Stalinismul

Din punct de vedere al ideilor politice, marxism-leninismul constituie un mister al secolului

XX daca vom cauta raspunsul la intrebarea cum poate o teorie politico-economica nascuta in
mijlocul crizei sociale si orientata spre cautarea fericirii intregii omeniri sa se sfarseasca prin
a se transforma in cea mai lunga si mai sistemtica teroare intalnita pe parcursul istoriei?
(Chantal Millon Delsol: Ideile politice ale secolului XX).
Karl Marx a fost fondatorul sociologiei si cel care a bus bazele marxismului occidental.
Marx a observat ca odata cu revolutia industriala, societatea incepe sa se schimbe cu o mare
rapiditate prin migratia populatiei spre orase unde s-a accentuat saracia si nedreptatea, modul
umilitor in care sunt tratati cei saraci. In "Manifestul partidului comunist" publicat in 1848
impreuna cu Engels susinea c societatea trebuie mprit n clase n funcie de avere i va
izbucni o revoluie care s pun capt luptei de clas. Revolutia urma sa se declanseze ntr-o
ar dezvoltat precum Anglia, ns este contrazis de evenimentele istorice.
Marx creeaza o legatura intre social si politic.
Potrivit lui Engels, Marx a propus doua idei importante. Prima, materialismul istoric
vorbeste despre impartirea in forte de productie - compus din mijloace de productie si forta
de munca - si relatii de proprietate - stabilite intre oameni in cadrul procesului ca atare.
Fortele de productie se dezvolta mai rapid decat relatiile si la un moment dat este nevoie ca
acestea sa se puna in acord ceea ce echivaleaza cu nevoia schimbarii relatiilor de proprietate,
fapt realizabil doar printr-o revolutie care sa duca la nationalizare. A doua invetie a lui Marx
potrivit lui Engels, promovata in Capitalul este legata de legea plus valorii care sustine ca
exploatarea consta in faptul ca un muncitor isi vinde forta de munca dar nu este renumerat
decat pentru o parte din efortul depus iar restul este asimilat de cel care il "exploateaza".
Proprietarii mijloacelor de productie care devin din ce in ce mai bogati iar muncitorii din ce
in ce mai saraci ceea ce va duce spre o revolutie. Conform lui Marx, aceste lucruri sunt
menite sa se intample in acest fel ceea ce se poate numi o drept determinismul economic.
(Karl Popper). In acelasi timp ideea de revolutie presupune voluntarism, o decizie individuala
care duce la o actiune colectiva.
Aceste idei, preluate si reinterpretate de Engels in "Dezvoltarea socialismului de la utopie la
stiinta".
Aceasta transformare a societatii avea sa se desfasoare in doua faze: prima fiind faza
socialista, in care fiecare este renumerat in functie de cum si cat munceste si faza ideala, cea
comunista, o societate fara clase, in care toata lumea munceste si primeste dupa nevoi.
(Critica programului de la Gotha)
"Tot ce scrisese Marx parea placut si atragator intr-o culegere teoretica. A fost nevoie de
cinismul lui Lenin (Vladimir Ilici Ulianov)pentru a trage concluzii simple si pentru a le
concretiza." (Chantal Millon Delsol)
Lenin considera ca suntem intr-o alta faza a dezvoltarii capitaliste, numita imperalism. In
lucararea sa "Ce-i de facut?" el decide ca trebuie sa existe un partid de avangarda care sa se
organizeze intr-o maniera eficienta, stricta, pe baza centralismului democratic. Richard Pipes
considera ca "dictatura proletariatului", conceptul marxist, se integra perfect traditiilor ruse obisnuiti cu mizeria si oprimarea, avand o mentalitate pasiva, izolati de restul lumii si privind
statul ca pe o forta straina si rauvoitoare, ideile egalitatii si inlaturarii "oprimatorilor" aveau
sa isi gaseasca sustinerea in randul omului obisnuit, a taranului venit de la tara in scopul
gasirii unui loc de munca in oras.

Lenin a nfiinat Partidul Bolevic cu scopul favorizrii maselor. Partidul Bolevic era o
organizaie colectiv care aplica principiile lui Karl Marx, reprezentnd voina maselor
proletare i se manifesta mpotriva individualismului, dar acest lucru se intampla doar la nivel
teoretic. Partidul nu avea un conductor propriu-zis, dar Lenin, prin personalitatea sa, a ajuns
s reprezinte partidul.
In februarie 1917 el impinge revolutia intr-o directie bolsevica si ii convinge pe ceialalti
membrii ai partidului sa roganizeze lovitura de stat din octombrie. Potrivit lui Lenin, Rusia
avea nevoie de o dictatur a proletariatului.
ntre 1917-1921 a avut loc Rzboiul Civil, avnd ca principali actori comunitii, denumii
roii i cei care se mpotriveau acestei noi doctrine, numii albi.
Scopul principal al bolevicilor a fost producerea unor schimbri pe plan economic, i anume,
transformarea dintr-o economie de pia ntr-una planificat. Agricultura s-a confruntat cu o
criz ca urmare a revoluiei, a rzboiului civil i a Primului Rzboi Mondial, Lenin
indtroducand noua politic economic (N.E.P.) - intre anii 1921 - 1929 - care a permis
ranilor s i conserve o proprietate individual, s-a reintrodus folosirea banilor etc. Aceast
politic intr n condradicie cu ideile socialiste, dar Lenin a afirmat "s i lsm pe rani s
aib bucica lor de capitalism atta timp ct noi deinem puterea." (Michael Linch, Stalin
i Hrusciov URSS)
Dup moartea lui Lenin, Stalin a dorit sa grbeasca procesul socialismului si pentru acest lucru
a lansat ideea socialismului intr-o singura tara, a afirmat ca pluralismul politic trebuie sa
dispara iar Partidul Comunist trebuie sa aiba un rol conducator, iar din punct de vedere
economic a introdus planurile cincinale, planificarea economiei si intre 1934 si 1938 a
introdus masuri de control si persecutie a polupatiei, oricine i se opunea (pe baze concrete sau
nu) era executat direct sau trimis in Gulag.
Stalin a fost omul cruia populaia Uniunii Sovietice i acordase ncrederea. O important
trstur pentru regimul instaurat de el este reprezentat de cultul personalitii. Pentru
poporul rus, Stalin era acea persoan care i scosese din ghearele nazitilor i i inea pe
americani la distan, fiind vzut ca un salvator.
Decizia lui Stalin de a centraliza i controla economia naional a fost numit "revoluia de
sus n jos". n anul 1923 a fost introdus colectivizarea, aceasta prezentndu-se drept o
aciune just pentru c ranii ar fi acceptat cedarea proprietii private. n realitate, acest
proces a fost impus obligatoriu. Aceasta a avut consecine negative pentru c a produs
foamete n rndul populaiei, milioane de persoane decednd. Stalin insa, nu se abtea de la
planul su, el continund exportul de cereale pe continentul european.
Industrializarea a fost un rspuns necesar la "grava criz social" din anii 1920. Stalin i -a
propus s salveze economia URSS-ului care era grav afectat dup rzboi. Prin
industrializare (1928 - 1953), a dorit in principal dezvoltarea industriei grele: producia de
fier, iei sau oel. Industria s-a organizat n ntreprinderi colosale, dand nastere clasei
muncitoresti. Pentru a urgenta acest proces, in absenta capitalului strain, trebuia folosit capital
rural. Si astfel, au luat naster planurile cincinale (1928-1955) cu scopul de asigura un
echilibru ntre ramurile economiei, ntre producie i consum, ca i utilizarea deplin a forei
de munc.
Din punct de vedere economic anul 1942 a nregistrat cele mai slabe realizri. n timpul celui
de-al doilea rzboi mondial, Uniunea Sovietic s-a confruntat cu invazia german care a adus
prejudicii economice. Victoria din mai 1945, il face insa pe Stalin se declar mulumit de
eficiena sistemului introdus de el pe care il considera mai valabil i mai stabil dect oricare
altul.

In ceea ce priveste aspectele sociale, Stalin a instaurat un regim al fricii si terorii. El i-a
eliminat pe toti cei care ar fi putu sa ii conteste puterea. Unul dintre acestia a fost Lev
Davidovici Trotki, cel care a emis teoria 'revoluiei permanente' ntr-o perpectiv
internaionalist, ceea ce era ntr-un contrast evident cu politica lui Stalin de construire a
'socialismului ntr-o singur ar'. El a adus argumente pentru industrializarea rapid a
economiei i abandonarea NEP, n vreme ce Stalin, aliat cu Buharin, aducea argumente pentru
o industrializare gradual. Troki a fost exclus din Partidul Comunist (12 noiembrie 1927) si
ulterior a fost deportat n Kazahstan (1928) si exilat din Uniunea Sovietic n 1929 unde a
fost si ucis de catre asasini presupui sovietici. Cnd Buharin s-a opus colectivizrii
agriculturii, Stalin i-a atacat opiniile economice i politice i l-a forat s renune la ele acesta
fiind exclus din Biroul Politic n 1929. Buharin a fost reabilitat de Stalin i numit n 1934
editor al ziarului Izvestia i a contribuit pn n 1936 la elaborarea noii constituii sovietice. A
fost arestat n 1937 sub acuzaia de conspiraie pentru rsturnarea statului sovietic. A fost
judecat n martie 1938 n lotul celor din Procesul celor 21 n timpul marii epurri i a fost
executat de NKVD prin mpucare.
Gulagul a fost o ramur a poliiei interne i serviciilor de securitate sovietice care controla
sistemul penal al lagrelor de munc forat i a nchisorilor i lagrelor de detenie i de
tranzit asociate. Sistemul Gulag-ului a devenit cunoscut ca un loc pentru deinuii politici i
ca un mecanism de represiune a opoziiei politice n Uniunea Sovietic. Ca o instituie a
ntregii Uniuni, Gulag-ul a fost organizat n mod oficial pe 25 aprilie 1930 sub numele de
"ULAG". Din 1929, lagrele au cptat o nou semnificaie. n acel an, Stalin a hotrt s
foloseasc munca att pentru a grbi industrializarea Uniunii Sovietice, ct i pentru a
exploata resursele naturale din regiunile slab populate ale nordului ndeprtat ale Uniunii
Sovietice.
Marea Teroare a atins punctul culminant n perioada 1936-1939, perioad n care au fost
epurate toate structurile sociale i politice pe criterii ideologice. n aceast etap a politicii
staliniste au avut loc procesele mpotriva elitelor, mpotriva unor nali demnitari de partid,
cadrelor de Armat. Acest lucru a demonstrat c teroarea poate atinge pe oricine, fiind de
ajuns ca cineva s spun c un om este dumanul statului, fr a fi mcar nevoie de dovezi.
"n URSS, victimele au fost la nceput" fotii" - presupuii adepi ai vechiului regim-, iar mai
trziu" dumanii poporului", o sintagm definit n termeni vagi, care avea s-i includ nu
numai pe adversarii politici ipotetici ai regimului, dar i anumite grupuri naionale i etnice,
dac preau s reprezinte( din motive la fel de vagi definite) o ameninare la adresa regimului
sovietic sau a puterii staliniste." (Anne Appelbaum) Acest lucru evideniaz att lipsa statului
de drept, ct i inexistena unei democraii, necesar pentru orice societate. De asemenea,
aceasta este perioada n care frica pune stpnire pe societatea sovietic.
Principiile fundamentale ale regimului totalitar comunist sunt cele enumerate i de autorii
de origine american, Carl Friederich i Zbigniew Brzezinsky in anii "50: existena partidului
unic, ideologia ce este dictat de un singur lider, teroarea aleatorie (poate atinge pe oricine, nu
are legatura cu vinovatia) care este exercitata de poliia secreta, monopolul asupra informaiei
care se exercit prin cenzur, monopolul asupra armelor i monopolul asupra economiei care
este una de tip planificat i centralizat.