Sunteți pe pagina 1din 63

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011

CALCULUL SI DIMENSIONAREA GRINZII CU ZBRELE

Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU

1.
2.

3.
4.
5.
6.
7.

8.
9.

10.

CERINELE TEMEI DE PROIECTARE


2
STRUCTURA HALEI INDUSTRIALE
2
PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE STRUCTURII
2
DOMENII DE UTILIZARE A GRINZILOR CU ZBRELE
4
ELEMENTELE COMPONENTE
4
PRINCIPII DE ALCTUIRE A UNEI GRINZII CU ZBRELE
4
FORMA GRINZII CU ZBRELE
6
SISTEMUL GEOMETRIC AL GRINZII CU ZBRELE
8
NLIMEA GRINZILOR IN CMP (HC) SI PE REAZM (HR)
8
SISTEMUL DE MPRIRE INTERIOARA
8
NLIMEA OPTIM
10
CALCULUL EFORTURILOR IN BARE GRINZILOR CU ZBRELE
13
CALCULUL NCRCRILOR
13
STRI LIMIT ULTIME
15
STAREA LIMITA DE SERVICIU
18
CALCULUL STATIC
19
DIMENSIONAREA ELEMENTELOR GRINZILOR CU ZBRELE
21
SECIUNILE TRANSVERSALE ALE ELEMENTELOR
21
DIMENSIUNI SI AXE ALE SECIUNILOR (NOTAII)
21
EFICIENTA SECIUNILOR TRANSVERSALE
23
PREDIMENSIONARE:
24
DISTANTELE INTRE PROFILELE PUIN DEPRTATE GROSIMEA GUSEULUI
24
SOLIDARIZAREA ELEMENTELOR NTINSE SAU COMPRIMATE (PUIN DEPRTATE SAU
24
DEPRTATE):
TIPURI DE OTEL FOLOSITE IN MOD UZUAL LA CONSTRUCIILE METALICE
27
VERIFICAREA CLASEI DE SECIUNI
27
FORMULELE DE DIMENSIONARE
27
DETALII CONSTRUCTIVE SI DE ALCTUIRE
34
11. VERIFICAREA RIGIDITII GENERALE - DETERMINAREA SGEII MAXIME A FERMEI
34
12. REALIZAREA SI CALCULUL PRINDERILOR IN NODURI
34
SOLUII DE REALIZARE:
34
CALCULUL MBINRII (SREN 1993-1-8)
35
MODUL DE REALIZARE AL GUSEULUI SI CALCULUL:
39
INDIREA BARELOR TLPILOR
43
13. DESENE PENTRU GRINDA CU ZBRELE REALIZATA IN VARIANTA CU PRINDERE SUDATA 46
14. EXTRASE DE MATERIALE
46
15. COMPONENTE PROIECT
47
PIESE SCRISE
47
PIESE DESENATE
47
16. BIBLIOGRAFIE
48
17. ANEXE
50
INCARCARI UTILE
50
GREUTATI PROPRII
52
ZPADA
55
VNT
58

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011

Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU

Calculul si dimensionarea grinzii cu zbrele


1.

Cerinele temei de proiectare


Pentru grinda de acoperi, ferma metalica, a structurii de mai jos sa se ntocmeasc:
Piese scrise: memoriu justificativ si breviarul de calcul, extrasele de materiale;
Piese desenate: plana de execuie si detaliile de taiere.

2.

Structura halei industriale

h
H

L
T

Principalele caracteristici ale structurii


1. deschiderea
L=________ [m];
2. traveea
T=________ [m];
3. nlimea stlpului
H=________ [m];
4. tipul grinzii cu zbrele: __________; panta i(%) = 10 (daca este cazul);
5. tipul seciunii elementelor: ________;
6. schema statica grinda cu zbrele simplu rezemata;
7. nlimea grinzii hc ; hr = funcie de deschiderea L si tipul grinzii cu zbrele
[m];
8. dimensiunea panoului
=__________ [m];
9. valoarea ncrcrii tehnologice
________ [kN/m2];
10. tipul de otel
S ______________;
11. locaie:
_______________.

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011

Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU

Structura unei hale metalice

1d Ferma acoperiului grinda cu zabrele (Gh. Mercea)

Cadru transversal si principalele dimensiuni geometrice (valori uzuale) (Mateescu)


Determinarea ariei aferenta unui nod, necesara determinrii ncrcrilor nodale
L deschidere, d traveea, H nlimea la streain, hr nlimea la reazm grinzii cu zabrele, h nlimea
maxima in cmp (la coama) a grinzii cu zabrele, panoul grinzii cu zabrele, unghiul diagonalei

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011

3.

Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU

Domenii de utilizare a grinzilor cu zbrele


CCIA grinda pentru susinerea acoperiului unei hale industriale;
CFDP grinda principal in alctuirea unui pasaj pietonal.

4.

Elementele componente

Grinzile cu zabrele sunt alctuite din 2 tipuri de bare: Barele de contur, care
mrginesc structura, si se numesc tlpi (inferioara / superioara), si cele interioare, care leag
tlpile intre ele si se numesc zbrele, (cele normale la axa grinzii, verticale montani, iar
cele nclinate diagonale).
Punctele de intersecie ale barelor se numesc noduri, iar intervalul dintre doua noduri
se numete panou.

5.

Principii de alctuire a unei grinzii cu zbrele


-

cel mai simplu ansamblu;


prinderea elementelor se considera articulat;
o ipoteza fals in cazul mbinrii elementelor cu seciuni puternice si lungimi
relativi mici (rigiditate mare la ncovoiere) (valabila datorita faptului ca
lungimea barelor este mult mai mare dect dimensiunile seciunii
transversale);
o prinderea se realizeaz cu sudur , nituri sau uruburi (practic nu se realizeaz
o articulaie perfect);
o axele elementelor prinse intr-un nod trebuie sa fie concurente in acelai punct,
fr a introduce excentriciti accidentale. Sau cu alte cuvinte, centrarea
barelor la grinzile cu zabrele trebuie sa se fac dup linia centrelor de greutate,
pentru mbinarea sudata) sau linia centrelor de greutate (tlpile) fie linia
niturilor sau uruburilor (zbrelele) (in cazul mbinrii cu nituri/uruburi).
ncrcrile se aplic doar in nodurile structurii;
o prin intermediul panelor de acoperi, in cazul acoperiurilor (CCIA);
o prin intermediul antretoazelor, in cazul podurilor (CCIA).
se obine prin alturarea de triunghiuri indeformabile. Indeformabilitatea geometric =
isi pstreaz forma si dup deformare.

Consecina
- elementele grinzii cu zbrele sunt supuse doar la efort axial (ntindere sau
compresiune)
-

Mecanica construciilor
Articulaia interioara
o mpiedica orice translaie relativa intre cele doua corpuri in punctul de
articulare, dar permite rotirea lor relativa in raport cu acest punct.
o Prin suprimarea ei se introduc doua necunoscute (perechile de eforturi
HA&VA).
o Introduce doua legturi simple intre cele doua corpuri.
A
I

II

HA

VA

HA

VA

II

Articulatia interioara multipla


o Daca asambleaza n corpuri, constitue (n-1) articulatii interioare simple (de
unul dintre corpuri au fost legate articulat celelalte (n-1).
o Prin suprimarea ei se introduc 2(n-1) necunoscute.
4

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011

A
I

Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU

n
II

Alctuirea sistemelor articulate


In plan, un punct are 2 grade de libertate. Pentru a-l fixa sunt necesare si suficiente 2
legturi simple, necoliniare. Notam cu n numrul nodurilor, inclusiv nodurile de rezemare.
Pentru a le fixa sunt necesare 2n legturi simple. Acestea sunt: barele in numr de b si
legturile simple din reazeme in numr de r. Condiia de invariabilitate geometrica va fi:
b+r=2n

6.

Reducerea costului (V. Popescu)


-

STRUCTURA COSTURILOR
Costul proiectrii
2%
Costul materialelor
35 43 %
o Laminate (profile mici mai scumpe +15%)
o Taiere, debitare (respectarea tolerantelor +2-4%)
o Calitatea de hotel S235 / S355 (+15-20%)
o Electrozi (1-2% din greutatea structurii, preul 3 ori mai mare dect hotel)
o Dispozitive de asamblare (2-3 % din greutatea structurii, preul de 2 ori mai
mare)
o Vopseaua (1 tona OL / 3kg vopsea)
o Pierderi
Platbande
4 10 %
Corniere, profile U 3 14 %
Erori
13%
o Transportul laminatelor la uzina 5 -10 % din valoarea lor (funcie de
distanta)
Execuia in uzina
37 41 %
Materiale
Profile, electrozi, nituri, uruburi, vopsea
Combustibil
Energie
Cote de amortizare
Salarii
Regie
+ Profitul uzinei
o Transportul elementelor de la uzina la antier
Distanta
Forma si dimensiunea ncrcare compacta
Costul montajului
18 22 %
o Asamblare la montaj
o Punere la poziie
o Funcionarea utilajelor
Cheltuieli de ntreinere / mentenana reparaii, vopsire (la 6 8 ani 4 5 %)
Economicitatea unei soluii cheltuieli de ntreinere, cota de amortizare
REDUCEREA COSTURILOR
Proiectarea reducerea consumului concepia, forma constructiva, schema statica,
rezolvarea ngrijita a detaliilor, folosirea elementelor tipizate si uniformizate, reduc de
asemenea manopera.
5

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011

7.

Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU

Coeficientul de construcie raportul intre greutatea construciei si greutatea ei


teoretica cat mai puine elemente alese pe baza constructiva, adoptarea unor gusee
de dimensiuni reduse, eliminarea solidarizrilor si rigidizrilor inutile.
Metode de calcul cat mai apropiate de modul de comportare a structurii care sa
foloseasc rezerva de rezistenta
Reducerea volumului de munca pentru execuie si montaj mbinrile necesita
volum de munca mare, formele adoptate trebuie sa permit folosirea metodelor de
lucru si a utilajelor cele mai performante taiere automata, sudare sub strat de flux
soluii tip.
Otelurile superioare
Laminatele sa fie folosite la lungimea lor maxima de laminare
Alegerea seciunilor economice
Execuia optimizarea, tehnologizare etc
Montajul organizarea reduce costul, accelereaz procesul de montaj (reduce
timpul).

Forma grinzii cu zbrele

Scop: consum redus de otel si volum minim de manoper


Forma (conturul) se alege in concordan cu legea de variaie a solicitrilor produse
de ncrcri. O form ce corespunde in bun msur cerinei amintite este cea bitrapezoidal.
nclinaia tlpii (i %), numit si pant, se stabilete in funcie de tipul de nvelitoare
utilizat (asigure scurgerea apelor meteorice).
La acoperiuri cu pante mari se folosesc grinzile cu zbrele triunghiulare.
Cnd eforturile nu sunt prea mari sau nu variaz prea mult in lungul deschiderii,
grinzile cu zbrele se pot realiza cu tlpi paralele.
-

Grinzile cu zbrele se pot realiza:


cu un perete formate dintr-un profil cu seciune unitar (laminat sau sudat) sau din
dou pofile laminate aezate apropiat;
cu doi perei barele sunt alctuite din seciuni compuse, formate din dou profile
aezate deprtat si legate intre ele prin plcue sau zbrelue.
In mod obinuit au o alctuire simetrica.

ACOPERISURI
Cel mai vechi sistem folosit este cel triunghiular a si c, deschideri mici 10 12m, pana in
max. 15m, nvelitori ce necesitau pante mari (peste 25%), la hale cu degajri mari de gaze.
Inaltimea 1/2 -1/4 L.
Grinzile poligonale sunt cele mai folosite pentru deschideri 20-25 m pentru pante 4 15%
pentru nvelitori din tabla cutata sau beton.
Acoperiuri in dini de fierstru pentru hale ce necesita o foarte buna iluminare (industria
uoara).
Deschideri mari, cu distantele intre noduri mai mari de 3 m se folosesc ferme cu mprire
interioara suplimentare h.
Deschideri peste 24 m , 30 m se recomanda o contrasgeata i.

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011

Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU

Solicitri mici, cu manoper redus grinzii cu tlpi paralele (a, b, c, d, e) toate


zbrelele au aceiai dimensiune,
o Sistemul a se realizeaz cu nodurile rigide (Vierendeal)
o Sistemul b doar cu diagonale este un sistem simplu cu noduri puine si simple,
utilizat in cazul deschiderilor mici si la sarcini mici (pane etc.)
o Sistemul c cu montani necesita un numr mai mare de noduri, insa se executa
simplu si uor, asigura barelor o rigiditate mai mare, prin reducerea lungimii
de flambaj a tlpilor. Are diagonalele alternante care sunt cele mai utilizate.
o Sistemul d cu diagonale descendente are avantajul ca acestea sunt ntinse
(lucru foarte important datorita lungimii lor), montanii fiind comprimai.
o Sistemul cu diagonalele ncruciate X, nu se folosete dect in cazurile in care
este necesara asigurarea unei rigiditi sporite a sistemului sau schimbarea
sensului ncrcri, din cauza dificultilor de execuie.
o Sistemul e se folosete cnd exista sarcini intre tlpile sistemului.
Contur poligonal, pentru deschideri mari se realizeaz o uniformizare a eforturilor in
tlpile grinzii.

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011

Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU

PODURI
Cu deschideri 50 70 m au inaltimi l/5 l/7 cu panourile de 5.5m.

8.

Sistemul geometric al grinzii cu zbrele

nlimea grinzilor pe reazm (hr) [in cmp (hc)]:


Minima 1200 mm
Tipul de contur ales
Panta i% - funcie de tipul de nvelitoare

Materialul nvelitorii
Tabla planca cu faluri duble
Tabla ondulata
Tabla cutata
Carton asfalt, pnza asfaltica (bitumata) pe suport rigid
Azbociment ondulat petreceri simple
Azbociment ondulat petreceri duble
Geam montant in chit
Geam montant in suport etansat special
(Mateescu)

Minime
7
15
5
2
25
10
30
15

Pante, in cm/m
Uzuale
15 40
15 40
5 20
3
30 50
70
25

Maxime
Vertical
Vertical
Vertical
Vertical
Vertical
Vertical
Vertical

Gabaritul de transport (3300-3500 mm)


Modularea modul de baza M = 100 mm, preferabil multimodulului 3M = 300 mm
Sistemul de mprire interioara
Poziia forelor fiecare punct de aplicare trebuie s-i corespund un nod;
Numr minim de noduri pentru a reduce consumul (gusee etc);
nclinarea optim a diagonalelor 45o;
Distana a constant a 1...1,2 hc [ a 0,6...0,8 h - sistem triunghiular] intre
noduri (panoul) (grinzile cu nlime variabil), nclinarea diagonalelor 35-50o;
Distanta d (pe inclinat panou talpa superioare) d = 1.5 3m
Deschideri mari sisteme secundare cu rolul de-a descrca sistemul principal (sau a
reduce distanta intre doua pane, respectiv distanta de rezemare a invelitorii)

Sisteme funcie de mprirea interioar:


Triunghiular;
Diagonale alternante si montani;
Diagonale descendente si montani;
Diagonale ascendente si montani;
Diagonale ncruciate si montani;
Montani si diagonale in K;
Rombic;
Rombic cu montani.
8

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011

Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011

Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU

Schema grinzii cu zbrele

Denumirea

A
h

Grinda cu zbrele cu tlpi paralele cu


diagonale alternante si montani

Grinda cu zbrele cu tlpi paralele cu


diagonale descendente si montani

Grinda cu zbrele cu tlpi paralele cu


diagonale alternante

Grinda cu zbrele bitrapezoidal cu


diagonale alternante si montani

Grinda cu zbrele bitrapezoidal cu


diagonale descendente si montani

Grinda cu zbrele bitrapezoidal cu


diagonale alternante

9.

nlimea optim
-

hs

hmin

Condiia de rigiditate (Mateescu)


l
f E
3.7 a
2
fa - sgeata admis(l/250)
l
2
efortul unitar maxim din tlpi
l

5190 f a 2l
(serbescu)
- Consum minim de otel (Mateescu)
10

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011

l
k
0.7m 1
m

hop

k coeficient ce tine seama de sistemul zbrelelor (1 triunghiular;


0.58 montani si diagonale descendente, 0.71 montani si
diagonale alternante)
m numrul de panouri ale grinzii (m = l/

Grinzi cu zbrele cu tlpi paralele:


1 1
h
l ;
6 10

Grinzi cu zbrele cu tlpi nclinate:


1
1
1 1
h
l
l ; hr
15 18
5 9

Grinzi cu zbrele triunghiulare:


1 1
h
l ;
2 5

Grinzi continue cu zbrele:


1
1
h
l .
15 20

(Mateescu)
Destinaia Elementul Forma grinzii

Ferme

Construcii
industriale
Grinzi de
rulare

Grinzi din
otel
rotund

Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU

Raport indicat h/l


1
h
6

1
l
10

1
h
7

1
l
9

1
h
2

1
l
4

1
h
4

1
l
5

1 1
h
l
7 10
1
1
h
l
12 18
1
1
h
l
12 18

Pod rulant

Grinda
principala

1
h
12

Poduri de
sosea

Grinda
principala

1
h
7

1
l
14
1
l
10

11

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011

Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU

1
h
7

1
l
10

1 1
h
l
7 10
1
1
hr
l
13 17
1
h
5.5
1
h
6

1
l
8

1
h
7

1
l
10

1
h
5.5

1
l
8

1
h
8

1
l
12

1
h
7

1
l
9

1
h
8

1
l
12

hr

Poduri
cale ferata

1
l
8

1 .2 1 .5 h

1
h
6

1
l
10

Pentru prindere articulata


1 1
h
l .
15 17
Pentru prindere rigida
1 1
h
l .
13 17

12

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011

Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU

Desigur nlimea se alege si funcie de cerine funcionale si impuneri de ordin


arhitectural.

10.

Calculul eforturilor in bare grinzilor cu zbrele

Sunt structuri alctuite din bare drepte, articulate la noduri. Pot fi att static
determinate cat si static nedeterminate.

Calculul ncrcrilor
Stabilirea ipotezelor de ncrcare (aciuni in construcii);
o Permanent;
Greutatea nvelitorii;
Greutatea panelor;

Greutatea luminatorului;
Greutatea proprie a fermei;

13

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011

Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU

Greutatea depunerilor de praf industrial.


14

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011

Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU

o Tehnologic;
Greutatea elementelor de instalaii suspendate.
o Climaterice;
Vnt;
Zpad;
Variaii de temperatur etc.;

Stabilirea combinaiilor de calcul SLS (starea limita de serviciu sau a exploatrii


normale), SLU (starea limita ultima: de rezistenta sau stabilitate)
o Particular, se vor folosi doar combinaiile din gruparea fundamentala.
Stabilirea schemei de ncrcare (reducerea ncrcrilor in nodurile grinzii cu zbrele).

Stri limit ultime


- EQU: Pierderea echilibrului static a structurii sau a unei pri a acesteia considerat ca
un corp rigid, unde:
o variaii mici n valoarea distribuiei spaiale a aciunilor de la o singur surs
sunt considerate importante, i
o rezistenele materialelor de construcie sau ale solului, n general, nu sunt
decisive;
- STR: Cedarea intern sau deformarea excesiv a structurii sau elementelor structurale,
inclusiv fundaii, piloi, perei de subsol, etc. unde rezistenele materialelor de
construcie a structurii sunt decisive;
- GEO: Cedarea sau deformarea excesiv a solului unde rezistena pmntului sau rocii
sunt semnificative n asigurarea rezistenei;
- FAT: Cedarea la oboseal a structurii sau elementelor structurale.
Pentru fiecare caz critic de ncrcare, valorile de calcul ale efectelor aciunilor (Ed)
trebuie determinate prin gruparea valorilor aciunilor care sunt considerate s apar simultan.
Fiecare grupare de aciuni include:
- o aciune variabil important, sau
- o aciune accidental.
Coeficienii pariali de sigurana:
15

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011

Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU

16

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011

Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU

17

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011

Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU

Starea limita de serviciu

18

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011

Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU

Calculul static
Numerotarea nodurilor din stnga jos spre dreapta si apoi in sus
Numerotarea barelor din stnga spre dreapta TI; TS; M; D

In bare apar doar eforturi axiale de ntindere (+) sau compresiune (-), a cror valoare
se calculeaz utiliznd:
- Metoda izolrii nodurilor;
- Metoda seciunilor;
- Calculul automat (Axis, Sap2000, etc.).
Determinarea eforturilor maxime in barele fermei
Se va neglija efectul de cadru

19

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011

Element

Bara

1
TI

2
1-2
2-3

Eforturi din incarcarea unitara


1kN/m
1/2s
1/2d
t
3
4
5

Eforturi din incarcarea


permanenta
t
6

Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU

Efroturi din incarcarea cu


zapada
I
II
III
7
8

Efroturi din incarcarea


utila
t
9

Efroturi din incarcarea data


de vant
V ->
V <10
11

Efroturi din combinatiile de incarcari


(SLS / SLU)
C1
C2
C3

Efroturi
maxime
+

..

Se folosete principiul proporionalitii si al suprapunerii efectelor;

20

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011

11.

Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU

Dimensionarea elementelor grinzilor cu zbrele

Seciunile transversale ale elementelor


trebuie alese in aa fel nct materialul sa fie folosit cat mai raional:
- forma seciunii transversale;
- tipurile de seciuni pe elemente;
- prinderi uoare in noduri;
- barele comprimate cu raza de giraie mare (materialul cat mai deprtat).
Talpa inferioara: corniere cu aripi neegale cu aripa lunga in prelungire;
Zabrele: corniere cu aripi egale (mai economic neegale cu aripa scurta in prelungire)

Dimensiuni si axe ale seciunilor (notaii)

21

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011

Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU

Tipuri de seciuni utilizate la elementele solicitate axial:


Seciuni simple (laminate sau sudate) S;

Seciuni compuse:
o Puin deprtate PD;

o Deprtate D.

22

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011

Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU

Eficienta seciunilor transversale

23

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011

Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU

Predimensionare:
- bare ntinse, in special prinderea cu nituri / uruburi se va folosi un efort axial capabil
redus cu 1.10 1.25;
- bare comprimate (considernd o zveltee de ~100 => coeficientul de reducere sau cu
metoda razelor aproximative de giraie - coeficienilor de forma);
Din experiena de proiectare se tie ca pentru anumite elemente coeficientul de
zveltee are valori apropiate de
Elementul de construcie
Grinzi cu zabrele Obinuite Tlpi
Zabrele
Grele
Tlpi
Zabrele

80-100
100-120
40-60(80)
60-80(100)

Distantele intre profilele puin deprtate grosimea guseului


D efortul maxim din zabrele (montani, diagonale) (de compresiune)
o Grinzi nituite
D 150kN t g 8...10 mm
D

150...250 kN t g

10...12 mm

250...350 kN t g

12...14 mm

350kN t g

14...20 mm

o Grinzi sudate
D 150kN t g
6...8 mm

150...250 kN t g

8...10 mm

250...350 kN t g

10...12 mm

350kN t g

12...18 mm

Solidarizarea elementelor ntinse sau comprimate (puin deprtate sau deprtate):


Elemente puin deprtate fururi (minim 2) dispuse la:
o Elemente comprimate l1 40 50 i ;
o Elemente ntinse l1 80i .

24

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011

Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU

Elemente deprtate:
o Plcute (solicitate la ncovoiere si for tietoare);
o Zbrelue (solicitate la for axiala);

25

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011

Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU

26

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011

Tipuri de otel folosite in mod uzual la construciile metalice


Limita de curgere fy si rezistenta la rupere fu;
Marca de otel
S 235
S 275
S 355
S 450

Grosimi nominale ale elementului t(mm)


t <= 40 mm
40 mm < t <= 80 mm
2
2
fy (N/mm ) fu (N/mm ) fy (N/mm2) fu (N/mm2)
235
360
215
360
275
430
255
410
355
510
335
470
440
550
410
550

Alte caracteristici mecanice (pentru toate mrcile de otel);


o Modulul de elasticitate longitudinal: E = 210 000 N/mm2;
E
o Modulul de forfecare: G
81000 N / mm 2 ;
21
o Coeficientul lui Poisson in domeniul elastic:
0 .3 ;
6
o Coeficientul de dilatare termica:
12 10 ;
Verificarea clasei de seciuni
235
fy

Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU

c h
;
t f tw

15

C3

Formulele de dimensionare
Utiliznd formulele SR EN 1993 1 -1 se vor dimensiona:

27

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011

Bare supuse la compresiune:

N Ed
N c ,Rd

o Verificarea de rezistenta:
Af y
N c ,Rd

Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU

1 .0 .

seciuni de clasa 1,2,3;

M0

N c ,Rd

Aeff f y

seciuni de clasa 4.

M0

o Verificarea de stabilitate:

N Ed
N b ,Rd

1 .0 .

Lungimii de flambaj Lcr :


Pentru tlpii, in planul grinzii lungimea teoretica a barei
(distanta intre doua noduri consecutive), perpendicular pe
planul grinzii se ia distanta intre doua noduri fixate prin
intermediul contravntuirilor.
Pentru zabrele de la reazem pe ambele direcii lungimea
teoretica;
28

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011

Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU

Celelalte zabrele: planul grinzii 0.8l, perpendicular l; in cazul


zbrelelor din evi la care prinderea se realizeaz direct 0.9l pe
ambele direcii.
n STAS 10108/0-78, pentru tlpi comprimate, lungimea de flambaj n planul grinzii
se consider ca fiind distana dintre nodurile teoretice, iar n plan normal grinzii este distana
ntre nodurile de fixare mpotriva deplasrilor n acest plan.
Grinzi cu zbrele
Direcia de flambaj

Elementul
talp
diagonale i montani de reazem
celelalte zbrele
lf lungimea de flambaj
l
l
0.8l

n planul grinzi
Transversal planului
l1
l
l
grinzi
n care: l este lungimea elementului ntre nodurile teoretice
l1 este distana ntre nodurile fixate mpotriva deplasrilor n planul transversal grinzii

Lungimile de flambaj pentru zbrele ncruciate i prinse la intersecii conform STAS


10108/0-78
Zbrele ncruciate i prinse la intersecii
Schema grinzi
Lungimea de flambaj n planul transversal grinzii
caracteristica
nodului
de
felul solicitrilor n barele
intersecie a diagonalei
care se opun flambajului
ntindere efort nul compresiune
ambele diagonale nentrerupte
0.5l
0.7l
l
bara care se opune flambajului
este ntrerupt i barele sunt
0.7l
l
1.4l
legate ntre ele cu guseu
Lungimea de flambaj n planul grinzii lf=l1
Se prezint lungimile de flambaj, n planul grinzii i n plan perpendicular pe planul
grinzii, conform normei belgiene NB51-002.
Caz

Elementul considerat

Lungime de flambaj

Flambaj n planul grinzii

talp

l fl

0.9l

Diagonal
marginal

l fl

0.9l

l fl

0.9l

3
montant
diagonal

sau

29

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011

Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU

4
intersecie
de
dou bare prinse
n mijlocul lor

l fl

0.5l

talp cu noduri
contravntuite

l fl

talp la care un
punct nu este
contravntuit
(F1>F2)

l fl

F
l 0.75 0.25 2
F1

montant
diagonal

l fl

0.9l sau l

Flambaj n plan perpendicular pe planul grinzii

7
sau

l fl

intersecie a unei
bare ntinse cu
una comprimat

l fl
l fl

l fl
9

montant
de
zbrelire n K
(F1>F2)

l fl

F
l 0.85 0.35 t
Fc

0.5l

F
0.9l 0.85 0.35 t
Fc

0.45l

F
l 0.75 0.25 2
F1

30

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011

Curbe de flambaj: (forma seciunii)

Af y

Zvelteea
N cr

Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU

N cr

EI

2
f

_
2

0.51

0.2

Lcr 1
(clasa 1,2,3)
i 1

_2

Aeff f y
N cr

(clasa 4)

- Fora axiala critica

31

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011


_

Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU

E
fy

1
1

93.9 ;

_ _
max y ; z ;

ANEXA BB 1.2. Zabrele din corniere


_

0 .5 0 .7 i ;
Capacitatea elementului N b ,Rd :

N b ,Rd

eff ,i

Af y

seciuni de clasa 1,2,3;

M0

N b ,Rd

Aeff f y

seciuni de clasa 4.

M0

- factorul de reducere pentru modul de flambaj considerat.


o Verificarea de zveltee ( a 120 - montant si diagonala de la reazm,
150 - celelalte elemente):
a
o Detalii constructive si de alctuire:
Bare supuse la ntindere:
N
o Verificri de rezistenta: Ed 1.0 .
N t ,Rd

Arie bruta: N pl ,Rd

Af y

; prin N pl ,Rd

N Ed Anec (orientativ);

M0

Arie neta: N u ,Rd

Anet f u

M2

32

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011

Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU

mbinri categoria C (frecare): N net ,Rd

Anet f y

M0

o Verificarea de zveltee (

400 );
33

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011

Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU

o Detalii constructive si de alctuire.

Detalii constructive si de alctuire


Numrul de seciuni utilizate se reduce la maxim 58.
Tlpile in general se executa cu seciune constanta (l<24m). Lungime elementelor mai
mica de 12m (gabaritul maxim de transport tronsoane de expediie <12m).

Daca este necesara tronsonarea tlpilor, aceasta se realizeaz in afara nodurilor si in


panourile cu efort axial cat mai mic si cat mai aproape de marginea guseului. Jontarea
(mbinare supusa la efort axial) se face fie cu eclise, fie cu corniere adiionale, fie cu ambele
cu observaia ca elementele adiionale trebuie sa aib aria cel puin egala cu aria elementelor
de baza.
- Schimbarea seciunii tlpilor (grinzii cu deschiderea mai mare de 24 m) se va face in
nodul unde diferena intre eforturi este maxima.

12.

Verificarea rigiditii generale - determinarea sgeii maxime a fermei

Se utilizeaz metoda Maxwell Mohr, aplicnd o fora unitara in punctul si pe


direcia sgeii cutate.
Element

Bara Nik [kN] nik lik [m] E Aik [m2]

N ik nik l ik
EAik

Talpa superioara i - k
.....

TOTAL

N ik nik lik
EAik

Verificarea se face cu relaia:


N n l
L
f max ik ik ik
fa
; sgeata admis depinde de tipul elementului;
EAik
300
Fermele cu deschidere de peste 30 m se recomanda sa se realizeze cu o contrasgeata
data de P+1/2U

13.

Realizarea si calculul prinderilor in noduri

Soluii de realizare:
mbinare cu uruburi sau nituri;
mbinare cu ajutorul cordoanelor de sudura:
o Prin intermediul unui guseu;
o Prinderea directa.

34

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011

Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU

Prindere directa fara guseu

Prindere in noduri pentru grinzii cu zabrele din corniere


Prindere sudata cu ajutorul unui guseului
Prindere cu uruburi

Calculul mbinrii (SREN 1993-1-8)


Distante minime / maxime
Forfecare in tija urubului:
35

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011

Fv , Rd

f ub A

Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU

M2

Presiune pe gaura:
k 1 b f u dt
;
Fb , Rd
M2

Lungimea si grosimea cordoanelor de sudura (a, l1, l2);


fu
2
2
3 2
;
||
w

M2

Metoda simplificata
fu
Fw, Rd
a.
3 w M2
- Daca rezulta mai mult de 6 nituri/uruburi se va dispune o corniera adiionala.

mbinarea de continuitate a tlpilor


tlpi din eava

36

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011

tlpi din corniere

tlpi din profil U (spate-n spate, fata-n fata)

Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU

37

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011

Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU

tlpi mbinare de continuitate pe antier

38

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011

Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU

Modul de realizare al guseului si calculul:


Guseul trebuie sa rezulte cu o forma cat mai simpla se va cuta ca cel puin doua
laturi sa fie paralele. Dimensiunile se iau multiplu de 5mm.

Prinderea guseelor de tlpi se calculeaz la rezultanta eforturilor din zbrelele


concurente in nod / a eforturilor dintre cele doua poriuni de talpa si ncrcarea in nod.

39

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011

Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU

40

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011

Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU

Elemente pentru stabilirea capacitaii portante a guseului

41

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011

Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU

Tipuri de noduri

42

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011

Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU

Indirea barelor tlpilor


Centrarea se face dup axa mediana a celor doua axe ce trec prin centrul de greutate,
aceasta va face ca tlpile sa fie aliniate la partea superioara. Indirea se poate face cu eclise si
uruburi sau sudat (panta 1:5).

Detalii de noduri
Noduri speciale

43

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011

Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU

Noduri curente

44

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011

Detaliu nod de reazem


Rezemare pe capul stlpului

Rezemarea la baza stlpului

Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU

45

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011

Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU

Prinderea panelor
-

Prinderea panelor de talpa din corniere

Prinderea panelor cu scaun din platbande

14.

Desene pentru grinda cu zbrele realizata in varianta cu prindere sudata


-

15.

Formate pentru desene;


Scri pentru desen;
Indicatorul pentru desen;
Tipuri de linii;
Simboluri pentru elemente, prinderi etc.;
Cotarea desenului de construcii metalice (tipuri de sgei, unitii de msura);
Natura pieselor desenate:
o Detalii de taiere poziiile (debitare - uzinare);
o Plane de execuie (asamblare uzinare);
o Plane de montaj (asamblare, montaj antier).

Extrase de materiale
o Extras de poziii;

46

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011

Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU

o Extras de ansamble;
o Cantiti de materiale.

16.

Componente proiect

PIESE SCRISE
Foaie de capt;
Borderou piese scrise si desenate;
Colectiv de elaborare;
Memoriu tehnic justificativ - nu se cere;
Breviar de calcul:
o ncrcri ipoteze, combinaii;
o Dimensionare norme, formule de dimensionare si verificare (rezistenta,
stabilitate, rigiditate), rezultate.
Extrase de material. Elemente (profil, lungime, greutate)

------------------------------------------------------------------------Extras pozitii, Contract: 01/2009


Faza:
Titlu:Grinda cu zabrele
Date: 23.03.2009
------------------------------------------------------------------------Pozitie
Profil
Nr. Calitate
Lungime
Aria
Greutate
buc.
(mm)
(m2)
(kg)
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Total pt
___ elemente:
____
______
-------------------------------------------------------------------------

PIESE DESENATE
Ferma metalica axele + elementele + prinderile; ferma ansamblu; detaliu prindere
detaliu guseu etc.

47

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011

17.

Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU

Bibliografie
-

Mercea, Gh Construcii Metalice ~ Structuri, curs pentru ingineri, 1984 Institutul


Politehnic Traian Vuia, Timisoara;
Mercea, Gh. ndrumtor de proiect vol I & II, IPTV Timisoara;
Mateescu, D. s.a Construcii Metalice curs secia CCI subingineri, Iasi 1971,
IPTV Timisoara & IPGA Iasi;
Popescu, V. Construcii metalice industriale Ed. Tehnica 1961;
48

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011

Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU

Serbescu, C. s.a. Hale industriale cu structura metalica ndrumar IP Iasi 1982;


Mateescu, D Construcii metalice Calculul si proiectarea elementelor de otel Ed.
Tehnica 1980;
Dalban C. Construcii cu structura metalica Ed. Didactica si Pedagogica 1997;
SR EN 1990 Eurocod : Bazele proiectrii structurilor
SR EN 1993 -1 -1
SR EN 1993 1 8

49

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011

18.

ANEXE

Incarcari utile

Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU

50

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011

Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU

51

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011

Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU

Greutati proprii

52

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011

Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU

53

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011

Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU

54

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011

Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU

Zpada

Incarcarea data de zapada pe acoperis trebuie sa se determine dupa cum urmeaza:


Pentru situatii de proiecare permanente / tranzitori
s
i ce ct sk
- Valori recomandate ale coeficientului ce pentru diferite topografii ale
amplasamentului
Topografie
ce
Expusa
0.8
Normala
1.0
Adpostita
1.2
Topografie expusa: zone ntinse de teren plat lipsit de adpostire sau cu adpostire limitata,
creata de natura terenului, construcii nalte sau copaci.
Topografie normala: zone unde nu se produce spulberarea semnificativa a zpezii din
aciunea vntului asupra construciilor datorita naturii terenului si prezentei altor construcii
sau a copacilor
Topografie adpostita: zone unde construcia analizata este mult mai joasa dect terenul
nconjurtor sau este nconjurata de copaci nali si / sau construcii nalte
- Coeficientul termic
ct 1

55

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011

- Coeficieni de forma ai incarcarii


030o
Panta acoperiului
0.8
0.8 0.8 / 30

Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU

3060o
0.8 60
/ 30
1.6

60o
0.0
-

Harta de zonare a valori caracteristice

56

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011

Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU

57

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011

Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU

Vnt
- Presiunea din vnt pe suprafee:
w( z ) q ref ce ( z )c p ;
Categoria terenului

Descrierea terenului

zo , m
interval

Valoare de cod

I Mare, lacuri, teren


0.003 0.01
plat
II Cmp deschis
0.03 0.07
III Zone cu
densitate redusa a
0.1 0.4
construciilor
IV Zone urbane
0.8 1.2
Valori mici ale lui zo provoac valori mari ale vitezei medii a vntului
- Factorul k r ( z 0 )
Categoria
I
terenului
0.17
k r ( z0 )
-

0.01
0.05
0.3
1.0

II

III

IV

0.19

0.22

0.24

II

III

IV

2.65

2.35

2.12

Factorul de rugozitate c r ( z )
2

z
c r ( z ) k z 0 ln
z0
- Factorul
Categoria
I
terenului
2.73
2
r

I ( z)

Intensitatea turbulentei la inaltimea z

z
z0
Factorul de rafala c g (z )

2.5 ln
-

c g ( z ) 1 g 2 I ( z ) , unde g

3.5 factorul de vnt

- Factorul de expunere ce (z )
ce ( z ) c g ( z ) c r ( z )
-

Intensitatea de referina q ref

Coeficieni de presiune c p

2
0.612U ref
din tabelul anexa A + harta de zonare

58

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011

Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU

59

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011

Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU

o Acoperiuri plate

60

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011

Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU

o Acoperiuri intr-o singura panta

61

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011

Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU

o Acoperiuri in doua ape

62

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011

Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU

63