Comuna oimi.

Studiu de Ecoturism
Capitolul 1. Cadrul Conceptual i Metodologic
1.1.Definirea conceptului de Ecoturism
1.1.1 Definirea Ecoturismului

Ecoturismul este o form de turism desfurat n arii naturale, al crui scop l reprezint
cunoaterea i aprecierea naturii i culturii locale, care presupune msuri de conservare i asigur
o implicare activ, generatoare de beneficii pentru populaia local
1.1.2.Principiile Ecoturismului

-Minimizarea impactului negativ asupra naturii i culturii, impact ce ar putea distruge

destinaia turistic.
-Educarea turistului cu privire la importana conservrii.
-Sublinierea importanei unor operatori responsabili, care s coopereze cu populaia i cu
autoritile locale, n vederea satisfacerii nevoilor comunitii.
-Furnizarea de fonduri pentru conservare i pentru managementul ariilor naturale protejate.
-Accentuarea necesitii unei zonri turistice regionale i a planificrii fluxurilor de turiti
pentru regiunile sau ariile naturalele vor deveni destinaii ecoturistice.
-Necesitatea utilizrii studiilor sociale i de mediu, precum i a unor programe de
monitorizare pe termen lung, pentru evaluarea i minimizarea impactului.
-Lupta pentru maximizarea beneficiilor economice ale rii gazd, ale comunitilor i
firmelor locale i mai ales ale locuitorilor din zona ariilor naturale i protejate.
-Asigurarea unei dezvoltri a turismului care nu depete o anumit limit a schimbrii din
punct de vedere social i al mediului, limit determinat de cercettori n colaborare cu
rezidenii.
-Utilizarea unei infrastructuri dezvoltate n armonie cu mediul natural i cultural, minimiznd
utilizarea combustibililor fosili i conservnd vegetaia i fauna local.

1.1.3.Niele ecoturismului: ecoturism, turism de aventur, turism n medii

slbatice i camparea

Turismul de Aventur este calatoria n locuri noi i palpitante cu intenia de a cauta

aventura. Turitii care practica aceast form de turism nu urmeaz un program fix, prefernd
spontaneitatea si incertitudinea. Turismul de aventur includeadesea activiti cum ar fi:
alpinism, scufundari sub-acvatice, ciclism extrem, kayak-canoe, etc., necesitnd rezistenta si
abilitati fizice. Desi acest tip de turism se desfasoara de obicei n mijlocul naturii, el implic
putin sau deloc protejarea si conservarea mediului.
Turismul n medii salbatice nseamn calatoria n locuri neatinse de om, nepoluate,
pentru a cunote si a te bucura de natur, pentru a observa animalele, pasarile si pestii n mediul
lor natural. Aceste calatorii implica utilizarea unor mijloace de locomotie nepoluante ca mersul
cu bicicleta, cu barca, cu animale de traciune, pe jos. Acest tip de clatorie trezete interesul
pentru frumusetile naturii, dar contribuie putin la conservarea echilibrului fragil al naturii.
Camparea presupune calatoria ntr-un spatiu aflat undeva ntre civilizatie si salbaticie, de
cele mai multe ori cu familia sau prietenii si folosind uneori ca mijloc de locomo ie automobilul
(car-camping). Motivatia principala este relaxarea n mijlocul naturii, dar utilizarea
automobilului indica o lipsa a preocuparii pentru protejarea mediului.
Ecoturismul se deosebeste de turismul n natura prin accentul pus pe conservare,
educare, responsabilitate si implicarea activa a comunitatii locale.

1.1.4.Profilul Ecoturistului
Motivaiile cltoriei - Natura (flora, fauna, relieful) este principala motivaie a

ecoturitilor. Ei nu vor numai s o vad, ci i s o experimenteze i s nvee despre ea. Ei sunt

interesai i de istorie, de alte culturi, le place s participe la diverse activiti n aer liber i
apreciaz oportunitatea de a ntlni oameni noi.
Activiti preferate - Ecoturitii particip la o gam foarte larg de activiti, de la
observarea i nelegerea naturii (vizitarea parcurilor naionale, observarea vieii slbatice), la
activiti orientate mai mult sau mai puin spre aventur i activiti cu specific cultural - istoric.
Ei sunt n cutarea noului, a unor experiene care s le mbogeasc viaa.

Modaliti de cazare - Ecoturitii prefer faciliti de cazare cu confort mediu sau chiar de baz,
cum sunt cortul, cabana, motelul, pensiunea sau hanul.
Surse de informare - Ecoturitii acord mare ncredere recomandrilor celorlali (prieteni,
familie), dar i diferite forme de materiale scrise reprezint surse importante de informa ii. De
asemenea, experiena proprie din cltorii anterioare joac un rol decisiv n alegerea destina iei.
Internetul devine tot mai utilizat pentru planificarea vacanelor ecoturistice, dar mul i ecoturiti
sunt suficient de experimentai pentru a-i organiza singuri cltoria.

1.1.5 Cod de comportament al ecoturistului

Pregatirea voiajului
- alegerea unui agent de turism sau a unei organizatii care se preocupa de
minimizarea impactului activitatii turistice asupra mediului.
- alegerea unui promotor sau a unei agentii de turism care ofera o sedinta de
pregatire despre modul cum trebuie sa se comporte la locul de destinatie sau sa
foloseasca echipamentele n vederea protejarii mediului nconjurator.
- informarea n legatura cu habitatul natural si cu valorile culturale ale zonei.
- adaptarea comportamentului propriu si a codului de conduita la valorile zonei
vizitate.
Respectarea urmatoarelor reguli
- interdictia accesului n zone nepermise publicului
- respectarea marcajelor
- informarea tour-operatorilor, autoritatilor si
reguli care poate afecta habitatul natural si cultural

vizitatorilor

asupra ncalcarii

Respectarea florei, faunei si a habitatului lor

- deplasarea cu calm, fara a se perturba mediul natural
- pastrarea unei distante considerabile fata de animale pentru a nu le deranja
- evitarea hranirii animalelor
- neintervenirea n habitatul natural
- evitarea zonelor n care se gaseste un numar mare de animale

oricarei

- interzicerea ruperii plantelor sau mutarii animalelor

- evitarea cumpararii de plante sau animale care sunt pe cale de disparitie sau se
gasesc n numar mic ntr-un anume areal
Reducerea propriului impact asupra mediului
- adoptarea unui comportament care vizeaza reducerea tuturor tipurilor de poluare
(chimica, biologica, vizuala, olfactiva si sonora)
- favorizarea deplasarilor n grupuri mici
- constientizarea impactului actiunilor proprii asupra mediului
- mentinerea echipamentului motorizat n stare buna
- utilizarea unui echipament nepoluant sau slab poluant
- alegerea unor produse durabile, biodegradabile si reutilizabile
- depozitarea reziduurilor n zone strict amenajate pentru acest scop
- favorizarea transportului cu mijloace care nu au sau au un impact minim asupra
mediului
Respectarea comunitatilor locale
- aprecierea unicitatii populatiei din zona vizitata
- respectarea cutumelor, traditiilor locale si diferentelor culturale
- deschiderea spre nvatare
- sustinerea economiei locale prin achizitionarea de produse si servicii
- respectarea intimitatii oamenilor si a proprietatii private
- adaptarea la cultura locala
- adoptarea unui comportament respectuos fata de ceilalti vizitatori

1.1.6.Organisme implicate n susinerea activitilor ecoturistice

-Societatea Internationala de Ecoturism (TIES)

-Ecoturism Australia (EA)
-Societatea de Ecoturism din Japonia (JES)
-Societatea de Ecoturism din Kenya (ESOK)
-Societatea de Ecoturism din Pakistan (ESP)
-Ecobrasil, Asociatin Ecuatoriana de Ecoturismo, The Fiji, Ecotourism Association,
The Swedish Ecotourism Society, Asociaia de Ecoturism din Estonia,Ecological Tourism
n Europe.

1.2. Definirea conceptelor de: turism durabil, turism responsabil, turism

alternativ, turism verde, geoturism

Turism durabil = dezvoltarea tuturor formelor de turism, managementul si marketingul

turistic care sa respecte integritatea naturala, sociala si economica a mediului, cu
asigurarea exploatarii resurselor naturale si culturale si pentru generatiile viitoare.
Turismul responsabil este, n esen un concept prin care se desfoar fenomenul turistic,
iar att mediul nconjurtor ct i autenticitatea unlor locuri sau a unor monumente nu este
distrus.
Turismul alternativ se definete ca fiind turismul traditional. Turitii nu i descriu interesele
ca fiind alternative, iar serviciile sau destinaiile pe care le aleg sunt tot cele care i
motiveaz de obicei: natura, religia, educaia, aventura etc. Intenia i n acest caz nu este de
a desemna o nou form de turism ci de a sugera un alt fel de comportament, o mentalitate
alternativ celei predominante n turismul clasic.
Termenul turism verde" este folosit de obicei ca o versiune neacademic a turismului
durabil.
Societatea Naional Geografic" a lansat termenul de geoturism", ca fiind: forma de
turism care sprijin sau mbuntete caracteristicile geofizice ale unui spaiu - mediul
nconjurtor, cultura, estetica, patrimoniul i bunstarea locuitorilor".

Capitolul 2. AMENAJAREA I PLANIFICAREA ACTIVITILOR

ECOTURISTICE N ARIILE PROTEJATE
2.1 Amenajarea ecoturistic a ariilor protejate
Deoarece denumirea de arie protejat este o form de folosire a terenului, nevoile unei
asemenea arii trebuie s fie cuprinse n planurile de amenajare a teritoriului. Prin adoptarea
unor sisteme eficiente de planificare a utilizrii terenurilor, prin controlul construciilor, a
cldirilor,proiectelor, instalaiilor industriale, a agriculturii, silviculturii, etc., se va ntri
protecia acordat tuturor resurselor naturale i culturale, deci i ariilor protejate. Planurile de
amenajare a teritoriului joac un rol vital pentru ariile protejate. Ele trebuie s fie orientate
spre viitor i s acorde ariilor protejate o mare importan. Planificarea utilizrii terenurilor
trebuie, ntre altele, s fie fcut n interes public; s fie deschis validrii publice i
comentariilor; s promoveze interdependena ariilor protejate i economiei localnicilor, astfel
nct ambele pri s aib de ctigat, etc.

3.

POTENIALUL ECOTURISTIC AL ARIEI PROTEJATE

3.1 Resursele turistice naturale - suporturi de baz ale

activitii turistice
Resurse hidrografice
Rul Criul Negru
Apele curgatoare, lacurile si apele subterane ale comunei Soimi, apartin cursului mijlociu al
bazinului hidrografic al Crisului Negru.
Crisul Negru, dupa ce izvoraste din Muntii Bihorului si strabate Depresiunea Beiusului, intra
in comuna Soimi prin Poarta Borzului, o zona de defileu deosebit de frumoasa.
Pe terasele acestui rau se gaseste satul Borz, soseaua judeteana 709/A, calea ferata care face
legatura intre satul Soimi si Beius.
Principalii aluenti ai raului Crisul Negru din sectorul comunei Soimi sunt:

Valea Borzului,
Valea Urvisului,
Valea Fiediului,
Valea Zarzagului,
Valea Canalicului,
Valea Soimului si
Valea Doba.
Scurgerea maxima a acestor vai provine din topirea zapezilor si din precipitatiile de durata.
Aceste maxime se manifesta in perioada februarie - aprilie.
Debitul maxim al raului Crisul Negru pe sectorul Soimi poate atinge 500 - 600 m/sec.

Fig 1. Crisul Negru pe teritoriul Comunei Soimi

Fig.2 Defileul Crisului Negru

Relieful

Muntii Codru Moma cu varful Balatescu (Baliteasa) de 927 m altitudine

Dealurile Dumbravitei si Codrului avand o altitudine de 500 - 600 m.
Spre S - V, Dealul Gogota -Virful Poclusei de 344 m altitudine, in sud Varful Pinilor cu Statia
Meteorologica la o altitudine de 686 m.
Spre N - V, Valea Crisului Negru, iese din defileu, dupa ce primeste Valea Borzului, Valea
Fiediului si Valea Zarzagului unita cu Valea Ursadului (Canalicul).

In acest cadru natural pitoresc, si-au gasit continuitate si statornicie sate pur romanesti, mandre
si bine chivernisite astazi. In vecinatatea acestor asezari se insiruie Suplacul de Tinca (comuna
Capilna) vechi centru voievodal.
Framantarile geologice prin care a trecut teritoriul comunei Soimi, la care adaugam activitatea
oamenilor pentru utilizarea terenului, au conditionat aparitia unor aspecte complexe. Cu toata
constitutia complexa, in relieful comunei Soimi, se poate distinge trei trepte de relief:

zona muntoasa, reprezentata de Muntii Codru - Moma;

zona deluroasa, reprezentata de dealuri cu altitudini de la 200 - 500 m, si sunt rezultatul
unui proces intens de eroziune desfasurat asupra piemontului Codrului, piemont de acumulare.
Forma actuala a dealurilor comunei Soimi este, fie de culmi cu interfluviile larg bombate, fie de
suprafete care tivesc relieful muntos, asa se prezinta ca - tiv - Dealul Caselor (Soimi), Dealul
Popii (Sinnicolau de Beius) si Dealul Codrului.
energia reliefului variaza cu cateva zeci de metri intre Borz si Sinnicolau de Beius. Pe
sectorul Crisului Negru intalnim mai multe nivele de terase de eroziune.
zona de campie - de campie inalta a Crisului Negru, formata de-a lungul unui proces de
acumulare si eroziune, fiind dispusa in trepte, pe un plan usor inclinat, de la 200 m cat are in
vecinatatea dealurilor, pana la 140 m.
Cea mai mare extindere, campia, o are in zona Sesuri Sinnicolau de Beius, Dobleasca, La
Petid, Doba, Tirlau si Suvere.

Fig .3 Zona deluroasa

Fig.4 Muntii Codru Muma

Bogatiile naturale ale subsolului comunei Soimi sunt datorate complexitatii structurii geologice.
Bogatiile subsolului sunt foarte variate si trebuiesc cercetate si valorificate.
Defileul Borz - Soimi este foarte bogat in calcare compacte cuartoase, pe Valea Ursadului si la
Vilceaua Sinnicolau se gasesc carbuni. In comuna Soimi se gasesc argile, , caolin, nisipuri, tuf

vulcanic, care ar putea fi valorificate.

Sterilul din cariere ar putea fi granulat si folosit cu mare eficienta in constructii. Cu siguranta
ca Muntii Codrului contin filoane metalifere, dar mai ales metale rare cum ar fi (molibden,
uraniu etc). O cercetare geologica complexa ar elucida aceste opinii.

Fig 5.Cariera de Piatra Urvis

Vegetaia
Asociatiile de vegetatie din cadrul comunei Soimi sunt dispuse intr-o zonalitate verticala,
datorita treptelor de relief, influentei climatice, expunerii si orientarii pantelor.
Etajul coniferelor are o mica intindere in vegetatia comunei si are o suprafete razlete de
plantatii sub limita etajului coniferelor din Muntii Bihorului. Padurea de conifere din Virful
Pinilor (Dumbravita de Codru) se afla la o altitudine de 600 - 700 m, zona de conifere de la
vechiul Canton silvic se afla la o altitudine de 400 m.
Pe Dealul Borzului in locul numit Pacau se afla o zona de vegetatie cu bujor banatic,fiind
rezervatie naturala.
Padurile Soimului sunt presarate cu poieni cu arbori rari, lemnul cainesc (Ligustrum vulgare),
teiul (Tilia parvifolia).
In putinele locuri de balta (spre Petid) intalnim o vegetatie de stufaris (Phragmites communis),
in amestec cu speciile de papura (Typha sp), pipirig (Schoenoplectus lacustris), speciile de rogoz

(carex sp) si de trifoiste (Menyanthes trifoliata).

Pe pasuni mai intalnim specii caracteristice specii caracteristice ca: limba boului (Statice
gmelini), iarba de saratura ( Puccinelia distans)

Fig 6.Drumul spre Dealul cu bujori banatici

Rezervatii naturale si monumente ale naturii, monumente medievale identificate pe baza
cercetarilor arheologice
Pe teritoriul comunei Soimi se afla rezervatia naturala a bujorului banatic situat in localitatea
Borz in locul numit Dealul Pacau, pe o suprafata de 15,00 ha, cuprins si aprobat prin Legea
nr.5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - sectiunea a - III - a
zone protejate, poz.2.178.
Deasemenea, defileul Crisului Negru pe o suprafata de 12,00 ha, cuprins in Legea nr.5/2000
privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - sectiunea a - III - a zone
protejate, poz.2.174.

Fig.5 Bujorul Banatic din localitatea Borz in locul numit Dealul Pacau (Sursa imaginii:
www.ebihoreanul.ro)

Fauna
Fauna contine elemente din regiunile deluroase si montane precum si elemente panonice
Fauna padurilor este reprezentata prin: cerbul (Cervus elaphus carpathicus), cerbul lopatar
(Dama dama),mistretul (Sus scrofa), caprioara (Capreolus capreolus),lupul (Canis
lupus), vulpea (Vulpes vulpes),apoi pasari: corbul (Corvus corax), fazanul (Phasianus
colchicus).
In campie se gasesc rozatoare:
popandaul (Citellus citellus), harciogul (Cricetus cricetus), iepurele (lepus europaeus) s.a.
In Crisul Negru se gasesc numeroase specii de pesti:mreana (Barbus meridionalis),scobarul
(Chondrostema nasus),
cleanul (Leuciscus cepphaleus),stiuca (Esex luucius),somnul.

Capitolul 4.NIVELUL DE DEZVOLTARE A ECOTURISMULUI N

ARIA PROTEJAT
4.1 Structuri de primire cu functiuni turistice
Pensiunea Maria se afla la 67 km de Oradea in Comuna Soimi pe strada principal la nr. 131 pe
DJ792A.Este o pensiune modesta cu un numar mic de locuri de cazare.

Fig.6 Pensiunea Maria

4.2 Cile de comunicaie

Accesul n sit se face din DN79 (E671) spre localitile Zerind-Ant-Tmada-Talpo.
DJ709A ne conduce ntr-o localitate limitrof sitului, Tut. DN76 (E79) (Oradea-Beiu)
strbate localitatea oimi, situat aproape de situl Defileul Criului Negru. DJ768A
strbate Suplacu de Tinca, Cplna, Rohani i Ginta. Accesul cu trenul se face pe ruta
Timioara-Oradea (cu oprire n Tmada sau Zerind), pe ruta Beiu-Holod (pn n oimi)
sau pe ruta Ciumeghiu-Holod (cu oprire n Batr, Tut, Gurbediu, Tinca sau Rpa).

4.3 Infrastructura de informare i documentare a ariei

Autoritatile locale nu sunt implicate in promovarea turismului,astfel infrastructura de informare
si documentare a ariei nu exista.Internetul este singurul mijloc de informare a ariei,insa si aici
informatiile sunt minime.

4.4 Forme de turism

Predominant in Comuna Soimi este turismul de recreere,turistii avand posibilitatea
de a vedea exemplarul valoros al Bujorului Banatic.

Fig. 7 Bujorul Banatic Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Dealul_Pac%C4%83u

5. IMPACTUL ACTUAL AL ACTIVITILOR ECOTURISTICE

5.1Rolul comunitilor locale n dezvoltarea ecoturismului

Participarea desemneaz implicarea actorilor sociali din comunitate n scopul de a

modela planificarea strategic a dezvoltrii locale n funcie de toate opiniile existente i de
asemenea pentru a construi un cadru transparent ce poate determina creterea implicrii
diverilor actori sociali n atingerea obiectivelor. Implicarea cetenilor n procesul de luare a
deciziei permite acestora s i realizeze nevoia de automplinire. Are n vedere stimularea
populaiei i a micilor afaceri locale pentru dezvoltarea unor produse ecoturistice de calitate.
ntre acestea, o maxim importan ar trebui acordat obiceiurilor tradiionale ca form de
conservare i perpetuare a culturii i identitii naionale. Comunitile locale i micii
ntreprinztori privai din cadrul acestora ar trebui stimulai i ncurajai s dezvolte servicii de
agrement sau mici structuri de cazare. Acestia la randul lor trebuie sa respecte anumite conditii:
sa aprecieze unicitatea zonei ,trebuie sa fie deschisi si sociabili ;susinerea economiei prin
achiziionarea de produse i servicii locale ; respectarea intimitii oamenilor; adoptarea unui
comportament respectuos fa de vizitatori.
Toate acestea vor contribui la crearea unor produse ecoturistice unice att pe plan naional ct i
internaional. Revizuirea legislaiei pentru micii ntreprinztori din mediu rural i oferirea unor
faciliti operatorilor turistici care au implementat un model de bune practici n ecoturism sunt
alte aciuni prioritare.
5.2 Efectele ecoturismului asupra comunitilor locale, relaia populaie
local-turiti

In primul rand trebuie trecut de la promovarea unor produse ecoturistice izolate, realizate de
administraiile parcurilor sau de tur-operatorii specializai, la dezvoltarea unor destinaii
ecoturistice, n cadrul crora s fie oferit un produs ecoturistic integrat, nscut din parteneriatele
realizate de factorii implicai (administraia parcului, administraie public local, comunitatea
local, investitorii privai) i promovat att prin efortul asociaiilor de dezvoltare a
(eco)turismului realizate la nivel local, ct i prin efortul administraiilor publice centrale.
n principiu, aceste destinaii ar putea fi dezvoltate pe scheletul parcurilor naturale sau naionale
i a rezervaiilor biosferei, dar destinaii ecoturistice pot fi create i n alte zone naturale n care
modul de via tradiional s-a pstrat nealterat (de exemplu situri Natura 2000).
Efectele ecoturismului asupra comunitilor locale sunt:
conservarea diversitii biologice i culturale prin protejarea ecosistemului
promovarea utilizrii durabile a biodiversitii, prin oferirea de locuri de munc n comunitatea
local

 schimbul de beneficii socio-economice ntre comunitile locale i btinai avnd acordul

acestora i participarea la coordonarea ntreprinderilor n ecoturism
turism de observare a resursele naturale neatinse devine o preocupare prioritar i implic un
impact minim negativ asupra mediului.
minimizarea impactului turismului n sine asupra mediului
accesibilitatea i evitarea risipirii resurselor sau a luxului principalele atracii ar trebui s fie
cultura local, flora i fauna.

Capitolul 6. SOLUII PENTRU DEZVOLTAREA

ECOTURISMULUI PRIN AMENAJRI SPECIFICE
Dezvoltarea si promovarea ecoturismului in Romania reprezinta un instrument pentru
conservarea naturii care poate actiona prin:
1. finantare directa in proiecte de conservare a naturii;
2. crearea unor surse alternative de venituri pentru comunitatile locale, marind capacitatea lor de
a dezvolta servicii de inalta calitate pentru diminuarea presiunii asupra naturii;
3. incurajarea dezvoltarii durabile la nivel local a comunitatilor rurale din ariile protejate (de
exemplu masuri de planificare a folosirii terenurilor care tin seama de conservarea naturii si de
ariile protejate);
4. promovarea celor mai bune practici de mediu ale touroperatorilor si pensiunilor;
5. cresterea nivelului de constientizare al localnicilor si turistilor cu privire la conservarea naturii,
consumul redus de energie si adoptarea masurilor de colectare ecologica a deseurilor. Programele
de ecoturism din Romania sunt oferite turistilor prin intermediul unor touroperatori locali care
colaboreaza de regula cu touroperatori din strainatate.
n procesul de amenajare a acestor destinaii, ariile naturale protejate joac un rol deosebit de
important. Avnd n vedere caracterul fragil al acestora, dezvoltarea ecoturismului se va face prin
realizarea unor faciliti minime i cu perturbarea limitat a mediului, respectnd specificul local
i limitele pn la care se poate interveni la nivelul fiecrui areal n funcie de zonarea intern i
de zonarea turistic. Infrastructura de vizitare i informare - trebuie s fie preponderent simpl,
cu respectarea necesitilor de baz, a minimului de confort i siguran. n proiectarea
infrastructurii trebuie s se in cont de contextul local, mai degrab dect de promovarea unor
soluii generale. Astfel de eforturi ar trebui s includ:
1) amenajarea unor centre de vizitare prevzute cu sli de prezentare a diferitelor exponate din
aria protejat, de proiectare de diapozitive i filme privind zona respectiv, de desfurare a unor
activiti cu caracter social-cultural etc. Tot aici trebuie organizat gruparea vizitatorilor,
contactul cu ghizii de teren, ncasarea taxelor de vizitare a zonei precum i comerul specific
turistic cu hri, brouri, albume, suveniruri etc. n procesul de amenajare a acestor structuri
trebuie avut n vedere furnizarea de servicii pentru o gam ct mai larg de vizitatori, inclusiv
pentru turitii cu dizabiliti, precum i gsirea unor soluii cu consum minim de energie. Se
recomand realizarea de construcii de mici dimensiuni, uor de ntreinut, uor accesibile i
dotate cu un numr suficient de locuri de parcare;

2) amenajarea unor puncte de informare n locurile principale de acces n zon;

3) nfiinarea unor centre locale de informare i promovare turistic;
4) realizarea unor trasee speciale (tematice, ecvestre, de biciclete, de schi fond, tracking, photohanting, puni suspendate etc.) - cu locuri de popas, panouri informative i de interpretare, sgei
de orientare;
5) refacerea traseelor turistice existente i amenajarea altor noi trasee;
6) amenajarea punctelor (foioarelor) de observare i a punctelor de belvedere cu panouri de
interpretare, infrastructur de observare;
7) amenajarea unor locuri de campare cu delimitarea zonelor, panouri informative i de
avertizare, vetre pentru foc, toalete ecologice;
8) amenajarea / refacerea unor refugii montane i a unor cabane turistice acolo unde lungimea
traseelor turistice impune asemenea lucru;
9) amenajarea unor parcri n apropierea locurilor de acces n parc cu toalete ecologice, sistem
de management al deeurilor, panouri informative i de avertizare;
10) amplasarea panourilor indicatoare, informative, de avertizare, de promovare a parcurilor.

Bibliografie:

http://natura2000.mmediu.ro/site/115/rosci0061.html

http://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_%C8%98oimi,_Bihor

http://www.aquacrisius.ro/index.php/rosci0061defileucrisulnegru

https://www.google.ro/search?
q=locul+numit+Pacau+se+afla+o+zona+de+vegetatie+cu+bujor+banatic&espv=2&biw=
1078&bih=575&site=webhp&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ei=yF1vVf3LMMHZU9a
sgfAN&ved=0CAYQ_AUoAQ&dpr=1

http://turism.gov.ro/wp-content/uploads/2013/05/ecoturism_faza1.pdf

http://www.revistacalitateavietii.ro/2009/CV-3-4-2009/09.pdf

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ecoturism