BIBLIOTHECA NOVI TESTAMENTI 1 Pr. Prof. Dr. Vasile Mihoe Asist. Drd, Daniel Mihoc Drd. loan Mihoe INTRODUCTION TO THE NEW TESTAMENT Volume I © Teofania, 2001. All rights reserved. MOF p/7, bn e Cuvant inainte Disciplinele Studiului Noului Testament sunt numai partial acoperite de volumele publicate pang acum in limba romind. Dac exist materiale serioase de Introducere (isagogie) a Noului Testament = incepind mai ales cu eminenta realizare in domeniu datoraia Parintetui Vasile Gheorghiu (Cemauji, 1929) ~ suntem deficitari la discipline ca Ermineutica biblicd, Exegeza Noului Testament si Teologia Noului Testament. Aceasta lipsé o resimt in mod acut mai ales studenfii teologi, pusi in situatia de a-si cluta materialele pentru ‘examene in surse variate si mu intotdeauna usor de gisit. Dar o resimt, de asemenea, credinciosii doritori de a cunoaste mai indeaproape cuvdntul lui Dumnezeu, si pe baza unei documentari care sf aiba girul ‘competentei stiintfic-teologice. Tata de ce am socotit potrivit s& initiem tipairea unei serii de volume ~ sub titlul gencric Biblioteca Noului Testament ~ cuprinzaind materiale care si acopere toate disciplinele Studiului Noului Testament, la nivelul exigentelor epocii actuale, dar, totodata,fntrun mod sintetic si corespunzitor unei paturi cét mai largi de cititori. i avem in vedere in primul rind, pe student teologi, dar nu mai puyin pe tofi cei interesati de a descoperi pentru ei ingigi si pentru propisirea lor duhovniceasca scrierile inspirate de Duhol Sfént cuprinse fn a doua parte a Bibel, Volumul | al seriei pe care o initiem cuprinde mai inti Istoria epocit Noului Testament, apoi o scurté Introducere generala in Noul Testament si, in sfdrsit, Introduceri speciale la cele patru Sfinte Evangheli. Este, vorba, deci, de subjecte mai cunoscute decat altele $i ‘mai mult ilustrate in literatura neotestamentara roméneased, Reluarea lor ~ bineinteles, din perspectiva seriei proiectate ~ nu numai c& nu este superflua, ci, dimpottiva, se vadeste absolut necesari. Cici va cexista 0 continuitate, pe traseul unui curs ascendent, infre acest volum si cele care vor urm.Ne apropiem cu sfiald si cu constiinfa nevredniciei de scrierile ingpirate ale Noului Testament, aceste serieri in care risund cuvéntul Jui Hristos Insugi si cuvantul Apostolilor Sai in calitatea lor de martori ai Cuvéntului intrupat. Lui ne plecdm cu umilinff, rugénducL si binecuvinteze lucrarea inceputa si s-o facé deplin roditoare in vieja Bisericii noastre Orodoxe gi a Teologiei roménest Sibiu, la Sarbatoarea Sf. Antonie cel Mare 2001 Autorii Disciplinele Studiului Noului Testament Studial Nouli Testament este una din ramurite cele mai importante ale teologiei crestine. O ramuri de o bogitie firi seamén, ilustrati prin cercetr care incep cu opeetecelor mai vechi Paring dascl ai Bserici $i care se continu pe integ parursu clor doul mien de storie resin Find tos odieiplin extrem de complexa, cae a cumoseut o dezvotare cu tot deescbise mai ales in ultimele veacuri, Srudiul Nouli Testament cuprind, de apt, umataree discipline Istaria epocii Noulul Testament, Nu pam stdia Nou! Testament ‘ka fine seama de contetul sore are sau desfigura evenimentele pe car le relateazi.Cregnismul aapdrt gi a rlopGndtint-un ead istoric acografic desl de clr delimiat De asemenea, cle cuprnse In eanontl NNoului Testament au fost srise in anumite stair rispind le probleme specitice care, de multe or, nu pot inelese fr o unonstee a adr istoric mai lrg in care au spiral In general specilighidsimiteaza cadral cronologic al acestei discipline intre epoca Ini Alexandru cel Mare (+ 323 ‘.H.) gi ultima mare revolt iudaic& (132-135 d.H.). Bibliografte: Abel, F.M., Histoire de la Palestine, 1951-1982. Abridan, Dumitny, fori? Flaviu — istric al epocii imerteszamentore Importana sa pentru cunoasterea contextulul tn care a apdrut orestnismul, MA, ne. 3/1981, p, 8:20. Ayouplin, 2 lerapte rev yodve one Kaviric Auabrens, Tesaloni, 1985, Barrett, K, The New Testament Background. Selected Documents, 958, Corbu, Adrian, Istaria polticd a epocti Noull Testament, in ,Atarul Banatulu, nr 7-9/1997, p. 83-91 ‘Corbu, Agape, Situayia socialé in Fara Sfantd tn epoca Nowlul Testament, In ,Teologia", wr. 1-2/1998, p. 57-63 Daniéiou,J., Message évangéligue et culture hellénistgue, 1961 Jeremias, J, Jerusalem sur Zeit Jesu, 1923. Kiel, R., Geschichte des Volkes Israel, 1922-1929. Marcu, Grigerie, Ostia nowa: Isiorla vremsrilor neotestamentar, Sibi, 1946, Idem, Mediu! de apartie al edrflor Noului Testament, in .Mitropolia “Ardealului, ne. 46/1976, p, 252-272 Minoc, Prof. Vasile, Samariteni in ,Mitropolia Ardealulul, nr. 7-9/1980, 625-632. Peiffer, R, History of New Testament Times, 1949. Rops, Daniel, Jésus en son temps, 1946,Schires, Ey Geschichte des jadischen Volhes in Zeialter Jésus Christ, 1, 1909; The Fsory af the Jewish People inthe Age of Jesus Christ (175 AC. ~ A.D. 135), 6 new English version revised and ected by Geta Vermes, Fergus Milla, Martin Goodman, Ediaburgh, 4 vo Incepind eu 1979 Arheologia iblick este o disciplind mai nous. Cercetirile atheologice constiuie 0 sursi importantt de informatii privind circiimstanfele sociale, geografce, politice, cultural, religioase in care au aptrutcarile care formea2A canonil Noului Testament. Bibliografie: Abrudan, Prof, Dumitw si Prof. Emilian Comitescu, Arheologie biblica, Bucuresti, 1994. Albright, WF. DeIge de la plere ta chratenté, 195 Idem, Archéologie dela Palestine, 1985 Barrows, A.C, Manuel d'archéologiebbligne, 1939. Corswant, W., Dictionnaire darchéologebiblique, 1956 Grllenberg, i. M.,ailardefa Ble, 935, May, HG. Oafora Boe dla, 1995. The Fimas las ofthe Bibl, Times Books, DB, Studint limbii originate (grecesti) a Noulul Testament, Obicctul scestei discipline il reprezintd cunoasterea dialestului comun al lim srécest in care au fost scrse cartile Noului Testament. O bund cunoastere a limbit texeului Noului Testament contribuie 1a injelegerea corectd smesajuul su DBibliografie: Abel, F. M,Grammaire du grec biblique, 1927 Argyle, A. W., An Introduction Grammar of New Testament Greek, 1965, Cartez, M., Grammaire grecque du Noweaw Testament, 1966. Selumoiter,&., Handhontordans sum grichischen Newen Testament, 1968, Taylor, V., The Text ofthe New Testament, 1963 ‘Werham, J. W., The Elements of New Testament Greek, 1965, Introducerea’ (sagogia) in cirtile Noulul Testament. Ca iscipling biblica, introducerea in carjle Nowlut Testament sa dezvottat incepand eu secolul al XVIII-lea, Pini Biseriti si sritorii bisericest m ‘au preosipat de probleme isagogice deed oceaional, Pafine informatii de atu introductivl avem de la Papias, episcop de lerapolis (inceputul se. 1), fn eéteva fraginente citste de istoriul erestin Eusebia de Cezareea Teofil de Antichie, Clement Alexandrinul si Sf. Irineu, trateazd probleme legate de apnritia canonului, iar Origen este preocupat de auteatcitetea, iniagritatea gi vimpulaparitct mai multor ir din Noul Testament. Ce prima Tntroducere am putea soeoti Canonul Muratot(sfaryitul see, Hl dH), care confine © list a elinilor Nonlui Testament, cu scurte informatit despre ficcare. Din aceeasi perioadi pravin prologurile antimarcionite Evanghelile de fa Mare, Luca si loan, Un fel de stun inttoductiv in caaile Sintei Scripturi poate 11 socottd scrierea Divoyug énitouos ah Oca ‘otis, sribuid $fintului Atanas, erhiepiscopul Alexandrie} (+ 373). ‘Objectul Iriroducerit fn cartile Noului Testament este de a urmbrt soarta acest cbt din momenta aparite ior pana i zilele noasre. Sago se referi pe deo parte lz Noul Testament in ansamblu, yi atunes vorbim de ‘sagogie generala. In cuprinsulacesteia vom reghsi urmttoarele probleme Istoria eanonului Noului Testament: Inspirai aulentcitate si esnonictatea Noului Testament; [storia textului Noului Testament, Istria traducerilor Noului Testament. Pe de alti parte, isagogia priveste indeaproape fecare sriece in parte. Avem de a face in acest caz uo lsagogie special 8 cael aie de lueru cuprinde rezolvarea urmatoarelor probleme: Cine este autor? Cand gi unde a scris? fn ce imprejurdei? Ce scop a urmarit? Cui sa adresat? In ce limba a scris? Este autenicd serieren care a pastrat pind astizi? Sia psttat ea unitatea si interitates? De rezutiatete pe care e pune la disporitie Inuroducerea depinde in cea mai mare mésuré realizarea comentariull ‘Noului Testament, Bibliografie: Bacon, 8. W. , An Irodtuetion tothe New Testament, 1900, Bulyescu, Nifon, Isagoghi saw Fairoducere in cdrile Sfiel Soripturt a Vechiul si Noului Testament, Bucuresti, 1838. =) Brown, R. E, 4m dnrrnduction tothe New Testament, New Yor, 1997 George, A."P. Grelot, Iuroduction & la Bible Edition nowelle: Le Nouveau Testament, -V, 1977 Gheorghi, Vasile, Jurodlucere in sfnrele cary! ale Testamentulsi Now Cera, 1928. Kapafiéénoutos, 1, Kiaxroys ary Kecr Auadhen, Tesalonic, 1991 Muneans, Liviu, Compendia de Ineoducere tn Castile Noulul Testament, Cluj 1941 Nicoiaescu, Nicolne 1, Grigorie Marcu, Soffon Vlad, Liviu G. Muntean, Studi! Noului Testament, pentra Insitele teologice, Bucuresti, ‘dita ein, 1983, Oariu, lsif luli, Iuroducere in cdrite Noului Testement, Ceransebss, 1913, Schenke, HIM. KIM. Fischer, Einlelimng in die Sehrifien des Neven Testanens, 1-2, 1978. Schvsizer, Ey 4 Theological Inroduction ta the New Testament, 1991 Scriban, llia, Curse Iuroducere in eile Noului Testament, Bucuresti, 1930, i. Numele discipline} vine de la verbul dump, care inseanins a explica, a tnd, a interpreta Jncd din sec. I, se poate vorbi de Inceputuile vitoarel discipline a Enmincutci, Jn Huctarea 1 Ketc (Chita), episcopal Melton din Sardes °(070 4.) a voit sé dea lista celor mai obignuti trop biblci si expficarea lor. biectul acestei discipline il reprezintS stabilirea principiflor regulilor care permit o explicare (télmacire) corect& a Sfintei Seriptui general sia Noului Testament in special, Ermineutice cuprinde trei diviziun; moemiea (teoria sensuriior Sfintei Seripturi, euristica (aflarea si identificarea sensuritor in diferite texte biblice) si proforistica (aplicarea sensului celui mai potrivit in cazu textelor dificil de interpreta Bibliografie: Basarab, M., Ermineutica biblicd, Oradea, 1997. Biucman, D_C., Biblical Interpretation, 1951 Braun, D. M, The Sensus Plenior of Saored Seripture, 1985. Chiricescu, C, Erminewtica Biblicd, Bucureti, 1895. Grant, R. M4 Short History ofthe Interpretation ofthe Bible, 1965. Jeanrond, W. G,, Text and Interpretation as Categories of Theological Thinking, 198. Marcu, Grigori Preoeupari ermineutice de interes actual panortodax gi ccuimenis, rev, «Mitropolia Ardealulu, 7-8/1958, p, 484-515, Robinson, M. J, J. B, Cobb, The New Hermeneutic, 1964, Seriban, hulu, Manual de Erminewicd Biblicd, Bucuresti, 1922, Exegeza Noului Testament. Cea mai yeche si cea mai important dine aceste discipline este exegeza, adicé interpretarca_sau_comentari} cintilor Noului Testament. Aplicarea practi.a prineipiilor ermineutici.este arcina encgezsi. Aééista ‘este tol atét de veche ca si cArtile Nou! ‘Festament, cAci Apostolit ingigi simt nevoia lauritit unor invatSturt propoviduite de Mantuitorul, Adeseori fi vedem adresindu-l-se eu cuvintele: {Deslugeste-ne noul pilda aceasta” (Mt 13, 36b), Cu att mai molt e resimte [SceaRUvevoTe de tlmiire Ia sceia care n-au ascultat direct pe Mantuitorl Apostoli, primind mandatul de a propovldui Evanghelia lui Hristos, au tmenirea dea ogi explica pe injelesul tuturor. Fi fae acest lueru luminat find prin inspiratia Dahului Sfint. Dar pe mésurd ce fntre Méntutoral gi sscultitorii Evangheliei se interpun secole, interpretarea Noului Testament devine tot mai grea. Primele jeoli teologice, ca acclea din Alexendria, Cezatces si Antiohia, sunt seoli exegetice, deosrece munca lor se concentreazi in primul rind asupra tilmaciri Sfintet Seriptur. Diseiplinele biblice urmiresc s& extragd din textul eBrtilor Novlui Testament infelesu dat de eutori stings sil expun cu clariate gi precizie, pe infelesulcredinciosilor. Acest lucru este ou att mai dificil, cu cit autorit cnilor sfinte ale Noului Testament de multe ori nu fee alteeva, decét reproduc cuvintele Mantuitorului fara le da vreo Hamurire. . Din precizarea obiectului, reaultb clor si limitele inferpretirii seu talutcirit exegetice. Numai intenpretarea ce ne sft imureasea lest dat de autori sting’ serierilor for, este exegetica. Indata ce depaseste acest obiectiv, urmirind si alte tendinge, cz: epararea infelesulu dat de autor 0 snumitoradevaruri sau aplicares acestor adeviruti pe ternal vei practice, ‘nu mai avem dea face cu 0 exegezA pur cicu una mint, care are eaacter apologetic, dogmatic, catehetic, omiletic etc ‘Toate diseiplinete neotestamentare sunt auxliare ale exegezei sau ‘omentarilui. Ele mu fac altceva decdt sé ofere material slinifie necesar tune ct mai ume interpret Bibliogratie: Benoit, P.. Exégese et Théologie, LIV. incepaind cu 1960. Coppens, 1, Problémes 21 méthodesd'exégbsebiblique, 1950. GrelotP., Sens chrétion de I’Ancien Testament, 1962. Nicolaeses, N. 1. Biserica Ortadoxd, pastratoavea eelor mai bane radi! si metode de exegeza biblca, in tev. ,Studii Teolopie, [2/195 Hi mera pica”, 12/1952, p ‘Teologin Noului Testament. Se bazca2i pe studiul exegetic, find tun produs sistematic al acestuia. Este o sistematizare a tuturor invayaturilor Mantuitorutui, care s-au predat Sfingilor Sai Apostoli si eu fost propoviduite de acestia in mijlocul lumii iudaice si pigine. Bibliografie: Bonsirven, J, Théologie de Nouveau Testament, 1951. Jetemias J, New Tesiament Theology, 1973, Kittel, G., G. Friedrich, Theologisches Worserbuch sum Newen Testament, ~ 1X, 1933-1979, Ladd, G. E., A Theology of the New Testament, revizita de D. A. Hegner, 1995, Lagrange, MJ, L'Evangile de Jéews Christ, 1930. Mareu, Grigori, fnroducere in Teologia Bibifcd, tn Anuarul* XVI (1939- 1940) al Academiei Teologice ,Andreiane” din Sibin, em, Preccupari gt studi de teologie biblcd, in vel, ,Doutzeci de ani din Via(a Bisericii Onodoxe Romine. La a XX-e aniversare a inschunssit Prea FercituluiParinte Pasiath Justinian”, 1968, p, 266-282, Prat F. Jétus Christ Sa Vie, Sa Doctrine, Son Oewsre, Hl, 1953, Ident, La Théologie de Sains Pau, ed, de Jean Daniélow, Fi, 1961-1962, Richardson, A, 4n Invoducion tothe Theology ofthe New Tesameny, 1958. 7 : Stauffer, F., New Testament Theol 21955,STORIA EPOCH NOULUL TESTAMENT Pentru buna injelegere a multor texte din Noul Testament este nnevesard 0 minima cunoastere a mediului in care el a apart, a condi politice, sociale, culturale si religioase care caracterizan epoca respectiva Deoarece fara Sfanta se afla atunei sub goupatie remand, vom incepe prin & prezenta schematic situaia lumii greco-romane. Lumea greco-romana 1, Situatia politica. Specialist impart in mod obignuit itoria Romei in rei pati: epoca regilor. cea a republicii si cea a imperiului. Dap tadivie, Roma a fost fondati in anul 753 LAL, Prima perioadd 9 istoriei Romei tine de ia aceasta at pink inant 10°33, cand a Tost depos vltinul reg, Tarqunius Soperbus.Epoca republic tine din 509 pind i.27 UHL fo cusul aces pec, Roma cues putin te putin o poze preponderent mei iin Iai, apoi de jurimpreural mini Mediterane. Ea yé-aimopittotedas, din ce face mai mul, st experenta politica gi adminisratvm. Cultura eta fut malt de césiaat prin contact eu eleate popoate, ma les en grit in ultima parte epocti republic asstim la 0 consderabila dezvolere « comerfului, des itici se degradeazi din ce in ce mai mult. care pe tool imperial ui Qtavian August, inl 27H. De apt August muh Tut de impart el pefora sis numit principe sa primul celjean™ Totus, © neindoelic o8 epoca imperil’ incepe cu dora so. Pe noi me intreseaza fh special limi ani i repblist primi an ai imperai, adit epon in care se ncadteezt apa Cregismull ha Nout Testament {in anul 66 generalul roman Pompei pleca spre Orient in fruntea unei anmute teri sx puter Toate lrgin ce pisope wiatvcle ponte nna Mies fia condus tupele pnd le polele Munjilor Cauedz gi Ta Grmurile Caspice. fn primavera hi 63 LH, aaiuns la DDamase de unde esut a oeuparen [ai Stine Teraatimol fou sete 2 if sourta yreme “Tani Stine Tn acelasi timp, luliu Cezar cucerise Galia. Rivalitatea dintre cei doi generali romani a degenerat curind in razboi civil (49 iH). Cezar a devenit ‘curing stapan al situafiei in Malia gi Spania, El La urmarit pe Pompei pana in Grecia unde, in lupta de la Farsals (48 1H.), La infrnt definitiv. Dar in anul 44 1H. Cezar a fost asasinat, si din now a iabuenit rizboiul civil, Brutus si Cassiu, prineipalii membri ai conspiratiei careia i-a cdaut vietima Cezar, su flat confruntati eu Mare-Antoniu si eu tindrul Octavian, Ful adoptiv al lui Cezar, sustinuti si de marele pontif Lepidus. Trivmvirii au Tavins in batalia de Ja Filipi. Ei si-au impart teritoriul roman. Octavian va deveni curind stpin si peste partea lui Lepidus. Occidentut se declara pentru Octavian, in timp ce Antoniv este preocupat numai de dragostea sa penttu Cleopatra, regina Egiptului, cu care se si cdsstoreste. Izbucneste confMietul armat intre cei doi, incheist cu batdlia de la Actium, in care flota lui Antoniu este distrust (31 i.HL). Antoniu si Cleopatra s-au sinucis, Octavien ramanind singurul stipan al lumii romsne. in anul 27, invi senatulu it, In anul 63 incepe, deci, stipdnizen romand asupre ;Atorul primeste din partea upranumele de August (lat: Augustus) si, pina la moartea sa, in anul $4 4M, el ramdne in fruntea celui mai paternic imperiu pe care Ia cunoseut istaria Epoca lui Octavian August a rims i prospefitate, Dupdi ani lungi de tulburdei $i razboi civil, guveryarea sa, area sinstaural ordinea si justija, a aparut ca ces a unui bineficStor al Ream ‘omens. wee Loi August ix unmat ginerele stu Tiberiu, Desi imteligent si abil, Tiber sfces de Wala bindeli eh oe Hak fete el sale sB rian fn jstorie ca o epoc8 de teroare singeroasa, Dupa Tiberi, au lurmat pe tron Caligula (37-11), depravat si capricios, apoi Claudiu (41-34), un administrator destul de bun, si, in sfBrsit, Nero (54-68), primul mare porséeutor al crestinilor. Asasinayea sa marchesea inceputul unei perioede de tulburdr, in cursul cAreia tri imparati — Galba, Ono gi Vitelius ~ nau avut ecdt domnli efemere, ‘Acum incepe atmata_si-si_impuné_pe tron pe referaii ei. Legiunile de fa Dunire gi din Orient Ia aelamat ca imparst pe Beneralul Vespasian, care conducea pe atunei operatiunile impotriva revoltatilorivdei. Alegerca s-a dovedit fercitd, Vespasian restabilind ordinea si umpland din nou visieriastarutu, Fiul gi suecesorul stu, Titus, 2-8 domnnit decit doi ani (79-81), Lui i-a urmat fatele siuv Domitian (81.96), care a dezlanruit din now persecutia impotriva erestinilor.._Dupa asasinarea Tui Domitian, senatul a desemnat ca succesor la tron pe balrdnul jurist Nerva (96-98), cAruia i-a urmatfiul stu adoptiv Trajan (98-117), Dommnia lui Traian Va deschide o epoca de reinnoire pentru lmperiuk Roman, lista imparayilor romani ai acestei epoci August (16 ianuarie 27H. ~ 19 august 14 4.1L) “Tiberiy (17 septembrie 14-16 martie 33) ie, ca.un.timp.de.pace si 6Gaius (Caligula) (16 martie 37 ~ 24 januarie 41) Glaudiy (24 ianuarie 4 ~ 13 octombrie 54) ‘Nero (13 octombrie 4 —9 iunie 68) Gala (10 iunie 68 —15 ianuarie 69) tho (15 ianuarie 69 ~ 14 aprile 68) Vitelliu (2 ianuarie 69-20 decembrie 69) ‘Vespasian (1 julie 69 ~ 24 uni Titys (24 iunie 79 —13 septembrie 81) Domitian (14 soptembrie 8} ~ 16 septembrie 96) ‘Nerya (16 septembrie 96~ 25 iamuarie 98) ‘Traian (25 innuarie 98-8 august 117) 2. Situatia administrativa si socials a moartea fa Octavian August, Imperial Roman cuprindea. nafs de tala, Spania, Galia, 0 mare pare din Germania, Baleaii, Asia Mici,_ Sirla sf Palestina, Feiptul i Africa de Nord. Mediterana devenise o mare Sona cis, inteadevar-autoraieaimperaut5e inindea de mprejrul ei. In primul veac al erei cresine, eginile roman vor face ca fronterele st fe impinse inet gi mai depare Tn scest vast Imperu,diferitele popoare igi pistrau caractristcil gi tradiile propri. Totus, nameroasele contacts economic, culturale $i religioase tinea s& seargh diferenfle. in orage, limba cea ma rispindith era greace vulgar, azel ,ialect comun” (Koine);limbile vechi se menfineau itsd, mai ales in zonele rurale. Imperiul erm impatt in provineit. Cele mai vechi erau denumite woviicl SEnRDTRIE Rind vera de’ cliun procearl desea de senat, celealte era provineitimperiale, find condise de un lega,desermnat de citre imparat. Tara Sfinti_aven_in_frunte_un_procurator. aflat sub sutortatea legatul imperial al Sie ES ae aT lega intre ele provinciile romane, Propoviduitorii crestini vor parcurge aceste drumuri, profitind astfel de facilitate pe care le ofesea unitates politica gi administrative a lumii greco- romane. Predica crestind se vé lovi insi jn curind de opozitia autoritti’ © ccaracteristici importants a acelei vremi era qumérul enorm de ‘sclavi. Numirul lor era aproape tot atit de mare ca si acela al eetijenilor Tiberi. Ei puteau fi eliberati de stipdnii lor sau de stat gi in acest caz intrau “Tindal liberfitor. Nu tofi locuitorii Imperiului aveau si cetifenia romans. Acesta cconferea o serie de privilegii,intre care era scutirea de pedepse oorporale si, ‘in caz de condamnare {a moarte, aplicarea unei bona mors", cetaijeri romani neputind fi condamnafi la rastignice. Ei aveau, de asemenee, dreptul de a face apel ia tribunalul Cezarului, Cetatenia roman’ era ereditard: de _asemenea, ea putea fi acorda is fie cumpirath. (EF Fapie 22, 25-28). A 3._Situafia culturald (principalele curente filosofice) {n Jumen grovo-romans, metafiica hui Platon si.cea a lui Arstotel ‘n-au avut un prea mare ecou. Ceea ce ii interesa cu adevarat pe oameni erau sai ales problemele care priveau viala de zi cua gi ‘Tendinjele care predominau erau-cele epicurcice stoic. _Epicureismul, Uneori ideen centala a acestu sistem a fost nfeleash ses. initiator! stu, Epicur din Samos (342-270 1.1.) a fheut din pldcere ‘deslul viet; ins trebuie sf injelegem Dine ce lnjclegen el prin aceasta, El tn se referea la pliveriefemere, la senzaii recitoare ci lao placere care picur avea in vedere placerea rezuliat, in principal, rioard. Singura plcere durabild se afla, dupa el, in sSndtatea Jinistea suffeteascé, de unde necesitatea moderatiei gi a stipanirii de sine. Pe adepfi si i sfatuia sk nu se amestece in polities. Epicur admitea ‘existenta zeilor, dar, in viziunca sa, acestis traiau departe de lume fird a fi preocupa( de bunu! «i mers. Asadar consecinja practic a adopt ilosofiel lui era ateismul, deoarece un ze inaceesiil este cas inexstent Marea mgs. a poporulul a indrigit aceasta filosofie deoarece nu ficea ape! a prea multe nofiuniabsiacte si oferea ca nth a vei plicetea. Ni iatalnim in epicureism notiunes de pica, de judecaté inal sau de vias dhupt moarte. De eceea nu trebuie sf ne mire atitudinea atenienilr fat de SI. Pavel, atuncicénd l-avorbit despre lists gi inviere® (Fapte 17, 18-39) Intre adeptil epicureismului s-aunumarat Lucretiu, Cicero, Virgiliu Hora. Infuenfa curentului se va prelungi pind in sevolul al Stoicismul, fondat_de Zenon din Citium (36: ‘e ‘ulepilor o perfect integuiii mara i, n Consecin(, stiplnire de sive i o itabill ascezl. Aceste precente fi atrégeau pe cei care voisu 54 reactioneze worslitii are dommes atit in viaja public, edt sin cea privat, Jeau c& divinitatea este o realitale mate exist i vesnici; ea 8 exist auna sub. forma foculul primondial si, acesta Tide sufletul universului, care a derivat din el. Dummezeu sau Logesul este principiul activ care ide in el insusi_formele. wturor_lucrurilor. Sufletulomenese. este. parte. din_acest foc. divin. El goboard in om in mmomentul creri ij. Nemuriea personalé uu este posibila deoarece toate sulleteletrebuie sf se itoared in focal primordial atunci end o conflagratie general va distuge universul. Acesta de atfel, va renaste penta a parcurge un nou eiclu care se va incheia in acelgi fel: procesul acesta nu are sfargit Pentru stoic costulomulu i jume este reatzaren planului divi, ar © trai in armonie cu acesta. Fiecs in ordinea naturalé si trebuie si caute si fac acele Iucruri care sunt utile Penni pozitia lui, Imparjrea oamenilor prin diverse organisme politce, byierea fercii Is }» este un ru, Tot oamenil sunt epali i trehuie tratai cu i Sen ates® de necesita nb sproapelul,c de necesitates Zabites clos din jur este semnul unei viet normale, Slujies ta Pentru ch aceasta a putea provoca suferinid stujici tai. St trebuie impreunat eu ubirea fn epoca Noului fundamental a ceca ce am putea numi todd oratorica care se baza pe dialog: oratorul adress leas €|rauy idea rspuns ssi sublinia dele prin enclano Si ‘postrofle direete, Un excmplu de diatribi ne oferd Sf Pon cits Romani, 319, Acegt invdtétor’populri nu eran paneion = Mi wu ia gi primi gets inom Duomezeu sniversal, sulet 51 rajime 2 hana 1 elor sia! oamenilor. Ei invita o& tngurul rt inporan in Sic alngerea, vinuti, Dow aceasa pues aduce facia: Ate Hela Mesipuneaaseal i sdfiiire de sine. Atel aces seen tee alajuis 38 imbrace aspect anes ies Prin ‘Bspandizea_acestor javitituri, stoic an comtibuit Cees MBs Ia peptencamailer pentru primieasepinor 4. Religia traditionala; sineretism religios bile cu care a venit in contec, si nu uebuie uitat racal na feau pate din patrimoniul national al popeateor care recat ‘vastul spatiu geografic at Imperiului Roman jiiesltslisia comand era ma consistent det cea area, pentru cb Feedatinilor nu avesu deloe caracter uman. Ei er force cae uvernaty hu putea fi obtinut fara in. moment. ce fiecare_persoant, Wal era vazut ca Fiind sub controlul unui concursul lor. Numarul lor era imens fe lucru si flecaré Fee sg iastea 2silor de nau 3 cristalizaren unorpersonaliti divine ea fc desfiuratem. Prin const eu vege pour iss atl Sea imbogatt miologia, Unit ena Inn (es Me Ieee Varo. in dniguiies rerun himmanarum et dindsin) ee hoses 16 Bgrupere informatile despre zeit oman sabitind totodatd erate a tr Din muljmen de ze} cunoscuti in Roma antic, putin: au benefcat de on caracter oficial si de recunoastere publi. Desi varitatea si numirul veiee fomani us se regaseste inicio alti religie, in ansamnblareliga romand ene foarte simp doctrina, Oeatt cu extinderes sranitetorstaului roman spre RAsérit, cultura ersck 6 excreta o influent conslerabiltasupra call romane. Chit 9 fehigia romang. va suri mutatii importante. Sub influenta panteona recese romani yi redefinese cligia, Zeit romani aint ential on we Biel Astel Jupiter, zl ceruhi, a fst ieifeat eu Zeus, Juno soir eu Hers; ‘Neptun, stipinul mirilor, eu Poseidon: Pluto, eat’ subpliménténe, ou Hades te a In secolut 17.H,, prin eucerirea Asiei Mick romani vin in contact eu o cvilizale cre pura amprenta marlor msotieg By mat epocit Wi Alexandra ee! Mare, Noile popula intate i seaped oman isl Oferd cu generozitate mostenirea cultural gi religenet Slewrorlr,Pede att parte, credint in existeta unui mare numa de ett envingerea ef nu toli raul eunoseuti (vezi gi Fapte 17, 23) flere Scoptarea unor noi zeit. Astfel incetal uv incetul aria de rispindine s itcler diferelor eiati orientale se extinde, ajungind in copfela inperiului chiar mai departe, Cauzele acestui proces sunt Humane Preponderenia economic® a Orientului in cadrul ‘Inperiulul: deseligns, ‘elailor comercale; prezenta militaritor rerutai din Oriem pe foationc i la Rin si Dune; stationarea legiunilor sia trupelor aunilore in Og Stabiliea mutter oriental la Roma sin lle provinet ale imperiuhn ete altel orientale rispundeau unor espirai eligioae pe care rligie tradiionalé nn le stisficea; ele impunceu o devotione personaly ne cinick promiteau pe lang protetie in limea aceasta, perspective tne vied mai bu wdelungat cv noile cule tional greco-rom _mareat_profund religia tradi Benerdnd ceed ee tin sincrevsmul Feligbi: K ‘ansamblu'Tumes atc’ la Yocepururilecrestinisimalur sient ees stODTe inte dient relia avut gum efet pot, famenii devenind int deschiqiadoptri nor ide noi Avss fap spines esedntel moiceisie.idaice (astsl inet la tnoceene gt Crestinismuluinumarul.,temétoclor de Dumnezeit si al prozelitles oc onsierabit g, mai tirziu a, sell cepine. Aste slacecicmal rehgee HHecoroman si glseste_locul.in_acea de Pumnezeu voll ‘prepercnes ‘vangelica, adic in prehirea omenitt pentru primirea Evanghel Sunt numite mistere (say mister) cturte eu earacter sacry eare BretindEau eA ofera o iniiere in tanele religions yi divine, Raspindiee exttsordinard de care se bucurl scesterturi in lamee pigdnd a epee de {nceputurileCregnismuto se explica prin neputingspoiteismul tediienst de astimpirn seta icligions suet omenese, Din ee ia ee mal mele "practizarea vechilor culte oficiale nu insemna altceva ~ chiar si pent ‘eamenii simp, mu numai pentru intelectual ~decatindeplinirea mecanicd _unorindatori eetifenest si poitce. Oamenitsimeayinsd ed dupa alceva inseteazh adéncul fife for. Nu e de mirare, deci, c& toemai cei ex cele mai autemtice inclinotitreligioase si-au parist regia stribund, efutind zei noi sau riturireligioase noi. Religle sau cultele de mistere, care pratican inigerea mistc8,pareau s& corespunda mai bine asprailor acestor oaien Astfel de veligi eu tt in lumea oriental, ct si in medial lenistic, La incepaturile erei cresting, cultele grecesti al Demetres $i al lui Dionisos, cultulfrigian al Cibelei,culele feniciene ale Zete sriene gi al hi ‘Adonis, cultele egiptene al tu isis gal ui Serapis g altele, ati greceyti cat si orientale, isi avea fecare proprile sale ,mistre®. Accstea prtiadeau of ‘imparts initiator lor, prin anumitertut sare (al caror secret era pistrat ex strignicie, 0 legiturd directs (nemijlocts) cu divinitaea. Aceasts legatura directa cu divinitatea era soeotita mai strinsé sau mei indepirtatd upt gradul de inifere al fesRrui niet (aunt misvos, de fa cuvangul grecese yLorip.oy = tina, mister). Misterele elenice cele mai vechi si mai populare erau cele sle Mui Dionisos. Ble erau practicate cam peste tot in fumes greco-romond. Desi Dionisos nu mai era dect o figud simbolica, in ,misterele sale subzista ceva din spiriul gi din riturile care, Ie origine, atasesera si captivasera masele, Misterste dionisiace implicau posturi,puificari, cintece silbatice, dansui frenetie 51 mese sacs. inivatl,cuprins de un fel de extaz sau dele religios, se simfea eliberat de tot ceea ce ar fi putut fi o pied in smanifestaea prin ela glacéri divine", Dionisos era, dupa cum se sti, ze YVinului. Frenezia diving a inigiaylor ist avea surse, im bunt misura, in excesele bahice. Printe devotatit lui Dionios se plseau mai ales femei Dupa o pregitte prin post si anumite stu de parficare, ele participa fa ceremoni care durau teati noaptea gi jn eursul cdrora aveaa lee copioase ‘ibojuni Rezulta 0 stare de freneaie .divind", de exta, in eae se consuina, chipuile, unirea mistic cu zeul, ca un fel de pregustae a ferciii vejnice. Cuma fest gi fires, ou vremea, acest rituri au degenerat att de lamentabil incét au ajuns si’ scandalizeze cea mai elementari constiinfl morals, deyenind un pericol pentru echilibr sufletese al societti. in anu 186 i. senatul roman sa vizut nevoit si ia atitudine, pe cale de lege, inpotrva scandaloaselor practic! pseudo-religiase ale -initajilor” in misterele lui Dionisos, care se dedau Is acted adevarat slbitici, Misterele de le Eleusis se dezvoliasers in juru) mituui zeije plmntului, Demetra,Fiiea ef, Persofona, fusese dust de Hades in infer Gri intervene altor ei, ea afostredast mamei sale cu condifa ea vreme de pat luni in fiecare ani se reintosed in infer Mistrele celebrate la Elcusis, n Grecia, reactualizau doliul Demetri gi apo feria reintoarere a Persefonei, printr-un simbolism care evoca trezitea naturt in anotimpul primaveri. Cultal Demetrei se pare ci nu avea alt scop la origine deeét ‘objineres dle recolte bogate. Mai tri, i citul anual al anotimpurilr a fost 8 privit ca un simbol af viett si al mori, iar participarea la mistetele de ta Eleusis era socotita 8 asiguro via nou into ala lame. La Roma se regiseau, de asemenea, misterele egiptene ale Tui Osiris La aceste mistere se celebra mitul lui Isis, care calatoreste in. lumea subterand in efutarea corpului dezmembrat al sofului ei, sti, devenit ren al infemnului. Prin participarea la acest cult se credea ch iniiatl retrieste suferinjele si eAlstoria epuizanté a ui Osiris, unindu-se astel eu eu! rmorilr. Se pretindea 4, printr-oasfel de inijere, omul era izbEvit de orice team in faa mori, imprtgind speranta redobandirit viet in lumea de dincolo Dinie cultele orientale care an invadat Roma si intreg imperial trebuie amincit in prim sind cel al enumitei zee frigiene Cibela mama zellor® cum ise spunea, edreia i-a fost dedicat un templu pe cotina Palatin Jncd din anul 191 1.11. Cibela era 0 zeit a natu. Inchindtori ei ti adacea omagii_ prin practic rituale de o patimasé crucime, impinse pénd la vitimares propriei lor imtegrtiti corporale, prin automutitr, Sbatoarea do capetenie a Cibelei ctidea primavera. Ea se desfigura in zgomotul not manifestri ce vadeau o iesire din normalitatea psihicS, Acompeniafi de ruzica strident a unor instruments gi scofind strigite sélbatice, ere voian Si fie aclamai,inchindtoriiCibelel se Magelau pan fa singe sau igi ficeau ‘ani pe trap eu obiectetaicase; uni se ardtay cupringi de o atare inflécarare pscudo-teligioass, neal se castrau cu o ,arta* ait de meticulos studiat®, de pred arf fost turbai (expresia ea unui Contemporan) ‘Teebuie si mentioném, de asemenes, cultul zului frigian Atts, La arigine, acesta era socotit eu! naturii care renaste" (al primaveri, al incoltii, al dezmortrify. Moartea si invierea lui simbolicd ereu celebrate fn fiecare primavera. Mai trzi, cultl lui Atis a fost combina cu ritul sacral numit wtaurobolisin” (Pitualul jertiniitaurului). Misros-al era coborit in subsolul templului, unde, dezbracat, astepa iniierea. De deasupra se scurgea peste upal inifatului singele tauralui jertt in templa eu acest pri. Preoti lui Atis il asigurau pe ,initiat* cin felul acest i se spa pcatele si se neste en divinitaiea. La ospeele sacre ale zeului, mancarle si bauturile erau servite dintr-un tamburin si un jimbal, instrumente muzicale preferate si socotite ,sfinte") de acest 70, Dintre cultele orientale, cea mai mare dezvoltare a cunoscut-o cultul loi Mithra (Mithras). La obsrsie, Mithra fusese un zev persan. A ajuns in spafiul latin prin soldayii romani care luaserd parte la grelele camnpanii din Rasdrit. Mithra fost sia rimas mai presus de orice o zeitate cazonf, un 260, al soldatilor. Femeilor te era interzisa perticiparea la cultul acestui 2eu, Mithra era celebrat in temple ministurale, de campanie (care erau improvizate uneori si in corturi. Cultul sau avea sapte grade de initere Initiati se fotruneaw in jurut altarului modest si acofo, in eonditii sobre. isi celetrau ospefete lor ritual si ceremonialul sacra de iniiere progresiv, Cultul fui Mithras pretindea adeptilor sai o finuta corectl, o condita ‘moral8 sever, Inifiatul era obligat si tr8iases duph modelul zeuluh, adich 19singur, in castitate si sfintenie, Zeul Mithras se afta la antipodal zitiilor senauale ale celortae cute orientale de mistere, Ca gi el, adepyii sii erau bligayis& duct © luptt neobosité impotriva fortelor intunericului. Li se spunea cf, dacd ficeau astfel, sufletele lor, dupa o judecatl si o peregrinare prin fumea planetelor, aveau si intre in odihna vegnied. La sfargitul lumii, upd o judecaté final, si trapurile tor aveau s8 se impartdyeasca de fericirea eterna. Simbolu] mithraismului era soarele. Raséritl lui era salutatzilnic, cu © manifestare religioast, Mai amintim aici, cin multimea cultelor orientale de mister, cultul siriae al Iwi Baal gi Atargatis, gi cultul lui Hermes Tristegistos (adic Hermes cel detrei ori mare) care, de asemenes, exprims nelinistea religioasa 4 pliginilor si neodihnita lor alergere dupa mantuire. Un caracter deosebit it aveau misterele bazate pe tradifa si doctrina pitagoreice, Este vorba de ceea ce sar putea num ymisterelefilosofice, in cadeul Brora riturile nu aveau alti valoare decét accea de. simboluri doctrinare; odatd ce le injeles semnificatia, inijiatul are garanfia unei nnemurvi fericite. fn timp ce mistica platonicé se rezuma la idei recurgea la rituri religioase, pitagoreismul se exprima prin imagini cu valoare simbolicd, In mare, doctrinele pitagoreice aveau ca obiect originea sufletului omenese $i uniea s8 tecatoare ou trupal stipanit de patimi. Intinat datorité acestei unii, sufotul avea nevoie de purificate, pentru a se putes poi intoarce in sfera cereasc& si la fericirea vederii eterme a divinitail. O ‘bazilicd subterand descoperita la Roma in 1917 este impodobita cu simboluri care aratdetapele purificari sufletului si ale ascensiunt sale spre cer. Secretul acestor initier a fost destu! de bine pastat ji nu cunoastem prea multe aménante, Totusi, apare clar accentul pus pe uncle rit care trebuiau pizite cu cea mai mare scupuloztste. Méntuirea era obtinuté — conform scestor credinte ~ prin mijlocirea unei ceremonii de initire; prin jurmare, in general, ecesteculte nu aveau oinfluenfa real exupra eonduitel morale si cu uncle exceptii, nu cheman la 0 schimbare a viel. Din acest ulti punt de vedere, infiuenta stoicismului a fost mult mai eficienta. Dacd in domeniul moral misterele nu ficeau sltveeva decit s8 creeze 0 exaltare ‘recdtoare $i adeseori morbida, ele exercitau insa o influenya continua sh profundd asupra sentimentuluireligios al maselor, dezvoltind unele eredinte si hrtnind unele aspiafi. Ca aspectepazitve ale cultelor de mistere,treaie totugi refinute credinta in nemutire, recurgerea la unit 281 ,aantuitor", ‘wezirea une’ dorinte de unire personala cv divinitatea etc. Toate acestea raspundeau nor necesititi adanc resimtite de sufletul ‘omului antic de mai autenticd trie religioasa decat accea pe care o ofereau caltele traditional. Credinta_in.divinitatea regilor sa iepindit in, Ori veacuri inainte de nasterea Mani r iH.) a fost privit de cite supuyit sli din Asia gi Epipt ca u pliant. Urinagi sii, Seleuei 0 tur. diving sau pretns s fe adorati ea zei de hte supusi: Supranumele de Soter (Manwitor) si Evergetes (Biuefictor) Ye eran cordate In mod ccurent. Antioh al 1V-1ea" persecutia pe 1-9 impoiriva indeilor supranumele Epifanes care inseam’ ,(Gumnezeu) ait dati cu dominafia romana sa itrodus fn hues elenisticd un cut, nou: cel al zeite! Roma san al genivtui acestui oras. Era o creafie arvficiala, cu caracter politi, si nu produsul spantan al sentimentului religios popular Cum zeiga Roma nu era decato abstract, eurdnd culls acesteia a fost asociaté o ,ivintate* coneret: mparatul roman, indaté dupa victoria dela Farsala (48 2.41), lulu Cezar a fost einstit ea eu: in cinstea ll -aridieat tn tempi si sau organizat jocuri publice. Dupl moartea sa (44 {1.), prin dlecizia Senaului, a fost ayezat ine zi protector i tatului Cand Octavian Augustus instauratpacea fn imperiy, provincile orientale au fost primele care s-au grabit si cinsteascdvieuie acestui now Alexandr, mimindy-l ial zeilor, ,mantuitor™ si dumnezou, Curind an zidit in cinstea Tui femple. Aceste omagii corespundeau unui Sentiment real de gratitudine. De fel, conveneau 5 beneficirului lor care vedea fn idcea impératului-zeu un mijloc sigur de asigurare a unit vastului imperiv roman. De aceea Augustus @ incurajat aceasté tendiatS in_provineiile orientale, cerind asocierea cultului su eu cel al zeites Roma fn capital, tns8,nict un templu 1 a fost dedicat imparaulut in timpul vei sale: Augustus. mi avea Incredere in cetjenii Rome’ gi se temea de erticile lor. Dup moavtea sa (14 41H), Senatul I ridicet oficial tm réndurilezeilor gi un colegiu de preoti a fast institut la Roma pentru noul cut, Tofi_urmasii_tui_ Augustus an favorizat precum Caligula, Nezo gi Domitian, nu au eit oem visi. Temple dedicate imparatului (Augusteumari) s-au ridicat, insul imperiului. In Asia Mick cultul imperial a lust o asemenea amploareincatcetiile se intrecemu in ai davedi ataganentel pentru imparat prin zidirea de temple dedicate acestui, Sirbitor, jertfe si jocuri publice rau organizato periodic de etre municipality in einstea imparatul Astfel desl de epede cutul imperial dobinditintajetate sbsalutd ‘eligi oficialé si sia pasirat acest loc pind la Constantin cel Mare (306- “337), Impératul cra adorai preftindeni ea ,dumnezeu", ca, \ ga domn®, Sfintol_postol Paval_si_sellali misionasicrestin preticat dé-a lungul Imperilui invajav c& Dumnezeu, Mintuitor este LiusHristos. fu toate oragele Asiei Mici, Macedon Gree stit Evanghelia, religiaimperialé avea temple, preofi $1 numerosi adepti Conflictil dintre cele dou religii era inevitabil. Autortiile tomane nu puteau accepta ca religia oficisla si fie amenintath; crestinii mt putean Fecunoaste divinitatea impératului si au trebuit de multe ori s& plateascd cu singe pentru aceastd atitudine, Cartea Apocalipsei se face ecoul acestei contruntéri dramatice ince lames p&gdnd si crostini din Asia Mick de le sfirgitul secoluluif d.H.Ti Iudaismul in epoca Noului Testament 24. tudaismul in epoca Noului Testament Anji 65-63 1H. marcheaz4 un punet de cotiturl in istoria poporului iudeu: este data Ta-eare-puteren romanf se instaleazi iy Sivia si Palestina ‘Sie, de astenet date Te CA PeaTT Taal Tepe alin perondl ‘existenfe sale ca nafiune. Pee eee Peniri @ réspunde ameninfirii pe care Mithridates, regele Pontulvi (112-63 1H), si ginerete siu Tigranes, regele Armenied (94-56 1H.), © teprezentau pentru parfile orientale ale imperiului, Pompei a debarcat in fiuntea unei numeroase armate in Asia Mick. invins, Mithridates sx refugiat jn Crimeca, unde gi-a gisitsfigitul. Ginerele siu, Tigranes, s Vizut nevoit 8 se supund fn fafa forte invingatorului, Atunci Pompei s-a indreptat spre Siria pe care a ocupat-o ficdnd din fostul imperiu al Seleusizilor 9 provincie romant (64H), Fe cid se afla in Damasc, iudeiti-au cerut s& arbitreze in disputa dintre Hircan al l-lea, pe care-! sprijineau (arse, si Aristobul, sprijinit de suduchei. Fiind angajat intro expeditie impotriva nabateenilor, Pompei ‘mani interventia, chiar dack personal era de partea lui Hircan, Aristobul ‘nsA nu cedeazl si inceasca sh reziste. Atunci Pompei intervine gi Aristobul ajunge prizonier. Sustinatori lui Aristoba! se refugiaza in Terusalim si apoi in incinta templului. Dupa_un e_tei luni, Pompsi_cucereste. Terusalimul gi intra in SFanta Sfinel ie evenimente aveau loc in anul & i ia instalat_pe nach si arhiereu. BL avea in aadminisirare Judeea gi Galfces, Condifile de pace pe care i lea impus Pompei eraudeosebit de grele pentru iudei. Hircan se obliga <4 platease tribut Romet,cetfie elenistice din Transiordania au fost declarate si integrate in provincia romana a Siri, ier oragul Samaria a primitstatutul de cetate independent. Intreaga provincie era pusi sub auloritates legaiuh Sisisi. Astfel marea majoritate a iudeilor au devenit supusi ai imperiul roman, Doar comunitiile iudaice din Babilonia gi tran riméneau in afara autoritii Romei, 1. Dinastia irodiana ge_Irod Jdumeut (cel Mare) (37-411) ¢ Domnia tui trod poate fi caracterizaiica.o perioadé de-consalidare a stiplnii_romane asupra Tari Sfinwe, Niscut in anul 23. LH, trod gia Tn curt li loan Hseanal ‘ail ‘a, Antipater, 6a iministru. In anul 47 1H, ajunge suvernaior al Galle 2 Aci s-a remarcat prin energia cu care a luptat impottiva grupurilor de télhari cave actionay. fo regiune. Guvernatorul roman al Sitiei a fost atét de impresionat de calitfile de conducttor ale tindrului irod inedt ka numit. prefect al provinciei Coele Siria. In timpul find partes lui Cezar, Pompei si Antoniu. Atunci cdnd parti au invadat Sire gi Palestina si Lau pus pe hasmoneanul Antigonus pe tionul ludest (40-37 {21), senatul roman, ascultn fatal lui Antonia si Octavian, ia dat lui led till de rex amicus et socius populi romani” (rege prieten s aliat poporutul roman). A fost nevoie inside trei ani de lopte ca tithil su s& devind realitate and in anul 31 iH, jn ciuda bundvointe lui Antoniu, pozitia lui Trod a fost precard datorité imereselor Cleopatrei, care voia si vad ludeea din nou in regatul Ptolemeie. Ea a reusit si objid de la Antonin anexarea cdmpiei de pe coasta Mediteranci si regiunea lerihonului, iar Irod a fost obligat sf se fick garantul tributului pe care nabateenit trebuiau si-l plateascd Cleopatrei, Sireata regina a gasit astfel_mijlocul de a seména stmnfa discordiejintre vecinit ei de la ristrit, Totusi situztia aves sa se fntoaredt in avantajul lui frod. Cn, in anal 32 .H., a izbuenitrizboiulintre Antoniu si Octavian trod era gata 38 intervind de partea lui Antoni. Dar Clayata sins nto campers niliars impotva aabsi. etavian a iegit invingStor in batiia de le Actium (31 41), iar Antoniv 51 Cieopatra sau sinucis. Aste, irk voia lu, trod a evitat un deeastr, Indatt diupi aflarea rezutatului bitalci, ef s-a'grabit si se infatigeze in faa Tavingstorului si Qctavian Fa confirmat ca rege al iudeilor. La seurt timp dlup& aceea, s-a pus la dispozitia lui Octavian in campania acestuiaimpotiva Egiptlui, Astfel a obtinat tertile care ii fusesera ripite de Cleopatre la ‘are Octavian a mai adugat Samaria. rod a intervenit si in teritoiile de la ‘grania sa de nord-est, in interesul Rome, si Augustus lea adaugat le regatul izboiului civil, Lod a luat pe su. La moartea Jui Irod, regatul su cuprindea Mdumeea, ludeea, Samar cing de consist Ta Cereus Calben, Percent eee ‘delaNE de Marea Galilei: Ceulanitia, Wurees, Batancea, Trahonitida gi Auranitida, Frog nia reusit niciodati si cueereased_simpata_si respectul sale idumecne, datoritlstitudini servile pe care avuto fi de Roma, datorti sinpatiilor manifestate fata de ‘alata elenisticd pigina gi, mai ales, datorita despotismalui brutal eu care a condus tara. Pentru iudetIrod a Tost infotdeauna un venetic shun Wanpay Fird indoials, vie soperticial,siuajia tin parea prospesie frontiers aveau o intindere cum nu mai aviseset8 pink atunci, tra se bucura de pace si stabilitate politics, Dar fiscalitatea apasa greu asupia poporului care sta 6 parte die radul mone lui mergea la sr Inod a vlzut inca de la inceputul domniei o ameninjare serioasé. din partea familiei hasmoneilor cSrora Tee luat tronul, Desi s-a cAst a " Nabateeniiformau o puternict natiune arab§ al clei tertorin se Sntindea de la arginea deserului, Ia nord de Damasc, pina la hotarie’ Egiptului, Capitala tegatului nabatean ere Pera 2Mariame, nepata lui Hizcen al I-ta, lod i- elimina rénd pe rind pe tos husmoneii gi, in cele din urma, a ucis- sofia sa O9 LH). La fel a facut eu arstcraia Toda, atagathdinasih hasmoncene, Dis eet 70 de memb ai Sinediului, a ucts 4, fi ca represli fie pentru ale confisca everle.E igeu de spus dock Sineaei a Huneonet in timpal domnnie lat hod. Go fiseit nu a avut Dupa uciderea Mariamnei, doi_dintre fii aceasta, Alexandru gi Aristobul, cad vietima suapiciunii tatilut lor datorita ineliitor Fatelui lor vtreg AntipaterIn cele din urma,insusi Antipater va ‘Econdamtnaamosee sins cucena ae matea mea We oe Istoria ia dat lui [pod_supranumele nemeritat de cel Mare. Motivele nu “Genser Movies care mu Ts cabstare ds fed ral alma Sare © avea pera arta greac8 si reeumogting faja de Octavian Augustus A _ iestuurat Samaria si a dat tumele Sebaste (dupa numelo impératulie eft tn greacd, ese echivaletal lu gustan; la ele cut eu cette ti_Turnul lui Staton, care, reid dln temeli, « primit rumele Cezaveta (tot ih cistes_tmparatulit). Aceas ceate e devenitprineipalul foal Ts Maes Mean flac tb sei uratorilor romani. La leruselim g rdicatpalaul cre fi va pura numele, fn patea de vest a rs brea Avon nod fe Tele ‘Gragele elenistice a zidit temple de mplratului, teatte 37 stadioane. In i 20 iH. a inseput Tueririle la cel_mai_ambitios protect -al- ait. ecoisuvetia empl salin, Nua apical ‘Telene oases se Woe RET TO “63 dH. ev dosr gapte ant inainte de distrugeres totals gf definitiva a acestir monument (70 dH. ~ In Nou] Testament frod este menjionat doar in Mt gi Lo To} Matei 2 i vedem tulborandu-se stunet cand aude de la magit venifi cin rsdrit de ‘tere rege iudeilr”. lod ala de la athierei gi arturari” unde tebe sit se nascd Mesia si, vrdné sf] ucida, aga cum a fécut cu foi cei care a crezut cd ii amenint&tromul, porunceste 38 fie weigh ot} prune care erau in Betleem iin toate hotaree lui, de oi angi mai fa jos, dup timpul pe eare iI aflase de Ia magi" (Mt2, 16). : Trod_a_murit in anul 4 LHL si fost tngsonat io frtireata nuit Herodiim, zdité de el in apropievea Betleemulul b. Urmasii lui trod fn testamentul su, Irod_e fimpartit regatul Ia tei dintre fii si ‘Athelau, Antipa gi Filip. Dar era nevoie de ratificarea Romel pentiu ca cei ‘fel prin s& intre in posesia mosteniti,. == > & se veden: Pr, Prof. Vasile Mihne, ..Corn Fated Meu", Tenplil pe care taf ‘unascut lsu, fo eev Transient, oud 2/1998, p. 1878. nov a _Avhelan (4H, = 6 dM), ful cel mai mare, el tui trod a priovt ven 7 Mumec, ludeca si Samaria, A fOst cel putin la fel de ead ce qi atl sia Chiae la inceputul domniei sale sx confrantal cu-o mare revolt pe care & bust-o in singe: au fost uci atmci circa 3000 de risculujic Tn timp ee era Te Roma penta prim? confirmarea imparatulul o nous revoMié a izbuenit ex geazia unui recensimént organizat de Sabinus; legatul Sirici, Verus, a intervenit sia reprimat-o shibatic (revola lui luda Galileanol, Fapte 5, 37), Tot fe aceeasi perioads o delegatie a iudeilor format din 50 de persoene fost trimisé ta Roma. Sprijinité de puternica comunitae indaica din capitala imperivlui, aceasta a cerut fui Augustus abolites monarhi administratiei romane directe (unii cred c& din acest episod sa inspirat Mantuitorut atunet end 2 rostit parabola minelor, veai Le 19, 12-27), ‘August nu a tout seama de plingerieiudilor si a numit pe Athelau ca einar)s (ii eonduedior al poporului) si j-a dat in stipanire provinciile pe care ie lésase taisl sAv prin testament, finors in tra, Arhelan ia ¢ casitorit CU Clafira, véduva. fratelui si 1888 judaica. 1h timpal domniei sate s-auintors dreptulfosif, Meica Domnutui gi Pruncut tisus din Egipt in Tara Sfint, dar, datortt reputatiei proste ‘a Soult conductor, sau stablit a Nazaretal Galilei (Mt 2. 22-93), lcalitate aflat sub stapanires tui Antipa Dupil_nowd ani de guvernare dezastuoesé, in urma_une sctiuni Somune @ samatitenilor 5 ludeilor, Arhelau a fost chemat la Roma eit @ ispinde de. faprele sale, Octavian Le detrona, -a confissat averea ‘lat la Vienna, in Gallia De stapinit de el devine i instaurares Ws pe arbiewel lonzar gi Elezar, S-n a viteg Alexandr, uct nterzis de inte prin tstaenul iu lt Galas aie ; 4 fost confnmat de August eu ill de vemarh (oductor al ubel pvt). Sdducat la Rona, impreuns ex Athelau si-cu Eifin, el gia insusit multe din obiceiile les, dv vieileromanilor Prima se solic a toate Hick iegelui nebateenlor Aveta al IV in sepudid 8 sitar eu Jodo, sti telus Filip gi fica i Arstobi, atele vitreg, Aveta al TV-lea # Flspuns acetal inslte cu un evil catetrtal Pentru Anta (36 dH). fosif Flavia spane cd atic! mult au considerat ” Despre acest fu al lui fred cel Mare si al Mariamnei, care nu este identic cu Flip tera, nu sim nimi i afr de fap eta fat edt co odode Sica atl st vizegArisbl, Impreuné 9a vat fie, Salamera, pomenil In Nou! Testament Ineptus ev uiderea SF. loan Bots (Me 6,29 use) Ed este nuit Flip ia Noul Testament (Mt 14,3). Uni anf vii ba poe In oma co simp eetean 2cast infringere ca 0 pedeapsh durmezelasch pentru uideea Sf. fin Botetrul CAnihiet XVIM 5, 2), care pitt cu viet raja de a atrge tenn monarch trey in Jesitnare (Mt 1, 10) Prabuieadeinitivs Aut Antpna fost opi pin interven tupehor rane. ‘De ind sa unit cu lrodiada,Antpa a fox fo yl sub infers (Cand distal su fos Agvpa bs fost mumit rege de fo nsoeased le vt recat rit in lipsur. —~Evanghelistul, Matel il descrie ca un om superstifios (Mt 14, 1-2); Minor nu inn srnsameniaren cu monte cratrizen ca ipe* (Le 13, 31-31). in Vinerea Mare, Pilat decide sil tr intipa, care se_afla_ la Terusalim,_penira.a fi judecat, (Le jnerogatoriul I care il Supone Antipa, Ma ‘Antipa se considers ofensat 5 il batjocoreste pe i Sia hail “trims la iat (Le3, 11), Bonnghel 4 HL) fost mumittetrarh al Gavlanitidet, oni gf Amn tide- Domina sa Fost nig. S-a ea irodiadei, dar nu au ayu copii. A resgurat celatea Pania “Cezaree consult, Batsaida. pe care a patra decent Filip a muri oat anetatregaull ll Agipa £ Agripa 1 (37-44) a fost fiul lui Avistobul si nepotal lui Tod cal Mare, Dupiexécutarea taal su, i anul 7 1H. ea fost erescut la Roma i 5 iygat la statul siu t ad at pind. inci de procuratori(Idumecs, ludees si Samaria). Astfel sub seeptru Jui se econstituia inseg tertoriul care formase regatul bunicului su. Aagripa 2 cistigat simpatia conducatorilorreligiosi si s-# suiiduit 38 vrei de $4 de ani, la Cezareca, in anul 44 6.1, jn timpul unor serbari pe are fe organizase in cinstea Jui Claudia, proiectovul siu (Fapte 12, 20-25). %6 Dut moar ui Aspe 44.031) Agripa al Weles, ful tui A fatal si0, Claudia Fa e (peat regal. Totus, mai tea haat HE dandu-i etoile din nardul $i nord-etl [asi § ‘Nero in anul 56 d.H. in cinstea lui Ne ‘si Sfinte, cere au fost matited ela schimbat numele capital sale i dreptul de Neronias, Din anul 48 9 primit 5i d nat in Noul Testament in Fapte 25, 13, estes rege™ sh ‘ca unui cunosestor al Seripturily Prin a lo-romand_si_relajia_incestuoasi_ev_sr Berenice $i ideilor. A incercat s& prevink revolta impotriv Toman, ar efor tele nau sot tee eee nas de sanilor, partcipénd chiar la unele con ili Gamala. Dupd clderea leruslimulu, impeaund Agri s- stabil i Roma, unde-a devenit pretor A ‘ori fnjurut anului 2. Procurator Dups dettonarea lui Athelu, jn anul 6 LL, tvtnile peste acesta a dorant (ludees, Idumeca si Samaria) ay fost an il Funetionarul_inperial insicinat cu puverneres ludeii gi Samatici ‘ea till de procurstor, cel putin dupd anal 44, O inscriptie descoperita la Cezareea Valestinei atesti inst pentru Poniiu iat tiul de. prefect (Gracfecrus). Procuratonul (prefect) se bucura de o larga autonomie, trebuind si se adreseze legatului Siri doar in chestuni de interes general deosebit de importante, Resedinia procurstorilor era la Cezareea, celate clenstcl constritt de lod cel Mare, La marilesirbtori iudaice, el urea la lerusalim insoit deo putericd escort, se instal fein fortreata Antonia, in vecinitatcafmediaté a templult, i, mai degraba, in fostul palat regal _ Procuratoral dispunea de forte miliare destul de modeste {2proximativ 3000 de ostasi recrutati din Siria gi Palestine, dar mu dinte jude). Cea mai mare parte a trupelor se pisea Ia Cezarece, Gamizoana Jerusalimulu era format dint-o cohort eomandatd de un tibun (ef. Faple 21,31 si unm; miei detagamente ocupan veehilefortiree din fark titi crs exercitstd de Sinedriu side tibunalele locale, care se Pronunjeu conform dreptului iudaic, Tarusi sentinjele de condamnare Ia armoarte promunfate de tribunatele iudaice nu deveneau executori decat dup ce eran ratficate de procurator, singurul eare aves jus gladit (ef In 18, 31), Strongerea impozitelor gi taxelor(iributum age’ gi mibxcum capitis) pentru tezaurul stetului era asigurata de funetionari romani, multi dintre avestiaerau iudei, Alte taxe $i impozite indirecte erau stranse de vamegi Stim c& LevicMatei era functionar le vama din Capemnaum (Le 5, 27) $i Zaheu era eful vamii din leihon (Le 19, 1-2). Toti agentii fiscal erau writ le iudei, care vedeau in ei slujitor si ocupangior. ‘Administratia romané ecorda libertate deplin§ practcilor religioase publice. Cun iudeii nu toleraw nici o imagine care lear fi ofensat eredings, procuretorul a decis ea in ferusalim trupele 54 nu poarte niciodat efigile imperiale. Era doar o singurd exceptie de la pricipiul non-interventiei in chestiunile religioase: procuratorul putea si depont gs numessci srhierei, ‘Acest lucru s-a produs de 8 or intreanii 6-41 dl. Autoritatea Sinedriului era recunoscuté de administratia romans Decizile acestuis aveau putere de lege stat asupra iudeilor din far’ cat si supra celor din Diaspora. in aceste conditiraporturile dine iudet si romani ar fi putut si excelente, dar de multe ori acestea erau tensionate gi caracterizate de suspiciune, De multe ori procurstorii lezau sensibilitatea populatied locale; unit, aburind de puterea lor, au recurs la misuri brutale tare nu ficeau Jeet sB mBreascd ure iudeilor fata de Roma. Cat despre iudei, acestin mu puteau accepta ideca 8 tora lor poate fi supust pagnilor si astepteu cu nerabdare o schimbare miraculoasd a situate. Copontus (69 d.H.), fost tvimis Jn Judesa ca prncuratorne-cénd ‘QuirindS deveneslepatal-Siieipentew_ doua aera Quirinius & priit Oordinul sf efectueze un recensimént in pravincia care {a fost incrediaal ‘Aceasti masuré a fost aplicaté in hudees in anul 7 GH, Ea & provocat 0 Hiscoala condus de luda din Gamala. Dar, in ciuda eroismulst 2eoyilor, migeatea a fos curndinsbugts de tropee romane Despre succesori ful, Marcus Ambibulus (9-12) si Anniv Rufus (12-15) nu stim eproape mimic. in anul 15 dH, Tiberio a nomit ca procurator pe Valerius Gratus (15-26), Acesta a depus tei arhiorel in primi trei ani de guvemare. In anal 18 4.4. ba nant ea arhierea pe osif Cait, ginerele fosualui athiereu Ana (sau Hanan). Caiafa va riméne in aceasta funefie pind in anul 36 dH, Despre Pomtiu 36) stim din retail evanghelice ale procesului M in sererile fu Flavin gi ale li Filon, in toate i2voarele, Plat apsre ce un om crud, corupt, lipsit de sensibiltate si firs principi, Chiar de la ineeputul mandatului Si iF ofensat pe iudei mtroducénd is Tenisalim stindardele care partau chipul impirstului, weru evitat de procuratoriédinsintes lui. DupS sase zile de protese ale iueilor, care au sfidat amenintarea cu moartea, Plata vedat sia fispus s fe retrase tote insemnele imperiale din ora. Mi tirziu muaezitat 4 foloseasc8_banii_templului_penintconstrirea qi apectucr destin Imbunktiiritaprovizionsri cu apt leruslimulyi. Mii de evrei ay protestt Smpotviva asesti peo ou oeazia tot Ua Lecusalin, probabil ou vcacia une! srbator. Pil otdonstinterventia. amie si mull proestatai au fost ucigi stunci fn generat, se rede eX aceastd revolts a fost provocs!& galileenii menfiona in Le'13, 1-2, Plat si-a pierdut postul in anul 36, find acuzat de ueiderea mai multor. samaciteni-care eau. adunat pe Muntele Garizm la chemarea unui fals mes Nici sub succesori ui, Marcellus si Marullus (36-41) situatia nu 8 fost maf bund pentr, ide. fn anu! 39 dH, iudeii din lrmnia au distrus un “altar ridicat in oragul lor in cinstea tui Cafiguls. Furios, imparatul a poruncit ‘840 statuie a st si fie amplaset® in templul din Terusalim, Indeplinirea acestuiondin a fost incredinyts lui Publius Petros, legal Siri (39-42). ‘Acesta.a porit din Antioha in funtes a tei leg pentru a impuneiudeilor \oinfaimparatului, ANind vestea,o mate multime de fade! rau pe Petronius Ia Polemsis si a rugatstrutor mu indeplineas Dupi' multe zile de negocieri, Petroniu ii retuge trupele gi ii serie lu Caligula, explcéndu-i c8 a prterat retragerea unui rizhoi care ar fi dus lt distragerea ti, Réspuncul loi Caligula, i care ameninga cu moartes pe Petroniu penta neexecutarea erdinelor sale, aajuns in urma unei alte sorsor prin care era vesité moartea implratlui, Nou! impirat, Claudlu (41-54) a renunit fe administata procuratoriala gi a dat teritril pritenufut su Agripat, anul 44, dup§ moatea tui Agripa, Claudiu ¢ namit un now pe Cuspis Padus (44-462). Acesta primea in administraré gi ‘egiunile guvemate odinioaré de Filip, ful lui rod cel Mare, Situatia poitic& continua si se agraveze. Actiunile zelotilor s-au intensificat gi curind au ajuns in conflict ca administratia romana. Nou! procurator, ‘Tiberius Alexandra (467-48), un judeu apostat, nepot al filosofulvi Filon, ia réstignit pe lacov si pe Simon, fii unuia dintre conducttorii partidului zelotilor, luda Galileanul. In aceeasi perioadé s avut loc marea fosmete de care vorbesc St. Luca (Fapte 11, 27-30) gi fosif Flavia, procurt mizoanei i insultat pe pelerinii Venti st sdrbétoreasc’ Paste, im urma acest! insult, ntiegul popor a fost euprns de ménie sa cerat hii Cumanus Pedepsirea soldstuli, indata au inceput gi confruntirile, iar procuratorul a orlonat trupelor sb interving fn forts. Aw fost ucisiatunci foarte mul inde (osif Flavia vorbeste de 20.000 de vietime,cifté grev de crezit. Inte-un conit izbucnit intr galileoni si samariteni, Cumanus a fost de partea celor din unm, fapt ce a generat replica violenta a zelotilor. Pacea s-areinstaurat Tn regiune in ura interventet fui Agra al U-lea, Antonius Felix (52-60), vechi tibert si favorit st lui Claudiu, sa xemareat in administrarea provinciei prin rapscitate gi lips de serupule. A ‘vu ttf soi, dintre"eare hima, Drussila, era sora lui Apyipa al Ulea, In timp govern ui a Fost asesinat fost ahiereu lonatan (54), iar St, Pavel «fost incarcerat doi ani la Cezareea (Fapte 23-24). Reprimarea violet 28oot mgs dep eerminat pe Nero sil aT ea St lncv-ratle Doin fo zi jude SinedFiu i ues pri lapidare (Iosif Flaviu, Antichnafi Situatia din Tara Sfanté continua si se inrduti{easca. Nou! procurtr Albinus (6268) venal eet elie ol'¢ dv Ms arhiereulul Anna al Ilea, cel pe care Sf. Pavel iL numise yperete varuit™ {fap 23,3) In timpul Milo au deveud ei tained nin Ulin prosurtor, Gases Floru 64-6) fat pcb el a dinar toy losif Flaviu zice despre el e& gnu se dadea inapoi de la nici o Tonif de jaf sau de silnicie* (Racboiul iudaic Il 14, 4). Cand si-e dat seama nbs sale neiloase 9 lips de serpule nu vor Fang nepedate ‘rovoca el ingugi pe iudel s se cevolie, 3.,Cele doud reyolte indaice Punetul eutminas al tensiunilor care au mareat guveririle ulimilor procuratori a fost ating in anul 66, ednd Florus a eeruto importanta sum de bani din vistierig tempiuiui. revolts a izoueni atune ia lerusalim, Florus @ tsimis trupele si valuri de singe au curs in cetatea sfand. Foarte repede fAscoala a inceput s8 cuprindd fntreapa fra, Agripa al H-lea a incereat 8 prevind izbueniren unui rizboi de proporti, dar, degi a fost apriinith de saduchei i de feriseii de frunte, incercarea ui nu a avut nici un rezulat Eleazar, ful arhiereului Anania si comandantul giraii templului reugeste si-i unéascd pe tofi cei care doreau rizboiel si in scurt timp preia eonrolut asupra lerusalimului, Trupele din garaizoana cetaji saw predat,fiindu-le Fighduitd libertates, dar, dati dezarmat, romanii au fost uclgi_ cu bestialtate. iosif Flaviu noteaza c& acest masacru a avut loc inte-o 2i de simbata! (Razboiul iudoic Ul, 7, 10). Ca 0 pedeapst, in aceeast2i gi la aceeasi ori, piginii din Cezareea tau mesacrat pe iudeii care locust in ‘ras lor; cei care au scpat cu fuga, la porunca lui Forus, au fost prinsi de sola si rimigi ca sclavi pe sunterele naval Reac{ia iudeilor din intreaga (ari o-a intérziat sé apard, Ei s-au pustt cu furie asupra uturorlocalitailorsiviano-elenistice din Decapolis mii de locuitor au fost uci iar casele or au fost arse. Flactra rizboivlui a cuprns fnteage fart. in faja situaiet alarmante, Ceti Siti, a pregatit 0 campanie pentru reocuparea provi a fa faa, Terusliwalt, wupeleromune Pau ficients pentru asédierea unui ores att de bine fortfiat. Cestivs Gallus a hotidt si se retraga. Atacuile repetate ale indeilor au transformat aceastt retragere {run dezastru pentru compul expeditioner roman, Aceasti vietrie a sporit 30 {ncrederea iudeilor in posibilteteaimpliniriéidealului pentru care porniera lp, Ue wisi spa de ameniatren omamn area oe ‘hl dspue iteme. Aceta au fos cauza. psp Jezel AApicarea terusalimului a fost ineredinjatdarhereulus losif ben Gorion. Zeloyi, care au provocat multe necszut oregloy a, fey tin io mite to duet ub onde ge viitoral istric, a primitconicerea Galilei unde se va confruns ca eas he Giscala si bands lui de ze Esecul campaniel tui Gallus, -a detenminat pe Nea sh inceediat: cepa en ls ein panda “si lperiul sil 67, Vespsin a debarat a Pelansns hae Tegiuni(olegine,Impreund cu wapele aula, tumase aovinn tee de soldat). Campania aceasta desi fost preg eu grit, va digs 3 an Galileea a fost cucerita intr-um an, losif Fla’ manilor, iar loan dit Giscala si oamenii sti sau refugiat in lerusal mai mult ta dezordinea care domanes ia Fanduile wediailor Numeroy, arveesey ae fost ucisi de cAtre 2eloti. In cele din unm& loan "scla @ ‘iis eonducstorul oragulu __Vespasian era fa cutent cu tulburiite din. ras si inal bine sa ase pe iudef sf se ued intre ei erat scsi aa trupele int-un asediu greu si de lungé-duraid. De asees 2 Perera. Acestea se petreceau in prime parte a ail fe ga invade fades, cid a vent tres met espasian a interupt operatinile miltare, Aceast@ price de sense coved derastnoass pons. et © nad bat ee le Terusalin in. primavara anlui 9_spb conducerea tui, Sima Barton ‘Accst inal inal ip cont co tan din Gisele Uy eee, format in lerusalim, Rizboiul civil sa insheist cu victoria at leas di Giseala . 1a o lund de Ja. moartea lui Nero, legiunile romane din Orient Lau aclamat pe Vespasian ca impacai. Alland vesia, Veipavian ey cai g sjung a Roma, ind comands tropeorFulusay Tee ee BS 5 th AEE 70Gupee Foie a aus i ta lemaliqus. Timp de i lua -sr uit Pizboiului civil au luptat eu ero reuse ak ana si tui penta general considerst ck & ngajeze deprabi 1 intreptat spre 8. Leviunile romane lui Nero (9 iunie 68) respingd asalturile romane, Dup& mai tulle in Teng i weercari eyuale, 10 {in 24 ile a ciaut fortireata i Odal@ cu ef au ars gi sifipungd al fellea zid al ced in 9 august, TEpTUT-aFOST in apardioeli lui, multi dint ei refugiindu-se in itn en extrigndin "Se Tindal “enisalimitenilor 0 profeie dup care templul nu. puies ot hidu mts vomator Um soe ee eS ea septembrie 70, Ci doi conducater b Bar-Giora, an c&Zut prizonieri. lerusalimul nu mai ers Fine; tempful ee distus, ir independent fifional-¢ peta ; \dectt. un morman de iudeilor era de 3‘dea aba in aprile 73. Sub mumele de ludees, intreaga faré a devenit provineie imperiala autonoma, administrata de un leat imperial. O legiune ~ a zecea — a fast ‘mentinuta ta ferusalim. Indeis care’ au supravietuit san regrupat in jonil conducttorilor lor spiritual, edrurari gi fariseii. O seoalé rubiniod a fuat 8 la Tamia pe fa sPirgicl secolui I. Aici au fost adunate si sstematizate tradigile rabinice orale in coletia conosouta sub numele de Mina Astfel iudaismut « gisito cale de supraviemuire. Abia peste mi bine de jumitate de secol vor avea ideil puteres si curajul sf se ridice int-o ultima gi inutltrevottaimpotriva romanior. {n_anul 130, imparatul_Adrian (1117-138). .dispus.ceconstruirea_ Jerusalimului. Celates trebuia, si primeascd. numele Aelia Capitolina. Pe local templului urma s& se rigice un templa dedicat lui hupiver Capitolina Aceasté decizie, improung, Gi uit devret care interaieea cicumeizs, “PRAVEERCG Tua Scoala, Conductionul acesteia'e fost Simon Bar-Kochiba (fiul stele’), salutat ca Mesia de eat rabinul Agiba. Luptele sit incep anil 132, Risculati au ajuns Beileem, unde, potrivit proorecie lui Mibela 5, 1 (ef. Mt 2, 5-6), tebuta s4 se nasel Hrists. Recensimintul general al Imperiului ~ a ,foatd lumea', eur zice evanghelistul ~ soa fut, desigur, in. vederea Unei juste tepartizii « impozitelor. Desigur ed acest recensimant nu s-a putut realize deodatd iy toate provinciile Imperiului, Se ste despre un recensimantefectust n Calla in anul 12 7.1, Pe de atté parte, se prevedea ef in Egipt trebuia sh se efectueze eie un recensmant tot la 14 ani, seria incepand pe la enii 109 iH. Tacit, istoricul latin, ne spune e& la morta Toi Augusta fost glsit un Breviarum Inperit scris de mina imparatulvi, care euprindea informeti privind oumarul sokiatioe din wupele regula $i din cele eulisre, sitmta forfetornavate, dar s statisti privind resursele regatelor vasa (cu era regatul tui Iroc), impozitul direct si indirect precum si cheluiclie curenis, i aceste informatit presupun on recensdimant general prealabil S-a pus intrebarea daci o astfel de mésurl ar Fi putut fi luat fat de popolaja Titi Sfinte in tinpul domnie lui trod, care se bucure de o larga Independenta in raport cu sapsnirea romani $i care fusese gratutat de aceasta cu titlal de rege asociat® (rex socius). Dar Irod nu putes face altceva zeit se incline in fata dorintet imparatuluis pe de alta parte, tn relate dintre stipénitorul roman si Irod intervenise © oarecare riceala' de ind seesta din ‘ued pomise © campanie militar neautorizata de imparat impotriva arabilor nabateieni (in anii 9 ~ 8 i). In orice vaz, cunmeaed acuratetea lui Luce ~ recunoseuta de itorici peste tot in opers aa aa Evanghelia a treia eft si in Faptele Apostolilor ~, trebuie <8 credem 8 evanghelistul s-2 bazat pe date sigure atunci cand a vorbit de neeet nt Exist insa in textul lncanie o dificultate care ined de multé vreme a Aas stentia istoriilor. Pe baza wneiinformatié pe care ne-o di losif Flavia, ‘storie iudeu care a tit in sec. 1 dH., tn luerSrile sale Antichitay indice (RVU, 13, 55 XVII, 4, 1) 51 Rachoiul indaie (VU, 8, 1), se admite, in general, cé im Yara Sfénti a avut oc un recensdmdnt in anii 6 — 7 dupd Eristas, anne indata dupa scoaterea din dorsnie a fui Arhelau, ful lat Irod ‘dumeul, pe vremea cand legat al Siriei era Quirinius, care, in aceast actiune, s-a tovit de rezistenla zelotilor condusi de luda Galileeanul (ef Fapte 5, 37). A mai existat, oare, si un alt recensimént, cu mai bine de 2oce fn} inainte, pe vremea doniniei iui trod? Ink intrebaren pe cero meso puncra {1 mod firese atunci cénd constatim nepotrivirea dintre ceea ce ne spune SE Luca si ceea ce aflim de le losif Flaviu, 6Pe bazn unor inseripliigAsite la Tivoli, in Halla, si ta Antiohia fo sudul Asiei Mici, 2 presopus c& Quirinis ar fi fost legat al Siri in anfi 4 — 1 UH. si e&, inc mai inaimt, in anit 10 85H. el ar condus un recensémént in Palestina, Pe de alti parte seritorul erestin ‘Tenulian (+ aprox. 240) atribuie recensimantul de care vorbeste SF. Luca tui Sentins Saturninus, legat al Siri intre ani 8 i 6 1. Sf. Luca gi spune cf aceasta inserieve sa facut iniai pe cind Quirinius océruia Sivia* (1, 2); eel nnd" din exprimarea evanghelistuui ar putea foarte bine sé indice ed insrferea [a care el 3 referd ~ cea la care au partcipat drepul osif si Sf Fesioar® Maria — nu este de fapt primul revensimént, ct reprezinia 0 continuare a ecensimantuluiintiat de Quitinius. ‘0 ipotezd emisi la enut 1606 de vesttul astronom Johannes Kepler eu privire la identitaten stelei magilor (Mt 2, 2.9-10) ar putea constitu solujia la problema privind anul nasterii Mantuitoralu. SF. Evanghilie deta Mate! ne si spune ci trod s-ainteresat de la magi cu privire le data exact a spariei telei 2, 7), cu scopul de a determina virsta Pruncului mesianic G. 16). Duph Kepler, steaun magilor a fost de faptaspectul pe care ba luat pentnu observatorul de pe Parsint o tipib conjuncfie planetelox Jupiter si Satur in constelatia Peyslor: aliniate una peste alia, cele dowd planete, vind in funds) constelaiaPegtlor, dideau impresia unei stele ca 0 Stralucire eparte. Conjunctile simple ale celor dows planete sunt destul de dese, O tripla conjunclie se produce insé la intervaie de sute de ani. Ori aga tama stbilit Kepler, o astfel de trip conjunctie ~ st ine& perfect vizibia, thai ales pentru observararii din Orientul Apropiat ~ a avut loc in anul 71.1. Fa avut bel maxime (adicd tei perioade de maxind stalucre) fx 23 mai, In 3 octambrie sila 4 decembrie. De altfel, o inseriptie cuneiforma pe o tablig de Tut ars, provenind de la scoala astronemicé din Sippur, lined Babilon, confirma faptul cd ysteaua" magilor a fost observat vreme de 5 luni in anal 7 epler a presupus ct magi, find astrotogi (cititori in stele) din Babilon, au observat aceasta tripl4 conjunc de Ta bun inceput. A down aximé, cea din octombrie, ia determinat sé pomeased imediat {a drum in ‘Chutes Celuia Cara nastere ovestea ,sfeaua". Av pleat, desi, din Babilon fa incepuiul lui octombrie gi dpi 0 ealatorie de aproximativ o Tank $i jumatete, au sosit a Terusalim. Reaparitia ystelei*, pe cénd magii toemai plecasedk de laIrod (ME 2, 9-10) , arf fost de fapt a teia maxims, cea din 4 fecembrie, 2 triplei conjunetii mint Tpoteza tui Kepler a Picut adepti nu numa printe asttonomi, ei gi printre teologi. Nu trebuie neapérat sé vedem 0 contadiclie intre accasth Explicate sinfica a stlei magilor, ca un feromen astronomic repetabil = chiar dacd, aga cum am spus la distanfe temporale foarte mart ~ si relatares mateiand in eare e votba de o stea a lui Hristos (,Caci am vazut la Rasdrit Steaua Lal. 2, 2). C&ci, atunci cénd edrescazh camenilor revelatile Sale, Dumnezeu se exprima pe infelesul fieciruia. Dack dreptului losif Dumnezeu Fi descopera voia Sa prin vis (Mt 1, 20; 2, 13.19.22), este pentru c& iudeit redinciogi cinosteat inck din storia. patrierhului fosif eX revelatiile ‘umaszeiesti pot avea lo pe aceasta cele, Pentru megi isd, stele erau cele 6 ~Sfintll foan Botezdtoral, Bin nefecin er ~ care, desigur, preacupati cum se viidese #1 ret neascé in ciutarea lui Hristos si cd, datorita safei ae mrnaalen) 0 simpla ij Sonctuzia sigura., £8 Mantuitorul Mise bceut pragul a doug mii de ani de fa ,plinirea vremit* tote ita 2. Activitaten publi 4a Domoulut {a primete dowa versete ale ea ne: su Binet do vests sle soit 3 ol Evangel dea Luca ‘ind_dawarea, incepytului activitiy steel epitope de in 7 ot sagt iui roman Tiberiu. Celelalte au in vedere perioude a ed Artin fost texarh al Gai ine sil 4 $8. = 99 dH; Bp a stapnit ca tetrarh al Itureii, ca si al regiunilor Batana chon’ Ants Guin ina ea HL” 3094 a aces el seep Lisa ele pe ae een me pomit i mec a fe atch ic sgt taper sin alee std ie ya, Oe ee ne putea multumi. eae a 19 august 28 Is 19 aust 29. Dare mai probable St. La i calendarul sirian, dupa care anuf incepea la | octombrie. i az, sui tne | scons D3 0 septembrie 28 . Dupd acest calcul, inceputul e stie ins ci Tiberi a fost asociat de cAtre Octavis rs ar mint wd eed ome ‘So es ha het eet i ceed cronologie neg brimol Pag pecut de iss le lensalim dap inept seve ee 6