(c10) 3.

2 METOTIE DE CALCUL SETSMTC A CONSTRUCTITLOR DE ACOSTARE

GRAYITATIONALE (conform EUROCOD 8(2004-AN2008)' NP 077-2002)
Metodele de analiza seismica pot fi:
-pseudostatica;
-dinamica spectrala (analiza modala cu spectre seismice de raspuns)
-dinamica prin integrare nimerica in timp
3.2.

l,Metoda pseudo-statica

Metoda pseudo-staticasebazeaza pe urmatoarele ipoteze si simplificari de calcul:

a)modelul de analiza poate

fi

atat cu sisteme independente apa-structura-teren, cat si cu sisteme

cuplate structura-apa sau structura-fundatie;

b)acceleratiile de raspuns ale structurii sunt rmiforme pe inaltime:se tine seama si de amortizarea
sistemului prin coeficienti

c)structura se "idealizeazd'pindiscretizarea ei in volume avand mase rational proportionate si

reprezentative

d)fortele de inertie se aplica static;

e)verifi carea stabilitatii se evalueaz a pe baza unui calcul static obisnuit.

3.2.2.Metode dinamice
Analuadinamica are ca scop evaluarea raspunsului dinamic al structurii cheurilor solicitate la
actiunea seismica, adica determinarea adecvata a deplasarilor si acceleratiilor induse in timpul

cutremurului.
Pebaza acestor elemente pot fi calculate si eforturile dinamice in structura.
Analiza seismica prin metode dinamice se caracterrzeazapin:
a)se utilizeazametoda elementului

finit

sau a diferentelor

finite, prin intermediul programelor

automate de calcul;
b)acuratetea rezultatelor obtinute depinde in cel mai inalt grad de cantitatea si calitatea datelor de

intrare, atat caracteristicile miscarii seismice (accelerograme, directii de actiune seismica, perioada de
revenire) cat si caracteristicile structuriilterenului (geometrie, caracteristicile materialelor, date geotehnice
etc.)

ln calculul dinamic al cheurilor porfuare gravitationale

se

pot aplica in egala masura doua tipuri de

analiza:

-analizamodala spectrala (cu spectre seismice de raspuns), caracterizatapnndeterminarea

valorilor maxime probabile ale deplasarilor, acceleratiilor si eforturilor de raspuns, ale structurii in
mediul elastic, pebazaunor spectre ale unor cutremure de calcul acceptate la nivel national;
-integrarea directa in functie de timp a sistemului de ecuatii care exprima echilibrul dinamic al

structurii sau a ecuatiilor decuplate de moduri proprii de vibratie; in acest mod se poate determina
desfasurarea in timp a deplasarilor, acceleratiilor si eforrurilor in structur4 in timpul unor cutremure de

F
calcul aceste cutremure sunt descrise in acest caz prin accelerograme specifice amplasarnentului
(disponibile din "istoria" seismica a zonei sau alese dupa criterii de compatibilitate cu caracteristicile
cutremurului din amplasamentul dat).
-Ana1izadinamica pergite caracterizarea comportarii seismice a integului sistem sEuctura-teren, prin:
-determinarea starii de eforttri/deformatii in structura si in teren:
-punerea in evidenta a zonelor cu potential ridicat de lichefiere in terenul de fundatie si

in

umplutura din spatele cheului, prin determinarea eforturilor tangentiale efective.

Indiferent de tipul de analizadinamica utiltzat,trebuie retinuta caracteristica rezultatelor obtinute

prin aceasta metoda si anume comportarea onsamblului structura/teren va fi caracterizatapindeplasari,

stare de efort/deformatie , potential de lichefiere si nu de starea de stabilitate generala/partiala.

Astfel, aplicarea analizeidinamice este caracteristica verificarii pe baza comportarii in exploatare

a structurilor portuare, cand categoria de importanta a constructiei impune lucru.
3.2.3.Apticarea metodelor
pentru verificarea stabilitatii constructiei se va aplic4 in toate situatiile(faze de proiectare, clasa de
importanta a constructiei etc.), metoda pseudostatica.
Metodele dinamice vor fi aplicate in general numai pentru constructii deosebite(clasa de
importanta I si II respectiv gradul de comportare in exploatare A si B), in vederea determinarii

deformatiilor structurii si eventual pentru determinarea zonelor de teren instabil(lichefrabil). Pentru

ale
acestea vor fi necesare insa studii deosebite pentru determinarea caracteristicilor mecanice dinarnice,
terenului de fundatie si ale materialului de umplutura
Verificarea prin metoda dinamica, poate conduce la rezultate mai exacte privind modul de
deformare al constructiei, dar numai atunci cand se cunosc foarte bine caracteristicile fizico-mecanice
dinamice ale terenului de fundare, ale patului si ale materialelor de umplutura din spatele cheului,
precum si ale materialelor din alcatuirea constructiei.

La calculul eforturilor in structura cheurilor prin metode dinamice, se intalnesc dificultati de

modelare, datorita alcatuirii combinate din beton armat si piatra sau discontinuitati ale rosturilor dintre
elemente, precum si al conlucrarii cu terenul de fundatie si cu umplutura din spate. Pe de alta parte,

in

stadiul actual, caracteristicile mecanice dinamice ale materialelor nu pot fi determinate direct, ci numai

prin aplicarea caracteristicilor statice cu coeficenti din literatura.(Din acest motiv, rezultatele vor avea un
grad de aproximare de care trebuie sa se tina seama).

3.Z.4.Determinarea inearcarilor pentru verilicarea la seism a constructiilor de acostare

gravitationale, prin metoda pseudostatica.
Verificarea stabilitatii la seism a constructiilor de acostare gravitationale, se va face de regula prin
metoda pesudostatica.

In cadrul verificarii prin metoda pseudostatica, efectul actiunii seismului asupra subsistemelor
constructie-teren de fundare-umplutura-apa, se va evalua independent, sub urmatoarele incarcari:

!
-incarcari seismice de inertie ale masei constructiei;
-incarcari seismice de inertie a maselor de apa;
-impingerea activa a pamantului sub actiunea seismului;
Determinarea potentialului de lichefiere se va face prin studiul geotehnic si va putea fi apreciata
o'studii" existente in zona, conform prescriptiilor P 125-84
pentru fazele incipiente, pebazaunor
o'Indrumator tehnic pentru studiul proprietatilor pamanturilor necoezive lichefiabile".

Prin lichefiere se intelege scaderea brusca a rezistentei la forfecare a unui pam6nt necoeziv saturat,
care produce o transformare temporara a materialului respectiv intr-o masa fluida. Este provocata de o

prabusire a structurii datorita socului sau altui tip de solicitare si este insotita de o crestere brusc& dar
temporara, a presiunii apei din pori. Se disting doua tipuri de fenomene diferite:

- Lichefierea propriu-zisa este fenomenul prin care un pam6nt necoeziv saturat afdnat isi pierde o
mare parte din rezistenta la forfecare si poate curge ca un lichid, datorita unei solicitari monoton
crescatoare sau ciclice.

- Lichefierea ciclica este fenomenul de cedare progresiva a unui nisip saturat, afhnato cu indesare
medie sau indesat, supus unei solicitari cu variatie ciclica in conditii de volum constant. Deformatia finala
rezulta din cumularea deformatiilor produse in timpul fiecarui ciclu de incarcare; in cazul nisipurilor
afhnate deformatia poate

fi nelimitata fenomenul devenind similar lichefierii propriu-zise.

3.2.5. Seismicitatea si parametri seismici

Intensitatea miscarilor seismice int-un amplasament(gradul de intensitate seismica a
amplasamentului) se stabileste pentru calculul structurilor ,pebazahartilor de zonare seismica a

teritoriului Romaniei in conformitate cu normativul P100 -2013 si EUROCOD

Pentru proiectarea construcJiilor la acliunea seismici, teritoriul Rominiei este impdrfit in zone de

hazwdseismic. Nivelul de hazard seismic in fiecare zoni se considerd, simplificat, a fi constant. Pentru
centre urbane importante qi pentru construclii de importanla special[ se recomand5 evaluarea 1oca16 a

hazardului seismic pebazadatelor seismice instrumentale gi a studiilor specifice pentru amplasamentul

considerat. Nivelul de hazard seismic indicat in cod este un nivel minim penku proiectare.
Hazardul seismic pentru proiectare este descris de valoarea de vtrf a acceleraliei orizontale a

terenului a* determinati pentru intervalul mediu de recurenlI de referinld (IMR) corespunzEtor st6rii

limiti ultime, valoare numit6 "acceleralia terenului pentru proiectare".

Acceleralia terenului pentru proiectare, pentru fiecare zon6 de hazard seismic, corespunde unui
interval mediu de recurenld de referinlE de 225 arri. Zonarca accelerafiei terenului pentru proiectare a* in
Romf,niq pentru evenimente seismice avind intervalul mediu de recurenlE (al magnitudinii) IMR
ani, este indicatd in figura qi se foloseqte pentru proiectarea constructiilor la starea

:225

limiti ultim6.

Mipcarea seismici intr-un punct pe suprafala terenului este descrisd prin spectrul de rlspuns
elastic pentru acceleralii absolute.
Ac{iunea seismici orizontalI asupra construc{iilor este descris6 prin dou6 componente ortogonale

considerate independente intre ele; in proiectare spectrul de rdspuns elastic pentru acceleratii absolute se

consideri acelagi pentru cele 2 componente.

Condiliile locale de teren sunt descrise prin valorile perioadei de control (col1) Tg a spectrului de
r6spuns peatru zona amplasamentului considerat. Aceste valori caructeizeaz6 sintetic compozifa de
frecvenle a miqc6rilor seismice.

in condiliile seismice qi de teren din Rom6nia, penku cutremure avflnd IMR: 225 afir,zotlareapentru
proiectare a teritoriului Romaniei in termeni de perioad6 de control (col1), T6, a speckului de rdspuns
este
oblinut5 pebazadatelor instrumentale existente pentru componentele oizontale ale miqcirii seismice

prezentatdin fi gura conform

In domeniul de aplicare

P 1 00-

-20 1 3

EN 1998 (Eurocod 8- Calculul structurilor pentru rezistenta la cutremur)

miscarea seismica intr-un punct dat de pe suprafata terenului este reprezentata de

$ spectru de raspuns

elastic pentru acceleratia terenului

e"5

)
I-

qa-

1.5

o
Fig.

CI.s

'.fu*3*

r_

3.5

3 3.5 4

1 Forma spectrului de raspuns elastic pentru

Tc:0,7s

Valorile perioadelor Ts, Tg, Tn si a parametrului S, depind de caracteristicile terenului din

amplasamentul lucrarii.
Spectrele seismice de raspuns ale deplasarilor relative Sa, ale vitezelor relative Su, sau ale

acceleratiilor absolute Su sunt reprezentari grafice ale valorilor maxime de raspuns (in functie de perioada
proprie de vibrare si gradut de amortizare) al unui sistem cu un grad de libertate solicitat de un cutremur.
In practica se lucreaza frecvent cu curbele factorului adimensional de multiplicare p(T) care reprezinta
raportul dintre acceleratia absoluta spectrala S. si acceleratia terenului a,
In Romania schema de clasificare a tipurilor de teren (A, B, C, D, E, S1 si 52) din SREN 1998-1zona de
2004 nu este aplicabila inca. Pentru proiectare conditiile locale de amplasament se clasifica in trei
zone de
amplasament Zr,Zz,Ztpebaza inregistrarilor seismice disponobile de la cutremurele wancene,
teren/amplasament caracterizate prin perioada de control Tc a spectrelor de raspuns

fr
o
br)

6lt
t

i.i
-^
u,

bz

EA

rf;
br;

6tr
e
cl

qt

rl.!
o
4

El)
(b

f)

r}
G

.tt-'

t!
!

-r

t!
E' {i

=i\

i-/r----.

i{E

-i
.r
i-'
E
t
-t
i- F
-)
.-9
i
"5^-,r
=
i
,8E-r,*.,.-l-,
,i' I
!-{E_'r-

\..'

ft

.?r-

t;\

\'.-...

-.'-.""

G+l

or lE
!r !,

E
*!

{t

\'' t:.

tr

.lq

qi

F
=
ll
l.J

b")

tJr
BT

F)

t5
a
rt
It
F
fb

F
rD

fl){

c?l
.}
tr

r$

(}
h'

li

il-fi
I tr'""'
r..

#/

,', f
i*

j
i'
-.:

-.)

H
o
(D

fB

-l

o
IE

F,'

{!

{t
Fl

F
IG

C'

&

a
m
f:

o
E

n
G

hI
n'
EJ

Efi

F
tlr
U2
tq
ta

-Valoarea coeficientului seismic global de calcul

Pentru calcululpseudastatic actiunea seismica se reprezinta printr-un ansamblu de forte orizontale
si verticale egale cu produsul dintre fortele gravitationale si un coeficient seismic[Eurocod 8-5]

Coeficientii seismici orizontali

/ra si

verticali ft, au urmatoarele valori

kn:a'S/r

lq:*0,

5 k7 daca arg/o s> 0,

k :+A,33k, in celelalte cazuri

a:aeg
a* este valoarea de calcul a acceleratiei terenului pentru pamanturi de clasa

A (directie orizontala)

a," este valoarea de calcul a acceleratiei terenului in directie verticala

S este parametrul caracteristic

tipului de pamant

Factorul r are urmatoarele valori

Tipul structurii de sustinere

Ziilxi

de sprijin care pot accepta o deplasare de pana la

Zidtrt'r de sprijin care pot accepta o deplasare de pana la

Zi&tri

d.:369'o

S [mm]

dr:2gg'o'S [mm]

de beton armat, ziduri ancorate sau contravantuite,

zidtti

de beton armat fundate pe

[,5

piloti

verticali, ziduri de infrastructura incastrate, culee de poduri

Pentru structuri cu inaltimea mai mare de lOm se poate estima o variatie a acceleratiei seismice pe

verticala structurii
In Romania raportul a"ula*:O,7 iar parametrul S:1
Rezulta lcu:0,5kn

3.2.6.Incarcarile seismice de inertie ale masei constructiei

Fortele de inertie datorate greutatii structurii sunt:

Fa:kn'W
Fy:kn'W
in care W este greutatea masei in miscare
Conform NP 076-2002 (Calcul seismic pentru lucrari hidrotehnice din frontul barat) componenta
verticala a seismului se considera daca amplasamentul este in vecinatatea focarului seismic Dr<l,5Hr
unde Dp este distanta pana la focar si Hp adancimea focarului. (adancimea frecventa a cutremurelor

vrancene este 100 km)

Pentru determinarea incarcarii seismice, greutatea elementelor constructiei cufundate in apa,
trebuie calculata faraa lua in considerare imersiunea, inbazaipotezei evaluarii independente a

solicitarilor subsitemelor.
Greutatea apei din pori si din golurile elementelor constructiei, se iau ca greutati suplimentare.

3.2.7 .

Impingerea activa seismica a pamantului

pamant este:
Forta totala de calcul care actioneaza asupra structurii din partea masivului de
1

E, =

|t0-

k,)K.Hz

+ E*,

+E,

[Eurocod 8]

H este inaltimea zidului

E*, este presiunea statica aaPei
E*6 este presiunea dinamica a aPei

se calculeaza cu relatiile date de Mononobe si

este coeficientul presiunii pamantului (static+dinamic) si

Okabe astfel:

pentru impingerea activa daca fi<Q-9 fEurocod 8J

fr=ffi

cos'(@

cr

-0)

(2)

L'' { cos(a -B)cos(6+ct +o) J

Termenul y(l

t ft,) semnifica

modificarea (aparenta a) greutatii volumetrice a pamantului in timpul

cutremurului
o este unghiul facut de paramentul interior al zidului cu verticala iar

este unghiul facut de acelasi

parament cu orizontala (evident a:900- V)

6 este unghiul de frecare intre zid si pamant

5=(1/3

2lr0

O este unghiul de frecare interna apamantului

p este unghiul facut de suprafata terenului din spatele zidului cu orizontala
e --

orrrsle)purocod

8l este cantitatea cu care

se

modifica unghiul de frecare al pamantului

datorita cutremurului
De exemplu pentru zona Vaslui

k6:0,3

kv:0,5kt:0,15
0=190
Se observa ca in relatia (2) cantitatea de sub radical poate

fi in anumite conditii negativa

(cand F>O-o), pentru aceasJa situatie Eurocodul prevede relatia (3)

pentru scrierea echilibnrlui este necesar sa determinam punctele de aplicatie ale fortelor
Rezultanta din impingerea statica a pamantului se aplica Lal4/3 delabazazidului
okabe cu acelasi punct de aplicatie
Rezultanta din impingerea dinamica (initial propusa de Mononobe si
la hs6: 1/2H distantadebazazidului'
ca impingerea statica) se aplica conform unor cercetari ulterioare
Punctul de aplicatie al fortei totale 5slsmiss+statice Eu este

" -3Ko*Kon
6Ko

1,,

g
I

4,

.4

Fig. 3 Impingerea activa seismica a pamaotului

Pentru gruparea actiunilor este nevoie sa calculam impingerea dinamica a pamantului datorata seismului
separat de cea statica.
I

Eoa = Eo

- E^, = ,l(X, - K*)H', in care

IQ este coeficientul impingerii totale (statica+dinamica) explicitat mai sus iar

(3)

K*

este coeficientul

impingerii statice (se obtine din K excluzand unghiul 0- ramane coeficientul impingerii pamantului
stabilit de Coulomb)
Kor,

cos'1<D-o;

cos'crcos(6+o)[,

ffil'

(4)

['-r/ry1

In cazul prezentei apei in spatele zidului de sprijin se procedeaza astfel

daca in calculul impingerii pamantul se considera greutatea pamantului saturat (permeabilitatea

pamantului este sub 5.104 m/s[Eurocod]) presiunile statica si dinamica ale apei sunt zero si

e=rr*t(Xh)
ansamblul apa*pamant poate fi considerat monofazic
-daca in calculul impingerii pamantului greutatea pamantului se considera valoarea submersata si

pamantul este foarte permeabil presiunile statica si dinamica ale apei sunt diferite de zero

p entr u imp inger e a p as iv a

Ko=

cos'1o + cr -0)
cosocos' crcos(6-o +0)

(s)

_@
L ! cos(o -F)cos(6 -a + 0)
[,

Impingerea pasiva dinamica se obtine scazand din impingerea pasiva totala (dinamica + statica)
impingerea pasiva statica
1
EN = Ep- Een =|l{Xo- Kp)Hz, in care Kpsrost coeficientul impingerii pasive statice (se obtine din

/$

excluzand unghiul0- ramane coe{icientul impingerii pamantului stabilit de Coulornb)

s
4

Fig. 4 Impingerea pasiva seismica a pamantului

Punctele de aplicatie ale fortelor srmt (vezi figura)

hp,rl/3H
hpa:2/3H

K'o

h =Ko*
3Ko

'

Impingerea activa seismica produsa de o suprasarcina q[KNlm2 ], pe suprafata platformei

adiacenta cheului, se calculeaza cu formula:
P"r.o. =

q'H'K

La calculul impingerii active se va tine seama ca pe cea mai mare parte a inaltimii umplutura din
spatele cheului (de obicei din material granular) se afla sub nivelul apei pentru care trebuie sa introduca

in formulele de calcul ate lui 0, greutatea volumica a pamantului submersat (in suspensie) T,* pentru
determinarea fortelor statice si greutatea volumica in stare saturata cu apa Y*t

1o

seismice.

Punctele de aplicatie a rezultatelor impingerii pamantului:

-impingerea activa,

P*,

are punctul de aplicatie FU3 de labaza cheului;

10

determinarea fortei

-impingerea activa,

Puo are

punctul de aplicare tV2;

-impingerea activa seismica datorata suprasarcinii pe platforma, are punctul de aplicatie la 0, 66 H

delabazacheului.
Momentele de rastumare pot fi calculate in doua moduri:

-inmultind valoarea rezultantei cu marimea brafului de parghie de la rezultanta la punctgl de rasturnare;

-scazand momentul componentei verticale a impingerii din momentul componentei orizontale a acesteia.

3.2.8. Presiunea hidrodinamica

In timpul cuffemurului , nn cheu de greutate intra in stare de vibratie fortatzstare insotita de

deplasari oscilatorii ale paramentului in raport cu pozitia de echilibru static.Aceste deplasari relative ale
suprafetei de contact dintre cheu si apa din bazirprovoaca o perturbare a starii de tensiune anterioara

miscarii seismice din masa de lichid, avand carcnitatimediat generarea unor unde de presiune.
Efectele hidrodinamice provocate intimpul cutremurului in mediul marin se vor evalua prin
considerarea acesfuia ca utr sistem independent in raport cu structura insasi.

Ipoteze simplificatoare adoptate pentru metoda statica si pseudostatica:

-ca si fortele de inertie, presiunile hidrodinamice au sens contrar miscarii;

-lichidul se considera incompresibil;

-presiunile hidrodinamice se aplica static in metodele statice si pseudostatice.In metodele
dinamice, efectul hidrodinamic al mediului marin va fi introdus pe principiul maselor aditionale, care se

vor determina pe baza prevederilor din literatura;

-presiune hidrodinamica se considera ca actioneaza in ambele sensuri si numai pe fata exterioara a
cheului.

Actiunea defavorabila pe paramentul cheului(ce se va utiliza la verificarea stabilitatii) este cea de

depresiune.

Efectul hidrodinamic al apei din spatele cheului, este inclus in valoare impingerii active seismice
prin luarea in calcul a greutatii volumetrice in stare saturata a materialului de umplutura.
Presiunea hidrodinamicavaavea o repartitie parabolic4 avand legea de distributie conform

fonnulei deterninata de H.Westergaard(frg.5).

""*

q<_

c!

a) depresiune

b) presiune
Fig.

5.

Presiunea hidrodinamica

ll

Valoarea presiunii unitare este:p, =

Valoarea presiunii totale este: pn, =

Zkn.T..,EE

*kr.r.U?

Relatii simplificate pentru calculul impingerii seismice

pamantulul (Seed si Whitrnan)

Calculul componentei dinamice a impingerii pamantului se face cu relatiile:

-pentru impingerea activa
-pentru impingerea

**

pasivaff,

=iUo
=

-Tuu

3.2.9. Masuri de proiectare antiseismica

Pentru a diminua efectele seismului asupra ansamblului structural zid
de cheu-pat si teren de
fundatie-umplutura platformei din spatele cheului, tinand seama si de imprecizia
calculelor privind
deformatiile structurii, in vederea obtinerii gradului de functionabilitate,
se recomanda urmatoarele
masuri:

-Studiile geotehnice vor avea o amploare suficienta in cazul terenurilor

de fundare nestnacoase
astfel incat sa poate fi determinate cat mai acoperitor caracteristicile
fizico-mecanice ale terenului si in
mod deosebit pentru depistarea zonelor cu potential de lichefiere la
seism;
-In cazul terenurilor slabe de firndare se va practica inlocuirea
materialului cu material granular
crescand grosimea patului de fundare pana la obtinerea unei
stabilitati acceptabile.

Se va prevedea compactarea

patului si extinderea lui spre bazin. In acelasi timp se vor lua

masuri
constructive pentru impiedicarea colmatarii patului, prin itrerpunerea
unor materiale filtrante naturale

sau

geosintetice.

-In cazul terenurilor mai slabe de fundare pentru cheuri inalte(ce

depasesc inaltimea totala de 16l8 m) nu vor fi adoptate solutii constnrctive ale acestora din elemente prefabricate
suprapuse,

nesolidarizate. se vor prefera solutii masive gigant(chesoane plutitoare);

-Dimensionarea zidului de cheu se va face astfel incat sa
conduca la presirmi mai reduse pe pat;
-In spatele zidului de cheu se va prevedea un prism descarcator
din anrocamente, care este
recomandabil, ca in cazul unor umpluturi slabe in platforma,
sa aiba o inaltime cat mai mare;incluzand
planul de alunecare ce trece prin spatele talpii cheului;

-Umplutura din imediata vecinatate a cheului sa fie realizata

din materiale, care fiind in cea mai
mare parte sub nivelul apei sa nu fie potential lichefiabile la seism;
-In zone cu seismicitate mare, este recomandabil sa fie adoptate
utilaje de cheu cat mai putin
sensibile la deformatii ale sinelor de rulare, iar caile de rulare sa fie
concepute in asa fel incat evenfualele
deplasari sapoata fi remediate cat mai simplu.
-Se recomanda realizarea coronamentelor cheurilor si respectiv
a cailor de rulare pentru macarale
sau alte utilaje de manipulare a marfurilor, dupa consumarea tasarilor
datorate greutatii zidului de cheu si
a prismului descarcator din spatele acestuia.

t2