca o pelicula de apa care actioneaza
ca un separator sau activant, cu tendinta curbarii pietrei, in special in cazul marmurei verzi,
rosu inchis, negre sau gri.
Inconvenientul se poate evita presarand ciment uscat pe mortarul ud, astfel incat acesta
sa absoarba excesul de apa.
Instalarea cu adezivi bi-component pe baza de ciment si polimer lichid
Recomandari:
Acesti adezivi sunt recomandati pentru instalarea la interior in cazul existentei stratului de
suport din ciment, realizat din ciment de inalta calitate, uscat si amorsat.
Imbinarile cu peretele trebuie sa permita alungirea materialului datorata dilatarii. De aceea,
vor trebui prevazute rosturi de expansiune in aceste zone de imbinare umplute cu material
elastic care sa permita dilatarea sau miscarea treptelor.
Campul de aplicare:
- adeziv de interior si exterior pentru lipirea placilor de orice fel, pe pardoseli sau pereti;
- adeziv de exterior si interior utilizat la solicitari de trafic intens si greu, pentru lipirea
dalelor speciale din cauciuc sau profilul fetei interioare adaptat pentru fixarea prin
cimentare cu adeziv;
- pe sape pe baza de ciment aderente sau flotante si armate, suficient de maturate;
- pardoseli incalzite;
- pardoseli existente (din ceramica, roci naturale) bine curatate si degresate.
Datorita caracteristicilor sale extraordinare de aderenta si uscare rapida, acest adeziv se
preteaza in special la lucrari de amenajari rapide sau cand situatia impune o functionalitate
imediata a finisajelor ( la supermagazine, fabrici, spitale, aeroporturi etc. )
Caracteristici tehnice:
- este un adeziv compus din doua componente: A - pulbere alba sau gri pe baza de lianti
speciali si nisip cu granulometrie selectionata si B - un latex din cauciuc sintetic;
- timp scurt de realizare a prizei si o hidratare rapida, ceea ce duce la o lipire rapida a
finisajelor pe pardoseli sau pe pereti, adezivul atingand performante maxime in numai 24
de ore. In cazul utilizarii pentru pardoseli, acestea sunt pietonabile dupa numai 3 ore.
- are foarte mici contractii la uscare si manifesta excelente caracteristici de aderenta pe
aproape toate tipurile de suporturi, inclusiv pe cele dificile, rezistenta la socuri mecanice si
vibratii, la socuri termice, la imbatranire si la diferiti agenti chimici diluati.
Precautii:
Nu utilizati acest tip de adeziv in urmatoarele cazuri:
- pe pereti sau pardoseli supuse la miscari sau vibratii puternice (PAL, PFL, aglomerate
lemnoase, fibrociment etc.)
- pe suprafete metalice;
- pentru lipirea placilor din roci naturale, daca nu sunt stabile dimensional la umiditate (ex:
marmura verde, tuf vulcanic, ardezie etc. ).
Prepararea stratului suport:
- suporturile trebuie sa fie maturate, rezistente mecanic, fara urme de grasimi, uleiuri,
vopsea, ceara etc si suficient de uscate.
- timpul de maturare pentru tencuieli este de cca. 7 zile pentru fiecare cm de grosime, iar
timpul de maturare pentru sapele pe baza de ciment este de 28 de zile, daca nu s-au
utilizat lianti speciali pentru sape.
- in zilele calduroase, udati suportul sau zona de lucru expusa la soare cu apa pentru a-i
reduce temperatura.
- substraturile ce contin var sau anhidrid trebuie sa fie perfect uscate ( umiditate reziduala
max. 0.5 % ), suficient de dure, fara praf.
Prepararea adezivului: se vor respecta intocmai instructiunile furnizorului de adeziv;
Aplicare:
Pentru a se asigura o buna aderenta la suport, se procedeaza in felul urmator:
- mai intai se aplica un strat subtire de adeziv pe suport si imediat se aplica grosul
adezivului cu partea dintata a spatulei aleasa in raport cu dimensiunea placilor, urmarinduse ca spatele placilor de finisaj sa fie acoperit de pasta adeziva in proportie de cel putin 65
- 70 % cand aplicarea se executa la pereti sau trafic usor la interior si 100% pentru trafic
greu sau la exterior.
- in cazul unor aplicari particulare - ca cele de exterior, finisaje supuse la inghet, piscine,
bazine, placi de dimensiuni mai mari de 30 x 30 cm, pardoseli care se slefuiesc dupa ce
se lipesc placile de finisaj sau care suporta greutati mari la trafic, pentru a asigura
contactul total al adezivului la suport si finisaje, se va aplica un strat de adeziv atat pe
suport, cat si pe spatele placilor (metoda dublei aplicari).
Chituirea si etansarea rosturilor:
Rosturile se chituiesc dupa 3 ore de la lipirea finisajelor cu chituri pe baza de ciment sau
chituri epoxidice, disponibile intr-o gama larga de culori.
Slefuirea:
Slefuirea finisajelor se poate executa la 24 de ore de la lipirea finisajelor.
Timpul de asteptare pentru traficul pietonal:
Se asteapta 3 - 4 ore pentru trafic pietonal usor.
Timpul de asteptare inainte de utilizare:
Suprafetele cu finisaje lipite cu acest adeziv pot fi solicitate intens dupa 24 de ore. In cazul
piscinelor, acestea pot fi umplute cu apa dupa 3 zile de la lipirea finisajelor.
Curatarea:
Mainile si spatulele se vor curata cu apa din abundenta inainte ca adezivul sa faca priza.
Dupa intarire, curatarea este dificila, dar poate fi facuta cu solventi, ca rasina minerala sau
se curata mecanic.
Atentionari:
Placarea peretilor prin aceasta metoda este recomandata in cazul folosirii placilor cu
grosimi de 2 cm sau 3 cm; instalarea placilor se realizeaza prin glisarea acestora pe profile
metalice "U", "L", "T", "I".
In mod exceptional, pentru placi cu grosimea de pana la 1.2 m este indicata folosirea
metodei de prindere uscata cu canale suport si cleme.
7. Conditii tehnice de calitate

Pe parcursul executarii lucrarilor, se verifica in mod special (de catre seful punctului de
lucru) respectarea urmatoarelor conditii: La suprafata pamintului de fundatie pregatit
pentru executarea pardoselilor se admit denivelari de cel nult 20 mm fata de dreptarul de 2
m lungime. La suprafata stratului suport rigid se admit denivelari izolate de cel mult 10 mm
fata de dreptarul de 2 m lungime. In timpul executarii imbracamintilor din beton de ciment
turnat monolit se vor face urmatoarele verificari:
- se va controla timpul de lucru pentru un ciclu de turnare (de la turnarea apei in betoniera
pina la terminarea punerii betonului in opera). Acest interval de timp nu trebuie sa
depaseasca o ora pe timp calduros si o ora si jumatate pe vreme racoroasa;
- se va verifica lucrabilitatea betonului determinata prin metoda testarii cu trunchiul de con
avind inaltimea de 30 cm conform STAS 1759-80;
- se vor confectiona cuburi de proba din betonul utilizat pentru verificarea marcii acestuia;
- se va verifica respectarea conditiilor tehnice de calitate prevazute de STAS 8560/1 75
si STAS 2560/2 75 prin metodele de verificare prevazute de STAS 2560/3 76;
- stratul suport rigid al pardoselilor (beton sau beton armat) trebuie sa fie in plan; se admit
denivelari izolate de cel mult 10 mm sub dreptarul de 2 m lungime;
- ntre 2 plci aezate alturat nu se admit denivelri.
Pentru lucrrile gsite necorespunztoare, se vor da dispozitii de antier pentru remediere
sau refacere.
8. Conditii tehnice de protectia muncii si paza contra incendiilor
- Norme republicane de protecie a muncii aprobate de Ministerul Muncii i Ministerul
Sntii cu Ordinele nr. 34/75 si nr. 60/75 i completate cu Ordinele nr. 110/77 si nr.
39/77.
- Norme generale de protecie mpotriva incendiilor la proiectarea i realizarea
construciilor i Instalaiilor aprobate cu Decretul Consiliului de Stat nr. 290/77;
- Norme provizorii privind stabilirea gradului de rezisten la foc, categoriei i clasei de
pericol de incendiu a construciilor, instalatiilor i depozitelor (NP 22 77);
- Norme provizorii privind protecia contra incendiilor la proiectarea i realizarea
elementelor de construcii (N 23-77);
- Norme provizorii privind proiectarea i realizarea cilor de evacuare a persoanelor (NP
24-77) aprobate de M.I. Comandamentul pompierilor, Inspectoratul General de Stat
pentru Investiii-Construcii i Institutul General de Cercetare-Proiectare i Directivare n
Construcii.
VI. PLACAJE INTERIOARE

1. Normativul care st la baza lucrrilor de placaje
Se coreleaz planele de arhitectur, detaliile din Normativul C 6-86 i cu centralizatorul
de finisaje interioare.
Pentru placajul cu plci a se vedea caietul de sarcini Placaje exterioare.
2. Materiale si standarde care trebuie respectate
STAS 233-86 - Plci de faian

STAS 1667-76 - Nisip
STAS 1500-78 - Ciment Pa 35 si M 30
STAS 146-80 - Var past
STAS 9201-80 - Var hidratat n pulbere
STAS 7055-87 - Ciment portland
STAS 7058-91 - Aracet
MATERIALE
Plci de faian STAS 233-86 alba
Nisip silicios de ru sau de carier, bine splat gruntos STAS 1667-76.
Ciment Pa 35, ciment M 30 STAS 1500-78.
Ap - vezi STAS 790-80.
Var pasta conform STAS 146-80, var hidratat n pulbere conform STAS 9201-80.
Ciment portland alb STAS 7055-87.
Aracet DP 25 sau D 50 conform STAS 7058-91.
Plcile de faian se vor transporta ambalate n cutii, cu mijloace de transport acoperite,
curate i uscate. Condiiile de ambalare n cutii sunt date de STAS 231-86,
STAS 9405-80 si STAS 7813-80.
n mijloacele de transport, cutiile se vor aeza n stive, lundu-se msuri pentru
mpiedicarea deplasrii stivelor n timpul transportului spre a se evita deterioarea
ambalajului i mprtierea plcilor.
Cutiile cu plci ceramice se vor depozita n ncperi curate i uscate, n stive de max.
1,5 m nlime, pe platform cu suprafaa plan sau pe rafturi n locuri ferite de lovituri i
umiditate. Plcile nu se vor scoate din cutiile lor nainte de a fi transportate la locul de
lucru.
Cimentul se livreaza n saci sau n vrac.
Depozitarea se face n ncperi nchise fr umezeal, bine aerisite. Se aseaz in cel
mult 10 rnduri. ntre stive i pereii exteriori se las un spaiu liber de 50 cm.
Cimentul n vrac se pstreaz n depozite tip siloz metalic, aezate n imediata apropiere a
staiei de mortar.
Cimentul trebuie ferit de aciunea umezelii i de amestecul cu materii strine att n
timpul transportului ct i n timpul depozitrii.
Depozitarea cimentului se face pe sortimente. Termenul de garanie pentru ciment
este de 60 zile de la data expedierii, iar cimentul Portland 45 zile de la data livrrii.
Varul se livreaz sub doua forme :

-var nestins (varul bulgri)
-var stins (var gras in past)
Varul bulgri trebuie ferit de umezeal si depozitat n ncperi nchise, pardosite de
materiale inflamabile.
Se recomand ca varul sosit n vrac, s se depoziteze n silozuri, iar de aici pneumatic
sa fie transportat la staia de mortare.
Nisipul se transport n vagoane basculante i n autobasculante.
Depozitarea se face n apropierea staiei de mortare n figuri geometrice ct mai regulate
sau n silozuri.
Transportarea n incinta antierului s se fac cu benzi transportoare sau alte mijloace
de transport.
4. Lucrri de instalaii
Toate lucrrile de instalaii trebuie executate i efectuate probele de funcionare, probele
conductelor de scurgere, probe de presiune ale conductelor de alimentare cu
ap, probe de nclzire (la rece i la cald). Vor fi montate diblurile i dispozitivele pentru
fixarea obiectelor sanitare. Lucrri de pardoseli, placajele pot fi aplicate dup executia
apelor, a pardoselilor sau dupa executarea stratului finit al pardoselilor reci (gresie,
exclusiv lustruirea lor).
Placajele de faian se monteaz de la pardoseala finit i atunci se controleaz i
orizontalitatea perimetrului ncperii fa de linia de vagliz i, n cazul corectei execuii a
pardoselii, perimetrul poate fi elementul de baz (orizontal i de nivel) al viitorului placaj.
Placajul de faian montat pe plinte sau scafe prefabricate se va verifica de linia de vegriz
i, n cazul corectei execuii a placajului, folosete ca element de baz conturul plintei sau
scafei.
Plintele sau scafele turnate monolit se execut dup montarea placajului.
Lucrri de tmplrie placajele se ncep dup montarea i verificarea functionalitii
tmplriei interioare i exterioare.
Lucrri de finisare perei i tavane:
Placarea cu faian se execut dupa trasarea suprafeelor ce trebuie placate i dup
executarea tencuielilor sau tratamentelor la placare i dup executarea tencuielilor
sau tratamentelor la perei sau tavane.
5. Condiii climatice
Executarea placajelor interioare pe timp friguros este admis cu condiia ca, n timpul
executrii lucrrilor i cel puin 14 zile de la aplicare, s se asigure, n ncperile
respective, o temperatur de cel putin +5C prin mijloacele de inclzire corespunztoare.
6. Abateri, tolerane i verificrile acestora
Plcile de faiant alb se verific conform STAS 233-86.
Varul, cimentul, nisipul si mortarul a se vedea caietul de sarcini cap. Zidrie.
Trasarea suprafeelor pentru placarea cu plci de faian:
Trasarea suprafeelor care urmeaz a se placa se va face att fa de orizontal ct i
fa de vertical (fig. 5) din C 6-86.
- Se va aeza pe cant un dreptar de lemn (f) de maximum 2 m lungime la nivelul suprafeei
finite a pardoselii, lipit de suprafaa care se parcheteaz, dreptarul va avea
limea egal cu nlimea viitoarei plinte (10 15 cm) i va rezema pe 2 repere (a)
alturate, aceleai repere care indic nivelul suprafeei finisate a pardoselilor care s
fie de-a lungul aceluiai perete, orizontalitatea dreptarului va fi controlat cu nivele
cu bul de aer (c).
Verticalitatea suprafeelor care urmeaz a se plasa se obine cu ajutorul unor repere
verticale, alctuite din buci de plci de faian fixate provizoriu cu mortar de ipsos
pe suprafaa respectiv la cca. 1 m distan ntre ele, n imediata vecintate a suprafeei
care se placheaz.
- Aplicarea reperelor pentru placarea pereilor cu plci de faian se va face n aa fel
nct dosul plcilor care se vor monta ulterior s corespund pe vertical cu faa tencuielii
de pe suprafaa peretelui care rmne neplacat (cu exceptia suprafeelor de
beton care nu se tencuiesc).
- Firul cu plumb lsat la faa reperelor trebuie s reprezinte linia suprafeei placajului
de faian, care urmeaz s se execute.
7. Execuia lucrrilor:
Aplicarea plcilor de faiant se face pe suprafee uscate i, n prealabil, pregtite.
La executarea placajelor de faian aplicate la interior, trebuie asigurat temperatura
minima de +5C pe tot parcursul lucrrii si n urmtoarele 14 zile dup terminarea lucrului.
nainte de nceperea placrii se nltur de pe suprafaa rosturilor de mortar
petele de grsime, praf, etc.
8. Aplicarea faiantei pe blocuri mici de b.c.a.:
- sprit de ciment preparat din ciment, nisip 0-3 mm Aracet DP 25 in doze, 1 : 4 0,3
si apa pina la consistenta de 11 13 cm, grosimea spritului va fi de 2 3 mm.
- mortar de fixare a placilor, preparat cu aceeasi compozitie ca la sprit avind insa
consistenta de 7 8 cm si grosimea stratului de 20 mm.
- mortar adeziv preparat din nisip 0 1 mm, ciment var pasta, aracet DP 25, in doze
2 : 4 si apa pina la consistenta 10 12 cm, se aplica cu mistria un strat de 8 10 mm
grosime.
9. Aplicarea placilor de faianta
nainte de a fi aplicate pe perei, plcile vor fi lsate s se scurg 2 3 minute dup
scoaterea din ap. Aezarea plcilor se va face n rnduri orizontale de la coluri, de la
stnga la dreapta i de la plint sau scaf n sus. ntre dou plci, se vor fixa cu mortar
deasupra cantului dreptarului (f) rezemndu-se uor pe cantul acestuia, placa din stnga
se fixeaz definitiv, iar cea din dreapta se fixeaz provizoriu, urmnd ca aceasta din urm
s se fixeze definitiv dup terminarea montrii plcilor din acelai rnd, deoarece iniial nu
se poate face o trasare exact a locurilor ocupate de fiecare plac pe perete. La nivelul
marginilor superioare ale primelor dou plci, care se fixeaz la capetele dreptarului, se va
ntinde o sfoar care va indica nivelul orizontal pentru fixarea plcilor intermediare. Fixarea
plcilor se va face n asa fel nct faa vzut s fie perfect vertical, deci pe direcia firului
cu plumb. Aezarea plcilor n rndul urmtor i n celelalte rnduri se va face n acelasi
mod, pstrndu-se acelai sens de montare, cu singura deosebire c cele dou plci de la
capetele rndului urmtor se vor fixa de primul rnd de plci deja existent. Partea de sus a
placajului se va termina n mod curent (ntre placaj i tencuiala pereilor) cu plci cu o
margine rotunjit sau smluit. La placarea suprafeelor orizontale cu plci de faian, n
cazul glafurilor, marginile la czi de baie, se va prevedea o pant de cca. 2 % spre interior.
Rosturile orizontale ale placajelor trebuie s fie n prelungire i n linie dreapt limea
uniform de 0,5 mm. Rosturile verticale pot fi prelungite (fug pe fug) sau esute (alternate)
avnd limea de max. 1 mm. Suprafaa scafelor i plintelor va iei n afara suprafeelor
placajului cu min. 2 mm (diferena dintre grosimea plcilor din care se execut plinta sau
scafa i suprafaa plcilor de faian. Montarea plcilor se face prin aplicarea pe dosul
fiecrei plci, cu mistria, a mortarului. Mortarul se aplic n grosime de cca. 2 cm n aa fel
nct s acopere cel putin 2/3 din suprafa, apoi se fixeaz placa pe perete n locul
respectiv, prin apsarea cu mna i printr-o uoar ciocnire cu mnerul mistriei astfel ca
surplusul de mortar s ias deasupra i n dreptul plcii. La terminarea montrii fiecrui
rnd, surplusul de mortar se netezete cu mistria pe suprafaa de placare a rndului
urmtor. Se recomand ca mnerul mistriei s fie mbrcat cu un nveli de cauciuc. De
asemenea, mortarul de legtur dintre plci si stratul suport nu trebuie s formeze un
cmp continuu, ci trebuie s aib ntreruperi n dreptul rosturilor, pentru c, n acest fel, s
se limiteze contracia mortarului. Plcile trebuie s fie fixate pe perete cu striurile de pe
dos orizontale. Eventualele goluri rmase in dosul plcilor se vor completa cu mortar, dup
executarea fiecrui rnd, cu ajutorul mistriei, pe la partea superioar a plcilor. Aplicarea
plcilor de fatad cu paste subtiri adezive, pe pereti de beton cu fata plan si neted se va
face pe un strat de sprit si grosimea acestui strat va fi de 3 5 mm. Plcile de faiant si
suprafata peretelui cu stratul de sprit uscat, se amorseaz in prealabil cu o solutie de
Aracet DP 25 (D 50) cu apa in dozaj volumetric dce 1 : 3. Amorsa se lasa 1 2 ore s se
usuce pe perete (1 ora vara si 2 ore n anotimpurile reci sau umede) iar pe spatele plcilor
se las s se usuce 1 or (vara i respectiv n anotimpul rece sau umed). Plcile se aplic
cu urmtoarea past adeziv ciment, nisip 0 1 mm, aracet DP 25 , apa, in proportie

volumetrica 5 parti, 2 parti, 1 parte, 1 parte, 2 3 parti. Dup amestecarea componentilor
uscati (nisipul cu cimentul) se adaug componentii lichizi (aracetul cu apa 1,5 2 parti)
cnd aracetul este mai putin vscos, cnd aracetul este mai gros, trebuie adugat ap
pina la 3 pri. Pasta se aplic pe spatele plcilor in grosime de 3 5 mm. La prepararea
compozitiei de sprit si a pastei adezive se va folosi ciment PA 35. Pentru completri la
colturile intrnde sau iesirile ale incperii, precum si la asezarea plcilor cu rosturi
alternante, plcile de faiant se vor tia la dimensiunile necesare.
Pentru tierea plcilor se va folosi tietorul cu diamant sau dispozitivul cu rol din
trusa de scule pentru aplicarea plcilor ceramice, tierea se va face cu placa asezat
cu fata smaltuit sus, dup care se intoarce placa cu fata in jos, si, innd-o n palm, se
lovete cu ciocanul de 30 g de-a lungul liniei corespunztoare tierii din smalt, producnd
ruperea sa la dimensiunile necesare. Gurirea plcilor pentru trecerea evilor, pentru
fixarea suporturilor metalice, etc. se va face cu ciocnelul de faianar prevzut cu cioc din
oel dur, iar lrgirea acestor guri se va face cu un clete special. Dup ce s-au fixat 3 4
rnduri de plci se va verifica planeitatea suprafeei placate cu dreptarul de 2 m lungime,
att n direcia vertical ct i in directia orizontal. Dup circa 5-6 ore de la montare
rosturile de mortar de pe suprafata plcilor se vor curta prin frecare cu o crp umezit,
eventuale pete de grsime se vor curta cu derivate de petrol (benzin sau petroxin) si
apoi cu ap. Umplerea rosturilor orizontale precum si a rosturilor verticale (in prelungire
sau alternativ) se va face ulterior cu ciment alb, folosindu-se o pensul cu peri moi si un
spaclu din material plastic. Aceast operatie se va executa la un interval de timp de 6 8
ore de la inceperea aplicarii, dup ce s-a executat intreaga suprafat a placajului in
incperea respectiv. Dup o or de la rostuire se va sterge de asemenea suprafata
placajului cu o crp umezit in ap. Etansarea intre peretele placat si rebordul czii de
baie se va face cu o past de ciment Aracet DP 25 in dozaj 5, 1 si ap pn la consistenta
de lucru.
10. Verificari in vederea receptiei
Comisia de receptie va controla aspectul general al placajului in ceea ce priveste
uniformitatea culorii si corespondenta acestuia cu proiectul, planitatea, verticalitatea
sau prin orizontalitatea placilor pe pereti. Verificarea orizontalitatii sau verticalitatii
rosturilor sau a suprafetelor, se va executa cu ajutorul unui fir cu plumb, al nivelei cu
bula de aer si al unui dreptar. Placajul trebuie sa prezinte o uniformitate a culorii pe
intreaga suprafata, nu se admit diferentieri de tonuri intre diversele panouri montate si
nici diferentieri suparatoare in cadrul aceluiasi panou, nu se admit pete de murdarie,
lacuri vizibile cu smalt defect, etc. Suprafata placajului trebuie sa fie plana, sub dreptarul
de 1,20 m lungime se admite cel mult o unda cu sageata de max. 2 mm.
Liniile de intersectie ale placajului de pe suprafetele adiacente la colturi intrand sau
iesind trebuie sa fie verticale si rectilinii. Randurile de placi trebuie sa fie regulate, cu
rosturi rectilinii si in continuare de latime uniforma, nu se admite diferentierea panourilor de
placi in campul general al placajului datorita neuniformitatii rosturilor de pe conturul lor.
Rosturile trebuie sa fie bine umplute cu lapte de ciment alb sau colorat cu pigmenti. Liniile
de racordare a suprafetelor placate cu plinta sau scafa, trebuie sa fie rectilinii, fara ondulari
in plan vertical sau orizontal, iar rostul trebuie sa fie etansat cu pasta de ciment. La
racordarea suprafetei placajului cu tencuiala, aceasta trebuie sa acopere jumatati din
grosimea placii, iar linia de racordare trebuie sa fie dreapta, fara ondulari in plan vertical
sau orizontal. Nu se admite racordarea tencuielii cu placajul prin scafa de mortar de
ciment sau pasta de ipsos si nici ca nivelul suprafetei placajului sa fie sub nivelul tencuielii.
In jurul strapungerilor prin suprafata placata (tevi de instalatii, doze electrice, etc.) gaurile
din placaj trebuie sa fie mascate cu rozete metalice, respectiv capacele intrerupatoarelor,
prizelor, etc. Gaurile din jurul suruburilor de fixare a unor obiecte sanitare nu trebuie sa fie
vizibile de sub elemente fixate (oglinda, etc.). La panouri mari se vor urmari toate conditiile
de mai sus precum si cele cuprinse in norma interna respectiva. Tinand seama ca
asemenea lucrari sunt cu un caracter de finisaj pretentios, introduse anume pentru
imbunatatirea calitatii, receptia se va face cu toata exigenta, nerespectarea conditiilor de
mai sus conducand la respingerea lucrarii.
11. Masuri privind protectia muncii:
La executarea lucrarilor de placaje interioare se vor avea in vedere prevederile din :
- Norme republicane de protectia muncii aprobate de Ministerul Muncii si Sanatatii
cu Ordinele nr. 34/1975 si 60/1975 si completate cu Ordinele nr. 110/1977 si nr.
39/1977;
- Normele de protectia muncii, in activitatea de constructii montaj, aprobate de
M.C.Ind. cu Ordinul nr. 1233/D/1980, precum si normele de prevenirea si stingerea
incendiilor aprobate de M.C.Ind. cu Ordinul nr. 742/D/1981.
12. Masuratori, decontari
Lucrarile de placaje la pereti si stalpi se masoara la mp suprafata desfasurata.
VII. ZIDARII
1. Generaliti
Acest capitol cuprinde specificaiile tehnice pentru execuia pereilor, a nchiderilor de
goluri, a consolidrilor, etc, cu crmid plin, cu goluri, bca, etc. precum i specificaiile
pentru montare de zidrie, precizate n antemsurtori.
2. Standarde i normative
- STAS 10109 / 82 Lucrri de zidrie
- C 17-82 Instruciuni tehnice privind compoziia i prepararea mortarelor
- STAS 457-86 Crmizi
- STAS 1030-85 Mortare obinuite de var ciment clasificare i condiii tehnice
- STAS 2634-80 Verificarea calitii materialelor
- STAS 388-80 Ciment metalurgic M30 n saci
- STAS 1500-78 Ciment Pa35
3. Materiale utilizate
Toate materialele i produsele puse n oper trebuie s fie agrementate de I.N.C.E.R.C.
Crmizile pline presate, cu goluri, bca, etc vor fi de calitatea I-a marca 100. Armturile din
OB37 6 mm folosite la armarea zidriei pe muche vor corespunde STAS 438 / 80.
Mortarele vor fi conform mrcilor din proiect. Se vor folosi blocuri de BCA de grosime 15,
20 si 25 cm, conform planselor de arhitectura.
4. Observatii generale:
Executarea zidariei din blocuri de beton celular trebuie sa se efectueze conf."Instructiuni
tehnice pentru proiectarea si executarea peretilor si acoperisurilordin elementedin beton
celular autoclavizat"-indicativ P104-1994.Se folosesc betoane celulare cu densitatea
aparenta de maximum 750 kg/m3 in stare uscata si umiditate volumetrica de 68% din
volum, ceea ce face ca si greutatea lor sa fie mai mare cu 1012% fata de cea in stare
uscata. Blocurile mari din beton celular autoclavizat se fixeaza prin sprijinire totala pe
elementele de rezistenta (plansee, centuri, etc.), prin sprijinire partiala sau prin prindere
sifixare de scheletul de rezistenta al cladirii.La peretii portanti, blocurile se asaza
obligatoriu astfel ca directia de incarcare sa fieperpendiculara pe directia de expandare a
masei de beton celular in tipare (fetele rugoaserezultate din taiere trebuie sa fie in plan
orizontal).Peretii din blocuri de beton celular se executa cu mortar de ciment-var cu marca
25kgf/cm2. Folosirea mortarelor de var-ciment marca 10 se admite la ziduri portante ca
cladiri parter, situate in zone neseismice si la ziduri autoportante sau de umplutura cu
inaltimea maimica de 3 m.Consistenta mortarului de zidarie, determinata cu conul etalon,
trebuie sa fie de 1013 cm, in functie de conditiile atmosferice in care se executa
lucrarea.Teserea zidariei se face obligatoriu la fiecare rand. Pe inaltimea zidariei,
rosturileverticale trebuie sa fie decalate cu 1/21/4 din lungimea blocului.Rosturile
orizontale si verticale ale zidariei trebuie sa aiba o grosime de 10 mm si safie complet
umplute cu mortar; se admite o toleranta la grosimea rosturilor de +5 si 3 mm.
La punerea in lucrare, umiditatea maxima a blocurilor trebuie sa fie de 14%, ingreutate.
Inainte de intrebuintare, blocurile se curata de praf, de resturile de beton si deimpuritati si
se uda bine cu apa, mai ales pe timp calduros. Zidaria cu grosimea de 20 si 25 cm se
executadin blocuri asezate unul langa altul, inranduri suprapuse, legatura asigurandu-se
prin mortar si prin teserea blocurilor.
5. LIvrare, depozitare, transport
Materialele livrate vor fi nsoite de certificatele de calitate. Executantul trebuie s-i
organizeze n aa fel transportul, depozitarea i manipularea materialelor nct n
momentul punerii n oper s corespund condiiilor tehnice de calitate impuse de
normativele n vigoare.
Descarcarea blocurilor pe santier este indicat sa se faca cu macarale echipate cugraifare,
ca si cele din fabrica, care sa apuce si sa descarce stive de blocuri. Blocurile se
depoziteaza in stive si se asaza pe platforme plane si uscate, se protejeaza cu prelate sau
foide polietilena; nu se recomanda acoperirea cu carton asfaltat. Stivuirea blocurilor se
face in randuri tesute. Incarcarea si descarcarea blocurilor prin aruncare sau basculare
suntinterzise.
6. Descriere:
Peretii vor avea stalpi si pereti din beton armat calculat conform normelor in vigoare,pentru
sarcini verticale si orizontale, alcatuiti pentru a rezistea la foc min.3 h.Peretii se vor tencui
pe ambele fete, gletui si vopsi.Strapungerile prin peretii rezistenti la foc se vor etansa
corespunzator.Pozitionarea golurilor pentru strapungeri se va face prin coordonare cu
proiectele infaza DDE ale tuturor specialitatilor.-zidarie blocuri BCA-format 20x25x60 cmcalitatea I-a-executata cu mortar M50Z-grosimea zidariei 25 cm
7. Decontarea lucrarilor
Cantitatile din borderou sunt aproximative. Pe parcursul lucrarilor pot apare
modificari.Acestea nu influenteaza asupra pretului unitar. Pentru comandarea

materialelor antreprenorul va consulta planurile de executie, respectiv va masura la fata
locului si vadetermina cantitatile exacte de pus in opera pe propria raspundere.Decontarea
se va face pe baza receptiei si a masurarii cantitatilor efectiv executate.
8. Verificarea calitii lucrrilor
Se va face att la terminarea unor etape ct i la recepia lucrrilor prin verificarea:
- elementelor geometrice, inclusiv cele din proiect (grosime, verticalitate, planeitate,
etc) la elementele realizate
- aspectul general i starea fiecrui element n parte
- inventarierea tuturor proceselor verbale
- corespondena celorlalte elemente, dintre proiect i execuie (goluri, ghermele,
buiandrugi, etc).
n cazul n care datele din proiect i prescripiile nu au fost respectate total sau parial,
investitorul (dirigintele de antier) va decide refacerea lucrrilor fa de proiect i caietul de
sarcini.
VIII. TENCUIELI
TENCUIELI INTERIOARE
1. Generalitati
Prezentul capitol cuprinde specificatiile tehnice privind executia tencuielilor interioare
umede aplicate pe suprafete de blocuri de b.c.a., YTONG, beton sau plasa de rabit,
inclusiv executarea gletului de var sau de ipsos.
2. Standarde, normative si materiale
C 18-83 Normativ pentru executarea tencuielilor umede:
C 17-82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelorde
zidarie si tencuiala;
NP 60-89 Instructiuni tehnice provizorii privind compozitia si prepararea mortarelor
de zidarie si tencuiala cu plastifianti;
C 16-79 Normativ pentru executarea lucrarilor pe timp friguros;
STAS 388-68 Ciment Portland;
STAS 790-84 Apa;
STAS 1667-76 Nisip;
STAS 146-78 Var pentru constructii.
3. Conditii tehnice de calitate pentru mortare de tencuieli
Toate materialele vor fi introduse in lucrare numai dupa ce in prealabil s-a verificat ca
au fost livrate cu certificate de calitate care sa confirme ca sunt corespunzatoare
normele respective.
Mortarele de la statii sau centrale pot fi introduse in lucrare numai daca transportul
este insotit de o fisa care sa contina caracteristicile tehnice ale acestora.
Consistenta materialelor pentru executarea tencuielilor umede interioare vor trebui sa
corespunda urmatoarelor tasari, ale epruvetei etalon:
Pentru sprit: Aplicarea mecanizata a mortarului 12 cm
Aplicarea manuala 9 cm
Aplicarea pe blocuri b.c.a, YTONG 14-15 cm

Pentru smir, in cazul aplicarii manuale a mortarelor 5-7 cm
Pentru grund:
In cazul aplicarii manuale 7-8 cm
In cazul aplicarii mecanizate 10-12 cm
Pentru stratul vizibil (tinci) executat manual 7-8 cm
Iar pe zidarie b.c.a., YTONG 13-15 cm
4. Executia lucrarilor, operatiuni pregatitoare
Controlul suprafetelor care urmeaza a fi tencuite, suprafetele suport trebuie lasate un
timp oarecare pentru a nu se mai produce tasari sau contractii: mortarul la zidarii sa
se intareasca in rosturi, iar suprafata de beton sa fie relativ uscata, pentru ca umiditatea sa
nu influenteze aderenta tencuielilor.
Terminarea lucrarilor a caror executie simultana sau ulterioara ar putea provoca
deteriorarea tencuielilor.
Suprafetele suport sa fie curate, suprafetele din plasa de rabit trebuie sa aiba plasa
bine intinsa si sa fie legate cu mustati de sarma zincata de elementele pe care se aplica.
Suprafetele pe care se aplica sa nu prezinte abateri de la verticalitate si planeitate, mai
mari decat cele prescrise pentru elementele de constructii respective.
Rosturile zidariei de caramida vor fi curatate pe o adancime de 3-5 mm iar suprafetele
netede (sticloase) de beton vor fi aduse in stare rugoasa.
5. Executarea trasarii suprafetelor de tencuit
Efectuarea tasarii suprafetelor de tencuit se va face prin repere de mortar (stalpisori)
cu latimea de 8-12 cm si o grosime astfel incat sa se obtina suprafetele verticale sau
orizontale, cu o planeitate ce se va inscrie in abaterile admisibile. Mortarul din care se
va executa stalpisorii va fi similar cu cel din care se va executa tencuiala.
6. Executarea amorsarii
Suprafetele de beton inclusiv stalpii si planseele vor fi stropite cu apa dupa care se
vor amorsa cu un sprit din ciment si apa in grosime de 3 mm.
Suprafetele de zidarie de caramida vor fi stropite cu apa si amorsate prin stropire cu
mortar fluid de grund in grosime de 3 mm, pe suprafetele de b.c.a. spritul se va executa cu
mortar ciment, var, nisip. Compozitie: 1: 0,25 : 3.
Pe suport de plasa de rabit galvanizata se va aplica direct smirul din mortar cu aceeasi
compozitie cu a mortarului pentru grund.
Amorsarea suprafetelor se va face cat mai uniform fara discontinuitati, fara prelingeri
pronuntate avand o suprafata rugoasa si aspra la pipait.
7. Executarea grundului
Grundul in grosime de 5-20 mm se va executa pe suprafete de beton dupa cel putin
24 de ore de la aplicarea spritului si dupa cel putin o ora in cazul suprafetelor de caramida.
Daca suprafata spritului este prea uscata sau pe timp foarte calduros, aceasta se va uda
cu apa in prealabil executarii grundului.
Aplicarea mecanizata a spritului si grundului in incaperi pe pereti si tavane la inaltime de
pana la 3 m, se executa de pe pardoselile respective, sau capre mobile.
Partea superioara a peretilor si tavanelor incaperilor cu inaltime mai mare de 3 m se
vor executa de pe platforme de lucru continue.
Grosimea grundului se va incadra in grosimea reperelor de trasare (stalpisori) si se va
verifica in timpul executiei obtinerea unei suprafete verticale si plane, fara asperitati
pronuntate, neregularitati, goluri.
Pe suprafetele de b.c.a., stratul al doilea (grundul) va fi de 10-12 mm grosime si se va
executa dupa zvantarea primului strat, cu mortar 1 : 2 : 8 (ciment, var, nisip).
8. Executarea stratului vizibil
Inainte de aplicarea stratului vizibil, se va controla ca suprafata grundului sa fie
uscata si sa nu aiba granule de var nestins.
Stratul vizibil al tencuielilor interioare - tinci - va avea compozitia ca si a grundului,
insa cu nisip fin de pana la 1 mm.
Grosimea tencuielilor de 2-5 mm se va obtine din aruncarea cu mistria a mortarului la
intervale de timp, iar intre ele, sa se niveleze suprafetele de tinci cu drisca.
Grosimea tinciului la peretii de b.c.a. va fi de 1-3 mm din acelasi mortar ca pentru
grund cu nisip de 0,1 mm.
Gletul de var la incaperile zugravite se va realiza prin inchiderea porilor tinciului cu
strat subtire de 1 mm de var si var si adaos de ipsos, 100 kg la 1 mc de var pasta.
Gletul de ipsos executat pe suprafete ce urmeaza a se vopsi se va realiza prin
acoperirea tinciului si cu un strat subtire de cca 2 mm de pasta de ipsos.
Gletul de ipsos se va aplica numai pe un strat suport care are un anumit grad de
umiditate, in cantitatile strict necesare inainte de terminarea prizei ipsosului.
Tencuielile interioare pe peretii de b.c.a. se vor executa dupa trecerea a cel putin 15
zile de la executarea zidariei.
La tencuielile sclivisite stratul vizibil se netezeste cu drisca de otel si se executa
numai din pasta de ciment.
In cazul executiei tencuielilor interioare, la o temperatura exterioara mai mica de + 5
( C se vor lua masurile speciale prevazute in Normativul pentru executarea lucrarilor
pe timp friguros, indicativ C 16-79.
9. Conditii tehnice pentru calitatea tencuielilor si receptionarea lor

Suprafetele suport ale tencuielilor vor fi verificate si receptionate conform instructiunilor
pentru verificarea si receptionarea lucrarilor ascunse.
Pe parcursul executarii lucrarilor se vor verifica respectarea tehnologiei de executie,
utilizarea tipului si compozitia mortarului indicat in proiect precum si aplicarea straturilor
succesive in grosimea indicata.
Se va urmari aplicarea masurilor de protectie impotriva: inghetului si uscarii fortate
si, daca este cazul, in primele zile de la executia tencuielilor pe pereti din blocuri de
b.c.a. sau YTONG se vor stropi cu apa.
Rezultatul incercarilor pe epruvetele de mortar se vor prezenta dirigintelui de lucrare
in termen de 48 de ore de la obtinerea buletinului pentru fiecare lot de mortar.
Incercarile de control in care rezultatele sunt sub 75 % din marca prescrisa conduce la
refacerea lucrarilor respective fiind consemnate in registrul de procese verbale.
Receptia pe faze a lucrarilor se face in cazul tencuielilor interioare, prin verificarea:
Rezistentei mortarului;
Numarului de straturi aplicate si grosimile respective, cel putin un sondaj la 200 mp.
Aderenta la suport si intre straturi - sondaj la 200 mp;
Planeitatea suporturilor si linearitatea muchiilor (bucata cu bucata);
Rezultatele verificarilor se inscriu in registrul de procese verbale de lucrari ascunse si
se efectueaza inainte de executia zugravelilor si vopsitoriilor.
Verificarea aspectului tencuielilor se va face vizual cercetand suprafata tencuita, forma

muchiilor intrande si iesinde.
Suprafetele tencuite sa fie uniforme, sa nu aiba denivelari, ondulatii, fisuri, impuscaturi de
var nestins, urme vizibile de reparatii locale.
Muchiile de racordare a peretilor cu tavanul, colturile spaletilor ferestrelor si usilor,
glafurile ferestrelor trebuie sa fie vii si rotunde, drepte, verticale sau orizontale.
Suprafetele tencuite nu trebuie sa prezinte crapaturi, portiuni neacoperite cu mortar la
racordarea tencuielilor cu tamplaria, in spatele radiatoarelor si a tevilor.
Verificarea planeitatii suprafetelor tencuite se face cu dreptarul de 2 m lungime in
orice directie pe suprafata tencuita.
Grundul de netezire a suprafetelor tencuite se va verifica numai la cele gletuite si se
va aprecia prin plimbarea palmei pe suprafata respectiva.
Grosimea stratului de tencuiala se va verifica prin batere de cuie sau prin sondaje in
locuri mai putin vizibile.
Aderenta straturilor de tencuiala la stratul suport se va verifica prin ciocanire cu un
ciocan de lemn, un sunet de gol arata calitatea necorespunzatoare si necesita
verificarea intregii suprafete dezlipite.
10. Masuratori si decontare
Tencuielile interioare pe pereti si tavane se masoara si se deconteaza la mp de suprafata
desfasurata.
Suprafata tencuielilor interioare pereti si stalpi se determina inmultind suprafata
acestora, masurate intre fata bruta inferioara a planseului superior si fata finisata a
pardoselii, la care se adauga 2 cm cu latimea lor, masurata intre fetele brute ale peretilor
si stalpilor.
La peretii prevazuti cu plinte, scafe, lambriuri, placaje, inaltimea tencuielilor se masoara
intre fata bruta inferioara a planseului superior si muchia superioara a plintei, scafei,
lambriului sau placajului la care se adauga 2 cm.
La tavane cu sau fara grinzi se masoara suprafata in proiectie orizontala, la care pentru
grinzi se adauga suprafetele laterale ale grinzilor.
Golurile in tencuieli, a caror suprafata este mai mica de 0,5 m, nu se scad din suprafata
tencuielilor, cele mai mari de 0,5 mp se scad, dar se adauga suprafetele
glafurilor, a spaletilor tencuiti.
11. Executarea tencuielilor
Lucrarile de tencuieli exterioare, cele de tencuire interioara, precum si ipsosariile se
vor executa de pe schele, respectandu-se normele de protectia muncii, specificate in
vol. 5, art. 3.
La lucrarile de tencuire interioara si ipsosarii se vor putea utiliza podine asezate pe
capre nedeplasabile.
Folosirea scarilor duble este permisa numai pentru executarea lucrarilor mici de tencuire
(reparatii) la locuri izolate.
Se interzice folosirea utilajelor pentru transportul si aplicarea mortarului la o presiune
mai mare decat cea prevazuta in cartea tehnica a utilajului.
In procesul de aplicare a mortarului, injectorul trebuie sa se tina la distanta de 1 - 1,5
m de la suprafata care se tencuieste si sub un unghi de cca. 90 fata de aceasta
suprafata. Aplicarea mortarului se va face de sus in jos in straturi de cel mult 6-7 mm
grosime.
Dupa incetarea lucrului, tuburile flexibile, conductele si utilajul se spala bine cu apa.
Conductorii electrici adusi la intrerupatorul de functionare a pompei de mortar vor fi
izolati in tub de cauciuc, iar intrerupatorul se monteaza in cutie inchisa, incuiata (cu
lacat).
In afara de utilajul de tencuit, se vor lega la pamant si conductele metalice.
La terminarea lucrului, supapa de aer se va putea monta numai dupa ce presiunea a
scazut la zero.
Se interzice utilizarea, la prepararea mortarelor colorate, a pigmentilor (vatamatori
sanatatii personalului muncitor), miniu de plumb, galben de crom, oxid sau acetat de
cupru etc.
In cazul uscarii tencuielilor cu instalatii pe baza de raze infrarosii sau sobe de cocs,
personalul muncitor va putea intra in incaperile respective - obligatoriu - numai cu
masti contra gazelor.
Personalul muncitor care executa aplicarea mecanizata a tencuielilor precum si cel ce
executa tencuielile normale la tavane, trebuie sa poarte ochelari de protectie.
IX. TAVANE DIN GIPS-CARTON

1. Definitie
Tavanele din gips carton sunt alcatuite din placi de gips-carton fixate cu suruburi pe
o structura de sipci de lemn sau schelet de rezistenta de metal . Placile de gips-carton
sunt alcatuite dintr-un miez de gips imbracat intr-un carton special. Structura de lemn
sau metal este prinsa de structura de rezistenta a planseului respectiv.
2. Domenii de utilizare
Tavanele de gips carton se pot utiliza atat la constructii noi cat si in cazul unor renovari.
Prin inglobarea izolatiei pe baza de fibre minerale in structura portanta din
lemn sau asezarea ei peste structura metalica se realizeaza o imbunatatire suplimentara a
capacitatii de izolare fonica si termica. Plafoanele de gips carton asigura protectie anitfoc a
elementelor structurale ale planseului.
3. Fabricatia si controlul
Fabricarea se face pe baza normelor tehnice ale producatorului, certificate prin documente
interne externe ce le atesta calitatea conform prevederilor standardelor SR-ISO si conform
dosarului tehnic al producatorului.
4. Constructia tavanelor pe o structura de lemn
Structura portanta din lemn se executa ca si un gratar dublu din sipci, primul strat se
numeste portant si al doilea de montaj. Dimensiunile sectionale ale sipcilor sunt de
60mmx40mm, respectiv de 50mmx30mm. Distantele dintre riglele portante sunt de
850mm si dintre riglele de motaj sunt de 500mm. Distantele de prindere a riglelor de
montaj, cu tije filetate de planseu, sunt la maximum 1000mm. Nu este permisa, in
nici un caz depasirea acestor distante. Sipcile portante vor fi prinse de planseul din
lemn cu tije filetate, prezentate in plansele de executie. Orizontalitatea primului strat
se asigura cu ajutorul unor pene de lemn care se fixeaza de sipci cu suruburi
autofiletante. Stratul de montaj se fixeaza de stratul portant cu suruburi autofiletante
de 55mm. Placile de gips-carton se prind cu suruburi autofiletante rapide de 25mm la
distante maxime de 25 cm pe sipcile de montaj. Placile de gips carton se vor fixa decalat
pentru a se evita rosturile in cruce si cat mai strans intre muchii. Imbinarea
marginilor trebuie sa fie cat mai stransa, dar se vor evita cu strictete situatiile de
deteriorare a cartonului.
5. Tratamentul suprafetelor
Rosturile dintre panourile de gips carton si prinderile din camp trebuie prelucrate in
mai multe randuri, dupa ce in prealabil acestea au fost umplute cu o substanta speciala
specificata de furnizor si banda de acoperire a rosturilor. Timpul de prelucrare este in
functie de temperatura mediului, ajungand pana la 30 min. pe timp friguros (0-60). Dupa
ce se indeparteaza surplusul de substanta de umplere, se corecteaza planeitatea si daca
este necesar se poate slefui. La slefuire nu trebuie atins cartunul de langa zonele de
spacluire. Pe placile de gips carton cu rosturile si zonele de prindere slefuite se aplica mai
intai un grund, care are rolul de a compensa diferentele de capacitate de absorbtie ale
suprafetelor de carton si a zonelor prelucrate cu spaclul. Se foloseste grund combinat sau
grund special (care contine solventi).
Inainte de continuarea prelucrarii suprafetei, grundul trebuie lasat sa se usuce.
Tratarea finala se face cu vopseli. Nu se folosesc vopsele pe baza de minerale. Se
vopseste cu pensula si cu ruloul. Pe suprafata nevopsita sau rau vopsita apar sub
influenta luminii pete galbene. Atunci se cere o revopsire de baza speciala.
Pe tot parcursul executiei lucrarilor se vor respecta normele de protectia a muncii
specifice.
6. Durabilitatea si intretinerea
Criteriile esentiale de durabilitate se refera la mentinerea performantelor specifice
(rezistente mecanice, stabilitate, etanseitate, rezistenta la agenti fizico-chimici).
Metodele de intretinere si curatare preconizate a fi utilizate sunt de natura sa conserve
materialele si sa confere acestora un aspect, cel putin, satisfacator. Intretinerea se face
de la caz la caz prin desprafuire cu aspiratorul sau cu carpa umezita sau chiar prin
spalare cu apa si cu un detergent neutru din punct de vedere chimic.
7. Concluzii
Sistemele de plafoane de gips carton indeplinesc toate conditiile cerute de confort,
asigurandu-se serioase avantaje economice. Prin tehnica de montaj uscat folosita, se
evita umezirea elementelor de constructii si de finisaj existente, se obtin suprafete perfect
plane, ca si muchii orizontale si verticale intr-un timp de lucru cu mult redus
fata de cel al tehnicii traditionale umede. Spatiile astfel amenajate pot fi exploatate
imediat dupa incheierea executiei. Utilizarea plafoanelor false de gips-carton in domeniile
de folosire acceptate, este apreciata favorabil daca se respecta prevederile
agrementului tehnic insotit de acordul Comisiei de Agrement Tehnic in Constructii si
Standardele din Romania in vigoare la data executiei lucrarilor.
Insumand argumentele sistemelor de plafoane din gips carton, acestea sunt:
- montaj simplu si rapid;
- introducerea simpla a instalatiilor si mascarea grinzilor, etc;
- imbunatatirea izolatiei acustice si izolatiei termice;
- reducerea inaltimilor mari ale incaperilor;
- elementele plafonului sunt incombustibile si confera rezistenta la foc;
- suprafata vizibila este plana si neteda si poate fi si decorativa;
- sistemele de iluminat sunt usor de integrat;
- sunt igienice si usor de intretinut;
X. PLACAJE EXTERIOARE
FATADE VENTILATE, PLACARE CU PANOURI METALICE
12. Generalitati
Toate placajele cu panourile metalice sunt compuse dintr-un miez omogen dintr-un
material special, intercalat intre doua foi de aluminiu. Acest concept simplu da nastere
unui produs extraordinar de plan, cu o inalta prelucrabilitate, la care se adauga o
excelenta rezistenta in raport cu greutatea.
Materialul standard pentru miez este compus dintr-un amestec de granule de polietilena,
rasina, un agent de intarire si un material de umplutura, care se toarna intre cele doua
straturi de acoperire. Intregul sandwich va fi in incheiere compresat si intarit intr-o presa
incalzita, unde in mod simultan se creeaza matrita miezului si se lipesc cele doua straturi
de acoperire.
Aceste placi usor adaptabile, fixate si imbinate prin diferite metode, pe plan orizontal sau
vertical, cu diferite unghiuri si curbari ofera constructiilor o fatada eleganta, fara ca
integritatea stratului de suprafata sa aiba de suferit.
13. Manidulare si depozitare
Panourile sunt acoperite pe ambele fete cu o folie speciala de protectie , cu rezistenta
sporita la transport, depozitare si procesare. Totusi, urmatoarele informatii trebuie
respectate cand depozitati sau manipulati placile:
Placile trebuie manipulate cu atentie atunci cand se transporta sau se descarca.
La livrare/receptie, placile trebuiesc examinate pentru depistarea eventualelor defecte.
Sa se depoziteze paletii, astfel incat sa fie protejati impotriva umezelii si a ploii si evitati
aparitia oricarei forme de condens ( cand mutati panouri reci de afara in camere/depozite
incalzite).
Sa se depoziteze paletii cu placi unul peste celalalt, maxim 6 paleti din acelasi
format(paletii cu greutate mai mare la baza). Nu este recomandat sa se depoziteze placile
in pozitie verticala!
Placile individuale trebuie ridicate de pe palet de doi oameni, ridicand toate cele patru
colturi ale placii si nu trase una peste cealalta. Atentie sporita la panourile verticale .
Se folosesc manusi pentru a evita aparitia semnelor/zgarieturile pe placi.
Folia de protectie are 6 luni garantie la expunerea exterioara si de maxim 12 luni la
expunerea interioara. Depasirea perioadaei de depozitare , trebuie evitata.
Variatiile mari de temperatura, reduc durabilitatea foliei de protectie pe termen lung.
Folia de protectie se scoate partial pe durata procesului de procesare, si se inlatura total
dupa ce materialul a fost pus in opera.
14. Aranjarea structurii
La pregatirea pentru montare toate foile sa fie directionate in acelasi sens.
Pe folia detasabila a fiecarui panou sunt imprimate sageti, pentru a indica pozitia corecta
a placii la montare.
Este important sa se ia in considerare aceasta directionare la productie si montare,
pentru a evita diferente de culori intre panouri alaturate. Nerespectarea acestor instructiuni
poate duce la diferente inacceptabile la fatada unei cladiri.
15. Conditii de montare

Panourile trebuie sa fie montate conform schitelor autorizate ale arhitectului/proiectantului.
Pe deasupra, ancorarea si fixarea trebuie sa fie sigure , conform recomandarilor tehnice.
Este indicata folosirea accesoriilor de placare din aluminiu recomandate de producator.
Cand materialul din aluminiu vine in contact cu metale straine, trebuie aplicat un izolator
adecvat, pentru a impiedica reactiile electrolitice sau coroziunea.
Partile curbate intre rosturile de imbinare au voie sa fie izolate doar dupa ce s-a inlaturat
folia detasabila. Orificiile de evacuare a apei si jgheaburile de scurgere sa nu fie infundate
si murdare.
Pentru izolare se recomanda izolator din silicon transparent, garantia transparentei
intinzanduse de la 40 pana la 50 de ani.
Bancul/masa de lucru
Pentru panourile metalice se pot utiliza diferite mese de productie. Mesele pot fi construite
din PVC, unul din cele mai folosite materiale pentru acest gen de aplicatie.
Masa trebuie sa fie bine fixata pentru a avea stabilitate. Suprafata trebuie sa poata fi usor
de curatat.
Materialul folosit pentru suprafata nu are voie sa favorizeze adunarea de aschii si de alte
resturi, care ar putea deteriora suprafata panourilor.
Pentru a evita o presiune punctiforma asupra panourilor, se recomanda folosirea unor
dispozitive de fixare (tip menghina), insa numai in combinatie cu distantier cu suprafata
plana. In locul de prindere a dispozitivelor de fixare pot ramane urme pe suprafata
panourilor. Pe deasupra, un distantier cu suprafata plana poate servi ca margine dreapta
la frezare sau taiere. Trebuie sa fiti atenti ca panoul sa nu fie deplasat in timpul productiei.
O atentie deosebita trebuie acordata temperaturii de modelare, ca si razei de curbare a
materialului - suport in timpul productiei.
Utilaje de prelucrare
Panourile se prelucreaza cu scule conventionale utilizare si pentru taierea aluminiului.
Folia de protectie nu se indeparteaza de pe material, pe tot parcursul operatiunilor de
taiere, frezare sau gaurire.
Taierea prin forfecare si stantarea
Panoul poate fi taiat perfect si cu ghilotina. La acesta operatiune trebuie tinut cont de o
raza mica ce se formeaza la marginea foii superioare. Aceasta poate fi eliminate prin
dispunerea materialului pe partea fixa a ghilotinei. Stantarea placilor se efectueaza in
acelasi fel ca si la duraluminiu, cu ustensile ascutite si cu deschidere cat mai mica. Panoul
trebuie stantat dintr-o parte in alta, pentru ca materialul miezului de polietilena sa fie
complet zimtuit. La panourile-caseta verticala trebuie adesea stantate carligele de pe foaia
plata. Alte forme se pot stanta fara probleme cu masini normale de prelucrat aluminiul.
Ustensilele trebuie sa fie ascutite. Ca si la forfecare, este posibila o usoara apasare
/inclinare
Gaurirea materialului
Panourile pot fi prelucrate cu masini cu actionare centrala pentru prelucrat metalul,
folosind burghiu spirala, in mod uzual utilizat pentru tabla de aluminiu sau plastic. Burghiul
trebuie sa fie din otel, tip spirala cu actionare centrala. Eliminarea rapida a aschiilor, mai
ales la polietilena, se obtine printr-o rotatie inalta, viteza de avansare mica
si ridicare ocazionala a burghiului.
Geometria ustensilei trebuie sa arate in felul urmator:
Unghi al varfurilor: 100 pana la 140 sau adancitor cu varf centrat
Panta liniei elicoidale: 30- 40
Viteza de taiere trebuie sa fie de 30 r/min. la 300 r/min. (50 - 300 m/min.)
Avansarea trebuie sa fie intre 0,025 mm/rotatie si 0,5 mm/rotatie.
Frezarea / formarea de caneluri
In comparatie cu foile de tabla, la a caror indoire a muchiilor este necesara o presa de
indoit, panourile se preteaza unei usoare si economice prelucrari, pentru realizarea de
casete, proiecte individuale si forme complexe.
Dupa o frezare usoara a celei de-a doua fete a panoului, muchiile se pot indoi cu mana
sau cu un profil Hcare are la interior grosimea placii. Unghiul frezat poate fi umplut cu
sudura cu polietilena. In cazul in care panourile sunt frezate doar pe o parte, materialul
poate fi indoit atat in sus cat si in jos pentru a obtine un colt interior sau exterior
Crearea de muchii/casete
Dupa terminarea operatiilor de frezare pe spatele panourilor, se pot incepe diferitele
operatii de indoire a muchiilor. Materialul se aseaza cu prima fata pe o suprafata orizontala
curata si plana. Unghiurile rigide de aluminiu se fixeaza cu atentie pe stratul protector in
locul unde marginile urmeaza a fi indoite. Asigurati-va ca unghiul in colt este aliniat exact
la mijlocul taierii prin frezare in V .
Indoirea trebuie sa se realizeze intr-o miscare usoara, dar ferma, astfel incat prima fata a
unghiului sa vina in contact direct cu cea de-a doua fata a placii. Muchiile mici sunt mai
greu de indoit din cauza parghiei foarte mici. Indoirea marginilor se poate face in aceasta
ajutorul unui accesoriu tip H.
Decuparea
Panourile se lasa decupate/profilate cu fierastraie cu jet de apa, router-uri, cu freze de
copiat, fierastrau de decupat sau pentru gauri.
Finisarea si pilirea muchiilor
Pentru finisarea muchiilor, cele mai potrivite ustensile/pile sunt cele cu cutite grosiere sau
raspel si cu perforari cu aspectul unei site. Partea perforata inlatura aschiile, astfel incat se
inlatura pericolul unei deteriorari a suprafetei placii . Directia de pilire urmeaza lungimea
muchiei. Trebuie avut grija sa nu se execute o presiune excesiva. Ca si in celelalte cazuri,
cand se folosesc cleme pentru fixarea panourilor, suprafata materialului trebuie protejata
cu plastic sau lemn.
Curbarea si indoirea
Panourile se pot indoi in mai multe feluri:
1. cu masina de indoit (teava fixata)
2. cu presa de indoit tabla la muchii
3. cu masina de indoit cu 3 role
Indiferent de metoda folosita, panoul trebuie protejat de deteriorari in timpul procesului pe
ambele parti cu o folie de plastic sau cu material gros din polietilena. Cand nu se foloseste
o captuseala de poliuretan, o bucata de cauciuc trebuie plasata intre ustensila si panoul.
Dispozitivele de formare care au fost deja folosite la indoirea altor produse de aluminiu sau
tabla trebuie curatate de resturi inainte de prelucrarea panourilor, altfel exista riscul unei
deteriorari a suprafetei panoului.
16. Metode de fixare
prindere cu nituri (nituire)
Placile se pot asambla cu nituri de aluminu sau inox similare cu tabla de aluminiu. Nituirea
se efectueaza cu aparate uzuale cu nituri, respectiv nituri oarbe. La folosirea in mediul
exterior luati in considerare dilatatia panoului
cu surubuiri (insurubarea)
Se efectueaza cu suruburi conventionale anticorozive din lemn, tabla si metal. La folosirea
in mediul exterior, va rugam luati in considerare dilatatia panoului.
sudarea cu aer cald
Panourile se pot imbina prin sudare cu aer cald. Miezul de plastic si bara de sudare sunt
incalzite si sudate cu un aparat electric de sudura la cald. Recomandam bara de sudura
din polietilena neagra moale tip 1800-h.
lipirea
Este posibila cu silicon sau solutii de lipit metal existente pe piata . Miezul de plastic nu
prezinta aderenta. Alternativ, se poate folosi banda adeziva bilaterala.(pentru aplicatii la
interior)
17. Alinierea structurii
La pregatirea pentru montare trebuie avut grija ca foile sa fie toate aliniate in aceeasi
directie. Pe folia detasabila a fiecarui panou sunt imprimate sageti, care indica pozitia
corecta a acestuia la montare. Este important sa se ia in considerare alinierea corecta a
panourilor la productie si montare, pentru a evita diferente de culori intre panouri montate
alaturat. Constructorul este responsabil sa se asigure de imprimarea sagetilor
suplimentare in cazul in care panourile au fost taiate in mai multe bucati in timpul fabricarii.
Nerespectarea acestei instructiuni duce la diferente inacceptabile ale fatadei unei cladiri.
18. Temperatura de prelucrare
Prelucrarea panourilor la o temperatura de 10C sau mai mica influenteaza dezavantajos
aspectul si stratul de suprafata.
19. Dilatatia termica / propagarea caldurii
Trebuie luate in considerare diferentele mari de temperatura intre productia in atelier si
temperatura cea mai ridicata (sau scazuta) la care panoul este expus. Trebuie luate
masuri de prevenire pentru a impiedica o contractie a panoului, care duce la o curbare
inacceptabila si suprasolicitarea elementelor de fixare.
20. Elemente de imbinare
Pentru prelucrarea finala a muchiilor sunt adecvate procese uzuale de prelucrare a
lemnului. Dupa taiera cu un fierastrau pendular pentru gauri (in cel mai bun caz o pila de
taiat normala), profilul trebuie rotunjit. Directia corecta de pilire este in sensul lungimii
muchiei. Imbinarea profilelor de fixare a panourilor si a celor de sustinere este deosebit de

importanta. Se recomanda urmarea exacta a instructiunilor de fixare si montaj.
Materiale acceptabile pentru elementele de imbinare:
aluminiu
plastic
otel inoxidabil
metal cu suprafata tratata sau placat cu cadmiu fara pori, zinc si aluminiu
21. Profilele de structura
Proiectantul trebuie sa ia in considerare miscarile diferentiale intre structura metalica si
constructia de baza sau alte trasari probabile. In timp ce structura metalica poate acomoda
deplasari normale, la cladiri mari deplasarea poate duce la deformari vizibile ale formei de
suprafata daca nu sunt corect proiectate.
Distanta intre profilele de structura este o decizie de proiectare, care implica multe
variabile ca rezistenta la rigidizare, deschiderea rigidizarii, proiectarea incarcarii la vant,
incovoierea admisibila, grosimea panoului, forta sistemului de fixare si distanta intre
suporti.
22. Dimensiuni si criterii de masura
- Aprobari/Metode de testare:
BBA 97/3411/C
CSTB 2/94-388
DIBt Z-33.2-6
-
Presiunea admisa: 51 N/mm2
Abaterea admisa: deschiderea/70

Distanta intre nituri(prinderi): l = 500 mm
Devierea minima a structurii: l/150
Nituri de aluminiu 5 mm, capul nitului 11-14 mm; joc la prindere = 0,3 mm
Gaura () in panou:
7,5 mm: Latime maxima b = 1000 mm
Lungime maxima L = 4000 mm
Capul nitului 11
- 8,5 mm: Latime maxima b = 1500 mm
Lungime maxima L = 8000 mm
Capul nitului 14
SCHITA DE PLACARE - LEGENDA
1. Caseta ALUCOBOND
2. Profil superior R440045
3. Profil inferior R440046
4. Profil baza R 440044
5. Extruded U-section
6. Extruded hat sections
7. Clip plastic de fixare
8. Nit O 5 mm cu cap O 11 mm
9. Surub autofiletant
XI. CAPITOLUL CONSTRUCTII METALICE

Confectiile metalice ce fac obiectul documentatiei, se refera la stalpii si riglele copertinelor,
elemente de rigidizare, structura elementelor de inchidere.
1. Executia confectiilor
La executarea confectiilor s-au utilizat urmatoarele laminate:
- otel patrat STAS 334 - 1988
- tabla groasa STAS 437 1987
- profil I12 STAS 565-1986
Laminatele utilizate trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate cerute de normativele:
- STAS 767/0 - 1988. Constructii de otel. Conditii tehnice generale de calitate;
- STAS 500/1 - 1978. Oteluri de uz general pentru constructii. Conditii tehnice generale de
calitate;
- STAS 505 - 1986. Table groase. Conditii tehnice generale de calitate;
Marcile si clasele de calitate ale otelurilor prevazute in proiect nu pot fi schimbate
fara acordul in scris al proiectantului.
Laminatele vor fi marcate conform STAS 7596 - 1980 si se vor lua toate masurile
necesare pentru a elimina probabilitatile de confuzie in toate fazele de executie.
Confectiile metalice se vor executa in ateliere, in varianta sudata.
Dupa efectuarea trasarii, piesele vor fi debitate astfel incat elementele sa respecte
dimensiunile din proiect.
Muchiile vizibile ale pieselor debitate prin taiere cu flacara oxi-acetilenica se vor
rectifica prin polizare. Sudurile vor fi executate numai de catre sudori autorizati,
instruiti de verificatori.
LA EXECUTATREA SUDURILOR SE VOR RESPECTA NORMATIVELE:
- STAS 8325 - 1977 Procedee de sudare
- STAS 7365 - 1974 Pozitii de sudare
- STAS 9398 - 1983 Clase de calitate a sudurilor

- STAS 6662 - 1987 Formele si dimensiunile rosturilor la sudarea manuala cu
arc electric si cu gaze.
- STAS 9101 - 1977. Abateri limita la dimensiuni
- STAS 12643 - 1988. Controlul vizual al imbinarilor sudate prin topire
- C 150 - 1984. Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel.
Se vor lua masurile necesare astfel incat tensiunile si deformatiile reziduale din sudura sa
fie minime. Astfel, se recomanda:
- sudurile groase vor fi executate in mai multe straturi;
- sudurile lungi, pe ambele parti, vor fi executate in pasi, pe tronsoane mici, alternativ pe
cele doua parti;
- ansamblele se sudeaza de la interior spre exterior;
- sudurile care duc la rigidizarea puternica a ansamblului vor fi executate pe cat posibil
ultimele;
- se va intocmi un program de executare a sudurilor, cu respectarea regulilor tehnologice
de reducere a tensiunilor si deformatiilor.
Pentru reducerea deformatiilor din sudura, se pot face detensionari prin incalzire locala a
elementelor cu flacara oxi-acetilenica.
2.Transportul confectiilor
Elementele executate pe santier vor fi transportate la santier astfel incat se nu se
deformeze si sa nu fie afectat stratul de protectie cu zinc. Unele bare ale elementelor
cu zabrele, care au un capat liber, vor fi prinse de celelalte bare cu piese suplimentare,
astfel ca sa nu se produca deformatii in fazele de transport si manipulare.
3. Montajul elementelor
Imbinarea elementelor pe santier se va face cu suruburi.
Pentru a se putea realiza imbinarea tronsoanelor cadrelor transversale (stalpi, rigle) se
va face premontaj in atelier. Gaurile in piesele de prindere se executa cu un diametru
mai mic, urmand ca diametrul final sa se realizeze odata cu ambele piese imbinate.
Elementele de contravintuire sunt prevazute cu dispozitive de strangere filetate.
Antreprenorul va elabora fisele tehnologice ale montajului, in care sa fie precizata
ordinea de montaj, astfel ca sa se asigure stabilitatea elementelor si sa se asigure
protectia muncii.
4. PRotectia anticoroziva
Elementele se protejeaza impotriva coroziunii prin aplicarea unui strat de grund si a
doua straturi de vopsea. In prealabil trebuie facuta curatirea suprafetelor de rugina,
grasimi, zgura etc. prin sablare.
Sistemul de protectie ignifuga si intumescenta asigura si protectia anticoroziva.
5. Verificari necesare
Controlul executiei confectiilor si montajul, face parte integranta din procesul de
productie si se organizeaza pe urmatoarele faze:
a. Verificarea calitatii materialelor prin confruntarea datelor inscrise in
certificat de calitate si prevederile din proiect si norme.
b. Verificarea laminatelor
c. Verificarea imbinarilor sudate. Conditiile minime pentru clasele de
calitate a imbinarilor sudate sunt precizate in Normativul C 150 1984.
d. Verificarea formei si dimensiunilor elementelor

Verificarea pozitiei finale a elementeor dupa montaj trebuie sa precizeze cel putin:
- dezaxarile stalpilor la baza si la partea superioara;
- abaterile riglelor fata de axele teoretice
Valorile maxime admise ale acestor abateri, sunt prescrise in STAS 767/0 - 1986,
tabelul 1, 2, 3, iar modul de verificare pe diferite faze de control si executie se dau in
tabelul 1 al aceluiasi normativ.
Rezultatele controlului pe diferite faze se inscriu in documente tipizate si se tin in
evidenta.Nu se trece la alta faza de executie pana nu se remediaza defectiunile semnalate
la faza precedenta.Verificarea vizuala a aspectului, este o operatie de control obligatorie la
toate fazele procesului tehnologic, de la aprovizionarea cu materiale pana la receptia
finala.
6. Confectii metalice
Parapetii si balustradele de la exterior pentru scari si rampa pentru persoane cu handicap
locomotor vor fi executate conform planselor din proiectul de rezistenta. Balustrada si
mana curenta vor fi executate conform planselor din proiectul de arhitectura. Toate
elementele metalice vor fi tratate anticoroziv si vopsite in culoarea gri mat.
Scarile interioare vor fi executate conform planselor din proiectul de arhitectura si
rezistenta. Balustrada si mana curenta vor fi executate conform planselor din proiectul de
arhitectura. Toate elementele metalice vor fi tratate anticoroziv si vopsite in culoarea gri
mat.
Confeciile metalice vor fi protejate (carton, lemn, polistiren etc) pe parcursul transportului,
depozitrii i manipulrii lor.
Executantul va prelua suprafeele de montaj realizate de celelalte specialiti (rezisten,
finisaje, etc). n cazul unor deficiene, va solicita n timp util remedierea acestora.
n cazurile n care se prevd piese de ancorare nglobate n structuri, acestea se vor
prelua prin proces verbal de lucrri ascunse.
Se va coordona montajul confeciilor cu cel al altor lucrri alturate (tmplrii, plafoane,
pardoseli, placaje, tc.) ca ordine de execuie, grafic, ealonare, etc.
Dup montare, confeciile metalice vor fi finisate cu materiale care s asigure protecia
anticoroziv i rezistena la foc, care vor fi aplicate conform indicaiilor date de productor;
se va respecta compatibilitatea dintre grunduri i vopsele.
Executantul va lua msuri de protejare a confeciilor n timpul montajului i dup aceea,
pn la recepionare.
Se vor lua msuri ca lucrrile ulterioare (vopsitorii, zugrveli, finisaje, placaje perei, etc.)
s nu afecteze confeciile deja montate.
Se vor respecta standardele i normativele din construcii, n special cele cu privire la

sigurana n exploatare (nlimea i rezistena mecanic a parapetelor), sigurana la foc
(ntreg ansamblu de norme PSI), durabiliatea i calitatea (protecia anticoroziv).
Toate elementele de ancorare se vor verifica de ctre dirigintele lucrrii, ntocmindu-se
procese verbale pentru aceste lucrri ascunse.
Se vor verifica fiele productorilor materialelor sau confeciilor, procesele verbale pentru
lucrri ascunse, dispoziiile de antier date, corespondena cu eantioanele.
Se va verifica calitatea finisajelor i acurateea execuiei. Nu trebuie s apar defecte
vizibile cu ochiul liber (deformaii, bavuri, brooane de vopsea, diferene de tonalitate i
luciu).
Toate piesele n contact cu mna trebuie s fie lipsite de asperiti, deformri, salturi.
Pe eantioane i n lipsa acestora n locuri puin vizible alese prin sondaj, dirigintele va
verifica rezistena la zgrieturi i aderena straturilor de vopsea.
La recepie executantul va preda beneficiarului lista produselor recomandate prentru
ntreinerea i curirea finisajelor confeciilor metalice.
XII. VOPSITORII
1. Generalitati
In acest capitol sunt cuprinse specificatiile tehnice pentru executia vopsitoriilor.
2. Materiale, livrare, transport, depozitare
Materialele utilizate la executarea vopsitoriilor vor avea caracteristicile tehnice conform
standardelor si normelor interne de productie specificate in subcapitolele
respective.
Materialele utilizate la lucrari de vopsitorie, livrate in bidoane din tabla, in butoaie
P.V.C. cu saci de polietilena la interior, vor fi depozitate in locuri uscate si ferite de
inghet, ambalajele fiind inchise ermetic si etans.
Depozitele trebuie sa satisfaca conditiile de securitate impotriva incendiilor. Se recomanda
ca temperatura in locul de depozitare sa fie cuprinsa intre + 7 si + 20 C.
Vopsitoriile se vor executa in conformitate cu proiectul de executie si prevederile din
prezentul Caiet de Sarcini.
Diferentele de temperatura intre aerul inconjurator si suprafata care se vopseste nu
trebuie sa fie mai mare de 6 C pentru evitarea condensarii vaporilor.
Nu se vor folosi vopsele cu termen de utilizare depasit; se vor folosi numai pe baza
de confirmare a unui laborator de specialitate a pastrarii calitatii vopselelor in limitele
standardelor si normelor de fabricatie.
4. Conditii de calitate si verificarea lucrarilor
Pe parcursul executarii lucrarilor se verifica in mod special de catre dirigintele de
santier:
- indeplinirea conditiilor de calitate a suprafetei suport;
- calitatea principalelor materiale introduse in executie conform standardelor si
normelor interne de fabricatie;

- respectarea prevederilor din proiect si a dispozitiilor de santier;
- corectitudinea executiei si respectarea specificatiilor mentionate.
Lucrarile executate fara respectarea celor mentionate si gasite necorespunzatoare se
vor remedia sau reface.
Receptia lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va face numai dupa uscarea lor
completa.
XIII. SCHELE METALICE CU PLATFORMA AUTORIDICATOARE

1. Generalitati
Prezentul capitol se refera la prescriptiile tehnice de montaj, exploatare si transport a
schelelor metalice cu platforma autoridicatoare, folosita pentru finisarea fatadelor.
2. Standarde de preferinta - STAS 9404-81.
3. Materiale si produse
Materiale
Nisip si pietris marunt STAS 1667-76
Dulapi de lemn de 5 cm grosime
Schela metalica cu platforma autoridicatoare
Schela metalica tubulara.
4. Mostre si teste
Exploatarea schelelor metalice autoridicatoare se face cu respectarea conditiilor tehnice
prevazute in STAS 9404-81, a instructiunilor de exploatare prevazute in Cartea tehnica a
schelei, a prescriptiilor tehnice pentru proiectarea, construirea, exploatarea si verificarea
mecanismelor de ridicat si dispozitivelor lor auxiliare R 1-76, a normelor de protectia
muncii in constructii precum si a altor acte normative in vigoare.
Unitatea care foloseste schela autoridicatoare este direct raspunzatoare de exploatarea ei
in conditiile standardului 9404/81 si a celorlalte reglementari in vigoare.
Exploatarea schelei autoridicatoare se va face numai prin directa supraveghere a unui
responsabil numit de unitatea detinatoare a schelei.
Responsabilul cu exploatarea schelei va poseda un tabel cu muncitorii instruiti sa lucreze
pe schelele autoridicatoare.
Vor fi adusi la lucru numai muncitorii trecuti in tabel.
Instructajul de tehnica si securitatea muncii a muncitorilor care lucreaza pe schela se face
de intreprinderea detinatoare a schelei.
Elementele schelelor metalice cu platforma autoridicatoare se livreaza de catre
intreprinderi autorizate care le fabrica pe baza de documentatie intocmita conform
regulamentelor legale majore.
6. Executarea lucrarilor
Montarea si demontarea schelelor metalice cu platforma metalica autoridicatoare se face
numai pe baza unui proiect de montaj cu respectarea conditiilor prevazute in prezentul
standard, a actelor normative in vigoare, a Instructiunilor de montaj din Cartea schelei
precum si a prescriptiilor tehnice pentru proiectarea, construirea si verificarea

mecanismelor de ridicat si dipozitivelor auxiliare R 1-76.
Pentru montarea schelei metalice cu platforma autoridicatoare se va respecta urmatoarea
ordine a operatiunilor :
- pregatirea platformei de asezare a castelelor si instalarea tronsoanelor de baza;
- asamblarea, asezarea si echiparea platformei de lucru;
-montarea instalatiilor de protectie impotriva tensiunilor de stingere si de pas;
-montarea instalatiei electrice;
-montarea structurii verticale a ancorajelor intre castele si ancorarea castelelor la
peretii constructiei.
Nu se admite montarea tronsoanelor care au montanti din teava sau cremaliere
deformate.
Montarea tronsoanelor de baza si a celor intermediare pentru realizarea castelelor se va
face asigurandu-se :
- paralelismul intre castelele schelei si verticalitatea fiecarui castel in limitele inscrise in
Cartea tehnica a schelei;
- distanta intre castele va fi corelata cu dimensiunea platformei de lucru, conform
instructiunilor de montaj, prevazute in Cartea tehnica a schelei;
- distanta maxima de ancorare a castelelor fata de peretii constructiei este de 20 cm.
Depasirea acestei distante se face numai cu masuri suplimentare de ancorare, ce vor fi
prevazute in proiectul de montaj;
- distanta maxima intre doua ancorari ale castelelor la constructie sau de la sol la prima
ancorare este de 6 m;
- distanta maxima de la ultima ancorare a castelului la constructie pani la partea
suplimentara a castelului este de 3 m;
- fiecare ancorare a schelei la constructie va fi astfel realizata incat sa reziste la o forta
orizontala de smulgere de cel putin 800 N;
- distanta maxima intre ancorajele rigide sau mobile, care leaga intre ele cele doua
calcane ale fiecarui castel de la sol la primul ancoraj sau de la ultimul ancoraj la capatul
terminal al castelului este de 6 m;
- legarea schelei de constructie se va face numai cu sistemele si dispozitivele indicate in
proiectul de montaj.
Platforma de lucru se realizeaza din elemente metalice, grinzi si pereti de rezistenta
demontabile cu lungimi modulate si cu elemente de legatura si rigidizare pe care se
aseaza podestul.
Capetele puntii de rezistenta ce se sprijina pe suportii de pe blocurile motoare vor fi
asigurate cu bolturi sau buloane de siguranta.
Extinderea maxima admisa a puntii la fiecare capat este de 2,5 m.
Echerele de sustinere se finiseaza pe partea superioara a puntii de rezistenta la distanta
maxima de 1 m unul de altul, fiind prevazute cu prelungitoare telescopice, pentru
eventuale extindere laterala astfel ca latimea totala a platformei de lucru sa fie de 2,00 m.
Extinderea laterala a platformei de lucru, pana la 2,00 m si grinzile prelungitoare, in afara
castelelor, este admisa numai pe o lungime de 1,25 m.La executarea podestului de lemn
al platformei de lucru nu se va lasa nici un gol intre scanduri. Acestea se vor lega intre ele
pe dedesubt in cuie si sprijinite pe grinzile puntii.
In cazul executiei podestelor din metal se vor lua masuri speciale pentru prevenirea
alunecarii.
Punerea la pamant a intregii instalatii se realizeaza prin legarea tronsonului de baza al
fiecarui castel la o priza de pamant cu rezistenta electrica de 40 Ohmi.
Parapetul de la puntea de lucru va avea inaltimea de 1,00 m montarea se va face cu
conditia ca parapetul si bordura de protectie, de pe partea frontala a platformei de lucru,
sa aiba continuitate cu exceptia zonei din dreptul castelului.
Montarea castelelor se face pe o platforma de asezare, executata din dulapi de lemn de
minim 5 cm grosime asezati orizontal numai dupa ce terenul a fost pregatit in prealabil prin
egalizari si completari ale unui strat de nisip sau pietris marunt.
Suprafata platformei de asezare va depasi cu minim 30 cm fiecare latura a conturului
tronsonului de baza.
Terminarea lucrarilor:
La terminarea montajului si a verificarilor responsabilul cu supravegherea tehnica autorizat
al intreprinderii detinatoare a schelei, consemnand acest lucru in registrul schelei.
Demontarea se va face cu succesiunea operatiunilor in ordine inversa a celor de montare.
7. Abateri admise
Orizontalitatea platformei trebuie sa fie asigurata prin dispozitive de siguranta ale schelei
si prin grija responsabilului care manevreaza schela. Inclinarea accidentala maxima
admisa a platformei de lucru fata de orizontala poate fi de 5 % adica 3 gr.
Exploatarea schelei metalice autoridicatoare este permisa numai daca limitele de uzura a
pieselor mai importante care conditioneaza siguranta in exploatare sunt sub cele
prevazute in Cartea tehnica a schelei.
Inlocuirea pieselor uzate se face numai cu piese de schimb originale.
Ridicarea sau coborarea de materiale, folosindu-se platforma de lucru drept instalatie de
ridicat este interzisa.
Deplasarea platformei de la un nivel la altul se va face numai dupa luarea tuturor masurilor
de siguranta si avertizarea tuturor muncitorilor aflati pe platforma. In timpul deplasarii se
vor grupa in apropierea castelelor. La deplasarea platformei de lucru, materialele si sculele
aflate pe platforma se vor aseza pe toata lungimea platformei in mod uniform.
8. Verificari in vederea receptiei
La montarea schelelor metalice cu platforma autoridicatoare se vor face urmatoarele
verificari :
- verificarea orizontalitatii platformei de asezare a castelelor cu bolobocul;
- verificarea montarii elementelor componente ale schelei de documentatia tehnica si
fata de instructiunile de montaj prevazute in Cartea tehnica a schelei;

- verificarea distantei intre axele castelelor;
- verificarea vizuala a aspectului tronsoanelor intermediare ale castelelor;
- verificarea strangerii suruburilor sau a buloanelor de asamblare ale tronsoanelor
intermediare, prin folosirea cheilor adecvate;
- verificarea verticalitatii castelelor cu firul de plumb;
- verificarea functionalitatii ancorajelor semiautomate sau automate;
- verificarea ancorarii schelei de constructie;
- verificarea rezistentei de dispersie a prizelor de pamant;
- verificarea legaturilor electrice ale fiecarui electromotor si corespondenta sensurilor
de rotatie prin actionarea acestora de la cofretul de comanda;
- verificarea starii de intindere a curelei trapezoidale;
- verificarea functionalitatii limitatorilor de cursa;
- verificarea functionalitatii dispozitivului pentru limitarea mersului oblic al
platformei;
- verificarea functionalitatii schelei prin ridicarea si coborarea platformei pe toata
inaltimea de montaj, precum si verificarea eficientei de functionare a franelor.
Dupa terminarea montajului si a verificarilor, responsabilul cu montajul schelei va
face o proba de ridicare si coborare a platformei de lucru pe toata inaltimea. Cu
aceasta ocazie se verifica si functionalitatea dispozitivelor de siguranta cu care este
dotata schela.
La terminarea montajului si a verificarilor, responsabilul cu supravegherea tehnica,
autorizat al intreprinderii detinatoare a schelei va autoriza darea in exploatare,
consemnand receptia in registrul schelei.
9. MASURATOARE SI DECONTARE
Schela metalica autoridicatoare pentru lucrari la fatade se masoara la metru patrat
(m2) de suprafata acoperita si cuprinde :
- stratul de balast pe care se monteaza castelele,
- materialele necesare executarii platformelor de lucru,
- montarea si demontarea schelei,
- montarea si demontarea platformelor de lucru,
- sortarea, curatarea si stivuirea materialelor si elementelor de schela in depozitul de
santier,
- transportul si asezarea balastului,
- transportul schelei autoridicatoare se face cu trailerul de la depozitul de schela la locul de
lucru.
Ca unitate de lucru este bucata.
Bucati necesare pentru acoperirea suprafetei de finisat.
Utilizarea schelei autoridicatoare se calculeaza in ore utilizare schela necesara
lucrarilor de finisaj.
XIV. EXECUTAREA SISTEMULUI TERMOIZOLANT

1. Scop
Prezentul caiet de sarcini stabilete principalele reguli privind: modul de executare a

sistemului temoizolant, verificrile necesare a fi efectuate pentru urmrirea calitii
lucrrilor executate i responsabilitile ce revin executantului.
2. Domeniu
Caietul de sarcini se refer la lucrrile de termoizolare a faadelor executate cu sistemul
temoizolant, aplicat pe suport mineral.
3. Documente de referin
1. C 107/0-2002 - Normativ pentru proiectarea i executarea lucrrilor de izolaii
BC 8/2003 termice la cldiri.
2. C 107/2-1997 - Normativ privind calculul coeficienilor globali de izolare termic
BC 14/1998 la cldirile cu alt destinaie dect locuirea.
3. C 107/3-1997 - Normativ privind proiectarea i executarea lucrrilor de izolaii
BC 13/1998 termice la cldiri.
4. C 107/4-1997 - Ghid pentru calculul performanelor termotehnice ale cldirilor de
BC 14/1998 locuit.
5. C 107/5-1997 - Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de
BC 15/1998 construcie n contact cu solul.
6. C 107/6-2002 - Normativ privind calculul transferului de mas (umiditate) prin
BC 14/2002 elementele de construcie.
7. C 107/7-2002 - Normativ pentru proiectarea la stabilitate termic a elementelor
BC 8/2003 de nchidere ale cldirilor ale cldirilor (nlocuiete NP 200-89).
8. MP 013-2001 - Metodologie privind stabilirea ordinii de prioritate a msurilor de
BC 5/2002 reabilitare termic a cldirilor i a instalaiilor aferente acestora.
9. GP 058-2000 - Ghid privind optimizarea nivelului de protecie termic la cldirile
BC 2/2002 de locuit.
10. GT 040-2002 - Ghid de evaluare a gradului de izolare termic a elementelor de
BC 5/2003 construcie ale cldirilor existente n vederea reabilitrii termice.
11. PCC 016-2000 - Procedur privind tehnologia pentru reabilitarea termic a
BC 6/2001 cldirilor folosind plci din materiale termoizolante.
12. SC 007 -2002 - Soluii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetic a
anvelopei cldirilor de locuit existente.
13. Legea 10/1995 - Lege privind calitatea n construcii.
14. O.G. 29/2000 - Ordonan privind reabilitarea termic a fondului construit
existent i stimularea economisirii energiei termice.(Aprobat
prin Legea 325/2000)
15. O.U.G. 174/2002 - Ordonan de urgen privind instituirea msurilor speciale
pentru reabilitarea termic a unor cldiri de locuit multietajate.
4. Responsabiliti
4.1. Furnizorul
Livreaz materialele de calitate i n cantitate corespunztoare, cu documentele de
calitate aferente (certificat de calitate, declaraie de conformitate, agrement tehnic).
Asigur documentaia tehnic, necesar pentru punerea n oper a materialelor livrate.
Asigur, la cerere, consilierea tehnic.
4.2. Beneficiarul
Urmrete realizarea lucrrilor n conformitate cu prezentul caiet de sarcini i prevederile

din Legea 10.
5. Procedura
5.1. Descrierea sistemului termoizolant
Sistemul termoizolant se bazeaz pe combinarea plcilor de faad din polistiren expandat
ignifugat ca strat termoizolant, cu un strat protector hidrofug i de finisaj, realizat din
materiale minerale cu liant acrilic. Se poate aplica pe toate suporturile minerale.
n componena sistemului termoizolant intr urmtoarele produse:
a) Profilul de soclu, din aluminiu, se monteaz la baza sistemului, avnd rol de susinere.
Este prevzut cu lcrimar pentru scurgerea apelor meteorice asigurndu-se astfel evitarea
infiltrrii apei n zona soclului. Profilul de soclu la grosimea plcii se fixeaz cu dibluri i se
lipete cu adeziv.
b) Profilul de col este un profil din aluminiu, cu aripi din plas din fibr de sticl fiind utilizat
la armarea suplimentar a muchiilor ( coluri i muchii ale golurilor i intrndurilor ).
Asigur rectiliniaritatea muchiilor i confer o rezisten suplimentar a acestora la
solicitri mecanice.
c) Adeziv pentru paclu mortar adeziv mineral permeabil la vaporii de ap i impermeabil
la ap, utilizat att la lipirea plcilor termoizolante de faad, ct i pentru pacluirea
acestora.
d) Plci termoizolante pentru faad, din polistiren expandat ignifugat, cu densitate de 1518 kg/m3 i conductivitate termic 0,040 W/mk. Plcile au dimensiunea de 1000 x 500 mm
avnd o abatere dimensional de 0,4 %. Plcile prezint contracii reduse sub influena
factorilor climatici (maxim 0,2 %), fiind depozitate (dup tiere ) o perioad de 3 luni pentru
consumarea contraciilor.
e) Diblurile au rolul de a asigura o ancorare mecanic suplimentar a plcilor
termoizolante de suport. Diblurile sunt realizate din material plastic, pentru a evita apariia
punilor termice. Diametrul tijei este de 8mm iar talerul are diametrul de 60 mm. Lungimea
de ancorare a diblului n zid este de min. 45 mm, adncimea corespunztoare a gurii din
zid fiind de 55 mm (cu cca. 10 mm mai mare dect lungimea de ancorare).
f) Plasa din fibr de sticl, este o estur alcalic din fibr de sticl cu strat protector de
stirol-butadien, avnd rol de armare a masei de paclu adezive (fig. 12).
Prin parametrii mecanici ridicai (rezistena la rupere > 1500 N/ 5 cm i alungirea aferent
< 35 0/00 ), plasa confer sistemului o rezisten suplimentar la oc i la eforturile de
ntindere rezultate din sarcinile termice importante ce apar la faa exterioar a finisajului.
g) Grund (amors lichid pentru tencuiala decorativ), asigur o aderen sporit ntre
finisaj i stratul de mas de paclu i o uniformizare a absorbiei, prevenind totodat
apariia eflorescenelor.
h) Tencuialaformeaz stratul final (vizibil) al finisajului. Este o tencuial decorativ subire

pe baz de granule de marmur i liani de rini sintetice. Este un finisaj hidrofob, lavabil
i permeabil la vaporii de ap, astfel nct nu se pteaz prin absorbie la precipitaii sau
stropire i previne formarea condensului.
Are proprieti fizico-chimice i mecanice superioare: rezistena la ocuri, zgriere, variaii
de umiditate, ageni corozivi, raze ultraviolete i nghe-dezghe.
Descrierea materialelor, compoziia, carcteristicile fizice, modul de preparare i punere n
oper precum i alte specificaii sunt prezentate i n fiele tehnice anexate prezentei
proceduri.
5.2. Pregtirea suportului
Caracteristici suprafaa suport: suprafaa suport din beton (panouri mari prefabricate
tristrat cu termoizolaie din b.c.a.), tencuial, trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:
uscat, lipsit de praf, s prezinte capacitate portant, aderen (fr pete de decofrol,
ulei, vopsea, lacuri, etc.)
Abateri admisibile: suprafaa suport (beton, tencuial) trebuie s ndeplineasca
urmtoarele condiii de planeitate:
plan (+ 5 mm/ m);
denivelrile pn la 10mm sunt preluate de adezivul de paclu (la lipire);
pentru neregulariti mai mari de 10 mm este necesar realizarea n prealabil a
unei tencuieli de uniformizare.
5.3. Condiii de ncepere a lucrrilor
Verificri nainte de nceperea execuiei. nainte de punerea n oper a sistemului de finisaj
exterior se vor ncheia urmtoarele lucrri:
nvelitori, terase, cornie, streaini, jgheaburi i instalaii de scurgere a apelor pluviale;
montarea tocurilor tmplriilor, solbancurilor i ferestrelor;
montarea instalaiilor exterioare a cror execuie ulterioar poate afecta finisajul;
protejarea tmplriilor i ferestrelor cu folie pentru a preveni stropirea sau ptarea;
asigurarea mpotriva soarelui i ploii prin montarea plasei de faad, respectiv prelatelor
la partea superioar a schelei.
Condiii de temperatur:
sistemul de finisaj nu se aplic la temperaturi sub + 50 C, pe suport ngheat sau, n caz
de pericol de nghe;
se va evita punerea n oper a stratelor finale de finisaj atunci cnd temperaturile
depesc 30 0 C i sub aciunea direct a razelor solare sau ploii.
5.4. Executarea propriu-zis a lucrrilor
a) Lipirea plcilor termoizolante
Pentru lipire se folosete adezivul pentru paclu.
Mod de preparare: se toarn coninutul sacului ( n stare pulverulent) n apa curat (10 l
apa / sac ) i se amestec cu mixerul pn la obinerea unei paste omogene; se las
pasta n repaus 5 minute pentru maturare, dup care se mai amestec lent nc minim 2
minute.
Prepararea se poate realiza i n betoniere, cu respectarea dozajului de ap i a timpilor

de malaxare i maturare.
Punere n oper: se monteaz profilul de soclu cu ajutorul unor dibluri metalice. Se aplic
adezivul pentru paclu pe marginea plcilor i n min. 3 puncte interioare. Primul rnd de
plci se reazem pe profilul de soclu. Dup o aranjare i apsare corect a plcilor se
obine o suprafa plan. n rosturile i spaiile libere dintre plci nu se va aplica adezivul
pentru paclu pentru a nu forma puni termice.
Marginile plcilor, care depec colurile faadei se vor ndeprta (tia) dup min. 24 de
ore de la lipire. Plcile se aeaz cu rosturile esute (nu n prelungire), eserea fiind
obligatorie i la colurile cldirii.
b) Dibluirea
Pentru asigurarea unei ancorri mecanice suplimentare plcile termoizolante se dibluiesc
cu minimum 6 buci/m2, utiliznd dibluri din material plastic, n centru i la colurile
plcilor sau cu trei dibluri / plac, la 24 de ore dup lipirea plcilor. La colurile cldirii se
vor aduga min. 2 dibluri pe plac dispuse n interiorul unei fii cu lime de max 40 cm
de la muchie. Diblurile trebuie s ptrund n zidria de BCA min. 45 mm, iar n beton min.
35 mm. Talerele diblurilor trebuiesc ngropate pn la faa exterioar a plcilor de
polistiren. Adnciturile de la nivelul capetelor diblurilor se vor netezi cu adeziv pentru
paclu cu min. 12 ore nainte de pacluirea plcilor termoizolante.
c) pacluirea i armarea
Pentru pacluire se folosete adezivul pentru paclu, iar pentru armare plasa din fibr de
sticl.
Dup min. 24 de ore de la lipirea plcilor de polistiren i min. 12 ore de la pacluirea
capetelor diblurilor se face o lefuire a plcilor de polistiren cu o rindea special. Se
asigur astfel o planeizare suplimentar a suprafeei obinute n urma placrii cu polistiren.
Dac timp de dou sptmni nu se aplic stratul de armare, plcile vor trebui din nou
lefuite i terse de praf. Se aplic masa de paclu adeziv cu paclul cu dini de 10 mm,
apoi se pune n masa de paclu proaspt, plasa din fibr de sticl n fii verticale,
netezind cu latura neted a paclului ntreaga suprafa. Grosimea minim a masei de
paclu armate este de 2 mm. Fiile de plas se suprapun lateral i
longitudinal pe min. 10 cm. La colurile ferestrelor sau n alte zone unde pot aprea
tensiuni ce pot provoca fisuri n zidrie, se recomand aplicarea suplimentar, nainte de
armarea general, a unor traifuri din fibra de sticl prinse cu adeziv pentru paclu. Plasa
din fibr de sticl nu trebuie s se mai vad dup pcluire i trebuie s fie pozat la
mijlocul grosimii stratului de adeziv. La muchiile faadei i pe conturul golurilor de ui i
ferestre se recomand aplicarea de profile din aluminiu cu plas din fibr de sticl
integrat, iar la mbinarea ferestrelor cu sistemul termoizolant se pozeaz profile de PVC
pentru legtura ntre toc i sistem termoizolant. Intre sistemul termoizolant i lateralele
glafurilor de la ferestre se va aplica chit siliconic. Stratul de mas de paclu va sta la uscat
min. 7 zile naintea aplicrii finisajului. Dup ntrire, masa de paclu poate fi lefuit,
avnd ns grij s nu se deterioreze plasa din fibr de sticl.
d) Aplicarea finisajului
d1) Grundul
Este folosit ca amors att pentru tencuiala ct i pentru tencuiala mozaic.
Mod de livrare: substan lichid, gata preparat n glei de 25 kg.

Mod de preparare : se aplic ca atare dup o amestecare lent i uniform cu
mixerul, pn la omogenizare (min. 4 minute)
Punere n oper :peste adezivul de paclu uscat, cu trafaletul cu blni sau bidineaua, pe
toat suprafaa ce urmeaz a se finisa; dup grundare suprafeele trebuie s aib o
culoare uniform.
Timpul de uscare : min. 24 de ore
d2) Tencuiala
Mod de livrare: amestec fluid, de consisten pstoas, gata preparat, n
glei de 30 kg.
Mod de preparare: se aplic ca atare dup o amestecare lent i uniform cu mixerul,
pn la omogenizare (min. 5 minute).
Punere n oper: tencuiala se ntinde cu fierul de glet inoxidabil, prin apsare energic ntrun strat de cca 2-3 mm. Dup aplicarea tencuielii se va dricui cu micri liniare verticale
sau circulare cu o dric din material plastic.
Pentru evitarea apariiei nzilor n cmpul finisat se recomand aplicarea continu pe fii
orizontale, n scara, de sus n jos.
nainte de nceperea lucrrilor de aplicare a sistemului termoizolant echipele de lucru vor fi
neaprat instruite n ceea ce privete exigenele de aplicare a materialului.
Timp de uscare: ntrirea tencuielii are loc la aproximativ 24 ore de la punerea n oper,
interval n care se vor evita atingerea, zgrierea i umezirea suprafeei.
5.5.Verificri :
Verificri pe parcursul execuiei:
Verificarea suportului.
Verificri pe faze de lucrri.
Verificri la recepia preliminar.
6. Documente i nregistrri
procese verbale de instruire
procese verbale de asisten tehnic
procese verbale de recepie calitativ ( tipizat )
certificate de calitate a materialelor (Produsele vor fi nsoite de certificate de calitate la
fiecare tran de livrare, puse la dispoziia constructorului de firma furnizoare)
Agrement Tehnic M.L.P.T.L. nr. 020-03/023-2002)
7. Garanii oferite de firma pentru sistemul de termoizolare
Durabilitatea sistemului de izolare termic a faadelor prezentat la punctul 2 este de
25 de ani n condiiile aplicrii n integralitate i punere n oper n conformitate cu
prescripiile cuprinse n fiele tehnice i prezentul caiet de sarcini.
Msuri preventive
Se vor respecta cu strictee pe tot parcursul derulrii activitilor de execuie a sistemului
termoizolant prevederile legislaiei privind protecia muncii, sigurana contra incendiilor i a
prevederilor tehnice din prezentul caiet de sarcini.
Vata mineral bazaltica
Materialele de natur anorganic :
- vat mineral si produse din vat mineral. Plci din vat mineral-STAS 5838/5-80
- vat minerala si produse din vat mineral. Psla din vat mineral-STAS 5838/4-80
- vat mineral si produse din vata mineral. Saltele din vat mineral-STAS 5838/3-80
- vat mineral si produse din vat mineral. Vat mineral STAS 5838/2-78.
- plci rigide circulabile usor din vat mineral din bazalt (140 kg/mc, =0.040);
Produsele fabricate din vat bazaltic sunt rezistente, n special, la foc i i pstreaz
stabilitatea dimensional n caz de presiune excesiv. Materia prim pentru fabricarea
vatei bazaltice este bazaltul. Produsele din fibr bazaltic sunt fabricate sub form de plci
sau lamele. Sunt materiale mai dure, cu o densitate mare. Avantajul lor este pstrarea cu
adevrat, pe termen lung, a excelentelor proprieti mecanice.
Caracteristicile de izolare termic a structurii i cerinele specificaiilor sunt menionate n
C107/2005. Prin calcul termotehnic corect, se determin nivelul minim necesar de izolare
pentru a se asigura un confort termic interior adecvat. Parametrul fundamental pentru un
perete exterior (faad), n ceea ce privete nivelul de izolare termic, este coeficientul de
transfer termic normat 2 U [W/m2K].
Izolarea termic a faadelor dureaz foarte mult timp i este solicitant din punct de vedere
tehnic. Totui, recomandarea este c ar trebuie realizat numai de firme cu suficiente
cunotine practice i echipament profesional.
Temperatura aerului de la exterior, substratului i materialelor de construcii, n timpul
aplicrii unui sistem de contact, de izolare termic trebuie s fie ntre +5C i +25C.
Calitatea lucrrii este afectat negativ de vntul puternic; n condiii optime, vntul nu ar
trebui s aib mai mult de 5 m/s. Toate produsele sistemului trebuie aplicate uscat.
Produsele aplicate proaspt, componentele de consolidare i tencuiala trebuie protejate
de orice precipitaie, precum ploaia sau zpada. Pregtirea substratului este o parte
separat. Suprafaa pe care se va lipi produsul aplicat nu trebuie s fie prfuit i nu
trebuie s fie acoperit de grsimi, trebuie s fie curat i suficient de dreapt i ferm
prile de tencuial deteriorate de vreme sau n alt mod trebuie nlturate i curate.
nainte de aplicarea produsului, suprafaa existent este curat mecanic, cu o perie sau
ap presurizat. Substratul trebuie ajustat astfel nct neregularitatea suprafeei s nu
depeasc o tolerana de planeitate de +/-2 cm la 2 metri.
n ceea ce privete cea mai bun procedur, din punct de vedere tehnic, pentru lucrarea
de construcie, orice montare ferestrelor, uilor i lucrarea pentru fixarea deschiderilor la
exterior, ar trebui realizate nainte de nceperea lucrrii de izolare. De asemenea, atunci
cnd se poziioneaz aceste elemente, trebuie mereu fcute calcule, n cadrul lucrrii de
izolare, pentru acestea. Plcile pentru pervaz trebuie fixate dup montarea izolaiei, astfel
nct s existe o grosime suficient pentru a asigura continuitatea termic dintre umplutura
ce face parte din pervaz i umplutura principal.
Plcile din fibr mineral trebuie verificate nainte de aplicarea adezivului, pentru a v
asigura c sunt suficient de uscate i c nu sunt deteriorate mecanic.
Adezivul ce este aplicat ca o band (ca o omid), pe ntreaga margine a plcii i ca puncte
sau discuri n partea central a plcii, trebuie s acopere cel puin 40% din suprafa.
Trebuie s existe mereu adeziv pe locul fixrii plcii, prin bride, pe peretele exterior de
suport.
Atunci cnd se fixeaz plcile de izolaie pe un perete exterior, trebuie s avem grij s nu
crem spaii nedorite ntre plcile individuale, ce ar putea duce la formarea punilor termice
nedorite.
Pentru fixarea plcilor din fibr mineral, este necesar utilizarea bridelor aprobate i
menionate de fabricant pentru sistemul certificat de izolare termic. Bridele trebuie
ancorate perpendicular pe peretele de suport, dup ce adezivul s-a ntrit.
ntreaga procedur i planul de ancorare, inclusiv tipul i lungimea minim a bridei sunt
descrise n instruciunile tehnice pentru sistemul certificat de contact, pentru izolare
termic sau n documentaia specific a proiectului pentru cldire.
nainte de aplicarea celor dou straturi finale din sistemul de izolare termic, suprafaa
plcilor din fibr mineral poate fi ajustat, dac este cazul, la planeitatea necesar pentru
suprafa.
Lucrarea continu, apoi, conform procedurilor de lucru, tehnice, menionate mai sus pentru
sistemele individuale de izolare termic.
Dup ce se pozeaz un strat de consolidare, se aplic o plas laminat, din sticl i peste,
un alt strat de material de consolidare.
Ideal, proporia acestor straturi este 1/3 pn la 2/3 din grosimea total a acestor straturi.
Dup uscare, este posibil tratarea suprafeei cu un strat penetrant i aplicarea unui gips
carton pe baz de siliciu sau minerale.
Pe durata montrii unui sistem de contact, de izolare termic, trebuie s respectai toate
intervalele tehnice indicate pentru sistem, n instruciunile tehnice pentru montarea
sistemului dat.
Executia lucrrilor
Executarea izolatiilor termice se va face numai dup terminarea si controlarea lucrrilor
prevzute n proiect sub stratul termoizolator precum si a tuturor lucrrior de constructiimontaj aferente, a cror executare ulterioar ar putea duna termoizolatiei prin circulatia
muncitorilor, transport i depozitare de material (cosuri, ventilatii, aticuri).
Lucrrile de montare a plcilor termoizolante se vor organiza pe portiuni ce pot fi acoperite

n aceeasi zi, pentru a nu rmne expuse la precipitatii. Pentru acelasi motiv muncitorii vor
avea la ndemn n tot timpul lucrrii folii de polietilen, prelate etc. pentru protejarea
termoizolatiei, la caz de nevoie. Se vor lua de asemenea msuri pentru protejarea
marginilor termoizolatiilor montate, pentru ca apa din precipitatii s nu se infiltreze la
margini, pe sub plci. Plcile termoizolante se aplic pe bariera contra vaporilor, lipite sau
nelipite, n functie de natura lor, dup cum urmeaz:
-plci din polistiren celular sau vat minerala se aplic prin lipire continu.
Plcile termoizolatoare se aseaz alturat, cu rosturile strnse. n cazul cnd, din cauza
unor defectiuni la cerirea plcilor, ar ramne pe unele portiuni rosturi mai mari de 5mm,
acestea se vor umple obligatoriu cu fii din acelasi material izolator. Dac grosimea
stratului termoizolant se realizaz din mai multe plci suprapuse (ca de exemplu la
polistiren celular etc.) acestea se vor lipi ntre ele direct cu mastic de bitum la cald aplicat
pe partea inferioar numai cu perin, n benzi de 10-15 cm ltime si la si la 40-50 cm
distant una de alta. n aceast situatie, straturile de plci se aeaz cu rosturile decalate
cu circa plac, longitudinal si transversal pentru a se evita continuitatea rostului pe toat
grosimea termoizolatiei.
Plcile termoizolante care au suprafetele poroase sau sensibile la bitumul cald
(polistiren celular, vata mineral tip G140, etc.) se recomand s fie puse n oper sub
form de panouri caerate cu folie bitumat, lipit cu mastic bituminos pe una din fetele
plcii ,care va constitui i primul strat al hidroizolatiei.
Verificri n vederea receptiei
Verificarea caracteristicilor i calitii suportului pe care se aplic izolaii se va face n
cadrul verificrii executrii suportului respectiv (de exemplu plansee, pereti). Este strict
interzis a se ncepe lucrarea oricror lucrri de izolatii dac suportul n ntregime sau pe
portiuni - nu a fost n prealabil verificat, conform instructiunilor pentru lucrri ascunse.
n cazurile n care prescriptia tehnic pentru executarea izolrii prevede conditii speciale
de planeitate, de racorduri, umiditate etc., precum si montarea n prealabil a unor piese,
dispozitive, sau a unor straturi de protectie anticoroziva sau contra vaporilor etc aceste
conditii fac obiectul unei verificri suplimentare nainte de nceperea lucrrilor de izolatii.
Toate verificrile ce se efectueaz la lucrri sau prti de lucrri de izolatii, care ulterior se
acoper (de exemplu straturile successive ale izolatiei propriu-zise, racordurile, piesele
nglobate etc.) se nscriu n procesele verbale de lucrri ascunse, conform instructiunilor
respective.
Pe parcursul executrii lucrrilor, se va verifica dac sunt ndeplinite si urmtoarele
conditii:
- termoizolatiile care se realizeaz din plci sau blocuri s fie executate din elemente
ntregi sau din fractiuni tiate cu scule adecvate pentru a avea forme regulate iar rosturile
dintre ele s nu depseac limita admis
- densitatea aparent a materialelor de baz si auxiliare ca si grosimile plcilor sau
blocurilor s corespund prevederilor proiectului, pentru materialele tasabile, grosimea
initial se majoreaz cu valoarea corespunztoare tasrii materialului (indicat n proiect)
pentru materialele n vrac, grosimea se msoar dup pilonare
- dechiderea rosturilor fie de minimum 2mm
- nu s-au produs goluri n si ntre plci
- s-au respectat dimensiunile pozitiilor si formele puntilor termice, prevzute n proiect n
limita abaterilor admisibie. Nu se admit alte punti termice, neprevzute n proiect.
- barierele contra vaporilor s fie continue si s fie executate elementele de acoperire
demontabile, acolo unde este cazul.
Toate aceste verificri se vor efectua bucat cu bucat i se vor nscrie n procesele
verbale de lucrri ascunse, conform instructiunilor respective.
La verificarea pe faze de lucrri se va examina frecvena i coninutul actelor de verificare
pe parcurs, comparndu-l cu proiectul si prescriptiile tehnice respective, n limitele
abaterilor admisibile.
n plus se va verifica prin sondaj corectitudinea nregistrrilor fcute pe parcurs, numrul
sondajelor va fi de cel putin 1/10 din cele prescrise pentru faza premergtoare sau de
executare a lucrrilor.
La recepia preliminar se va prevedea ca si n cazul verificrii pe faze, ns numrul
sondajelor poate fi redus la 1/20 din cele initiale.
n plus la receptia preliminar sau dac aceasta nu este posibil cel mai trziu la receptia
final, se va verifica pe obiect n condiiile de clim interioar proiect n anotimpuri de vrf
cu instalatia inclzire (iarna) sau de conditionare (vara) funtionnd n stare de regim dac:
- parametrii climatici interiori (temperatura, umiditti relative) corespund cu proiectul, n
limitele abaterilor admisibile cum sunt: pentru temperatur interior :+/- 0.5 C.
- temperatura si suprafata interioar a elementelor de nchidere n cmp si n zona
punilor termice, msurat la parametrii nominali ai aerului interior si exterior s
corespund valorilor indicate n STAS 6472/3-8, n functie de destinaia cldirii
- nu apare condens n dreptul punilor termice proiectate sau n alte zone.
- ndeplinirea conditiilor de calitate a suportului (s fie uscat si curat, s nu prezinte
denivelri si asperitti, periclitnd continuitatea si integritatea barierei contra vaporilor)
Materialele necorespunztoase vor nlocui lucrri gsite necorespunztoare n timpul
controlului se vor reface.
La receptia obiectului se vor analiza constatrile consemnate.

Specificatii tehnice:
Placi rigide hidrofobizate, din vata minerala bazaltica. Placile se obin prin topirea n cuptor
a materiilor prime minerale, fibrilizarea topiturii prin procedeul REX, aplicarea prin
pulverizare a unui liant si adugarea de uleiuri minerale pentru protecie mpotriva
ptrunderii prafului si pentru hidrofobizare. Fibrele minerale rezultate sunt procesate sub
forma de plci pe linia de producie.
Aplicatii
Plcile de vat mineral sunt concepute pentru realizarea izolaiilor fonice si termice la
plansee, invelitoare sau in peretii de compartimentare. Placile pot fi instalate pe planseu,
sub sapa flotanta (realizata conform normativelor in vigoare, de exemplu: amestec C25/30,
cu grosime minima de 50 mm, densitate de 2000 kg/m3, armat cu plasa din otel cu ochiuri
de 150/150 mm, armare in dublu strat la colturi) sau sub placa suport (in cazul placarii cu
lemn), pentru incarcari de pana la 15 kPa (sau 1500 kg/m2 greutate maxima a straturilor
de peste placa). La instalare se vor respecta indicatiile furnizate de fabricant.
Ambalare, transport, depozitare
Placile izolatoare sunt ambalate in pachete invelite in folie de polietilena. Plcile trebuie
transportate si stocate evitnd contactul cu apa sau orice alte deteriorari.
Avantaje
- izolare termica deosebit (conductivitate termic sczut)
- siguranta la incendiu - material incombustibil, nu arde
- elasticitate foarte bun in regim dinamic - atenuare foarte eficient a zgomotului de
impact
- atenuare foarte buna a zgomotului de impact de joasa frecventa (de exemplucel
generat de mersul descult) - comparativ cu plcile de polistiren
- rezistenta la compresiune foarte bun
- usor de montat, netoxic
- rezistenta sczut la trecerea vaporilor de ap
- contribuie la protectia mediului inconjurtor
- hidrofobizat - nu retine apa
- durata lung de viat si stabilitate in timp a propriettilor
- nu este agreat de insecte, roztoare sau paraziti
- neutru din punct de vedere chimic, nu contine materiale corozive
- lucrabilitate usoar - plcile pot fi tiate, gurite
XV. PROGRAM DE URMARIRE

LUCRARILOR DE EXECUTIE
SI
CONTROL
AL
CALITATII
Urmarirea comportarii in timp a constructiei se va face conform cu Normativul privind

urmarirea comportarii in timp a constructiilor, indicativ P130-97 si cu reglementarile
tehnice romanesti prezentate in anexa 1, pg. 31 a acestui normativ.
Categoria de de urmarire in timp este: urmarire curenta.
Urmarirea curenta consta din observarea si inregistrarea parametrilor si fenomenelor care
pot modifica capacitatea de rezistenta, stabilitate si durabilitate stabilita prin proiect.
Urmarirea curenta are, conform cu Legea nr. 10/95, art.2, par.2 , caracter permanent,
durata ei coincide cu durata de existenta fizica a constructiei respective.
Organizarea urmaririi curente a comportarii constructiei revine in sarcina proprietarilor si
utilizatorilor, personalul trebuie sa fie atestat MLPTL. Urmarirea in timp se va efectua la
producerea unor evenimente deosebite(seism, inundatii, incendii, explozii), dar nu mai rar
o data pe an. Personalul insarcinat cu efectuarea acestei activitati va intocmi rapoarte ce
vor fi mentionate in Jurnalul evenimentelor din Cartea tehnica a constructiei. Rapoartele
periodice de analiza a comportarii curente vor fi analizate si avizate de catre ISC. In cazul
aparitiei unor deteriorari ce se considera ca pot afecta rezistenta si stabilitatea constructiei
proprietarul va comanda o inspectare extinsa asupra constructiei, urmata daca este cazul
de o expertiza tehnica.
Instructiuni de urmarire curenta
1. Fundatii de beton armat
a. Se va urmari aparitia fisurilor pe partea descoperita a fundatiilor, integritatea
trotuarelor din jurul cladirii:
-se masoara fisurile, se face releveul acestora si se vor pune martori pentru a se urmari
evolutia in timp a acestora,
-se va intocmi un raport catre proiectantul structurii in vederea luarii masurilor necesare.
b. Urmarirea aparitiei planurilor de rupere ale pardoselii in jurul fundatiilor:
-daca se observa ruperi de pardoseala se va verifica daca nu au aparut tasari sub
fundatii, caz in care se anunta proiectantul,
-daca nu sunt cedari de reazem se va repara imediat pardoseala.
c. Urmarirea producerii de infiltratii dupa ploi:
-daca se vor constata infiltratii se vor lua masuri pentru stabilirea cauzelor si indepartate
imediat acestea,
d. Se va urmari daca au aparut lichifieri ale terenului de sub fundatii, tasari ale fundatiilor
mai mari decat cele prescrise de proiect, daca au aparut rotiri si se masoara
valoarea acestora. Beneficiarul va intocmi un raport pe care il va inmana proiectantului
structurii, iar in cazuri deosebite se vor lua masuri immediate de sprijiniri locale, descarcari
de sarcini, opriri de activitati, pentru evitarea accidentelor.
2. Invelitoare
a. se verifica daca au aparut deformatii (sageti peste limita admisibila, deformatii

locale, voalari).
b. verificarea tinichigeriei (burlane, sorturi, jgheaburi, etc).
c. etanseitatea invelitorii din produse ceramice in punctele delicate(coame, dolii,
strapungeri cu tubulatura).
Beneficiarul va inlocui elementele ceramice degradate.
3. Peretii portanti
a. se verifica geometria zidurilor, a samburilor de b.a., daca sunt caramizi dislocate
etc.
b. aparitia unor defecte ca fisuri, deplanari, crapaturi, tasari, desprinderea tencuielii,
aparitia condensului
c. se va urmari prin ciocanire daca structura interioara prezinta modificari, degradarea
caramizilor, faramitarea tencuielilor.
In cazul unor ziduri portante sau semiportante fisurate se vor amplasa marcaje, repere,
marci si se va observa comportarea in timp a acestora.
Orice defectiune semnalata se va remedia de urgenta conform proiectului cladirii.
4. Planseul de beton armat casetat
a. se urmareste daca nu au aparut fisuri, dezgoliri de armatura sau alte degradari in
grinzi si planseul casetat.
b. se urmareste daca nu au aparut infiltratii de apa de la acoperis. Beneficiarul va face
releveul tuturor defectiunilor(degradarilor) constatate si va anunta proiectantul pentru
stabilirea unor masuri imediate.
Lucrarile de executie se vor executa in conformitate cu proiectul existent. Orice
neconcordanta intre situatia de pe teren si proiect va fi adusa la cunostinta proiectantului
general in cel mai scurt timp posibil. Proiectantul lucrarilor va fi chemat la toate fazele
determinante. Anuntarea proiectantului se va face in scris cu cel putin 10 (zece) zile
inaintea fazei determinante sau intermediare. De asemenea proiectantul general si
proiectantii de specialitate vor fi solicitati pe santier pentru receptionarea fazelor
intermediare.
Cluj-Napoca
Decembrie, 2011
ntocmit:
arh. Adrian Ilie

Caiet de Sarcini Centru de Afaceri

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet de Sarcini Centru de Afaceri

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAIETE DE SARCINI

Proiect nr. 11/ P.T./ 2011

Manager de proiect: SC Relians Corp SRL

Proiectant instalaii: SC DAS Engineering Grup SRL

FATADE VENTILATE, PLACARE CU PANOURI METALICE

Descrierea pune bazele caracteristicilor constructive ale sistemelor de aluminiu .

ncrcrile date de vant,respectiv de zapada,miscarile in caz de seism se vor respecta

Cerine fizice ale construciei

Izolarea la corpul cldirii

prescripiile productorului. Aplicarea izolatorilor trebuie fcut numai pe vreme

Folii izolatoare (Bariere contra vaporilor)

Protecie la zgomot (izolarea fonic)

Protecie la ploaie i rou

Piese de ancorare tamplarii

nchideri la corpul cladirii

Montajul pieselor de prindere a faadei

2. Descriere sistemelor utilizate

- Montant cu dimensiuni latime vizibila 50mm; adancime 85 mm

Ix= 108,46 cm4; Iy=28,14 cm4

Structura de rezisten pentru faad const n profile tubulare multicamerale - cu

O importanta deosebita va fi acordata ochiurilor mobile, care vor fi confectionate in

4) Etanseitate la apa : RE 1000 cf DIN EN 12154 ( testata la o diferenta de presiune

2.2 Sistemul pentru ferestre din aluminiu cu adancimea 60 mm

Dimensiuni nominale ale

Latimea vizibila a profilului:

Caracteristicile sistemului de ferestre cu adancimea de 60 mm:

1) Profile de aluminiu din aliaj

AlMgSiF22 conform DIN EN 755 T6-66, DIN 1748 si

cf DIN EN ISO 10077-1

3) Izolarea fonica:de pana la 45 dB, adica clasa 5 cf. DIN 4109

5) Etanseitate la aer: clasa 4 cf DIN EN12207

zincat), dimensionate pentru fiecare aplicatie in parte.

7) Garnituri EPDM cf DIN 7863.

Caracteristici ale construciei sistemului de ferestre cu adancimea de 60mm

Sistem feronerie: AVANTEC

mentioante in tabloul de tamplarie )

2.3 Sistemul pentru usi din aluminiu cu adancimea 60mm

Valoare Uf 2,6 W/m2K

Broasca cu limba si cu placa de inox si inchidere in 2 trepte,

Bara antipanica (aluminiu sau

- Sigilarea pachetului termopan cu silicon structural rezistent UV

II. TAMPLARII METALICE

Tmplria metalic se poziioneaz corect n golul zidului i se fixeaz cu pene de lemn.

III. CAPITOLUL ZUGRVELI I VOPSITORII

24 ore nainte de folosire. Compoziiile colorate se prepar n cantiti suficiente pentru

10. Aplicarea zugravelilor

IV. CAPITOLUL PARDOSELI

-meninerea climatului n ncperi la temperatura minim de + 6C, i umiditatea relativ a

IV. PARDOSELI RECI

4. Transportul si depozitarea materialelor pe santier

h. mortarul se va introduce n rosturile de dilatare i se va ndesa cu o mistrie; dup

Prelucrari standard: lustruit, slefuit, scapitat, buciardat, antichizat.

In plus, granitul permite realizarea incalzirii in pardoseala, solicitand costuri reduse.

Inaintea aplicarii adezivului se va verifica umiditatea din suport cu un higrometru, daca e

- este o pulbere compusa din ciment, nisip cu granulometrie selectionata si un continut

Instructiuni de siguranta la prepararea si aplicarea adezivului:

7. Conditii tehnice de calitate

VI. PLACAJE INTERIOARE

STAS 233-86 - Plci de faian

Varul se livreaz sub doua forme :

cu urmtoarea past adeziv ciment, nisip 0 1 mm, aracet DP 25 , apa, in proportie

modificari.Acestea nu influenteaza asupra pretului unitar. Pentru comandarea

Aplicarea pe blocuri b.c.a, YTONG 14-15 cm

9. Conditii tehnice pentru calitatea tencuielilor si receptionarea lor